Scînteia, februarie 1978 (Anul 47, nr. 11026-11049)

1978-02-01 / nr. 11026

PAGINA 4 PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului (Urmare din pag. I) Inminind scrisorile de acreditare şefului statului român, ambasadorul ABA GEFEN a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu din partea pre­şedintelui Israelului, a primului mi­nistru şi a întregului popor israelian cele mai calde m­ări de sănătate, de prosperitate şi noi succese poporului român în dezvoltarea multilaterală a patriei. In cuvîntarea prezentată cu acest prilej de ambasador se spune : „Con­sider că este un mare privilegiu pen­tru mine să reprezint statul Israel faţă de curajosul popor român şi ilustrul său preşedinte, care con­tribuie continuu la propagarea păcii in lume“. In cuvîntare se dă o înaltă apreciere contribuţiei constructive a Republicii Socialiste România, a pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu în direcţia căutării unor soluţii co­respunzătoare pentru instaurarea unei păci juste şi durabile în Orientul Mijlociu. Evocîndu-se bunele relaţii dintre România şi Israel, în cuvîntare se subliniază interesul Israelului „de a învăţa din bogata şi diversa expe­rienţă a României în toate dome­niile : învăţămînt şi cultură, ştiinţă şi tehnologie, agricultură şi industrie, economie şi comerţ“. „Noi, în Israel, se arată în cuvîntare, urmărim în­deaproape şi apreciem mult reali­zările ţării dumneavoastră“. Cuvîntarea exprimă hotărîrea am­basadorului Israelului de a depune toate eforturile pentru întărirea prie­teniei dintre cele două popoare, pen­tru dezvoltarea relaţiilor, de co­laborare existente intre Româ­nia şi Israel, „atît pentru îmbogăţi­rea tezaurului spiritual al celor două popoare, cit şi pentru contribuţia ţărilor noastre la întărirea armoniei intre naţiuni“. Primind scrisorile de acreditare a ambasadorului Israelului, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru urările adresate şi a transmis la rindul său preşedintelui Israelului şi primului ministru calde urări de sănătate şi fericire, precum şi urări de pace şi prosperitate pentru po­porul israelian. In cuvîntarea de răspuns a şefului statului român se subliniază că ţara noastră „acţionează susţinut pe plan internaţional pentru asigurarea unui climat de încredere şi largă coope­rare între popoare, pentru pace şi securitate in întreaga lume“. „Istoria zbuciumată a poporului român — se arată în cuvîntare — ne-a învăţat că nu poate fi liber un popor care privează alt popor de libertate, de dreptul său de a-şi ho­tărî singur soarta aşa cum doreşte. Pornind de la aceasta, de la faptul că România se găseşte în apropierea zonei conflictuale din Orientul Mij­lociu, ţara noastră militează­­activ pentru a se ajunge la reglementarea conflictului pe cale paşnică, la in­staurarea unei păci juste şi durabile in zonă. Considerăm că o asemenea pace trebuie să ducă la retragerea trupelor israeliene din teritoriile ara­be ocupate în urma războiului din 1967, la soluţionarea problemei po­porului palestinian în conformitate cu năzuinţele sale naţionale, inclusiv prin crearea unui stat palestinian independent, la garantarea indepen­denţei, integrităţii şi securităţii tu­turor statelor din zonă, inclusiv a Israelului“. După ce se subliniază că „România s-a pronunţat întotdeauna pentru so­luţionarea problemelor litigioase prin calea tratativelor între statele direct interesate“, în cuvîntare se spune : „După părerea noastră, în realizarea unei păci juste şi durabile în Orien­tul Mijlociu, Conferinţa de la Ge­neva poate juca un rol important, la lucrările ei urmînd să participe toate părţile interesate, inclusiv Or­ganizaţia pentru Eliberarea Palesti­nei. De asemenea, România consi­deră că este necesar să sporească rolul O.N.U. in realizarea şi garan­tarea păcii in această parte a lumii“. Apreciindu-se că „relaţiile dintre România şi Israel, întemeiate pe sti­mă şi respect reciproc se dezvoltă continuu“, in cuvintare se sublinia­ză : „Apreciez