Scînteia, martie 1978 (Anul 47, nr. 11050-11076)
1978-03-01 / nr. 11050
I iFAPTUL! 'DIVERS! I ---------------- | • Ca la tropice De otita povară, bananierii și-au îndoit virfurile pe tijele cărora fructele atirnă un şiruri perfecte. Alături, mandarinii s-au gătit cu flori înmiresmate * ți cu globuleţele fructelor care încep să prindă culoarea aurului. I Nu este vorba de un peisaj I tropical. Nici de vreo ilustrată. Este o imagine pe care o oferă privirii, în aceste zile, sera intreprinderii de hoteluri şi res- ' ’ taurante Mangalia, în care sunt puşi la adăpost, in sezonul rece, I arborii şi plantele ornamentale I care împodobesc vara spaţiile verzi şi interioarele hotelurilor I din colierul staţiunilor din sudul litoralului. Iar pentru grija deosebită de care se bucură, bana- • nierii şi mandarinii au răspuns cu... fructele lor aromate in pli- * I nă iarnă. I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I • Incredibil! 1 Dacă nu s-ar fi intimplat aie- I vea, cazul relatat aici ar fi părut de domeniul absurdului. E I și părerea corespondentului nos- tru voluntar Ion Hurtupan, care întrerupe adeseori istorisirea sa • cu semne de exclamare și întrebare. „Eroul“ acestei de necrezut I întîmplări se numeşte Mihai Frencescu din Ofelu Roşu. După I ce a poposit îndelung cu nişte J amici de pahar la complexul tu- ristic din Poiana Mărului (la 25 ■ 1 km de Ofelu Roşu), deşi vedea I bine că abia se finea pe picioa- ■ I re, M.F. s-a urcat totuşi la volanul maşinii personale şi a pornit la drum. In starea în care se afla constituia, realmente, un pericol public. Cind mai aveam pufin pină să ajungă acasă, într-unul din cartierele oraşului am pierdut controlul volanului şi am intrat cu maşină cu tot... tot în- I tr-un local de alimentaţie publi- I I că. Rezultatul: maşina sfărîma- I tă, clădirea bufetului avariată şi I * o persoană grav accidentată. I Culmea e că M.F. se urcase la volan şi fără permis de condu- I cere. Care permis îi fusese sus- I ■ pendat tot pentru că urcase la mn I volan sub influenta alcoolului. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenților * PAGINA 2 , „Fruncea“ I I Banatului ! In ultimii 12 ani, Petre Balint, I * sudor de înaltă calificare la In- I - treprinderea mecanică Timişoara, a îndeplinit funcţia de in- ■ I structor. Acum a ieşit la pensie, I după 40 de ani de muncă. Nu I I înainte de a fi sărbătorit cu tot I fastul cuvenit. Multe au fost I momentele care l-au emoţionat | • pină la lacrimi, chiar şi darurile I oferite de foştii colegi de mun- ■ * că , scăunelul de pescar şi tradiţionalul baston de pensionar. Dar cel mai mult şi mai mult , l-au bucurat cuvintele de mulţu- I mire ale foştilor săi ucenici. Toţi cei peste 500 de „învăţăcei“ ai lui Petre Balint sunt astăzi su- i dori de nădejde. Dar 12 dintre I ei sunt „fruncea“ Banatului — şi nu numai a Banatului. Cei 12 — , cite unul de fiecare generaţie pe I care a format-o ca instructor — I au cîştigat locurile I, II şi III la concursurile naţionale pe mese- Irii. E ceva 1 [ I I I „Cum aţi I I dori să fie... părinţii , voştri ?