Scînteia, martie 1978 (Anul 47, nr. 11050-11076)

1978-03-01 / nr. 11050

I iFAPTUL! 'DIVERS! I ---------------- | • Ca la tropice De otita povară, bananierii­­ și-au îndoit virfurile pe tijele cărora fructele atirnă un şiruri­­ perfecte. Alături, mandarinii­­ s-au gătit cu flori înmiresmate * ți cu globuleţele fructelor care­­ încep să prindă culoarea aurului. I Nu este vorba de un peisaj I tropical. Nici de vreo ilustrată. Este o imagine pe care o oferă­­ privirii, în aceste zile, sera in­treprinderii de hoteluri şi res- ' ’ taurante Mangalia, în care sunt­­ puşi la adăpost, in sezonul rece, I arborii şi plantele ornamentale I care împodobesc vara spaţiile verzi şi interioarele hotelurilor I din colierul staţiunilor din sudul­­ litoralului. Iar pentru grija deo­sebită de care se bucură, bana- • nierii şi mandarinii au răspuns­­ cu... fructele lor aromate in pli- * I nă iarnă. I I I I I I I I I I­­ I I I I­­ I I I I I I I I I I • Incredibil!­­ 1 Dacă nu s-ar fi intimplat aie- I vea, cazul relatat aici ar fi părut de domeniul absurdului. E I și părerea corespondentului nos-­­ tru voluntar Ion Hurtupan, care întrerupe adeseori istorisirea sa • cu semne de exclamare și între­bare. „Eroul“ acestei de necrezut I întîmplări se numeşte Mihai Frencescu din Ofelu Roşu. După I ce a poposit îndelung cu nişte J amici de pahar la complexul tu-­­ ristic din Poiana Mărului (la 25 ■ 1 km de Ofelu Roşu), deşi vedea I bine că abia se finea pe picioa- ■ I re, M.F. s-a urcat totuşi la vo­­lanul maşinii personale şi a por­nit la drum. In starea în care se­­ afla constituia, realmente, un pericol public. Cind mai avea­m pufin pină să ajungă acasă, în­­tr-unul din cartierele oraşului a­m pierdut controlul volanului şi a­m intrat cu maşină cu tot... tot în- I tr-un local de alimentaţie publi- I I că. Rezultatul: maşina sfărîma- I tă, clădirea bufetului avariată şi I * o persoană grav accidentată. I Culmea e că M.F. se urcase la volan şi fără permis de condu- I cere. Care permis îi fusese sus- I ■ pendat tot pentru că urcase la mn I volan sub influenta alcoolului. Rubrică realizată de Petre POPA cu sprijinul corespondenților * PAGINA 2 , „Fruncea“ I I Banatului ! In ultimii 12 ani, Petre Balint, I * sudor de înaltă calificare la In- I - treprinderea mecanică Timişoa­­­­ra, a îndeplinit funcţia de in- ■ I structor. Acum a ieşit la pensie, I după 40 de ani de muncă. Nu I I înainte de a fi sărbătorit cu tot I fastul cuvenit. Multe au fost I momentele care l-au emoţionat | • pină la lacrimi, chiar şi darurile I oferite de foştii colegi de mun- ■ * că , scăunelul de pescar şi tra­diţionalul baston de pensionar.­­ Dar cel mai mult şi mai mult­­ , l-au bucurat cuvintele de mulţu- I mire ale foştilor săi ucenici. Toţi­­ cei peste 500 de „învăţăcei“ ai lui Petre Balint sunt astăzi su- i dori de nădejde. Dar 12 dintre I ei sunt „fruncea“ Banatului — şi­­ nu numai a Banatului. Cei 12 — , cite unul de fiecare generaţie pe I care a format-o ca instructor — I au cîştigat locurile I, II şi III la concursurile naţionale pe mese- I­­­rii. E ceva 1 [ I I I „Cum aţi I I dori să fie...­­ părinţii ,­­ voştri ?