Scînteia, aprilie 1978 (Anul 47, nr. 11077-11102)

1978-04-01 / nr. 11077

PAGINA 2 SCI­NT­EI A­­­simbaia 1 aprilie 1978 CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (uormare din pag. I) de locuinţe construite de cetăţeni, îndeosebi la sate. Volumul mare de investiţii in­dustriale şi agricole, de construc­ţii de locuinţe şi alte aşezăminte sociale determină schimbarea ra­dicală a înfăţişării oraşelor şi sa­telor patriei noastre. Se poate spune că fiecare oraş, fiecare co­mună constituie tot atîtea vaste şantiere, care asigură dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de produc­ţie, ridicarea economico-socială impetuoasă a tuturor localităţilor patriei noastre, care devin cu fie­care an tot mai frumoase, asigu­­rînd în acelaşi timp condiţii de muncă, de locuit şi de viaţă tot mai bune şi tot mai demne pen­tru toţi oamenii muncii, fără de­osebire de naţionalitate. (Aplauze puternice, prelungite). Referindu-mă la ritmul de dez­voltare a patriei noastre, cred că am putea spune că am depăşit deja cu mult povestea cu Făt- Frumos care, după cum ştiţi, creş­tea într-o lună cu­ alţi prunci in­tr-un an. Noi creştem acum în mai puţin de 10 zile cit creşteam în 1938 intr-un an. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Toate aceste succese remarcabi­le pe care le realizăm demonstrea­ză cu putere forţa clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a inte­lectualităţii, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor oamenilor mun­cii, fără deosebire de naţionalitate, care, în strinsă unitate, sub condu­cerea partidului nostru comunist, înfăptuiesc neabătut Programul de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. (Aplauze puternice, îndelungate. Se scan­dează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Pentru toate aceste succese mi­nunate, adresez de la tribuna Con­ferinţei preşedinţilor consiliilor populare cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii şi urări de succese tot mai mari în activi­tatea lor de înflorire continuă a patriei, de ridicare a bunăstării şi fericirii întregului popor, de întă­rire a independenţei şi suveranită­ţii României socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). La aceste măreţe realizări din toate domeniile, comitetele de partid şi consiliile populare muni­cipale, orăşeneşti şi comunale, or­ganizaţiile de bază ale partidului din unităţile economice şi sociale au un rol de însemnătate deosebită, asigurînd unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii în înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea, de ridicare a ţării noas­tre pe noi culmi de progres şi ci­vilizaţie. Iată de ce doresc ca, de la această înaltă tribună a conferin­ţei, să adresez tuturor organizaţii­lor de partid şi consiliilor popu­lare din toate localităţile ţării şi din toate unităţile economico-so­­ciale, tuturor comuniştilor cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de noi şi noi succese în acti­vitatea lor viitoare închinată pro­gresului şi prosperităţii patriei, bu­năstării oamenilor muncii, cauzei socialismului şi comunismului. (A­­plauze puternice, prelungite). Viaţa, realitatea demonstrează cu putere — s-ar put­ea spune an de an, lună de lună şi zi de zi — justeţea politicii partidului nostru, a­ Programului elaborat de Congre­sul al XI-lea, bazat pe aplicarea creatoare la condiţiile concrete din ţara noastră a adevărurilor şi legi­tăţilor generale, pe concepţia ma­­terialist-dialectică şi istorică, care asigură o perspectivă clară înaintă­rii patriei noastre pe calea civili­zaţiei noi, socialiste şi comuniste. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, Avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce realizăm prin munca entuziastă a minuna­tului nostru popor. Dar aceasta nu trebuie să ne ducă la automulţu­­mire. Nu trebuie să uităm nici un moment că în activitatea noastră, a organizaţiilor de partid şi a con­siliilor populare continuă să se ma­nifeste încă numeroase lipsuri. Se mai comit şi multe greşeli care fac ca rezultatele să nu fie întotdea­una pe măsura eforturilor ce se depun. în timpul conferinţei, mulţi tovarăşi au vorbit despre o serie de lipsuri ce­ s-au manifestat în activitatea de pînă acum. Aş dori să menţionez în mod deosebit fap­tul că nu toate organizaţiile de partid, nu