că există largi per­spective de amplificare a acestora — în domeniile politic, economic, teh­­nico-ştiinţific şi cultural — în intere­sul reciproc al popoarelor român şi israelian, al cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiuni"1. Preşedintele Republicii Socialiste România a urat ambasadorului Is­raelului succes în misiunea încre­dinţată şi l-a asigurat de sprijinul Consiliului de Stat, al guvernului şi al său personal. După solemnitatea prezentării scri­sorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut în­­tr-o atmosferă cordială cu ambasa­dorul Israelului Aba Gefen. La solemnitate şi la­­convorbire au participat George Macovescu, minis­trul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Au fost, de asemenea, de faţă membri ai Ambasadei Israelului la București. Lucrările plenarei Consiliului National al Agriculturii Marţi dimineaţa au început în Ca­pitală lucrările plenarei Consiliului National al Agriculturii. Pe ordinea de zi a plenarei sunt înscrise următoarele probleme : — Raport cu privire la stadiul în­deplinirii hotăririlor adoptate de Con­gresul consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al în­tregii ţărănimi şi sarcinile ce revin agriculturii in anul 1978. Stadiul în­deplinirii prevederilor din progra­mele de dezvoltare a agriculturii şi a­ industriei alimentare pe cincinalul 1976—1980. — Planul de măsuri cu privire la realizarea sarcinilor ce revin agri­culturii din programele speciale, do­cumentele adoptate de Conferinţa Naţională a P.C.R. şi Planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1978, precum şi în perioada 1978—1980. — Planul cu privire la organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale oamenilor muncii şi ale coope­ratorilor din Unităţile agricole. — Planul de muncă al Consiliului Naţional al Agriculturii pe anul 1978. , Deschizînd lucrările plenarei, tova­răşul Manea Mănescu, primul minis­tru al guvernului, preşedintele Con­siliului Naţional al Agriculturii, a transmis participanţilor un călduros salut din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti­dului, preşedintele Republicii Socia­liste România. Primul ministru a subliniat contribuţia hotăritoare, ori­ginală, a secretarului general al parti­dului la perfecţionarea organizării şi conducerii agriculturii noastre socia­liste, la înfăptuirea politicii parti­dului de dezvoltare intensivă şi de modernizare a agriculturii, care a asigurat ridicarea acesteia pe o treap­tă superioară, ca ramură de bază a economiei naţionale, creşterea con­tribuţiei ei la sporirea venitului na­ţional, a avuţiei ţării, la ridicarea nivelului de trai a­l poporului­ la În­florirea patriei noastre socialiste. In continuare, tovarăşul Manea Mă­nescu s-a referit la sarcinile ce revin agriculturii şi industriei alimentare pentru îndeplinirea programelor spe­ciale de creştere a producţiei de ce­reale, plante tehnice, legume, fructe, a şeptelului, de sporire a producţiei agroalimentare, precum şi pentru asigurarea unei temeinice pregătiri a campaniilor agricole din 1978, a re­alizării tuturor indicatorilor din a­­gricultură prevăzuţi in Planul naţio­nal unic de dezvoltare economico­­socială a României pe perioada 1976—1980. Lucrările plenarei continuă in plen şi in cadrul consiliilor Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Departamentului agricul­turii de stat, hortiviticulturii, Depar­tamentului industriei alimentare, Academiei­ de ştiinţe agricole şi­ sil­vice, precum şi Comisiei centrale a agriculturii din localităţile necoope­­rativizate. ★ în Capitală a avut loc, de aseme­nea, plenara Consiliului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie consacrată analizării mo­dului în care a fost îndeplinit planul de producţie şi financiar pe anul trecut şi dezbaterii, în lumina hotă­rârilor Conferinţei Naţionale a parti­dului, a indicaţiilor secretarului ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a măsurilor pentru realizarea sarcinilor ce revin