“ » Această întrebare a constituit­­ tema unui original extemporal , pe care profesorul Petre Rădu­­lea din Tîrgu Jiu l-a dat cîtorva­­ clase de elevi de la liceul „Tu-­­­dor Vladimirescu“ din localitate. Fireşte, extemporalele nu au I fost notate. Cum ele cuprindeau I insă foarte interesante opinii şi * imagini ale copiilor despre pă- “ rinţii lor, au fost sintetizate de I profesor şi prezentate într-o şe- I dință anume cu părinţii elevilor testaji. După ce concluziile au I fost ascultate cu deosebită aten-­­ ţie, mulfi părinţi aveau să se bucure că s-au regăsit în gin- i­durile şi simţămintele copiilor I­­or. In acelaşi timp, fiecare din­ ■ tre ei a înţeles că mai au şi pă- I rinţii de invitat cite ceva... Zîmbiţi. . . vă rog... I dacă puteţi! D In vara anului 1975, Constan- I tin Mireanu din comuna Măgi-­­ reşti-Bacău, proaspăt însurăţel, * a dat două fotografii unui dele- • j gat al secţiei Foto-mărit-color a­l I cooperativei meşteşugăreşti de I * resort din Gura Humorului, careI delegat i-a promis că i se vor I executa niște tablouri de-o să­­ rămînă... tablou 1 După o lună de zile, C.M. a primit o înștiin- ■ I tare că dacă vrea tablourile tre-­­ I buie să expedieze imediat coo- | perativei 110 lei. Omul a trimis ■ ■ imediat banii, dar tablourile nu ■ mai soseau. A trimis o scrisoa- | ■ re, a trimis două, nouă... Dar tot | degeaba. Nici pină astăzi, după mai bine de doi ani şi jumătate, i tablourile nu i-au fost expedia- • te. „Oare nu se găseşte nimeni * să-i prindă şi pe aceşti meşteri , fotografi în obiectiv ? Făcind I haz de necaz — ne scrie el — I fiind vorba de Gura Humoru­lui, pot să-i anunţ pe cei care­­ mă poartă cu vorba că, între timp, familia noastră s-a mărit cu un copil şi am vrea să facem­­ un tablou în... trei. Dar lor tot­­ nu le-aş mai da nici o poză, că­­ pină s-o facă, o s-ajungem... socri mari şi bunici“. I „Scînteii" ANGAJAMENTUL OAMENILOR MUCH CARE BENEFICIAZĂ DE AZI, 1 MARTIE, DE MAJORAREA RETRIBUŢIEI: „Vom îmbunătăţi calitatea muncii, vom spori eficienţa întregii noastre activităţi“ Printre cei care lucrează la HI­DROCENTRALA DE LA LOTRU i-ara intilnit şi pe fraţii Romulus şi Dumitru Opriş, primul — maistru principal, cel de-al doilea — maistru de schimb. — Transpunerea in viaţă a Pro­gramului de creştere mai accentuată a nivelului de trai al poporului în actualul cincinal — elaborat din ini­ţiativa şi sub conducerea nemijloci­tă a secretarului general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — constituie o nouă şi grăitoare dova­dă a grijii părinteşti a partidului şi statului nostru pentru sporirea con­tinuă a bunăstării oamenilor mun­cii. Retribuţia mea — ne spune maistrul Romulus Opriş — se majo­rează de la 1 martie cu aproape 450 lei. Creşteri substanţiale de retribu­ţii revin şi celorlalţi membri ai co­lectivului. Iar răspunsul nostru, al tuturor oamenilor muncii de aici, este de a compensa sporurile de ciş­­tig cu noi şi substanţiale sporuri de producţie. Avem bucuria şi satisfac­ţia să raportăm că prin scurtarea duratei reparaţiilor şi creşterea gra­dului de siguranţă în funcţionarea hidroagregatelor, am putut să reali­zăm în primele două luni ale anului 0 depăşire­a producţiei planificate cu 2,8 la sută. O atmosferă plină de satisfacţie şi bucurie am intilnit şi in centralele electrice ale Oltului, aparţinând de ÎNTREPRINDEREA electrocen­­TRALE­LE VÎLCEA. Tinerii ener­­geticieni Maria şi Virgil Matei, al că­ror buget de familie va spori de la 1 martie cu aproape 600 de lei pe lună, ne-au spus : „Noua majo­rare a veniturilor ne mobilizea­ză să muncim pe viitor mai mult şi mai bine. Am reţinut din re­centa adunare generală a oamenilor muncii că în acest an urmează să intre în funcţiune trei noi hidrocen­trale pe Olt. Tinărul nostru colectiv este hotărît să contribuie la devan­sarea cu o lună a termenelor de dare în exploatare a acestora. Este de datoria noastră să îndeplinim nu numai acest angajament, dar să ne concentrăm şi mai mult forţele pen­tru a produce tot mai multă energie electrică“. Concret, lucrătorii de la întreprin­derea de electrocentrale Rm. Vilcea şi-au propus să producă în acest an peste prevederi 31 milioane kWh, in condiţiile creşterii productivităţii muncii pe fiecare