toate consiliile populare au pus în centrul activităţii lor înfăptuirea programelor de dezvoltare economică şi socială a localităţilor respective. Din păca­te, în munca unor organizaţii de partid, a unor consilii populare, manifestările de formalism şi biro­cratism se mai fac simţite cu des­tulă putere. Nu aş putea spune că întrec manifestările de formalism şi birocratism care se manifestă la organele şi ministerele centrale, dar şi acolo, jos, sunt destul de pu­ternice. (Vie animaţie în sală, aplauze). In fond, trebuie să spunem des­chis că nu toate consiliile populare îşi îndeplinesc pe deplin rolul pe care-1 au în conducerea întregii activităţi din unităţile teritorial­­administrative în conformitate cu prevederile Constituţiei şi Legii consiliilor populare. Aceasta se datoreşte atît unor lipsuri în acti­vitatea acestor organisme, cit mai cu seamă faptului că la multe mi­nistere şi organisme centrale con­tinuă să se manifeste o anumită neîncredere în forţa şi capacitatea consiliilor populare, puternice ten­dinţe de centralism excesiv, ceea ce împiedică consiliile populare să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii sarcinile mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orien­tări clare cu privire la creşterea atribuţiilor şi a răspunderilor con­siliilor populare, în practică aces­tea nu s-au realizat pe deplin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost lua­te unele măsuri de restrîngere a unora din atribuţiile din trecut, mai­ cu seamă în unele probleme gospodăreşti, şi îndeosebi în nu­mirea cadrelor de specialitate din comună. M-arm­ referit­ la aceste aspecte care, după părerea mea, sînt esen­ţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activita­tea consiliilor populare, cu gîndul şi cu hotărîrea de a lua şi măsu­rile necesare pentru a lichida a­­ceste fenomene negative şi a asi­gura îmbunătăţirea activităţii con­siliilor populare în toate domeniile. (Aplauze puternice). Aceasta impu­ne să luăm măsuri ferme în spiri­tul prevederilor legilor ţării, al hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale, precum şi al hotărîrilor recentei plenare a Comitetului Central pentru a lărgi atribuţiile consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lu­cruri negative, ridicarea întregii activităţi la un nivel superior. Trebuie să punem capăt mani­festărilor de centralism excesiv şi de neîncredere în forţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a hotărîrilor de creştere a autonomiei şi de întărire a auto­­,conducerii şi autogestiunii econo­­mico-financiare a tuturor unităţi­lor teritorial-administrative. (A­­plauze puternice, prelungite).­­ Trebuie să fie bine înţeles că ri­dicarea rolului consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, perfecţionarea activităţii acestora constituie unul din fac­torii hotărîtori pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a ho­tărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din de­cembrie 1977, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii organiza­ţiilor de partid şi a consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi comunale trebuie să stea pro­gramul elaborat de Congresul al XI-lea, hotărîrile Conferinţei Na­ţionale, de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre co­munism. Sînt cunoscute aceste ho­­tărîri. Este cunoscut planul de dez­voltare economico-socială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura înfăptuirea neabătută a planului cincinal, a tuturor programelor de dezvoltare pe ramuri, pe subra­­muri şi pe produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, asigurînd realizarea în întregime a prevede­rilor planului, în toate domeniile, pînă în 1980. . " în această privinţă, organizaţiile de partid, consiliile populare pe te­ritoriul cărora se află toate unită­ţile industriale trebuie să acţio­neze cu toată hotărîrea atît pentru a asigura înfăptuirea la timp a lu­crărilor de investiţii, darea în folosinţă a tuturor capacităţilor, cît şi pentru realizarea producţiei pla­nificate. O atenţie deosebită trebuie acor­dată problemelor de ordin calitativ, afirmării în viaţă a revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice, trecerii de la acu­mularea cantitativă la o nouă ca­litate în toate domeniile vieţii eco­­nomico-sociale, inclusiv în