Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)
1978-02-01 / nr. 11026
PAGINA 4 PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului (Urmare din pag. I) Inminind scrisorile de acreditare şefului statului român, ambasadorul ABA GEFEN a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea preşedintelui Israelului, a primului ministru şi a întregului popor israelian cele mai calde mări de sănătate, de prosperitate şi noi succese poporului român în dezvoltarea multilaterală a patriei. In cuvîntarea prezentată cu acest prilej de ambasador se spune : „Consider că este un mare privilegiu pentru mine să reprezint statul Israel faţă de curajosul popor român şi ilustrul său preşedinte, care contribuie continuu la propagarea păcii in lume“. In cuvîntare se dă o înaltă apreciere contribuţiei constructive a Republicii Socialiste România, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia căutării unor soluţii corespunzătoare pentru instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Evocîndu-se bunele relaţii dintre România şi Israel, în cuvîntare se subliniază interesul Israelului „de a învăţa din bogata şi diversa experienţă a României în toate domeniile : învăţămînt şi cultură, ştiinţă şi tehnologie, agricultură şi industrie, economie şi comerţ“. „Noi, în Israel, se arată în cuvîntare, urmărim îndeaproape şi apreciem mult realizările ţării dumneavoastră“. Cuvîntarea exprimă hotărîrea ambasadorului Israelului de a depune toate eforturile pentru întărirea prieteniei dintre cele două popoare, pentru dezvoltarea relaţiilor, de colaborare existente intre România şi Israel, „atît pentru îmbogăţirea tezaurului spiritual al celor două popoare, cit şi pentru contribuţia ţărilor noastre la întărirea armoniei intre naţiuni“. Primind scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru urările adresate şi a transmis la rindul său preşedintelui Israelului şi primului ministru calde urări de sănătate şi fericire, precum şi urări de pace şi prosperitate pentru poporul israelian. In cuvîntarea de răspuns a şefului statului român se subliniază că ţara noastră „acţionează susţinut pe plan internaţional pentru asigurarea unui climat de încredere şi largă cooperare între popoare, pentru pace şi securitate in întreaga lume“. „Istoria zbuciumată a poporului român — se arată în cuvîntare — ne-a învăţat că nu poate fi liber un popor care privează alt popor de libertate, de dreptul său de a-şi hotărî singur soarta aşa cum doreşte. Pornind de la aceasta, de la faptul că România se găseşte în apropierea zonei conflictuale din Orientul Mijlociu, ţara noastră militeazăactiv pentru a se ajunge la reglementarea conflictului pe cale paşnică, la instaurarea unei păci juste şi durabile in zonă. Considerăm că o asemenea pace trebuie să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, la soluţionarea problemei poporului palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale, inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent, la garantarea independenţei, integrităţii şi securităţii tuturor statelor din zonă, inclusiv a Israelului“. După ce se subliniază că „România s-a pronunţat întotdeauna pentru soluţionarea problemelor litigioase prin calea tratativelor între statele direct interesate“, în cuvîntare se spune : „După părerea noastră, în realizarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu, Conferinţa de la Geneva poate juca un rol important, la lucrările ei urmînd să participe toate părţile interesate, inclusiv Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. De asemenea, România consideră că este necesar să sporească rolul O.N.U. in realizarea şi garantarea păcii in această parte a lumii“. Apreciindu-se că „relaţiile dintre România şi Israel, întemeiate pe stimă şi respect reciproc se dezvoltă continuu“, in cuvintare se subliniază : „Apreciez că există largi perspective de amplificare a acestora — în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural — în interesul reciproc al popoarelor român şi israelian, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiuni"1. Preşedintele Republicii Socialiste România a urat ambasadorului Israelului succes în misiunea încredinţată şi l-a asigurat de sprijinul Consiliului de Stat, al guvernului şi al său personal. După solemnitatea prezentării scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut într-o atmosferă cordială cu ambasadorul