lucrător cu cel puţin 20 000 lei. (Ion Stanciu). Dintre realizările cele mai impor­tante obţinute de harnicul colectiv de muncă de la COMBINATUL DE CELULOZA ŞI HIRTIE DIN CĂ­LĂRAŞI, în luna ianuarie şi în pri­mele două decade ale lunii februa­rie, am reţinut o cifră : 105 000 kilo­grame de hîrtie, celuloză şi caiete peste plan. Cu lăcătuşul Gheorghe Zaharia, de la atelierul central, am discutat Un­gă un strung carusel pe care tocmai il reparase. După o ultimă verifi­care, maistrul Gheorghe Bîrliga, mulţumit de lucrare, ne-a spus : — Tovarăşul Zaharia este autorul unei importante inovaţii, care a fost brevetată­ şi prin care timpul afec­tat acestei operaţii de reparare a fost redus de cinci ori. Facem împreună cu lăcătuşul ino­vator un calcul. De la 1 martie, re­tribuţia i se va majora cu peste 350 lei, la care se adaugă sporul de vechime de 5 la sută. De mă­rirea retribuţiei beneficiază întreaga familie Zaharia , soţia, Eugenia, care munceşte tot în combinat, la secţia plicuri, va primi în plus 263 lei lu­nar, iar fiica, Daniela, care lucrează la controlul tehnic de calitate, va primi suplimentar 217 lei lunar. In total, familia Zaharia va câștiga in plus pe an peste 10 000 lei. — Ne-am făcut casă nouă, cu cinci camere, baie, bucătărie, căma­ră. Am terminat-o anul trecut și vrem să mai facem unele amenajări — ne-a spus Eugenia Zaharia. Acum putem să le facem in condiţii şi mai bune, prin plusul substanţial de venit pe care îl vom realiza de la 1 martie. (Lucian Ciubotaru). Incepînd de azi şi muncitorii care lucrează la FABRICA DIN MILI­TARI A ÎNTREPRINDERII DE PREFABRICATE „GRANITUL“ DIN CAPITALĂ beneficiază, cu o lună mai devreme decit se planificase iniţial, de majorarea retribuţiei. — Veniturile mele — ne spune zi­darul Ion Badea, şef de echipă la linia II-faţade, vor spori de la 1 martie cu peste 450 lei lunar. Dar nu numai pentru atit sunt eu, din toată inima, recunoscător partidului şi statului nostru! Lucrez în această secţie a întreprinderii chiar de la înfiinţare, din primăvara lui 1967. In acelaşi an, întreprinderea mi-a dat şi casă. La început, doar o garsonieră. Pe urmă, cind Marian şi Florian — cei doi băieţi ai mei — au crescut, am primit un apartament cu 3 camere în bd. Păcii. Aici locu­iesc şi acum. Numai că băieţii s-au făcut mari, s-au însurat, au la rân­dul lor copii. Cel mare, Florian, care este mecanic la „Tricodava“, s-a mutat în casa lui. Calcule asemănătoare ne-au făcut şi alţi muncitori din întreprindere. La fel cum ne-au vorbit şi despre cele 44 de apartamente ce le-au fost repartizate anul trecut din fondul de stat sau de blocul cu 140 de aparta­mente de serviciu pe care îl au la dispoziţie, sau de condiţiile de lo­cuit de la căminul de nefami­şti, în acelaşi timp, ei şi-au făcut şi alte calcule : cum să îndeplinească pla­nul de producţie pe acest an pină la 15 decembrie, cum să economi­sească 6 000 kg de oţel beton şi 4 500 kg de ciment, cum sâ sporească, în continuare, productivitatea muncii, cum să folosească mai bine timpul de lucru. Intr-un cuvint, modul în care Înţeleg ei să transforme canti­tatea într-o nouă calitate.­­Florin Ciobănescul. Cu sentimente de profundă satis­facţie şi bucurie au primit noua ma­jorare a retribuţiei şi lucrătorii din COMBINATUL POLIGRAFIC „CASA SCÎNTEII“. Veniturile tipo­grafilor de aici vor spori in medie lunar cu 291 lei, ceea ce înseamnă pentru fiecare un ciştig anual supli­mentar de aproape 3 500 lei. — Gîndurile noastre de mulţumi­re — ne spune linotipistul Creţiu Pompei — se îndreaptă în aceste clipe către cel mai iubit şi stimat fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, iniţiatorul programului de creştere a nivelului