activita­tea organelor de partid şi de stat. Lupta pentru introducerea progre­sului tehnic, pentru ridicarea ni­velului tehnic şi a calităţii pro­ducţiei trebuie să constituie preo­­­­cuparea permanentă, de zi cu zi, a tuturor organizaţiilor de partid, a tuturor consiliilor populare, a tu­turor oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie să acordăm creş­terii eficienţei economice, prin re­ducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, precum şi prin creş­terea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Totodată, este necesar să acordăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecani­zării şi automatizării proceselor de producţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adoptate de Plenara Comitetului Central cu privire la perfec­ţionarea conducerii şi planifi­cării, la trecerea la autocon­­ducere şi autogestiune a uni­tăţilor economice şi la indicatorul de bază al producţiei nou create — exprimat în­ producţia netă şi producţia fizică — trebuie să de­termine măsuri hotărîte în toate unităţile economico-sociale pentru aplicarea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresare pu­ternică a fiecărui om al muncii în ridicarea calităţii şi a nivelului eficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). " Sarcini de mare răspundere re­vin consiliilor populare în dome­niul agriculturii. Şi în această privinţă avem programe şi pla­nuri foarte clare. La recenta con­sfătuire de lucru de la Comitetul Central în legătură cu problemele agriculturii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pen­tru a asigura înfăptuirea neabă­tută a acestor planuri şi dezvol­tarea într-un ritm mai intens a producţiei agricole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei agriculturi moder­ne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la prima conferinţă cu preşedinţii consiliilor populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare comunale, precum şi cele orăşeneşti, care au­­agricul­tură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşurarea­­normală şi unitară a întregii ac­tivităţi agricole, atît la întreprin­derile de stat, la cooperativele a­­gricole, cît şi la cetăţenii parti­culari. Consiliul popular trebuie să ur­mărească efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agri­cole, realizarea unei producţii cît mai mari, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor agricole, în conformitate cu planurile şi pro­gramele stabilite. Mi-a produs o deosebită satis­facţie ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii populare care au înfă­ţişat o serie de rezultate bune ob­ţinute în dezvoltarea agriculturii. Din păcate însă, avem încă un număr mare de comune şi locali­tăţi unde producţia agricolă­­ nu este pe măsura posibilităţilor şi a eforturilor pe care le facem. Tre-­ buie să fie luate toate măsurile pentru a se asigura realizarea programelor stabilite, atît în ce priveşte producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultură, vi­ticultură, legumicultură, cît şi în ce priveşte zootehnia. Avem încă rămîneri în urmă în realizarea unora din aceste programe. De aceea trebuie să facem totul ca, în următorii trei ani din acest cincinal, să recuperăm aceste ră­mîneri în urmă şi să obţinem în­făptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei agricole. Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin mulţi cetăţeni demonstrează cu putere că dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui progra­mul de dezvoltare a producţiei a­­gricole. Stă în puterea noastră, a organizaţiilor de partid, a consili­ilor populare, a cetăţenilor din fie­care localitate ca, pînă în 1980, să realizăm producţii agricole cu­ mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionăm cu toa­tă hotărîrea în direcţia asigurării în fiecare localitate atît a produ­selor necesare fondului de stat în conformitate cu planul, cu con­tractele încheiate, cît şi a produ­selor necesare consumului popu­laţiei. în această privinţă consider că în planul fiecărei localităţi, oraşa comună trebuie să se preva­dă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat, cît şi cele ce urmează să se realizeze pentru consumul popu­laţiei, inclusiv pentru diferiţi spe­cialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest cadru cele