Scînteia, aprilie 1978 (Anul 47, nr. 11077-11102)
1978-04-01 / nr. 11077
Scinteia ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11077 Prima ediţie Sîmbătă 1 aprilie 1978 8 PAGINI — 40 BANI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VĂ! Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare şi-a încheiat lucrările intr-o atmosferă de puternică angajare politică, aprobînd cu însufleţire ideile cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, exprimînd hotărîrea de a le traduce în viaţă pentru a da un şi mai puternic avînt dezvoltării multilaterale a tuturor localităţilor patriei CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi,Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, care sînt în acelaşi timp şi prim-secretari sau secretari ai comitetelor de partid municipale, orăşeneşti şi comunale, reprezintă un eveniment de mare însemnătate în activitatea acestora şi, totodată, constituie o puternică manifestare politică a democratismului orînduirii noastre socialiste. Doresc să folosesc acest prilej pentru a adresa tuturor participanţilor la această importantă reuniune un călduros salut din partea Comitetului Central, a Consiliului de Stat şi a guvernului, precum şi a mea personal, împreună cu cele mai bune urări. (Aplauze puternice, prelungite). Lucrările conferinţei, la care participă cadrele de bază, conducătorii nemijlociţi ai organizaţiilor de partid şi ai organelor locale de stat din municipii, oraşe şi comune — în care se realizează, de fapt, întreaga activitate de dezvoltare economico-socială, de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor — s-au desfăşurat într-un spirit de înaltă răspundere şi principialitate comunistă. Dezbaterile, la care au luat cuvîntul în plen 77 de tovarăşi, iar în secţiuni 335 tovarăşi, au prilejuit un larg schimb de experienţă, prezentîndu-se activitatea multilaterală desfăşurată de consiliile populare în vederea dezvoltării economico-sociale a tuturor localităţilor patriei noastre, a soluţionării multiplelor probleme ale activităţii din toate sectoarele. Doresc să menţionez cu multă satisfacţie că tovarăşii care au vorbit în cadrul conferinţei au prezentat succesele importante obţinute în activitatea organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare, a oamenilor muncii, precum şi unele lipsuri, greutăţi, formulînd, totodată, diferite propuneri valoroase cu privire la îmbunătăţirea activităţii viitoare. Fără îndoială că organele centrale de partid şi de stat vor trebui să studieze temeinic toate aceste propuneri, criticile formulate şi să stabilească măsurile concrete în direcţia realizării în viaţă a tot ceea ce corespunde cerinţelor perfecţionării întregii noastre activităţi. (Aplauze puternice). Aş dori, de asemenea, să menţionez că dezbaterile au evidenţiat că dispunem, în oraşe şi comune, ca, de altfel, în toate sectoarele de activitate, de cadre minunate, cu o temeinică pregătire, care înfăptuiesc neabătut politica partidului nostru de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintate spre comunism. în mod deosebit trebuie să declar că mi-a făcut multă plăcere felul în care tovarăşii au expus aici problemele pe care le au, munca lor, într-un limbaj de înaltă ţinută politică şi literară, un model — aş putea spune — de felul în care trebuie să se desfăşoare o asemenea reuniune. (Aplauze puternice). Actuala reuniune are loc în anul cînd se împlinesc 10 ani de la reorganizarea teritorial-administrativă, care a avut o importanţă deosebită în dezvoltarea economico-socială a tuturor judeţelor şi localităţilor patriei noastre, în ridicarea gradului de civilizaţie generală. Privind retrospectiv, putem afirma, pe baza faptelor, a realităţilor, cu deplin temei, că măsurile adoptate acum 10 ani s-au dovedit pe deplin juste, că ele au descătuşat energiile uriaşe ale maselor largi populare din oraşele şi satele patriei noastre. După cum se ştie, în anii care au trecut au fost adoptate măsuri ferme privind amplasarea forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, dezvoltarea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Un rol important au, în această direcţie, hotărîrile Congresului al XI-lea, care a trasat ca unul din obiectivele principale dezvoltarea în ritm mai rapid a judeţelor rămase în urmă, astfel încît pînă în 1980 în fiecare judeţ să se realizeze o producţie industrială, de cel puţin 10 miliarde lei. Această măsură revoluţionară, de importanţă deosebită, privind dezvoltarea accelerată a forţelor de producţie a determinat profunde schimbări sociale în viaţa judeţelor, oraşelor şi comunelor patriei, asigurînd, totodată, un progres mai puternic al învăţâmîntului, ştiinţei, culturii, al activităţii politico-educative, ridicarea pe o treaptă nouă a nivelului de viaţă material şi spiritual al întregului nostru popor. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, cea de-a doua conferinţă a preşedinţilor consiliilor populare a prilejuit trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de la conferinţa precedentă şi de la Congresul consiliilor populare pînă în prezent. Se poate spune că bilanţul este pozitiv şi atestă cu puterea faptelor activitatea multilaterală, cu bune rezultate, desfăşurată de consiliile populare in toate domeniile. După cum este cunoscut, planul de dezvoltare economico-socială pe primii 2 ani ai cincinalului 1976— 1980 s-a realizat cu succes, obţinîndu-se peste prevederi o producţie industrială de 38 miliarde lei. Dezvoltarea producţiei industriale într-un ritm de 12,5 la sută anual, pe primii 2 ani, a creat posibilitatea adoptării unor noi măsuri în vederea suplimentării planului cincinal cu o producţie de 100—120 miliarde lei. în agricultură, în aceşti 2 ani am realizat o producţie medie anuală de 19 milioane tone cereale. S-au dezvoltat, de asemenea, învăţămintul, ştiinţa, cultura , factori importanţi în întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste. Merită subliniate şi în acest cadru măsurile adoptate de partid, de Conferinţa Naţională, cu privire la ridicarea nivelului de trai material al poporului şi, în primul rînd, de creştere a retribuţiei reale cu circa 32 la sută, faţă de 20 la sută, cit era prevăzut iniţial. în acelaşi timp, au fost luate măsuri privind majorarea pensiilor, introducerea pensiilor pentru