agriculturii cooperatiste în 1978. Primire­ la primul ministru al guvernului 4 Primul ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, tovarăşul Manea Mănescu, a primit, marţi după-am­iză, pe N. V. Faddeev, secre­tarul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. In timpul convorbirii, desfăşurată intr-o atmosferă cordială, prieteneas­că, au fost abordate aspecte ale co­laborării economice in cadrul C.A.E.R. La întrevedere a luat parte tovară­șul Mihai Marinescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, președintele Comitetului de Stat al Planificării, reprezentantul permanent al tării noastre in C.A.E.R. ★ La 30 ianuarie a.c. tovarăşul Mihai Marinescu, viceprim-ministru al gu­vernului, reprezentantul permanent al Republicii Socialiste România în C.A.E.R., preşedintele in funcţiune al Comitetului Executiv al C.A.E.R., l-a primit pe N. V. Faddeev, secre­tarul Consiliului de­ Ajutor Economic Reciproc, cu care a examinat pro­bleme ale şedinţei viitoare a Comi­tetului Executiv al consiliului. Sosirea în Capitală a unei delegaţii guvernamentale sovietice Marţi a sosit în Capitală delegaţia guvernamentală sovietică condusă de K. F. Katuşev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice in Co­misia interguvernamentală româno­­sovietică de colaborare economică, pentru a participa la lucrările celei de-a X-a sesiuni a comisiei. La sosire, pe aeroportul Otopeni, oaspeţii au fost salutaţi de Gheorghe Rădulescu, viceprim-ministru al gu­vernului, preşedintele părţii române in comisie, de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenţi V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, membri ai ambasadei. (Agerpres) Primul ministru al Guvernului Republicii Populare Angola, Lopo Do Nascimento, va face o vizită oficială de prietenie in tara noastră La invitaţia tovarăşului Manea Mănescu, primul ministru al Guver­nului Republicii Socialiste România, primul ministru al Guvernului Repu­blicii Populare Angola, Lopo Do Nascimento, va efectua o vizită ofi­cială de prietenie in tara noastriă, în prima decadă a lunii februarie a.c. • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT în cîteva rinduri Participanţii la campionatele mon­diale de bob pentru două persoane, care se vor desfăşura in zilele de 5 şi 6 februarie, au efectuat pe pista olimpică de la Lake Placid primul antrenament oficial. Cel mai bun timp a fost realizat de echipajul Peter Hell—Dieter Gebhard (R. D. Germană), cronometrat pe 1 600 m cu 1’07”57/100. Rezultate bune au mai obţinut echipajele Helmut Saishek— Franz Kofel (Austria) — 1’07”79/100 şi Hans Hillebrand—Alain Piaget (Elveţia) — 1’07”98/100. . Primele partide din cadrul turneu­lui internaţional de tenis de la Rich­mond (Virginia) s-au încheiat cu ur­mătoarele rezultate : John Newcombe (Australia) — Wojtek Fibak (Polonia) 7—6, 6—4 ; Arthur Ashe (S.U.A.) — Ilie Năstase­ (România) 3—6, 7—5, 6—3 ; Mark Cox (Anglia) — Manuel Orantes (Spania) 7—6, 6—2 ; Corrado Barazzutti (Italia) — Jaime Fillol (Chile) 6—1, 3—6, 6—4 ; Eddie Dibbs (S.U.A.) — Mike Fischback (S.U.A.) 6—2, 6—3 ; Harold Solomon (S.U.A.) — Antonio Zugarelli (Italia) 6—7, 6—0, 6—4. Tradiţionalul turneu internaţional de fotbal pentru juniori, care se desfăşoară in aceste zile la Viarre­­gio, a programat meciuri din cadrul optimilor de finală. Selecţionata ora­şului Belgrad a întrecut cu scorul de 3—2 (2—1) echipa oraşului Pekin, toate cele trei goluri ale învingăto­rilor fiind înscrise de Petrov. Punc­tele formaţiei din R. Pi Chineză au fost marcate de Cin Li-ho. Alte rezultate : Spartak Levski Sofia — Napoli 3—1 (0—1) ; Dukla Praga — A. C. Milan 2—0 (0—0) ; Fiorentina — Sampdoria 3—0 (2—0). Aseară, la Odensee, handbaliştii­­ noştri au întîlnit in primul meci al semifinalelor selecţionata Iugosla­viei. Cum s-a desfăşurat partida, aţi vă­zut aseară pe micul ecran. Ca in fie­care meci la acest campionat, echi­pa noastră a deschis scorul : 1—0, prin Voina, după ce publicul aplau­dase pasele