stabilite la consfătuirea activului din agricultură, şi anume, că o parte din producţia supli­mentară de carne şi de alte pro­duse zootehnice şi agricole obţi­nute peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabilite va putea fi lăsată unităţilor respective, comu­nei sau localităţii respective pen­tru a asigura o mai bună aprovi­zionare a acestor localităţi. (Aplau­ze puternice). Atrag însă foarte serios atenţia, tovarăşi, că trebuie să luăm toate măsurile pentru a asigura realizarea producţiei pla­nificate, pentru a obţine producţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de ani­male şi producţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asi­gurînd în întregime predările la fondul central şi, în acelaşi timp, necesarul pentru consumul popu­laţiei. Sarcini deosebite revin consilii­lor populare în dezvoltarea indus­triei locale, a artizanatului şi ser­viciilor. în această privinţă,­ pe lingă realizările însemnate pe care le avem, mai sînt încă multe de făcut; trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru a asigura satis­facerea în cît mai bune condiţii a cerinţelor oamenilor muncii, atît la oraşe, cît şi la sate. Aş putea spune că, în ce priveşte dezvol­tarea industriei locale, a artizana­tului pe baza folosirii resurselor locale, cît şi a serviciilor, ţinînd seama de necesităţile şi de cerin­ţele populaţiei, ale societăţii noas­tre în general, în, multe localităţi suntem­ abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia în­­acest sec­tor, de a pune deci o bază serioa­să unor activităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în pe­rioadele cînd nu sînt lucrări agri­cole — pentru­­ toţii cetăţenii. Şi trebuie să luăm­ măsuri hotărîte în această direcţie ! (Aplauze pu­ternice). Avem programe speciale în acest domeniu, inclusiv pentru asigura­rea serviciilor. De aceea nu voi in­sista decît asupra necesităţii de a se lua toate măsurile pentru ca a­­ceste programe să nu rămînă pe hîrtie, ci să fie realizate în între­gime. In mod deosebit consider că tre­buie să ne ocupăm de dezvoltarea activităţii industriale, a artizana­tului şi a serviciilor la sate, ţinînd seama de creşterea­­tot mai mare a cerinţelor ţărănimii noastre muncitoare şi ale celorlalţi locui­tori ai comunelor. Un rol de mare însemnătate re­vine consiliilor populare munici­pale, orăşeneşti şi comunale în în­făptuirea programului de sistema­tizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sunt, c­e-i drept, începuturi bune. Sunt localităţi unde­­s-au realizat o serie de lucrări importante, dar în ma­rea majoritate a comunelor şi sate­lor se lucrează încă defectuos, nu se acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea practică în via­ţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pentru realizarea noilor construcţii pe baza schiţelor şi a machetelor de sistematizare. Este necesar să fie bine înţeles că înfăptuirea hotărîrilor partidu­lui şi statului privind urbanizarea satelor, ridicarea gradului lor de civilizaţie — ca o condiţie a apro­pierii treptate a condiţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri hotărîte pentru în­făptuirea programului de sistema­tizare, pentru a face din fiecare comună o puternică unitate admi­nistrativă, un oraş agroindustrial care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puternice). S-a vorbit aici de măsurile pri­vind asigurarea apei, de canalizare, de drumuri, şosele, străzi şi alte lucrări edilitare. Sunt cerinţe nece­sare şi îndreptăţite. Dar fără apli­carea fermă a programelor de sis­tematizare, fără restrîngerea su­prafeţelor locuibile, fără trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe niveluri nu vom putea reali­za în mod corespunzător moderni­zarea satelor, e imposibil să asigu­răm materialele necesare pentru a asigura canalizarea, aducţiunea de apă, energia electrică pe lungi­mea de kilometri şi zeci de kilo­metri a satelor noastre. Trebuie să înţelegem foarte bine, şi să facem ca fiecare cetăţean să înţeleagă a­­ceasta, că este necesar să urgentăm concentrarea satelor şi comunelor în unităţi teritorial-administrative bine organizate, incit să poată be­neficia din plin de cuceririle civi­lizaţiei atît în domeniul edilitar, cît şi în ce priveşte şcoala, căminul cultural şi alte domenii de