“ » Această întrebare a constituit tema unui original extemporal , pe care profesorul Petre Rădulea din Tîrgu Jiu l-a dat cîtorva clase de elevi de la liceul „Tu-dor Vladimirescu“ din localitate. Fireşte, extemporalele nu au I fost notate. Cum ele cuprindeau I insă foarte interesante opinii şi * imagini ale copiilor despre pă- “ rinţii lor, au fost sintetizate de I profesor şi prezentate într-o şe- I dință anume cu părinţii elevilor testaji. După ce concluziile au I fost ascultate cu deosebită aten- ţie, mulfi părinţi aveau să se bucure că s-au regăsit în gin- idurile şi simţămintele copiilor Ior. In acelaşi timp, fiecare din ■ tre ei a înţeles că mai au şi pă- I rinţii de invitat cite ceva... Zîmbiţi. . . vă rog... I dacă puteţi! D In vara anului 1975, Constan- I tin Mireanu din comuna Măgi- reşti-Bacău, proaspăt însurăţel, * a dat două fotografii unui dele- • j gat al secţiei Foto-mărit-color al I cooperativei meşteşugăreşti de I * resort din Gura Humorului, careI delegat i-a promis că i se vor I executa niște tablouri de-o să rămînă... tablou 1 După o lună de zile, C.M. a primit o înștiin- ■ I tare că dacă vrea tablourile tre- I buie să expedieze imediat coo- | perativei 110 lei. Omul a trimis ■ ■ imediat banii, dar tablourile nu ■ mai soseau. A trimis o scrisoa- | ■ re, a trimis două, nouă... Dar tot | degeaba. Nici pină astăzi, după mai bine de doi ani şi jumătate, i tablourile nu i-au fost expedia- • te. „Oare nu se găseşte nimeni * să-i prindă şi pe aceşti meşteri , fotografi în obiectiv ? Făcind I haz de necaz — ne scrie el — I fiind vorba de Gura Humorului, pot să-i anunţ pe cei care mă poartă cu vorba că, între timp, familia noastră s-a mărit cu un copil şi am vrea să facem un tablou în... trei. Dar lor tot nu le-aş mai da nici o poză, că pină s-o facă, o s-ajungem... socri mari şi bunici“. I „Scînteii" ANGAJAMENTUL OAMENILOR MUCH CARE BENEFICIAZĂ DE AZI, 1 MARTIE, DE MAJORAREA RETRIBUŢIEI: „Vom îmbunătăţi calitatea muncii, vom spori eficienţa întregii noastre activităţi“ Printre cei care lucrează la HIDROCENTRALA DE LA LOTRU i-ara intilnit şi pe fraţii Romulus şi Dumitru Opriş, primul — maistru principal, cel de-al doilea — maistru de schimb. — Transpunerea in viaţă a Programului de creştere mai accentuată a nivelului de trai al poporului în actualul cincinal — elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — constituie o nouă şi grăitoare dovadă a grijii părinteşti a partidului şi statului nostru pentru sporirea continuă a bunăstării oamenilor muncii. Retribuţia mea — ne spune maistrul Romulus Opriş — se majorează de la 1 martie cu aproape 450 lei. Creşteri substanţiale de retribuţii revin şi celorlalţi membri ai colectivului. Iar răspunsul nostru, al tuturor oamenilor muncii de aici, este de a compensa sporurile de ciştig cu noi şi substanţiale sporuri de producţie. Avem bucuria şi satisfacţia să raportăm că prin scurtarea duratei reparaţiilor şi creşterea gradului de siguranţă în funcţionarea hidroagregatelor, am putut să realizăm în primele două luni ale anului 0 depăşirea producţiei planificate cu 2,8 la sută. O atmosferă plină de satisfacţie şi bucurie am intilnit şi in centralele electrice ale Oltului, aparţinând de ÎNTREPRINDEREA electrocenTRALELE VÎLCEA. Tinerii energeticieni Maria şi Virgil Matei, al căror buget de familie va spori de la 1 martie cu aproape 600 de lei pe lună, ne-au spus : „Noua majorare a veniturilor ne mobilizează să muncim pe viitor mai mult şi mai bine. Am reţinut din recenta adunare generală a oamenilor muncii că în acest an urmează să intre în funcţiune trei noi hidrocentrale pe Olt. Tinărul nostru colectiv este hotărît să contribuie la devansarea cu o lună a termenelor de dare în exploatare a acestora. Este de datoria noastră să îndeplinim nu numai acest angajament, dar să ne concentrăm şi mai mult forţele pentru a produce tot mai multă energie electrică“. Concret, lucrătorii de la întreprinderea de electrocentrale Rm. Vilcea şi-au propus să producă în acest an peste prevederi 31 milioane kWh, in condiţiile creşterii productivităţii muncii pe fiecare lucrător cu cel puţin 20 000 lei. (Ion Stanciu). Dintre