Israelului Aba Gefen. La solemnitate şi laconvorbire au participat George Macovescu, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Israelului la București. Lucrările plenarei Consiliului National al Agriculturii Marţi dimineaţa au început în Capitală lucrările plenarei Consiliului National al Agriculturii. Pe ordinea de zi a plenarei sunt înscrise următoarele probleme : — Raport cu privire la stadiul îndeplinirii hotăririlor adoptate de Congresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi şi sarcinile ce revin agriculturii in anul 1978. Stadiul îndeplinirii prevederilor din programele de dezvoltare a agriculturii şi a industriei alimentare pe cincinalul 1976—1980. — Planul de măsuri cu privire la realizarea sarcinilor ce revin agriculturii din programele speciale, documentele adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R. şi Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1978, precum şi în perioada 1978—1980. — Planul cu privire la organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii şi ale cooperatorilor din Unităţile agricole. — Planul de muncă al Consiliului Naţional al Agriculturii pe anul 1978. , Deschizînd lucrările plenarei, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Agriculturii, a transmis participanţilor un călduros salut din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. Primul ministru a subliniat contribuţia hotăritoare, originală, a secretarului general al partidului la perfecţionarea organizării şi conducerii agriculturii noastre socialiste, la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii, care a asigurat ridicarea acesteia pe o treaptă superioară, ca ramură de bază a economiei naţionale, creşterea contribuţiei ei la sporirea venitului naţional, a avuţiei ţării, la ridicarea nivelului de trai al poporului la Înflorirea patriei noastre socialiste. In continuare, tovarăşul Manea Mănescu s-a referit la sarcinile ce revin agriculturii şi industriei alimentare pentru îndeplinirea programelor speciale de creştere a producţiei de cereale, plante tehnice, legume, fructe, a şeptelului, de sporire a producţiei agroalimentare, precum şi pentru asigurarea unei temeinice pregătiri a campaniilor agricole din 1978, a realizării tuturor indicatorilor din agricultură prevăzuţi in Planul naţional unic de dezvoltare economicosocială a României pe perioada 1976—1980. Lucrările plenarei continuă in plen şi in cadrul consiliilor Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Departamentului agriculturii de stat, hortiviticulturii, Departamentului industriei alimentare, Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, precum şi Comisiei centrale a agriculturii din localităţile necooperativizate. ★ în Capitală a avut loc, de asemenea, plenara Consiliului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie consacrată analizării modului în care a fost îndeplinit planul de producţie şi financiar pe anul trecut şi dezbaterii, în lumina hotărârilor Conferinţei Naţionale a partidului, a indicaţiilor secretarului general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a măsurilor pentru realizarea sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste în 1978. Primire la primul ministru al guvernului 4 Primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, marţi după-amiză, pe N. V. Faddeev, secretarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. In timpul convorbirii, desfăşurată intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate aspecte ale colaborării economice in cadrul C.A.E.R. La întrevedere a luat parte tovarășul Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, președintele Comitetului de Stat al Planificării, reprezentantul permanent al tării noastre in C.A.E.R. ★ La 30 ianuarie a.c. tovarăşul Mihai Marinescu, viceprim-ministru al guvernului, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în C.A.E.R., preşedintele in funcţiune al Comitetului Executiv al C.A.E.R., l-a primit pe N. V. Faddeev, secretarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu care a examinat probleme ale şedinţei viitoare a Comitetului Executiv al consiliului. Sosirea în Capitală a unei delegaţii guvernamentale sovietice Marţi a sosit în Capitală delegaţia guvernamentală sovietică condusă de K. F. Katuşev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice in Comisia interguvernamentală românosovietică de colaborare economică, pentru a participa la lucrările celei de-a X-a sesiuni a comisiei. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Rădulescu, viceprim-ministru al guvernului, preşedintele părţii române in comisie, de alte persoane oficiale. Au fost prezenţi V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, membri ai ambasadei. (Agerpres) Primul ministru al Guvernului Republicii Populare Angola, Lopo Do Nascimento, va face o vizită oficială de prietenie in tara noastră La invitaţia tovarăşului Manea Mănescu, primul ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Guvernului Republicii Populare Angola, Lopo Do Nascimento, va efectua o vizită oficială de prietenie in tara noastriă, în prima decadă a lunii februarie a.c. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cîteva rinduri Participanţii la campionatele mondiale de bob pentru două persoane, care se vor desfăşura in zilele de 5 şi 6 februarie, au efectuat pe pista olimpică de la Lake Placid primul antrenament oficial. Cel mai bun timp a fost realizat de echipajul Peter Hell—Dieter Gebhard (R. D. Germană), cronometrat pe 1 600 m cu 1’07”57/100. Rezultate bune au mai obţinut echipajele Helmut Saishek— Franz Kofel (Austria) — 1’07”79/100 şi Hans Hillebrand—Alain Piaget (Elveţia) — 1’07”98/100. . Primele partide din cadrul turneului internaţional de tenis de la Richmond (Virginia) s-au încheiat cu următoarele rezultate : John Newcombe (Australia) — Wojtek Fibak (Polonia) 7—6, 6—4 ; Arthur Ashe (S.U.A.) — Ilie Năstase (România) 3—6, 7—5, 6—3 ; Mark Cox (Anglia) — Manuel Orantes (Spania) 7—6, 6—2 ; Corrado Barazzutti (Italia) — Jaime Fillol (Chile) 6—1, 3—6, 6—4 ; Eddie Dibbs (S.U.A.) — Mike Fischback (S.U.A.) 6—2, 6—3 ; Harold Solomon (S.U.A.) — Antonio Zugarelli (Italia) 6—7, 6—0, 6—4. Tradiţionalul turneu internaţional de fotbal pentru juniori, care se desfăşoară in aceste zile la Viarregio, a programat meciuri din cadrul optimilor de finală. Selecţionata oraşului Belgrad a întrecut cu scorul de 3—2 (2—1) echipa oraşului Pekin, toate cele trei goluri ale învingătorilor fiind înscrise de Petrov. Punctele formaţiei din R. Pi Chineză au fost marcate de Cin Li-ho. Alte rezultate : Spartak Levski Sofia — Napoli 3—1 (0—1) ; Dukla Praga — A. C. Milan 2—0 (0—0) ; Fiorentina — Sampdoria 3—0 (2—0). Aseară, la Odensee, handbaliştii noştri au întîlnit in primul meci al semifinalelor selecţionata Iugoslaviei. Cum s-a desfăşurat partida, aţi văzut aseară pe micul ecran. Ca in fiecare meci la acest campionat, echipa noastră a deschis scorul : 1—0, prin Voina, după ce publicul aplaudase pasele sale de spectacol. Citeva minute scorulalternează pentru ca apoi — în ciuda faptului că ratăm două din cele patru lovituri de la 7 metri de care beneficiem — să conducem in permanenţă, mai cu seamă datorită celor 5 goluri din ac-, tiune ale lui Birtalan. Dar, conducem numai cu avansul minim de un gol. In finalul reprizei, ratăm de patru ori desprinderea la două goluri şi... ne mulţumim cu 10—9. Repriza secundă avea să dezvăluie însă toate slăbiciunile echipei noastre. După ce, în citeva minute, printr-un joc furtunos, ne detașăm la 14—11, mai departe nu reușim decit încă un gol, în timp ce partenerii de joc reușesc să înscriem la rind, în minutul 50: 15—16 ! Egalăm la 16 cînd mai erau 7 secunde de joc, dar primim gol in ultima secundă a meciului. Scor final : 16—17. Trebuie să spunem că acest meci a fost pregătit cu toată seriozitatea din punct de vedere tehnico-tactic, incercindu-se in acelaşi timp să se insufle handbaliştilor noştri încredere în potenţialul lor, care pină acum niciodată n-a fost etalat în adevărata sa măsură la această ediţie. Pină la scorul de 14-0, se poate spune că indicaţiile antrenorilor au fost respectate şi eficient traduse în joc. De ce am pierdut, totuşi ? Am pierdut pentru că înlocuitorii celor 7 titulari nu au dat şi nu reuşesc să dea randamentul care se aşteaptă de la ei (Grabovschi, Mironiuc, Stingă), dintre debutanţi numai Durău reuşind să joace la un nivel corespunzător ; handbaliştii noştri au pierdut, de asemenea, pentru că nu au siguranţă in executarea loviturilor de la 7 metri (din şapte asemenea lovituri au ratat patru, prin Birtalan de două ori, prin Voina şi Drăgăniţa) , am pierdut, in sfîrşit, pentru că echipa noastră nu poate menţine avansul pe care şi-l creează la un moment dat (aşa s-a întimplat şi in meciul cu Ungaria, aşa s-a intîmplat