de trai, ca şi a măsurilor de reeşalonare a ma­jorării retribuţiilor, prin care noi, tipografii, beneficiem cu 2 luni mai devreme de sporurile de ciştig pre­văzute. Personal, voi primi de la 1 martie circa 400 lei în plus, sumă la care se adaugă celelalte sporuri spe­cifice activităţii din poligrafie. Cum însă şi soţiei, Ştefania, care lucrează tot în combinat, i se majorează re­tribuţia de la 1 martie cu 307 lei, iar din septembrie anul trecut am primit pentru copil alocaţia de stat mărită, înseamnă că bugetul familiei noastre este acum cu aproape 750 ■ lei mai mare. Intr-un an — 9 000 lei. Şi e vorba doar de prima etapă de majorare a veniturilor în actualul cincinaL Cum am putea recompensa acest spor bănesc ? Prin muncă, prin strădania permanentă de autoperfec­­ţionare, de sporire a producţiei şi eficienţei economice — la fel cum gindesc şi acţionează toţi colegii de muncă, toţi oamenii muncii din ţară. (Mihai Ionescu). CREŞTEREA MEDIE A RETRIBUŢIEI TARIFARE în industria poligrafică 1975 1978 Pe­ ansamblul cincinalului Cifra pe ansamblul cincinalului va fi îmbunătăţită corespunzător majorării stabilite pe economie de Conferinţa Naţională a partidului. Disciplina în construcţii nu se asigură cu... circulare Pină la sfîrşitul actualului cincinal, potrivit schiţelor de sistematizare şi a estimărilor organelor locale de spe­cialitate, în satele şi comunele din judeţul Olt se vor construi 700 de case pe an, numeroase apartamente pentru specialişti şi cadre didactice, importante dotări social-culturale şi tehnico-edilitare. De aici, necesitatea respectării întocmai a prevederilor Legii sistematizării. — Disciplina în construcţii şi sis­tematizarea sunt două noţiuni inse­parabile — ne-a spus tovarăşul ing. Ioan Ionescu, şeful secţiei de siste­matizare, în judeţul nostru, prin sta­bilirea noilor perimetre ale localită­ţilor s-a ajuns la concluzia că se pot reda agriculturii aproximativ 15 000 hectare. Este la îndemîna oricui să calculeze cu cit pot creşte veniturile localnicilor, cu cit se poate îmbună­tăţi aprovizionarea populaţiei. Dar, bineînţeles, numai în condiţiile in care noile peri­metre prevăzute în schiţele de sis­tematizare vor fi respectate, apli­­cîndu-se un re­gim strict de loti­zare şi utilizare a terenurilor desti­nate pentru con­ ........... strucţii, respec­tindu-se regimul de înălţime pre­văzut de lege şi alinierea la fron­tul stradal. Desfăşurată, suprafaţa construită a unei gospodării ţără­neşti medii este de 65—70 mp. în regim de parter şi etaj, suprafaţa ocupată la sate se reduce la 45—50 mp. In mod corespunzător se reduc fundaţiile şi acoperişul, adică părţile cele mai costisitoare ale unei case. Pe de altă parte, prin coma­sarea anexelor gospodăreşti in con­­strucţie-tip — cu utilizarea podului pentru depozitarea furajelor gro­siere — se realizează atit economii de teren, cit şi o mai bună organi­zare a gospodăriilor. De asemenea, o mai strictă disciplină în construcţii, concomitent cu aplicarea unui pro­gram de concentrare a noilor edificii şi locuinţe în zone compacte şi cen­trale, conduc la o mai bună şi ra­ţională echipare tehnico-edilitară a localităţilor respective, cu cheltuieli mult mai mici. Un calcul simplu arată că efortul financiar şi canti­tăţile de materiale de construcţii ne­cesare se reduc cu 30—35 la sută. Aceleaşi avantaje le prezintă şi re­alizarea sistemului stradal. Este de la sine înţeles că un asemenea mod de organizare a unei localităţi asi­gură tuturor cetăţenilor un acces mai larg la toate celelalte dotări so­cial-culturale — şcoli, spitale, că­mine culturale, biblioteci, magazine, servicii publice. Pentru ca toate aceste avantaje să devină fapt real, se