realizările cele mai importante obţinute de harnicul colectiv de muncă de la COMBINATUL DE CELULOZA ŞI HIRTIE DIN CĂLĂRAŞI, în luna ianuarie şi în primele două decade ale lunii februarie, am reţinut o cifră : 105 000 kilograme de hîrtie, celuloză şi caiete peste plan. Cu lăcătuşul Gheorghe Zaharia, de la atelierul central, am discutat Ungă un strung carusel pe care tocmai il reparase. După o ultimă verificare, maistrul Gheorghe Bîrliga, mulţumit de lucrare, ne-a spus : — Tovarăşul Zaharia este autorul unei importante inovaţii, care a fost brevetată şi prin care timpul afectat acestei operaţii de reparare a fost redus de cinci ori. Facem împreună cu lăcătuşul inovator un calcul. De la 1 martie, retribuţia i se va majora cu peste 350 lei, la care se adaugă sporul de vechime de 5 la sută. De mărirea retribuţiei beneficiază întreaga familie Zaharia , soţia, Eugenia, care munceşte tot în combinat, la secţia plicuri, va primi în plus 263 lei lunar, iar fiica, Daniela, care lucrează la controlul tehnic de calitate, va primi suplimentar 217 lei lunar. In total, familia Zaharia va câștiga in plus pe an peste 10 000 lei. — Ne-am făcut casă nouă, cu cinci camere, baie, bucătărie, cămară. Am terminat-o anul trecut și vrem să mai facem unele amenajări — ne-a spus Eugenia Zaharia. Acum putem să le facem in condiţii şi mai bune, prin plusul substanţial de venit pe care îl vom realiza de la 1 martie. (Lucian Ciubotaru). Incepînd de azi şi muncitorii care lucrează la FABRICA DIN MILITARI A ÎNTREPRINDERII DE PREFABRICATE „GRANITUL“ DIN CAPITALĂ beneficiază, cu o lună mai devreme decit se planificase iniţial, de majorarea retribuţiei. — Veniturile mele — ne spune zidarul Ion Badea, şef de echipă la linia II-faţade, vor spori de la 1 martie cu peste 450 lei lunar. Dar nu numai pentru atit sunt eu, din toată inima, recunoscător partidului şi statului nostru! Lucrez în această secţie a întreprinderii chiar de la înfiinţare, din primăvara lui 1967. In acelaşi an, întreprinderea mi-a dat şi casă. La început, doar o garsonieră. Pe urmă, cind Marian şi Florian — cei doi băieţi ai mei — au crescut, am primit un apartament cu 3 camere în bd. Păcii. Aici locuiesc şi acum. Numai că băieţii s-au făcut mari, s-au însurat, au la rândul lor copii. Cel mare, Florian, care este mecanic la „Tricodava“, s-a mutat în casa lui. Calcule asemănătoare ne-au făcut şi alţi muncitori din întreprindere. La fel cum ne-au vorbit şi despre cele 44 de apartamente ce le-au fost repartizate anul trecut din fondul de stat sau de blocul cu 140 de apartamente de serviciu pe care îl au la dispoziţie, sau de condiţiile de locuit de la căminul de nefamişti, în acelaşi timp, ei şi-au făcut şi alte calcule : cum să îndeplinească planul de producţie pe acest an pină la 15 decembrie, cum să economisească 6 000 kg de oţel beton şi 4 500 kg de ciment, cum sâ sporească, în continuare, productivitatea muncii, cum să folosească mai bine timpul de lucru. Intr-un cuvint, modul în care Înţeleg ei să transforme cantitatea într-o nouă calitate.Florin Ciobănescul. Cu sentimente de profundă satisfacţie şi bucurie au primit noua majorare a retribuţiei şi lucrătorii din COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCÎNTEII“. Veniturile tipografilor de aici vor spori in medie lunar cu 291 lei, ceea ce înseamnă pentru fiecare un ciştig anual suplimentar de aproape 3 500 lei. — Gîndurile noastre de mulţumire — ne spune linotipistul Creţiu Pompei — se îndreaptă în aceste clipe către cel mai iubit şi stimat fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul programului de creştere a nivelului de