şi aseară). Celelalte rezultate : R.D.G. — R.F.G. 14—14 (în semifinala I) ; U.R.S.S. — Suedia 24—18 şi Danemarca — Polonia 25—23 (in semifinala II) ; Cehoslovacia — Ungaria 18—18 şi Spania — Japonia 26—15 (pentru locurile IX-XII). Gh. MITROI Campionatul mondial de handbal Ratări incredibile şi încă o şansă irosită CORESPONDENŢA DIN DANEMARCA BASCHET: Azi, meci internaţional In sala Floreasca In sala Floreasca din Capitală se joacă astăzi meciul dintre echipa Steaua Bucureşti şi formaţia suedeză S.B.B.K. Soedertaije, contind pentru sferturile de finală (grupa B) ale „Cupei cupelor“ la baschet masculin. Partida va începe la ora 17,45 și va fi arbitrată de cuplul K. Brumen (Iugoslavia) — G. Horvath (Ungaria). Sbătorirea a 125 de la inmgurare Naţional din Bucureşti DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Meritul cultural" clasa I Teatrului Naţional „I. L Caragiale" din municipiul Bucureşti Pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea dramaturgiei originale patriotice şi revoluţionare, valorificarea dramaturgiei naţionale clasice şi universale, creşterea nivelului artei interpretative româneşti, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la inaugurare, preşedintele Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se conferă Ordinul „Meritul cultural clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din municipiul Bucureşti. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Adunarea festivă In Capitală a avut loc, marţi, sărbătorirea a 125 de ani de la inaugurarea Teatrului Naţional din Bucureşti, moment de o semnificaţie deosebită in istoria primei noastre scene, a mişcării artistice româneşti. Aniversarea a fost marcată printr-o adunare festivă, desfăşurată in sala mare a Teatrului Naţional. Au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, Cornel Burtică, Ion Dincă, Miu Dobrescu, Radu Beligan, directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actori şi regizori care au dat strălucire acestei scene, reprezentanţi ai vieţii noastre cultural-artistice, un numeros public. , Tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, a dat citire Mesajului adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colectivului Teatrului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti. Cu prilejul acestei sărbătoriri. Mesajul a fost primit de participanţi cu vii şi îndelungi aplauze,intr-o atmosferă de puternică însufleţire şi mindrie patriotică. A fost citit apoi Decretul prezidenţial prin care se conferă Ordinul „Meritul cultural“ clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“ din municipiul Bucureşti. Inminind distincţia, tovarăşul Ştefan Voitec, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a spus : „îmi revine vialta cinste şi deosebit de plăcuta misiune ca, in numele conducerii de partid şi de stat, personal in numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, să adresez cele mai calde felicităriTeatrului Naţional din Bucureşti cu prilejul conferirii înaltului Ordin al republicii „Meritul cultural“ clasa I la gloriosul său jubileu, că omagiu adus îndelungatei, nobilei şi remarcabilei activităţi a tuturor slujitorilor de ieri şi de astăzi ai primei scene dramatice româneşti. Exprim din inimă urări de noi şi neîntrerupte succese Teatrului Naţional pentru necontenita sporire a strălucitului patrimoniu teatral, pentru înflorirea artei şi culturii naponale îri condiţiile minunate create de orînduirea noastră socialistă, de gloriosul partid comunist“. In numele Naţionalului bucureştean, Radu Beligan a mulţumit pentru mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înalta distincţie acordată. In continuare, au luat cuvintul George Macovescu, preşedintele Uniunii scriitorilor, Dina Cocea, vicepreşedinte al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, Teofil Vilcu, directorul Teatrului Naţional din Iaşi, Petre Bucşa, directorul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, Maria Bistrag, directoarea Teatrului maghiar de stat din Cluj-Napoca, Marin Ioniţă, muncitor, Erou al Muncii Socialiste, Alexandru Dincă, directorul Teatrului Naţional din Craiova. Aducind un călduros omagiu instituţiei sărbătorite, vorbitorii au felicitat călduros colectivul Teatrului Naţional din Bucureşti, i-au urat succese tot mai mari în îndeplinirea înaltelor îndatoriri ce îi revin. Participanţii la adunarea festivă au adoptat textul unei telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se spune : „Cu neţărmurită dragoste şi recunoştinţă, cu profundă admiraţie şi stimă pentru grija statornică ce o purtaţi culturii şi artei româneşti, care străbate datorită orientărilor şi sprijinului dumneavoastră una din cele mai înfloritoare etape, colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, toţi oamenii de teatru vă transmit calde mulţumiri pentru cinstirea adusă teatrului nostru şi, prin intermediul lui, tuturor slujitorilor artei dramatice româneşti, prin mesajul dumneavoastră adresat cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la inaugurarea primului edificiu al Teatrului Naţional. Mesajul dumneavoastră, în care vibrează o mare dragoste pentru cultură şi artă, dă o înaltă apreciere activităţii generaţiilor de actori şi animatori de cultură ce şi-au pus viaţa şi talentul în slujba scenei, militînd pentru cele mai nobile aspiraţii ale poporului nostru de libertate, unitate şi independenţă naţională, de progres social. Vă mulţumim din inimă pentru aprecierea dată tradiţiei artistice a Teatrului Naţional, prezent cu o înaltă conştiinţă politică in toate marile evenimente ale istoriei româneşti. Rezultatele bune obţinute în activitatea noastră au fost determinate de îndrumarea ferma de către partid a întregii vieţi cultural-artistice şi, in primul rînd, de către dumneavoastră, oferindu-ne un îndreptar sigur în vederea intensificării contribuţiei la formarea omului nou, înaintat al timpului nostru, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, la transformarea teatrului într-o artă profund populară, prin conţinutul şi mesajul ei, o artă a tuturor oamenilor muncii. Datorită dumneavoastră, Teatrul National işi desfăşoară acum activitatea intr-un modern edificiu, expresie a locului important al artei spectacolului în cultura noastră, dar şi a răspunderilor deosebite care ii revin. Pentru toate acestea, permiteţi-ne mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, să vă exprimăm — alături de toţi oamenii de artă — profunda noastră recunoştinţă şi stimă. Vă asigurăm, totodată, că vom urma neabătut direcţiile de activitate trasate în mesajul dumneavoastră şi nu ne vom precupeţi eforturile de a răspunde prin opere de artă înaltelor cerinţe şi exigente ale societăţii noastre contemporane. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în aceste zile, cînd întregul nostru popor v-a sărbătorit cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă şi peste 45 de ani de activitate revoluţionară, alături de toţi oamenii de cultură, oamenii de teatru vă cer îngăduinţa să-şi exprime încă o dată profunda lor recunoştinţă şi admiraţie pentru lupta dumneavoastră neabătută de a Înălţa România pe cele mai înalte trupte ale civilizaţiei materiale şi spirituale, de a asigura inflorirea continuă şi fără precedent a culturii şi artei. In dumneavoastră întregul nostru popor cinsteşte cu alese sentimente pe cel mai strălucit şi iubit fiu al său, care şi-a pus viaţa şi gîndirea cutezătoare, deschizătoare de noi drumuri, în slujba edificării României modeme, multilateral dezvoltate, orientînd-o cu pilduitoare fermitate revoluţionară spre înfăptuirile de seamă ale comunismului. Gîndirea dumneavoastră clarvăzătoare dă un sens dinamic şi creator devenirii noastre istorice, insufleţeşte şi călăuzeşte activitatea tuturor oamenilor de cultură şi artă“. După adunarea festivă a fost prezentat un spectacol omagial cu piesa „Căruţa cu paiaţe“ de Mircea Ştefănescu. vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie. In ţară . Vreme în general umedă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea precipitaţii locale, mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vint moderat cu intensificări locale, în estul ţării, pină la 45 km/oră. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre minus 8 şi plus 2 grade, local mai scăzute în nordul ţării, iar maximele intre minus 3 şi plus 5 grade. Izolat, condiţii de polei. Dimineaţa şi seara se va produce ceaţă, în Bucureşti . Vreme în general umedă. Cer temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vint moderat. Dimineaţa şi seara, ceaţă slabă. Temperatura uşor variabilă. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mică) : Valiza cu fluturi — 19,30. • Filarmonica „George Enescu“ (sala mică a Palatului) : Recital ŞTEFAN POPOV — violoncel, BOJIDAR NOEV — pian (R.P. Bulgaria) — 20. • Opera Română : Trubadurul — 19. • Teatrul de operetă : Victoria şi-al ei husar — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu) : Răceala — 19,30, (sala Grădina Icoanei) : Interviu — 19,30. • Teatrul Mic : Reţeta fericirii — 19,30. • Teatrul de comedie : Zăpăcitul — 19,30. • Teatrul „Nottara“ (sala Magheru) : Micul infern — 19,30, (sala Studio) : Ultima cursă — 19. • Teatrul Giulești : Comedie cu olteni — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“ (sala savoy) : Revista cu paiaţe — 19,30, (sala Victoria) : Camping-Boema — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română : Un pescăruş în larg — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ : Bomba zilei — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă" : Sfiră năzdrăvanul — 17. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala Victoria) : O poveste cu cintec — 10. • Circul București : Iosefini și arena magică — 19,30, cinema • Trepte pe cer : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLORIA - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20;15, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15 ; 20,30. • Rocco şi fraţii săi PATRIA — 9; 12,30; 16; 19,30, BUCUREŞTI — 9,15; 12,30; 16; 19,15. • dotarea României : CENTRAL — 9;15; 12; 14,45; 17,30; 20. • Hamlet : EFORIE — 9; 12; 15; 19, CINEMA STUDIO — 10; 13; 16; 19. • împuşcături sub clar de luni : FLACARA - 9,30; 11,30; 13,30; 16, 18; 20, FLOREASCA — 15,30; 18, 20. • Ziua gloriei ! CAPITOL — 9,15; 11,30; 1145; 16; 18,15; 20,30, AURORA 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15, FEROVIAR - 9; 11,15; 13,30; 16, 18;15; 20.30. • Acţiunea „Autobuzul“ : EXCELSIOR - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLAMURA — 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Pasărea albastră : FLAMURA — 9. • Șatra : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Dantelăreasa : BUZEȘTI —■ 15,45; 18; 20,15, MIORIŢA — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Mark poliţistul : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30. • Castelul de nisip : FAVORIT — 9,15; 11,45; 15,15; 17,45; 20,15. • Zorro : LUCEAFĂRUL — 9; 11,45; 14,15; 17; 19,45. • Drumul spre Vest : PALATUL SPORTURILOR ȘI CULTURII — 17. • Căldura — 9,45, Nimic pe frontul de Vest — 11,45; 14, Sfidarea — 16,15, Valsul nemuritor — 18,30; 20.30 ,CINEMATECA. Cei trei muschetari : PALATUL SPORTURILOR ŞI CULTURII — 17. • Riul care urcă muntele : DRUMUL SĂRII — 16, 18; 20. • Comoara din lacul de argint ; TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Evadaţi din viitor : ARTA — 9; 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20. LIRA — 15,30; 18; 20.15. a Invincibilul Luke — 9,30; 11.30; 13,30. Aventurile maimuţei Nuky — 16; 18; 20 ; DOINA. a Mama : FERENTARI — 15,30; 18; 20. a Condurul şi trandafirul . COTROCENI — 9, 12,30, 16, 19,30. SCINT El A — miercuri 1 februarie 1978 Tovarăşului MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Vă exprim recunoştinţa profundă pentru caldele felicitări pe care mi le-aţi adresat in numele Guvernului Republicii Socialiste România şi al dumneavoastră personal in legătură cu alegerea mea in funcţia de premier al Consiliului Administrativ al Republicii Populare Democrate Coreene şi vă urez din toată inima să obţineţi succese tot mai mari în activitatea dumneavoastră responsabilă pentru construirea României socialiste multilateral dezvoltate. LI GIONG OK Premier al Consiliului Administrativ al Republicii Populare Democrate Coreene O delegaţie a Partidului Comunist din Israel a sosit în Capitală Marţi după-amiază a sosit la Bucureşti o delegaţie a Partidului Comunist din Israel, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită oficială in ţara noastră. Delegaţia P.C.R. este formată din tovarăşii : Uzi Burstein, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I., Zahi Kharkabi, secretar al C.C. al P.C.I., Mordeebai Katzav, secretar al districtului de sud al P.C.I., Khana Ibrahim, membru al consiliului de redacţie al ziarului „Al-Itihad“, şi Adel Abul Hegea, membru al Secretariatului Comitetului de partid al districtului Nazaret. La sosire, pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni, delegaţia P.C. din Israel a fost salutată de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Alexa Haralambie, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Corbu, redactor-şef adjunct