impune aplicarea întocmai a tu­turor regulilor, normelor şi directi­velor în construcţii, un control per­manent, sistematic, cu caracter pre­ventiv. Reţinînd aceste judicioase obser­vaţii ale interlocutorului nostru, care este şi secretar al comisiei judeţene de sistematizare, am încercat să ve­dem cum se aplică ele, concret, la faţa locului. De la început trebuie să spunem că, la nivel judeţean, controlul de specialitate in domeniul sistematizării se rezumă, de regulă, la activitatea corpului de inspectori in construcţii din cadrul secţiei de arhitectură şi sistematizare — două cadre cu pregătire medie şi alţi cinci tehnicieni — repartizaţi fiecare in cite un sector care cuprinde 10—15 comune. Dintr-un sondaj pe care l-am făcut rezultă că aceşti inspec­tori nu ajung să treacă prin fiecare comună nici măcar o singură dată pe lună. In schimb, aproape în fie­care an care a urmat după adoptarea Legii sistematizării s-au întocmit tot felul de materiale de documentare, informare şi instruire, prin care se comunicau ba o metodologie amă­nunţită de control, ba o circulară cu toate noutăţile în materie de siste­matizare primite de la organele cen­trale de specialitate, ba o revenire cu indicaţii proprii la... indicaţiile primite. S-au scris, transmis şi re­transmis în comunele judeţului ki­lograme de hirtii ! Hîrtiile au cir­culat şi invers , periodic, la cererea organelor judeţene de specialitate, birourile executive ale consiliilor populare comunale au întocmit ra­poarte, au completat tabele, au dat răspunsuri la întrebări. Lesne de înţeles despre ce control preventiv mai poate fi vorba. Iată de ce aşa-zisele „cazuri izolate de construcţii realizate in afara perime­trului construibil, în mod abuziv“ — am citat dintr-un document în­tocmit la secţia de arhitectură şi sistematizare — sunt în realitate 67 la număr, mimai în 1977. în acest răstimp, de la apariţia legii s-au construit 306 case fără a se respecta mărimea lotului de curte prevăzut de lege şi 138 de grajduri şi anexe gospodăreşti au fost ridicate in afara perimetrului construibil. Numai 317 din cele 996 locuinţe ridicate în ultimii trei ani respectă regimul de înălţime legal. Dar răspunderea pentru această stare de lucruri nu revine numai or­ganelor judeţene, de vreme ce bi­rourile executive ale consiliilor popu­lare comunale şi comisiile de siste­matizare ale acestora ar fi putut preveni operativ nesocotirea legii în cele mai multe din cazurile enume­rate. Fireşte, dacă şi-ar fi îndeplinit cu conştiinciozitate şi exigentă atri­buţiile. In comuna Oboga, de pildă, tovarăşul Mihai Popa, primar, ne-a prezentat activitatea comisiei comu­nale de sistematizare — al cărui preşedinte este — în culoarea cea mai „roz“ cu putinţă . „Programul de activitate al comisiei a fost dez­bătut şi aprobat in sesiunea consiliu­lui popular. Membrii comisiei au prelucrat cu cetăţenii dispoziţiile Le­gii sistematizării şi prevederile schi­ţei de sistematizare a comunei. S-a întocmit un program de regrupare a gospodăriilor situate in afara peri­metrului construibil. In mod perma­nent, urmărim la faţa locului res­pectarea amplasamentelor şi a dis­ciplinei in construcţii. Toate încăl­cările legii au fost cu promptitudine sancţionate“. Dar iată că verificarea autorizaţiilor de construcţie eliberate in anii 1976 şi 1977 de biroul execu­tiv al consiliului popular cu avizul comisiei de sistematizare — verifi­care pe care a făcut-o in prezenţa noastră tovarăşul Nicolae Babuşcă, de la secţia de arhitectură şi siste­matizare a judeţului — a pus sub semnul întrebării multe din afirma­ţiile interlocutorului nostru. Din cele peste 25 de auto­­rizaţii de con­strucţii eliberate, numai 