trai, ca şi a măsurilor de reeşalonare a majorării retribuţiilor, prin care noi, tipografii, beneficiem cu 2 luni mai devreme de sporurile de ciştig prevăzute. Personal, voi primi de la 1 martie circa 400 lei în plus, sumă la care se adaugă celelalte sporuri specifice activităţii din poligrafie. Cum însă şi soţiei, Ştefania, care lucrează tot în combinat, i se majorează retribuţia de la 1 martie cu 307 lei, iar din septembrie anul trecut am primit pentru copil alocaţia de stat mărită, înseamnă că bugetul familiei noastre este acum cu aproape 750 ■ lei mai mare. Intr-un an — 9 000 lei. Şi e vorba doar de prima etapă de majorare a veniturilor în actualul cincinaL Cum am putea recompensa acest spor bănesc ? Prin muncă, prin strădania permanentă de autoperfecţionare, de sporire a producţiei şi eficienţei economice — la fel cum gindesc şi acţionează toţi colegii de muncă, toţi oamenii muncii din ţară. (Mihai Ionescu). CREŞTEREA MEDIE A RETRIBUŢIEI TARIFARE în industria poligrafică 1975 1978 Pe ansamblul cincinalului Cifra pe ansamblul cincinalului va fi îmbunătăţită corespunzător majorării stabilite pe economie de Conferinţa Naţională a partidului. Disciplina în construcţii nu se asigură cu... circulare Pină la sfîrşitul actualului cincinal, potrivit schiţelor de sistematizare şi a estimărilor organelor locale de specialitate, în satele şi comunele din judeţul Olt se vor construi 700 de case pe an, numeroase apartamente pentru specialişti şi cadre didactice, importante dotări social-culturale şi tehnico-edilitare. De aici, necesitatea respectării întocmai a prevederilor Legii sistematizării. — Disciplina în construcţii şi sistematizarea sunt două noţiuni inseparabile — ne-a spus tovarăşul ing. Ioan Ionescu, şeful secţiei de sistematizare, în judeţul nostru, prin stabilirea noilor perimetre ale localităţilor s-a ajuns la concluzia că se pot reda agriculturii aproximativ 15 000 hectare. Este la îndemîna oricui să calculeze cu cit pot creşte veniturile localnicilor, cu cit se poate îmbunătăţi aprovizionarea populaţiei. Dar, bineînţeles, numai în condiţiile in care noile perimetre prevăzute în schiţele de sistematizare vor fi respectate, aplicîndu-se un regim strict de lotizare şi utilizare a terenurilor destinate pentru con ........... strucţii, respectindu-se regimul de înălţime prevăzut de lege şi alinierea la frontul stradal. Desfăşurată, suprafaţa construită a unei gospodării ţărăneşti medii este de 65—70 mp. în regim de parter şi etaj, suprafaţa ocupată la sate se reduce la 45—50 mp. In mod corespunzător se reduc fundaţiile şi acoperişul, adică părţile cele mai costisitoare ale unei case. Pe de altă parte, prin comasarea anexelor gospodăreşti in construcţie-tip — cu utilizarea podului pentru depozitarea furajelor grosiere — se realizează atit economii de teren, cit şi o mai bună organizare a gospodăriilor. De asemenea, o mai strictă disciplină în construcţii, concomitent cu aplicarea unui program de concentrare a noilor edificii şi locuinţe în zone compacte şi centrale, conduc la o mai bună şi raţională echipare tehnico-edilitară a localităţilor respective, cu cheltuieli mult mai mici. Un calcul simplu arată că efortul financiar şi cantităţile de materiale de construcţii necesare se reduc cu 30—35 la sută. Aceleaşi avantaje le prezintă şi realizarea sistemului stradal. Este de la sine înţeles că un asemenea mod de organizare a unei localităţi asigură tuturor cetăţenilor un acces mai larg la toate celelalte dotări social-culturale — şcoli, spitale, cămine culturale, biblioteci, magazine, servicii publice. Pentru ca toate aceste avantaje să