al ziarului „Scinteia“, Ion Constantin, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R., de activişti de partid. Cronica zilei La invitaţia societăţii internaţionale „Ovidianum“, cu sediul la Bucureşti, Carlo Venturini, profesor la universităţile din Florenţa şi Pisa, a susţinut în aceste zile o serie de conferinţe în Capitală. Astfel, luni şi marţi au fost prezentate conferinţele „Consideraţiuni asupra principatului lui Augustus“ (la Universitatea Bucureşti) şi, respectiv, „Dreptul roman — izvor al dreptului european“ (la A.D.I.R.I.). Au participat cadre didactice, specialişti in ştiinţe juridice, latinişti. Aceleaşi conferinţe vor fi susţinute miercuri, 1 februarie, şi la Casa corpului didactic din municipiul Braşov. ★ Unul dintre cei mai de seamă plasticieni contemporani americani, pictorul Willem de Kooning, se prezintă iubitorilor de frumos din ţara noastră printr-o expoziţie personală, vernisată marţi, in rotonda sălii mici a Palatului Republicii. Expoziţia reuneşte lucrări de pictură, sculptură şi grafică. La festivitate au participat reprezentanţi ai Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunii artiştilor plastici, oameni de cultură, un numeros public. Au fost de faţă Orison Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, precum şi membri ai corpului diplomatic acreditaţi in ţara noastră. ★ Marţi seara, la cinematograful „Studio“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul artistic indian „Făgăduiala“. La spectacol au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Asociaţiei de prietenie româno-indiană, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni de cultură. Au participat P. K. Saha, însărcinat cu afaceri ad-interim al Indiei la Bucureşti, şi membri ai amba-Au fost de faţă şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) . tv_________ PROGRAMUL 1 9.00 Teleşcoala • Limba română — gramatică (Consultaţii — gimnaziu) 10.00 Şoimii patriei 10.10 Întrebări şi răspunsuri. Universitatea politică. Conceptele dezvoltării economicosociale contemporane. Conceptul de ţară cu dezvoltare medie. 10.30 Teatru TV — „Noapte albă“, de Mircea Bradu 11.40 Telex 16.00 Telex 16.03 Teleșcoală 16.35 Curs de limbă germană 17.03 Moment folcloric 17.15 Tragerea Pronoexpres 17.25 Telecronica pentru pionieri 17.45 Baschet masculin : Steaua București — Soedertalje (Suedia) 19.15 Publicitate 10.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 Hotăririle Conferinţei Naţionale — program al Împlinirilor pentru noi şi pentru ţară 20.05 Din viaţa muzicală — Sergiu Celibidache la pupitrul Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti 20.25 Noi, femeile ! 20.’50 Telecinemateca : „Giordano Bruno“. Premieră TV 22.35 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.50 Desene animate 20.15 Mai aveţi o întrebare 1 — Posibilităţi şi limite ale autocontrolului uman 20.45 Oaspeţi pe scenele de concert ale Capitalei 21.15 Telex 21.20 Ioan Slavici. Documentar artistic realizat de Studioul de - film TV LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor CEC ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1978 Ciştigurile revin întregi obligaţiuni- 161 de 200 de lei. In valoarea cîştigurilor este cuprinsă şi valoarea nominală a obligaţiunilor ieşite cîştigătoare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile CEC. La obligaţiunile CEC din seriile 000001-099999 care au numerele curente cuprinse intre 81—125, la confruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în considerare. - 1 ■p’3! 21 T *. c g t? s Tt ’2 etî §5 st e! § o 5 £' ^3 ce .2 3 a .2 ’S 1 £ 3 fc 2 3 a » 3 8 o 1 83286 56 50 000 1 81107 95 50 000 1 74842 34 40 000 1 05907 44 40 000 1 28769 70 40 000 1 92188 108 30 000 1 50357 113 30 000 1 19612 80 30 000 1 15478 90 30 000 1 00575 95 25 000 1 36742 109 25 0001 23507 114 25 000 1 99924 116 25 000 1 75326 75 25 000 1 54757 69 20 000 1 52916 44 20 000 1 14328 31 20 000 1 70152 07 20 000 1 40496 22 20 000 1 45385 66 20 000 1 41955 72 15 000 1 84625 10 15 000 1 17771 82 15 000 1 26736 38 15 000 1 67526 57 15 000 Terminația seriei obligațiunilor 100 606 110 5 000 100 990 57 3 000 100 268 96 1 000 100 821 107 1000 100 838 42 1 000 100 123 108 1 000 100 325 97 1 000 100 432 55 1 000 1000 17 20 800 1 000 30 123 800 1 000 08 34 800 1 000 95 96 800 1 000 00 79 800 1 000 24 76 800 1 000 03 06 800 1 000 25 85 800 1 000 08 17______800 9 825 TOTAL; 9 260 000