9 sunt in concordanţă cu prevederile legii. Aşadar, la O­­boga Legea sis­tematizării este încălca­tă cu... au­torizaţia biroului ------------------------------­­executiv al con­siliului popular. La aceasta se adaugă şi faptul că au fost ridicate, fără autorizaţie, construcţii in afara perimetrului construibil al comunei. Intr-o altă comună, Iancu Jianu, am intilnit o situaţie aproape iden­tică. Din cele 92 de autorizaţii de construcţii eliberate în ultimii doi ani, 71 sunt pentru locuinţe, iar din­tre ele, numai 22 pentru case cu etaj, aşa cum prevede legea. Restul sunt autorizaţii pentru case numai cu parter, anexe sau adăugiri, care nu respectă întru totul prevederile legii. Ba, mai mult , cu toate că, potrivit schiţei de sistematizare a comunei, până acum ar fi trebuit să fie terminată lotizarea centrului ci­vic, acţiunea nu a început. De aici, întrebarea : unde se vor construi cele o sută de case prevăzute pină în 1980 ? O stare de lucruri care pune şi de această dată la îndoială răspunderea cu care membrii comi­siei locale de sistematizare şi-au în­deplinit atribuţiile. In loc de concluzie reproducem următoarea prevedere din­ Legea sis­tematizării : „Pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale funcţionează comisii lo­cale de sistematizare avind sarcina de a analiza studiile şi proiectele de sistematizare elaborate pentru teri­toriul respectiv, de a urmări aplica­rea pe plan local a dispoziţiilor le­gale in domeniul sistematizării, a prevederilor Programului naţional de sistematizare a teritoriului şi locali­tăţilor urbane şi rurale, precum şi respectarea disciplinei in activitatea de sistematizare“. Florin CIOBANESCU Raid-anchetă în cîteva comune din judeţul Olt privind respectarea prevederilor Legii sistematizării Invitaţie la drumeţie • Reţeaua cooperaţiei de consum dispune de peste 200 unităţi turistice • Preocupări pentru îmbu­nătăţirea serviciilor Cooperaţia de consum are o contribuţie notabilă la crearea condiţiilor necesare dezvoltării turismului. Deopotrivă, pe prin­cipalele trasee, in vecinătatea unor importante monumente is­torice sau ale naturii, in sta­ţiuni balneoclimaterice, coope­raţia de consum a construit şi amenajat numeroase hanuri, ho­teluri, cabane şi popasuri. Pre­zentă în toate judeţele, reţeaua cooperaţiei de consum cuprinde peste 200 unităţi turistice cu a­­proxi­mativ 42 000 locuri la mese şi peste 8 000 locuri de cazare. La organizarea acestor unităţi s-a avut în vedere — pe lingă punerea în valoare a cadrului natural — şi reliefarea tradi­ţiilor şi a specificului local. Se poate spune că prin­ stilul în care au fost construite şi prin serviciile pe care le oferă fie­care unitate îşi relevă persona­litatea proprie. Menţionăm în acest context şi preocupările pentru diversificarea preparate­lor culinare, îmbogăţirea meniu­rilor, îndeosebi cu mincăruri tradiţionale. Marea majoritate a unităţilor funcţionează in tot cursul anului. Astfel, hanurile coope­raţiei de consum dispun de locuri de cazare în camere cu încălzire centrală şi confort mo­dern, precum şi de restaurante. Printre acestea se numără : Nă­­dlac, Sălaşul de la Răscruce (judeţul Arad), Dealul Sasului (judeţul Argeş), Ciuta, Monteo­­ru (judeţul Buzău), Măgura (judeţul Bacău), Tibiscum-Ca­­ransebeş, Caraş-Oraviţa (judeţul Caraş-Severin), Breţcu-Oituz (judeţul Covasna), Hanu-Conachi (judeţul Galaţi), Praid şi Izvo­­ru-Mureşului (judeţul Harghita), Bucura-Haţeg, Geoagiu-Băi (ju­deţul Hunedoara), Dealul Viilor, Vaţman, Ursul Negru-Sovata (judeţul Mureş), Pintea Viteazul (judeţul Maramureş), Răreşcaia (judeţul Iaşi), Buda (judeţul Il­fov), Casa Arcaşului, Agapia (judeţul Neamţ), Cheia, Slănic (judeţul