devină fapt real, se impune aplicarea întocmai a tuturor regulilor, normelor şi directivelor în construcţii, un control permanent, sistematic, cu caracter preventiv. Reţinînd aceste judicioase observaţii ale interlocutorului nostru, care este şi secretar al comisiei judeţene de sistematizare, am încercat să vedem cum se aplică ele, concret, la faţa locului. De la început trebuie să spunem că, la nivel judeţean, controlul de specialitate in domeniul sistematizării se rezumă, de regulă, la activitatea corpului de inspectori in construcţii din cadrul secţiei de arhitectură şi sistematizare — două cadre cu pregătire medie şi alţi cinci tehnicieni — repartizaţi fiecare in cite un sector care cuprinde 10—15 comune. Dintr-un sondaj pe care l-am făcut rezultă că aceşti inspectori nu ajung să treacă prin fiecare comună nici măcar o singură dată pe lună. In schimb, aproape în fiecare an care a urmat după adoptarea Legii sistematizării s-au întocmit tot felul de materiale de documentare, informare şi instruire, prin care se comunicau ba o metodologie amănunţită de control, ba o circulară cu toate noutăţile în materie de sistematizare primite de la organele centrale de specialitate, ba o revenire cu indicaţii proprii la... indicaţiile primite. S-au scris, transmis şi retransmis în comunele judeţului kilograme de hirtii ! Hîrtiile au circulat şi invers , periodic, la cererea organelor judeţene de specialitate, birourile executive ale consiliilor populare comunale au întocmit rapoarte, au completat tabele, au dat răspunsuri la întrebări. Lesne de înţeles despre ce control preventiv mai poate fi vorba. Iată de ce aşa-zisele „cazuri izolate de construcţii realizate in afara perimetrului construibil, în mod abuziv“ — am citat dintr-un document întocmit la secţia de arhitectură şi sistematizare — sunt în realitate 67 la număr, mimai în 1977. în acest răstimp, de la apariţia legii s-au construit 306 case fără a se respecta mărimea lotului de curte prevăzut de lege şi 138 de grajduri şi anexe gospodăreşti au fost ridicate in afara perimetrului construibil. Numai 317 din cele 996 locuinţe ridicate în ultimii trei ani respectă regimul de înălţime legal. Dar răspunderea pentru această stare de lucruri nu revine numai organelor judeţene, de vreme ce birourile executive ale consiliilor populare comunale şi comisiile de sistematizare ale acestora ar fi putut preveni operativ nesocotirea legii în cele mai multe din cazurile enumerate. Fireşte, dacă şi-ar fi îndeplinit cu conştiinciozitate şi exigentă atribuţiile. In comuna Oboga, de pildă, tovarăşul Mihai Popa, primar, ne-a prezentat activitatea comisiei comunale de sistematizare — al cărui preşedinte este — în culoarea cea mai „roz“ cu putinţă . „Programul de activitate al comisiei a fost dezbătut şi aprobat in sesiunea consiliului popular. Membrii comisiei au prelucrat cu cetăţenii dispoziţiile Legii sistematizării şi prevederile schiţei de sistematizare a comunei. S-a întocmit un program de regrupare a gospodăriilor situate in afara perimetrului construibil. In mod permanent, urmărim la faţa locului respectarea amplasamentelor şi a disciplinei in construcţii. Toate încălcările legii au fost cu promptitudine sancţionate“. Dar iată că verificarea autorizaţiilor de construcţie eliberate in anii 1976 şi 1977 de biroul executiv al consiliului popular cu avizul comisiei de sistematizare — verificare pe care a făcut-o in prezenţa noastră tovarăşul Nicolae Babuşcă, de la secţia de arhitectură şi sistematizare a judeţului — a pus sub semnul întrebării multe din afirmaţiile interlocutorului nostru. Din cele peste 25 