sale de spectacol. Cite­­va minute scorul­­alternează pentru ca apoi — în ciuda faptului că ra­tăm două din cele patru lovituri de la 7 metri de care beneficiem — să conducem in permanenţă, mai cu seamă datorită celor 5 goluri din ac-, tiune ale lui Birtalan. Dar, conducem numai cu avansul minim de un gol. In finalul reprizei, ratăm de patru ori desprinderea la două goluri şi... ne mulţumim cu 10—9. Repriza secundă avea să dezvăluie însă toate slăbiciunile echipei noas­tre. După ce, în citeva minute, prin­­tr-un joc furtunos, ne detașăm la 14—11, mai departe nu reușim decit încă un gol, în timp ce partenerii de joc reușesc să înscrie­m la rind, în minutul 50: 15—16 ! Egalăm la 16 cînd mai erau 7 secunde de joc, dar primim gol in ultima secundă a me­ciului. Scor final : 16—17. Trebuie să spunem că acest meci a fost pregătit cu toată seriozitatea din punct de vedere tehnico-tactic, incer­­cindu-se in acelaşi timp să se insu­fle handbaliştilor noştri încredere în potenţialul lor, care pină acum nici­odată n-a fost etalat în adevărata sa măsură la această ediţie. Pină la sco­rul de 14-0, se poate spune că indi­caţiile antrenorilor au fost respectate şi eficient traduse în joc. De ce am pierdut, totuşi ? Am pierdut pentru că înlocuitorii celor 7 titulari nu au dat şi nu reuşesc să dea randamentul care se aşteaptă de la ei (Grabovschi, Mironiuc, Stingă), dintre debutanţi numai Durău reuşind să joace la un nivel corespunzător ; handbaliştii noş­tri au pierdut, de asemenea, pentru că nu au siguranţă in executarea lo­viturilor de la 7 metri (din şapte ase­menea lovituri au ratat patru, prin Birtalan de două ori, prin Voina şi Drăgăniţa) , am pierdut, in sfîrşit, pentru că echipa noastră nu poate menţine avansul pe care şi-l creează la un moment dat (aşa s-a întimplat şi in meciul cu Ungaria, aşa s-a in­­tîmplat şi aseară). Celelalte rezultate : R.D.G. — R.F.G. 14—14 (în semifinala I) ; U.R.S.S. — Suedia 24—18 şi Dane­marca — Polonia 25—23 (in semifi­nala II) ; Cehoslovacia — Ungaria 18—18 şi Spania — Japonia 26—15 (pentru locurile IX-XII). Gh. MITROI Campionatul mondial de handbal Ratări incredibile şi încă o şansă irosită CORESPONDENŢA DIN DANEMARCA BASCHET: Azi, meci internaţional In sala Floreasca In sala Floreasca din Capitală se joacă astăzi meciul dintre echipa Steaua Bucureşti şi formaţia suedeză S.B.B.K. Soedertaije, contind pentru sferturile de finală (grupa B) ale „Cupei cupelor“ la baschet masculin. Partida va începe la ora 17,45 și va fi arbitrată­­ de cuplul K. Brumen (Iugoslavia) — G. Horvath (Ungaria). Sbătorirea a 125 de la inmgurare Naţional din Bucureşti DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Meritul cultural" clasa I Teatrului Naţional „I. L Caragiale" din municipiul Bucureşti Pentru contribuţia deosebită adusă la promovarea dra­maturgiei originale patriotice şi revoluţionare, valorifica­rea dramaturgiei naţionale clasice şi universale, creşterea nivelului artei interpretative româneşti, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la inaugurare, preşedintele Republicii Socialiste România decre­tează: ARTICOL UNIC. — Se conferă Ordinul „Meritul cultural clasa I Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" din municipiul Bucureşti. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Ad­u­narea festivă In Capitală a avut loc, marţi, săr­bătorirea a 125 de ani de la inaugu­rarea Teatrului­­ Naţional din Bucu­reşti, moment de o semnificaţie deo­sebită in istoria primei noastre sce­ne, a mişcării artistice româneşti. Aniversarea a fost marcată prin­­tr-o adunare festivă, desfăşurată in sala mare a Teatrului Naţional. Au luat parte tovarăşii Ştefan Voi­tec, Cornel Burtică, Ion Dincă, Miu Dobrescu, Radu Beligan, direc­torul Teatrului Naţional din Bucu­reşti, actori şi regizori care au dat strălucire acestei scene, reprezen­tanţi ai vieţii noastre cultural-artis­­tice, un numeros public. , Tovarăşul Miu Dobrescu, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei So­cialiste, a dat citire Mesajului adre­sat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, colectivului Tea­trului Naţional „I.L. Caragiale“ din Bucureşti. Cu prilejul acestei sărbă­toriri. Mesajul a fost primit de partici­panţi cu vii şi îndelungi aplauze,­in­tr-o atmosferă de puternică însufle­ţire şi mindrie patriotică. A fost citit apoi Decretul prezi­denţial prin care se conferă Ordi­nul „Meritul cultural“ clasa I Tea­trului Naţional „I. L. Caragiale“ din municipiul Bucureşti. Inminind distincţia, tovarăşul Ştefan Voitec, membru al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat, a spus : „îmi revine vial­ta cinste şi deosebit de plăcuta misiune ca, in numele conducer­ii de partid şi de stat, personal in numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, să adresez cele mai calde felici­tări­­Teatrului Naţional din Bucureşti cu prilejul conferirii înaltului Ordin al republicii „Meritul cultural“ clasa I la gloriosul său jubileu, că omagiu adus îndelungatei, nobilei şi remar­cabilei activităţi a tuturor slujito­rilor de ieri şi de astăzi ai primei scene dramatice româneşti. Exprim din inimă urări de noi şi neîntrerupte succese Teatrului Naţio­nal pentru necontenita sporire a stră­lucitului patrimoniu teatral, pentru în­florirea artei şi culturii naponale îri condiţiile minunate create de orîn­duirea noastră socialistă, de gloriosul partid comunist“. In numele Naţionalului bucu­­reştean, Radu Beligan a mulţumit pentru mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru înalta dis­tincţie acordată. In continuare, au luat cuvintul George Macovescu, preşedintele U­­ni­unii scriitorilor, Dina Cocea, vice­preşedinte al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzi­cale, Teofil Vilcu, directorul Teatru­lui Naţional din Iaşi, Petre Bucşa, directorul Teatrului Naţional din Cluj-Napoca, Maria Bistrag, direc­toarea Teatrului maghiar de stat din Cluj-Napoca, Marin Ioniţă, muncitor, Erou al Muncii Socialiste, Alexandru Dincă, directorul Teatrului Naţional din Craiova. Aducind un călduros omagiu insti­tuţiei sărbătorite, vorbitorii au feli­citat călduros colectivul Teatrului Naţional din Bucureşti, i-au urat succese tot mai mari în îndeplinirea înaltelor îndatoriri ce îi revin. Participanţii la adunarea festivă au adoptat textul unei telegrame adre­sate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se spune : „Cu neţărmurită dragoste şi recunoştinţă, cu profundă admiraţie şi stimă pentru grija sta­tornică ce o purtaţi culturii şi­­ artei româneşti, care străbate datorită o­­rientărilor şi sprijinului dumneavoas­tră una din cele mai înfloritoare eta­pe, colectivul Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“, toţi oamenii de tea­tru vă transmit calde mulţumiri pen­tru cinstirea adusă teatrului nostru şi, prin intermediul lui, tuturor slujito­rilor artei dramatice româneşti, prin mesajul dumneavoastră adresat cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la inaugurarea primului edificiu­ al Tea­trului Naţional. Mesajul dumneavoastră, în care vi­brează o mare dragoste pentru cul­tură şi artă, dă o înaltă apreciere ac­tivităţii generaţiilor de actori şi ani­matori de cultură ce şi-au pus viaţa şi talentul în slujba scenei, militînd pentru cele mai nobile aspiraţii ale poporului nostru de libertate, unita­te şi independenţă naţională, de pro­gres social. Vă mulţumim din inimă pentru aprecierea dată tradiţiei artis­tice a Teatrului Naţional, prezent cu o înaltă conştiinţă politică in toate marile evenimente ale istoriei româ­neşti. Rezultatele bune obţinute în acti­vitatea noastră au fost determinate de îndrumarea ferma de către partid a întregii vieţi cultural-artistice şi, in primul rînd, de către dumneavoas­tră, oferindu-ne un îndreptar sigur în vederea intensificării contribuţiei la formarea omului nou,­ înaintat al timpului nostru, la edificarea socie­tăţii socialiste multilateral dezvolta­te, la transformarea teatrului într-o artă profund