Prahova), Suceviţa, Ilişeşti (judeţul Suceava), Pa­­deşul-Făget, Silagiu-Buziaş (ju­deţul Timiş), Soveja, Parc-Mă­­răşeşti (judeţul Vrancea), Topo­­logu, Lotrişor (judeţul Vilcea) şi multe altele. La agenţia de turism UNI­­VERSALCOOP din holul casei de bilete a Sălii Palatului din Bucureşti, str. 13 Decembrie nr. 26, telefon 14­52 09 se pot reţine locuri la unităţile turistice ale cooperaţiei de consum din toată ţara. In fotografie : Hanul Praid, judeţul Harghita. SCÍNTEIA — miercuri 7 martie 1978 Cuvintul cititorilor, CUVlNTUL OAMENILOR MUNCII !SESIZMI, OPINII, PROPUNEM­ O simplificare cu folos După citeva luni de alergătură Nicolae Rădulescu, pensionar, co­muna Dobreşti, judeţul Argeş : Pină la 16 iulie 1977 am lucrat la Combinatul siderurgic Galaţi, cind am incetat activitatea în ve­derea pensionării. La data respec­tivă mi s-a întocmit dosarul de pensionare nr. 50 050, care a fost trimis prin Oficiul de asigurări so­ciale şi pensii Galaţi Oficiului de asigurări sociale şi pensii Piteşti, în raza teritorială în care am do­miciliul. Timp de mai bine de şase luni insă nu am primit pensia, deşi m-am adresat in repetate rinduri oficiului din Piteşti. De fiecare dată mi se spunea că nu a sosit do­sarul de la Galaţi. Dar, între timp, la începutul lunii octombrie anul trecut, deşi nu primisem niciodată pensia, oficiul­ Piteşti mi-a trimis Hristia Vasile, pensionară. Con­stanţa . Pe strada Oborului nr. 34 din Constanţa, in apropierea locuinţei mele, funcţionează o secţie de pre­lucrări metalice a cooperativei „Prestarea“. Iniţial această unita­te a fost înfiinţată pentru efectua­rea unor prestări de servicii că­tre populaţie. Cu timpul, profilul său a fost insă modificat, ateliere­le s-au extins, fiind dotate cu uti­laje grele, aici executîndu-se pie­se si ansamble de volum mare, lu­crări de cazangerie etc. Se lucrea­ză de dimineaţa pină seara, în două schimburi, funcţionarea utilajelor şi loviturile ciocanelor producînd zgomote asurzitoare, ce tulbură li­niştea locuitorilor. Toate interven­Ion Dugăeşescu, economist . Materia primă necesară, fabrică­rii cărămizilor la Combinatul pen­tru lianţi şi azbociment din Tg. Jiu este transportată cu mijloace auto, pe un drum destul de lung. Terenul de exploatare a argilei se află insă la o altitudine de ciţiva zeci de metri faţă de cota zero a fabricii, condiţii naturale care ar permite ca transportul acesteia să se facă mai economicos, cu aju­torul unei benzi transportoare. In • Este un lucru bun că în uni­tăţile comerciale se vind băuturi răcoritoare : ci­co, cuik-cola, pepsi­­cola etc. Tot cumpănind însă ase­menea răcoritoare ne-am umplut cămările cu sticlele în care sunt îm­buteliate, deoarece unităţile I.C.V.A. refuză să le achiziţioneze, iar ma­gazinele alimentare şi cofetăriile care le desfac nu vor să le pre­schimbe. Centrala de valorificare a amba­lajelor ne-a comunicat că între­prinderile producătoare ce folosesc aceste recipiente nu au solicitat e­­fectuarea de achiziţii de la popu­laţie. Cum putem totuşi valorifica aceste ambalaje ? (Dumitru Boţan, cartier Titan, Bucureşti). • Recent, in magazinul alimen­tar nr. 124 din Galaţi mi-a fost dat să aud unele răspunsuri nepo­liticoase adresate unor cumpărători de vinzătoarea de la raionul me­zeluri şi de casieră. Neputind ră­­mîne indiferentă in faţa unei a­­semenea atitudini lipsite de ama­bilitate, am încercat să discut cu responsabila unităţii, dar n-a fost chip, deoarece nimeni nu a putut (sau nu a vrut) să-mi spună unde se află. Ar fi bine să li se reamin­tească şi lucrătoarelor din acest magazin că solicitudinea, atitudi­nea civilizată faţă de cumpărători trebuie să facă parte din conduita lor de