de autorizaţii de construcţii eliberate, numai 9 sunt in concordanţă cu prevederile legii. Aşadar, la Oboga Legea sistematizării este încălcată cu... autorizaţia biroului ------------------------------executiv al consiliului popular. La aceasta se adaugă şi faptul că au fost ridicate, fără autorizaţie, construcţii in afara perimetrului construibil al comunei. Intr-o altă comună, Iancu Jianu, am intilnit o situaţie aproape identică. Din cele 92 de autorizaţii de construcţii eliberate în ultimii doi ani, 71 sunt pentru locuinţe, iar dintre ele, numai 22 pentru case cu etaj, aşa cum prevede legea. Restul sunt autorizaţii pentru case numai cu parter, anexe sau adăugiri, care nu respectă întru totul prevederile legii. Ba, mai mult , cu toate că, potrivit schiţei de sistematizare a comunei, până acum ar fi trebuit să fie terminată lotizarea centrului civic, acţiunea nu a început. De aici, întrebarea : unde se vor construi cele o sută de case prevăzute pină în 1980 ? O stare de lucruri care pune şi de această dată la îndoială răspunderea cu care membrii comisiei locale de sistematizare şi-au îndeplinit atribuţiile. In loc de concluzie reproducem următoarea prevedere din Legea sistematizării : „Pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale funcţionează comisii locale de sistematizare avind sarcina de a analiza studiile şi proiectele de sistematizare elaborate pentru teritoriul respectiv, de a urmări aplicarea pe plan local a dispoziţiilor legale in domeniul sistematizării, a prevederilor Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale, precum şi respectarea disciplinei in activitatea de sistematizare“. Florin CIOBANESCU Raid-anchetă în cîteva comune din judeţul Olt privind respectarea prevederilor Legii sistematizării Invitaţie la drumeţie • Reţeaua cooperaţiei de consum dispune de peste 200 unităţi turistice • Preocupări pentru îmbunătăţirea serviciilor Cooperaţia de consum are o contribuţie notabilă la crearea condiţiilor necesare dezvoltării turismului. Deopotrivă, pe principalele trasee, in vecinătatea unor importante monumente istorice sau ale naturii, in staţiuni balneoclimaterice, cooperaţia de consum a construit şi amenajat numeroase hanuri, hoteluri, cabane şi popasuri. Prezentă în toate judeţele, reţeaua cooperaţiei de consum cuprinde peste 200 unităţi turistice cu aproximativ 42 000 locuri la mese şi peste 8 000 locuri de cazare. La organizarea acestor unităţi s-a avut în vedere — pe lingă punerea în valoare a cadrului natural — şi reliefarea tradiţiilor şi a specificului local. Se poate spune că prin stilul în care au fost construite şi prin serviciile pe care le oferă fiecare unitate îşi relevă personalitatea proprie. Menţionăm în acest context şi preocupările pentru diversificarea preparatelor culinare, îmbogăţirea meniurilor, îndeosebi cu mincăruri tradiţionale. Marea majoritate a unităţilor funcţionează in tot cursul anului. Astfel, hanurile cooperaţiei de consum dispun de locuri de cazare în camere cu încălzire centrală şi confort modern, precum şi de restaurante. Printre acestea se numără : Nădlac, Sălaşul de la Răscruce (judeţul Arad), Dealul Sasului (judeţul Argeş), Ciuta, Monteoru (judeţul Buzău), Măgura (judeţul Bacău), Tibiscum-Caransebeş, Caraş-Oraviţa (judeţul Caraş-Severin), Breţcu-Oituz (judeţul Covasna), Hanu-Conachi (judeţul Galaţi), Praid şi Izvoru-Mureşului (judeţul Harghita), Bucura-Haţeg, Geoagiu-Băi (judeţul Hunedoara), Dealul Viilor, Vaţman, Ursul Negru-Sovata (judeţul Mureş), Pintea Viteazul (judeţul Maramureş), Răreşcaia (judeţul Iaşi), Buda (judeţul Ilfov), Casa Arcaşului, Agapia (judeţul