populară, prin conţinu­tul şi mesajul ei, o artă a tuturor oamenilor muncii. Datorită dumnea­voastră, Teatrul National işi desfă­şoară acum activitatea intr-un mo­dern edificiu, expresie a locului im­portant al artei spectacolului în cul­tura noastră, dar şi a răspunderilor deosebite care ii revin. Pentru toate acestea, permiteţi-ne­ mult stimate şi iubite tovarăşe secre­tar general Nicolae Ceauşescu, să vă exprimăm — alături de toţi oamenii de artă — profunda noastră recunoş­tinţă şi stimă. Vă asigurăm, totodată, că vom urma neabătut direcţiile de activitate trasate în mesajul dumnea­voastră şi nu ne vom precupeţi efor­turile de a răspunde prin opere de artă înaltelor cerinţe şi exigente ale societăţii noastre contemporane. Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în aceste zile, cînd întregul nostru popor v-a sărbătorit cu prilejul îm­plinirii a 60 de ani de viaţă şi peste 45 de ani de activitate revoluţionară, alături de toţi oamenii de cultură, oa­menii de teatru vă cer îngăduinţa să-şi exprime încă o dată profunda lor recunoştinţă şi admiraţie pentru lup­ta dumneavoastră neabătută de a Înălţa România pe cele mai înalte tru­pte ale civilizaţiei materiale şi spi­rituale, de a asigura inflorirea conti­nuă şi fără precedent a culturii şi ar­tei. In dumneavoastră întregul nostru popor cinsteşte cu alese sentimente pe cel mai strălucit şi iubit fiu al său, care şi-a pus viaţa şi gîndirea cutezătoare, deschizătoare de noi drumuri, în slujba edificării Româ­niei modeme, multilateral dezvoltate, orientînd-o cu pilduitoare fermitate revoluţionară spre înfăptuirile de sea­mă ale comunismului. Gîndirea dum­neavoastră clarvăzătoare dă un sens dinamic şi creator devenirii noastre istorice, insufleţeşte şi călăuzeşte ac­tivitatea tuturor oamenilor de cultură şi artă“. După adunarea festivă a fost pre­zentat un spectacol omagial cu piesa „Căruţa cu paiaţe“ de Mircea Ştefă­­nescu. vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 3 şi 4 februarie. In ţară . Vreme în general umedă. Cerul va fi temporar noros. Vor cădea precipitaţii locale, mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vint moderat cu intensificări locale, în estul ţării, pină la 45 km/oră. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse intre minus 8 şi plus 2 grade, local mai scă­zute în nordul ţării, iar maximele intre minus 3 şi plus 5 grade. Izolat, condiţii de polei. Dimineaţa şi seara se va pro­duce ceaţă, în Bucureşti . Vreme în general umedă. Cer temporar noros. Vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vint mo­derat. Dimineaţa şi seara, ceaţă slabă. Temperatura uşor variabilă. teatre • Teatrul Naţional Bucureşti (sala mică) : Valiza cu fluturi — 19,30. • Filarmonica „George Enescu“ (sala mică a Palatului) : Recital ŞTEFAN POPOV — violoncel, BO­­JIDAR NOEV — pian (R.P. Bulga­ria) — 20. • Opera Română : Trubadurul — 19. • Teatrul de operetă : Victoria şi-al ei husar — 19,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra“ (sala Schitu Măgureanu) : Răceala — 19,30, (sala Grădina Icoanei) : Interviu — 19,30. • Teatrul Mic : Reţeta fericirii — 19,30. • Teatrul de comedie : Zăpăcitul — 19,30. • Teatrul „Nottara“ (sala Ma­gheru) : Micul infern — 19,30, (sala Studio) : Ultima cursă — 19. • Teatrul Giulești : Comedie cu olteni — 19,30. • Teatrul satiric-muzical „C. Tă­­nase“ (sala savoy) : Revista cu paiaţe — 19,30, (sala Victoria) : Camping-Boema — 19,30. • Ansamblul artistic „Rapsodia română : Un pescăruş în larg — 19,30. • Teatrul „Ion Vasilescu“ : Bom­ba zilei — 19,30. • Teatrul „Ion Creangă" : Sfir­ă năzdrăvanul — 17. • Teatrul „Ţăndărică“ (sala Vic­toria) : O poveste cu cintec — 10. • Circul București : Iosefini și arena magică — 19,30, cinema • Trepte pe cer : SCALA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, GLO­RIA - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20;15, MODERN — 9; 11,15; 13,30; 16; 18;15 ; 20,30. • Rocco şi fraţii săi­­ PATRIA — 9; 12,30; 16; 19,30, BUCUREŞTI — 9,15; 12,30; 16; 19,15. • dotarea României : CENTRAL — 9;15; 12; 14,45; 17,30; 20. • Hamlet : EFORIE — 9; 12; 15; 19, CINEMA STUDIO — 10; 13; 16; 19. • împuşcături sub clar de luni : FLACARA - 9,30; 11,30; 13,30; 16, 18; 20, FLOREASCA — 15,30; 18, 20. • Ziua gloriei ! CAPITOL — 9,15; 11,30; 1145; 16; 18,15; 20,30, AU­RORA 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20.15, FEROVIAR - 9; 11,15; 13,30; 16, 18;15; 20.30. • Acţiunea „Autobuzul“ : EX­CELSIOR - 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, MELODIA — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30, VICTORIA — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLAMURA — 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Pasărea albastră : FLAMURA — 9. • Șatra : FESTIVAL — 9; 11,15; 13,30; 16; 18,15; 20,30. • Dantelăreasa : BUZEȘTI —■ 15,45; 18; 20,15, MIORIŢA — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20, TOMIS — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. • Mark poliţistul : BUZEŞTI — 9; 11,15; 13,30. • Castelul de nisip : FAVORIT — 9,15; 11,45; 15,15; 17,45; 20,15. • Zorro : LUCEAFĂRUL — 9; 11,45; 14,15; 17; 19,45. • Drumul spre Vest : PALATUL SPORTURILOR ȘI CULTURII — 17. • Căldura — 9,45, Nimic pe fron­tul de Vest — 11,45; 14, Sfidarea — 16,15, Valsul nemuritor — 18,30; 20.30 ,­CINEMATECA.­­ Cei trei muschetari : PALATUL SPORTURILOR ŞI CULTURII — 17. • Riul care urcă muntele : DRU­MUL SĂRII — 16, 18; 20. • Comoara din lacul de argint ; TIMPURI NOI — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. • Evadaţi din viitor : ARTA — 9; 11.15; 13.30; 15,45; 18; 20. LIRA — 15,30; 18; 20.15. a Invincibilul Luke — 9,30; 11.30; 13,30. Aventurile maimuţei Nuky — 16; 18; 20 ; DOINA. a Mama : FERENTARI — 15,30; 18; 20. a Condurul şi trandafirul . CO­TROCENI — 9, 12,30, 16, 19,30. SCI­NT El A — miercuri 1 februarie 1978 Tovarăşului MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Vă exprim recunoştinţa profundă pentru caldele felicitări pe care mi le-aţi adresat in numele Guvernului Republicii Socialiste România şi al dum­neavoastră personal in legătură cu alegerea mea in funcţia de premier al Consiliului Administrativ al Republicii Populare Democrate Coreene şi vă urez din toată inima să obţineţi succese tot mai mari în activitatea dum­neavoastră responsabilă pentru construirea României socialiste multilateral dezvoltate. LI GIONG OK Premier al Consiliului Administrativ al Republicii Populare Democrate Coreene O delegaţie a Partidului Comunist din Israel a sosit în Capitală Marţi după-amiază a sosit la Bucu­reşti o delegaţie a Partidului Comu­nist din Israel, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită oficială in ţara noastră. Delegaţia P.C.R. este formată din tovarăşii : Uzi Burstein, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.I., Zahi Kharkabi, secretar al C.C. al P.C.I., Mordeebai Katzav, se­cretar al districtului de sud al P.C.I., Khana Ibrahim, membru al consiliu­lui de redacţie al ziarului „Al-Itihad“, şi Adel Abul Hegea, membru al Se­cretariatului Comitetului de partid al districtului Nazaret. La sosire, pe aeroportul internaţio­nal Bucureşti-Otopeni, delegaţia P.C. din Israel a fost salutată de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Co­mitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Alexa Haralambie, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Nicolae Corbu, redactor-şef adjunct al ziarului „Scinteia“, Ion Constantin, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R.,­ de activişti de partid. Cronica zilei La invitaţia societăţii internaţiona­le „Ovidianum“, cu sediul la Bucu­reşti, Carlo Venturini, profesor la universităţile din Florenţa şi Pisa, a susţinut în aceste zile o serie de con­ferinţe în Capitală. Astfel, luni şi marţi au fost prezentate conferinţele „Consideraţiuni asupra principatului lui Augustus“ (la Universitatea Bucu­reşti) şi, respectiv, „Dreptul roman — izvor al dreptului european“ (la A.D.I.R.I.). Au