fiecare zi. (Lucreţia Matei, blocul D 5, Ţiglina II, Galaţi). • Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea pentru gospodărirea şi înfrumuseţarea localităţilor, pe anul trecut, comisia judeţeană de urmă­rire şi îndrumare a întrecerii pa­triotice de pe lingă Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean Argeş a acordat premiul I, nu o adresă prin care eram anunţat că... mi s-a majorat pensia. Pe ce bază insă, dacă nu a avut dosa­rul meu ? Cum altfel se poate ex­plica tărăgănarea soluţionării cere­rii mele de pensionare, dacă nu prin neglijenţă şi lipsă de solici­tudine ? Nota redacţiei. In urma investi­gaţiei întreprinse am aflat că, in sfirşit, petiţionarului i s-au achitat la zi toate drepturile de pensie cu­venite. Aşteptăm însă ca direcţia pentru probleme de muncă şi o­­crotiri sociale a judeţului Argeş să ne comunice măsurile luate pentru prevenirea unor asemenea întâr­zieri, inclusiv tragerea la răspun­dere a celor vinovaţi de producerea lor, ţiile noastre la conducerea coope­rativei şi la consiliul popular pen­tru a lua măsuri de înlăturare a poluării sonore s-au soldat cu pro­misiuni. Ni s-a spus că la începu­tul acestui an secţia va fi mutată in zona industrială a oraşului, unde de fapt ii este locul, dar pină a­­cum nu s-a întreprins nimic. Nota redacţiei : Relatîndu-ne toa­te acestea la biroul de audienţe al redacţiei, petiţionara ne-a prezen­tat şi o seamă de fotografii şi a­­drese oficiale, în original, care a­­testă justeţea susţinerilor sale. In consecinţă solicităm organelor ju­deţene competente să intervină pentru a pune capăt abaterilor de la normele legale privind proteja­rea mediului înconjurător, acest fel s-ar reduce costurile de fabricaţie, ar creşte productivitatea muncii si s-ar economisi impor­tante cantităţi de carburanţi, iar mijloacele de transport ar putea fi folosite in alte locuri cu mai mare eficienţă. Iată de ce sugerez con­ducerii combinatului şi Centralei ci­mentului Bucureşti să ia măsuri pentru instalarea cit mai urgentă a unei asemenea benzi transpor­toare, valoare de 70 000 lei, comunei Ve­dea. Premii şi menţiuni au obţinut, de asemenea, comunele Stoeneşti (premiul al II-lea, in valoare de 50 000 lei), comuna Tigveni (35 000 lei — premiul al III-lea), Răteşti şi Negraşi. Asemenea stimulente vor mobili­za şi mai mult cetăţenii in mai buna gospodărire a localităţilor res­pective, in sporirea zestrei edilita­re a acestora. (Ion Cruceană, eco­nomist, Piteşti). • Brutarii reşiţeni erau renumiţi pentru piinea bună, de calitate pe care o fabricau. De la o vreme însă calitatea piinii lasă de dorit. S-a modificat oare reţeta de fabri­caţie sau au slăbit exigenţele con­trolului de calitate ? (Nicolae Brincuş, muncitor, Reşiţa). • Cei care se ocupă de apro­vizionarea magazinelor electroteh­nice din localitatea noastră ar tre­bui să aducă spre vinzare în can­tităţi suficiente şi becuri de pu­teri mai mici : 25 W, 40 W, 60 W. In ultimul timp, magazinele ne-au oferit mai ales becuri de 100 W, fapt care pune populaţia oraşului in situaţia de a face risipă de energie electrică. (Virgil Păunescu, oraşul Medgidia). • Şcolile de pe raza comunei Botoroaga, judeţul Teleorman, au asigurate condiţii materiale cores­punzătoare pentru instruirea şi pregătirea prin muncă şi pentru muncă a tineretului şcolar. In a­­cest scop, laboratoarele de biologie, fizică, chimie şi cabinetele de ştiin­ţe sociale, de română şi matema­tică au fost dotate cu epidioscoape, aspectemate, retroproiectoare, pu­pitre de comandă şi diverse pa­nouri de verificare şi fixare a cu­noştinţelor predate elevilor. (Gheor­ghe Seileanu, pensionar). Pină cinci promisiuni? Pe scurt, din scrisori

Next