Neamţ), Cheia, Slănic (judeţul Prahova), Suceviţa, Ilişeşti (judeţul Suceava), Padeşul-Făget, Silagiu-Buziaş (judeţul Timiş), Soveja, Parc-Mărăşeşti (judeţul Vrancea), Topologu, Lotrişor (judeţul Vilcea) şi multe altele. La agenţia de turism UNIVERSALCOOP din holul casei de bilete a Sălii Palatului din Bucureşti, str. 13 Decembrie nr. 26, telefon 1452 09 se pot reţine locuri la unităţile turistice ale cooperaţiei de consum din toată ţara. In fotografie : Hanul Praid, judeţul Harghita. SCÍNTEIA — miercuri 7 martie 1978 Cuvintul cititorilor, CUVlNTUL OAMENILOR MUNCII !SESIZMI, OPINII, PROPUNEM O simplificare cu folos După citeva luni de alergătură Nicolae Rădulescu, pensionar, comuna Dobreşti, judeţul Argeş : Pină la 16 iulie 1977 am lucrat la Combinatul siderurgic Galaţi, cind am incetat activitatea în vederea pensionării. La data respectivă mi s-a întocmit dosarul de pensionare nr. 50 050, care a fost trimis prin Oficiul de asigurări sociale şi pensii Galaţi Oficiului de asigurări sociale şi pensii Piteşti, în raza teritorială în care am domiciliul. Timp de mai bine de şase luni insă nu am primit pensia, deşi m-am adresat in repetate rinduri oficiului din Piteşti. De fiecare dată mi se spunea că nu a sosit dosarul de la Galaţi. Dar, între timp, la începutul lunii octombrie anul trecut, deşi nu primisem niciodată pensia, oficiul Piteşti mi-a trimis Hristia Vasile, pensionară. Constanţa . Pe strada Oborului nr. 34 din Constanţa, in apropierea locuinţei mele, funcţionează o secţie de prelucrări metalice a cooperativei „Prestarea“. Iniţial această unitate a fost înfiinţată pentru efectuarea unor prestări de servicii către populaţie. Cu timpul, profilul său a fost insă modificat, atelierele s-au extins, fiind dotate cu utilaje grele, aici executîndu-se piese si ansamble de volum mare, lucrări de cazangerie etc. Se lucrează de dimineaţa pină seara, în două schimburi, funcţionarea utilajelor şi loviturile ciocanelor producînd zgomote asurzitoare, ce tulbură liniştea locuitorilor. Toate intervenIon Dugăeşescu, economist . Materia primă necesară, fabricării cărămizilor la Combinatul pentru lianţi şi azbociment din Tg. Jiu este transportată cu mijloace auto, pe un drum destul de lung. Terenul de exploatare a argilei se află insă la o altitudine de ciţiva zeci de metri faţă de cota zero a fabricii, condiţii naturale care ar permite ca transportul acesteia să se facă mai economicos, cu ajutorul unei benzi transportoare. In • Este un lucru bun că în unităţile comerciale se vind băuturi răcoritoare : cico, cuik-cola, pepsicola etc. Tot cumpănind însă asemenea răcoritoare ne-am umplut cămările cu sticlele în care sunt îmbuteliate, deoarece unităţile I.C.V.A. refuză să le achiziţioneze, iar magazinele alimentare şi cofetăriile care le desfac nu vor să le preschimbe. Centrala de valorificare a ambalajelor ne-a comunicat că întreprinderile producătoare ce folosesc aceste recipiente nu au solicitat efectuarea de achiziţii de la populaţie. Cum putem totuşi valorifica aceste ambalaje ? (Dumitru Boţan, cartier Titan, Bucureşti). • Recent, in magazinul alimentar nr. 124 din Galaţi mi-a fost dat să aud unele răspunsuri nepoliticoase adresate unor cumpărători de vinzătoarea de la raionul mezeluri şi de casieră. Neputind rămîne indiferentă in faţa unei asemenea atitudini lipsite de amabilitate, am încercat să discut cu responsabila unităţii, dar n-a fost chip, deoarece nimeni nu a putut (sau nu a vrut) să-mi spună unde se află. Ar fi bine să li se reamintească şi lucrătoarelor din acest magazin că solicitudinea, atitudinea civilizată faţă de cumpărători