participat cadre didac­tice, specialişti in ştiinţe juridice, latinişti. Aceleaşi conferinţe vor fi susţinute miercuri, 1 februarie, şi la Casa corpului didactic din municipiul Braşov. ★ Unul dintre cei mai de seamă plas­­ticieni contemporani americani, pic­torul Willem de Kooning, se prezin­tă iubitorilor de frumos din ţara noastră printr-o expoziţie personală, vernisată marţi, in rotonda sălii mici a Palatului Republicii. Expozi­ţia reuneşte lucrări de pictură, sculptură şi grafică. La festivitate au participat reprezentanţi ai Consiliu­lui Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunii artiştilor plastici, oameni de cultură, un numeros public. Au fost de faţă Orison Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, precum şi membri ai corpului diplo­matic acreditaţi in ţara noastră. ★ Marţi seara, la cinematograful „Studio“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul artistic indian „Făgăduiala“. La spectacol au participat reprezentanţi ai Ministeru­lui Afacerilor Externe, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, Aso­ciaţiei de prietenie româno-indiană, Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, oameni de cultură. Au participat P. K. Saha, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al In­diei la Bucureşti, şi membri ai amba-Au fost de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) . tv_________ PROGRAMUL 1 9.00 Teleşcoala • Limba română — gramatică (Consultaţii — gimnaziu) 10.00 Şoimii patriei 10.10 Întrebări şi răspunsuri. Uni­versitatea politică. Concep­tele dezvoltării economico­­sociale contemporane. Con­ceptul de ţară cu dezvoltare medie. 10.30 Teatru TV — „Noapte albă“, de Mircea Bradu 11.40 Telex 16.00 Telex 16.03 Teleșcoală 16.35 Curs de limbă germană 17.03 Moment folcloric 17.15 Tragerea Pronoexpres 17.25 Telecronica pentru pionieri 17.45 Baschet masculin : Steaua București — Soedertalje (Sue­dia) 19.15 Publicitate 10.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 Hotăririle Conferinţei Naţio­nale — program al Împliniri­lor pentru noi şi pentru ţară 20.05 Din viaţa muzicală — Sergiu Celibidache la pupitrul Filar­monicii „George Enescu“ din Bucureşti 20.25 Noi, femeile ! 20.’50 Telecinemateca : „Giordano Bruno“. Premieră TV 22.35 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.50 Desene animate 20.15 Mai aveţi o întrebare 1 — Posibilităţi şi limite ale auto­controlului uman 20.45 Oaspeţi pe scenele de con­cert ale Capitalei 21.15 Telex 21.20 Ioan Slavici. Documentar ar­tistic realizat de Studioul de - film TV LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor CEC ieşite ciştigătoare la tragerea la sorţi lunară din 31 ianuarie 1978 Ciştigurile revin întregi obligaţiuni- 161 de 200 de lei. In valoarea cîşti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite cîştigă­­toare. Plata ciştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile CEC. La obligaţiunile CEC din seriile 000001-099999 care au numerele cu­rente cuprinse intre 81—125, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în conside­rare. - 1 ■p’3! 21 T *.­ c g t?­­ s Tt ’2 etî §5 st e! § o 5 £' ^3 ce .2 3 a .2 ’S 1 £ 3 fc 2 3 a » 3 8 o 1 83286 56 50 000 1 81107 95 50 000 1 74842 34 40 000 1 05907 44 40 000 1 28769 70 40 000 1 92188 108 30 000 1 50357 113 30 000 1 19612 80 30 000 1 15478 90 30 000 1 00575 95 25 000 1 36742 109 25 000­­1 23507 114 25 000 1 99924 116 25 000 1 75326 75 25 000 1 54757 69 20 000 1 52916 44 20 000 1 14328 31 20 000 1 70152 07 20 000 1 40496 22 20 000 1 45385 66 20 000 1 41955 72 15 000 1 84625 10 15 000 1 17771 82 15 000 1 26736 38 15 000­­ 1 67526 57 15 000 Termi­nația seriei obli­gațiu­nilor 100 606 110 5 000 100 990 57 3 000 100 268 96 1 000 100 821 107 1000 100 838 42 1 000 100 123 108 1 000 100 325 97 1 000 100 432 55 1 000 1000 17 20 800 1 000 30 123 800 1 000 08 34 800 1 000 95 96 800 1 000 00 79 800 1 000 24 76 800 1 000 03 06 800 1 000 25 85 800 1 000 08 17______800 9 825 TOTAL; 9 260 000

Next