ţăranii din zonele necooperativizate, sporirea alocaţiilor pentru copii şi altele, care determină o creştere simţitoare a veniturilor tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La aceasta trebuie adăugat ritmul intens de construcţii de locuinţe şi de alte aşezăminte social-culturale. După cum se știe, pe baza măsurilor stabilite de partid și de stat, urmează ca, pînă în 1980, să construim, în acest cincinal, un milion de apartamente, la care se mai adaugă circa 250 000 (Continuare în pag. a II-a) Lucrările pe secţiuni ale Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare IN PAGINILE IV—V PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Congresmanul american Charles A. Varik , Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congresmanul american Charles A. Varak, membre al Camerei Reprezentanţilor a S.U.A. din partea statului Ohio, care face o vizită in tara noastră. La primire a luat parte tovarăşul Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A participat ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Rudolph Aggrey. Oaspetele a adresat şefului statului român vii mulţumiri pentru primirea acordată, pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte şi vizita România, de a vedea progresele obţinute de tara noastră in toate domeniile vieţii economice si sociale. în cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evidenţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a cooperării şi colaborării economice, tehnicoştiinţifice şi culturale româno-americane, necesitatea fructificării lor în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercurile politice, economice si opinia publică americană aşteaptă vizita in S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu si a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rindul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes convorbirile pe care le va avea cu preşedintele Jimmy Carter, subliniind că noua sa vizită în Statele Unite va impulsiona raporturile de colaborare româno-americane, atit pe planul conlucrării bilaterale, cit şi în domeniul vieţii internaţionale, in folosul păcii si progresului in lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii si colaborării in întreaga lume, reglementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi înlăturării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echitabile între state, în concordanţă cu aspiraţiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoarelor, întrevederea s-a, desfăşurat într-o atmosferă cordială. Ambasadorul S. U. A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit în ziua de 31 martie a.c. pe Rudolph Aggrey, ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, lucrările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, in Capitală, marele forum adoptind, d lupă largi şi rodnice dezbateri, hotăriri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pentru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, in ultima zi a conferinţei, lucrările au fost reluate in plen, in aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare si exigentă a problemelor multiple pe care le ridică bura, conducere si avuoditrire apocatitatiilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, urbane si rurale, pe plan economic, social-cultural si edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii pa- t triei, au întîmpinat, in această dimineaţă — ca si in zilele precedente ale conferinţei , pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute in şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntrerupte, asistenta aclamind în-delung „Ceauşescu — P.C.R. !“. în sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilorI de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitre Sandu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea, judeţul Teleorman. La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Pogea Brîncoveanu, preşedintele Consiliului popular municipal Hunedoara. Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău. Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialomiţa. Iiie Matei, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, preşedintele Consiliului popular comunal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedinţele Consiliului popular municipal Roman, Constantin Pană, pre■ şedinţele Consiliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Andrei Fodor, preşedintele Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Vasile Petrache, preşedintele Consiliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. în continuare, lucrările conferinţei au fost conduse de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anuntat că la dezbaterile in plenul conferinţei s-au înscris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul '77, din toate judeţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al Xl-lea şi din hotărîrile Conferinţei Naţionale ale partidului. Totodată, vorbitorii au făcut numeroase propuneri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agricultură, la sistematizarea localităţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialiste şi antrenarea maselor la întreaga viaţă socială, la perfecţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organizaţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmind ca participanţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau observaţii să le prezinte în scris secretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, participanţii au adoptat apel Rezoluţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientărilor si indicaţiilor cuprinse in cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a observaţiilor si propunerilor făcute în cadrul dezbaterilor. Rezoluţia si Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimind dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Constantin Dăscălescu a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu rugămintea de a lua cuvintul in încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, în aclamaţiile participanţilor, in entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Ampla cuvintare a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină aprobare, ea fiind subliniată, in repetate rinduri, cu vii și îndelungi aplauze, cu urale și ovații. (Continuare în pag. a 3-a)