trebuie să facă parte din conduita lor de fiecare zi. (Lucreţia Matei, blocul D 5, Ţiglina II, Galaţi). • Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor, pe anul trecut, comisia judeţeană de urmărire şi îndrumare a întrecerii patriotice de pe lingă Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Argeş a acordat premiul I, nu o adresă prin care eram anunţat că... mi s-a majorat pensia. Pe ce bază insă, dacă nu a avut dosarul meu ? Cum altfel se poate explica tărăgănarea soluţionării cererii mele de pensionare, dacă nu prin neglijenţă şi lipsă de solicitudine ? Nota redacţiei. In urma investigaţiei întreprinse am aflat că, in sfirşit, petiţionarului i s-au achitat la zi toate drepturile de pensie cuvenite. Aşteptăm însă ca direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale a judeţului Argeş să ne comunice măsurile luate pentru prevenirea unor asemenea întârzieri, inclusiv tragerea la răspundere a celor vinovaţi de producerea lor, ţiile noastre la conducerea cooperativei şi la consiliul popular pentru a lua măsuri de înlăturare a poluării sonore s-au soldat cu promisiuni. Ni s-a spus că la începutul acestui an secţia va fi mutată in zona industrială a oraşului, unde de fapt ii este locul, dar pină acum nu s-a întreprins nimic. Nota redacţiei : Relatîndu-ne toate acestea la biroul de audienţe al redacţiei, petiţionara ne-a prezentat şi o seamă de fotografii şi adrese oficiale, în original, care atestă justeţea susţinerilor sale. In consecinţă solicităm organelor judeţene competente să intervină pentru a pune capăt abaterilor de la normele legale privind protejarea mediului înconjurător, acest fel s-ar reduce costurile de fabricaţie, ar creşte productivitatea muncii si s-ar economisi importante cantităţi de carburanţi, iar mijloacele de transport ar putea fi folosite in alte locuri cu mai mare eficienţă. Iată de ce sugerez conducerii combinatului şi Centralei cimentului Bucureşti să ia măsuri pentru instalarea cit mai urgentă a unei asemenea benzi transportoare, valoare de 70 000 lei, comunei Vedea. Premii şi menţiuni au obţinut, de asemenea, comunele Stoeneşti (premiul al II-lea, in valoare de 50 000 lei), comuna Tigveni (35 000 lei — premiul al III-lea), Răteşti şi Negraşi. Asemenea stimulente vor mobiliza şi mai mult cetăţenii in mai buna gospodărire a localităţilor respective, in sporirea zestrei edilitare a acestora. (Ion Cruceană, economist, Piteşti). • Brutarii reşiţeni erau renumiţi pentru piinea bună, de calitate pe care o fabricau. De la o vreme însă calitatea piinii lasă de dorit. S-a modificat oare reţeta de fabricaţie sau au slăbit exigenţele controlului de calitate ? (Nicolae Brincuş, muncitor, Reşiţa). • Cei care se ocupă de aprovizionarea magazinelor electrotehnice din localitatea noastră ar trebui să aducă spre vinzare în cantităţi suficiente şi becuri de puteri mai mici : 25 W, 40 W, 60 W. In ultimul timp, magazinele ne-au oferit mai ales becuri de 100 W, fapt care pune populaţia oraşului in situaţia de a face risipă de energie electrică. (Virgil Păunescu, oraşul Medgidia). • Şcolile de pe raza comunei Botoroaga, judeţul Teleorman, au asigurate condiţii materiale corespunzătoare pentru instruirea şi pregătirea prin muncă şi pentru muncă a tineretului şcolar. In acest scop, laboratoarele de biologie, fizică, chimie şi cabinetele de ştiinţe sociale, de română şi matematică au fost dotate cu epidioscoape, aspectemate, retroproiectoare, pupitre de comandă şi diverse panouri de verificare şi fixare a cunoştinţelor predate elevilor. (Gheorghe Seileanu, pensionar). Pină cinci promisiuni? Pe scurt, din scrisori