activi­tate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistematizării şi restrîngerea suprafeţelor oraşelor şi comunelor constituie o cerinţă obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare şi de civilizaţie al tuturor localităţilor din patria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să de­finitivăm machetele celor 300—350 de comune care urmează să de­vină, pînă în 1990, oraşe agroin­dustriale. In acelaşi timp, va tre­bui să ne ocupăm de a asigura planul de sistematizare şi machete pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîn­­du-se seaima de cerinţele urbaniză­rii şi ■tfansformării, pînă la urmă, a fiecărei localităţi rurale într-un oraş agroindustrial. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru pen­tru a se înţelege bine că nu tre­buie să considerăm numărul de 300—350 de comune pe care dorim să le transformăm în oraşe agro­industriale pînă în 1990 ca o limită maximă. De fapt, în acelaşi timp trebuie să ne ocupăm de fiecar­e comună , tot ceea ce facem în fie­care comună, atît în domeniul dez­voltării economico-sociale, cît şi in celelalte domenii, să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndo­ială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la în­trecere cu cele 300—350 de comune şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în oraşe agroindustriale. (Aplauze puternice, îndelungate). • Ţinînd seama de amploarea lu­crărilor de construcţii, de moder­nizare a oraşelor şi satelor noas­­tre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi ora­şele — ca realizarea noilor con­strucţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respectivă, să îmbine­ cît mai ar­monios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfă­ţişare nouă, demnă de epoca so­cialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acordăm măsurilor de bună orga­nizare şi îngrijire a sănătăţii oa­menilor muncii de la oraşe şi sate. In mod deosebit doresc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabi­lizare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de medici cu ex­perienţă, după ce au efectuat prac­tica cîţiva ani în spitale şi cen­t­re puternice medicale (Aplauze), pentru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sanitară la un nivel cît mai corespunzător, în toate oraşele şi comunele patriei noastre. în noua Lege a asigurării sănătăţii populaţiei am hotărît să înscriem aceste prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica me­dicală, presupune ca absolvenţii, noii medici, să înveţe de la medici mai cu experienţă şi să-şi în­suşească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experien­ţa acelora care au practicat-o o pe­rioadă îndelungată. Nu dorim ca practica să se facă pe spatele oa­menilor muncii ! (Vii aplauze). Este necesar, de asemenea, să se acorde de către consiliile populare o mai mare atenţie desfăşurării invăţămintului, în conformitate cu hotărîrile Comitetului Central, cu prevederile legilor ţării privind or­ganizarea­­ învăţămîntului pe baze noi, cu legarea strinsă a învăţă­­mîntului cu cercetarea şi produc­ţia. Aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări, avem acum o bună organizare a învăţămîntului, şi ea trebuie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al des­făşurării întregii activităţi în acest domeniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învă­ţămîntului nostru, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economico­­sociale, pe baza celor mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. (Aplauze puternice). Şi în această privinţă, consiliile popu­lare poartă răspunderea nemijlo­cită pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a învăţămîn­tului la nivelul cerut de cerinţele actualei etape de dezvoltare a so­cietăţii noastre. In acest cadru trebuie să se ac­ţioneze şi pentru dezvoltarea, pe baze noi, a învăţămîntului profe­­sional­ agricol, în conformitate cu cerinţele producţiei agricole mo­derne, in aşa fel incit fiecare ţăran să urmeze cursurile profesionale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare ju­deţ, în fiecare comună, măsuri con­crete pentru organizarea şcolilor agricole, inclusiv a celor de meca­nizare. Practic, lucrătorul agricol, orice om al muncii din agricultură trebuie să lucreze cu tractorul şi maşinile agricole, să cunoască pro­blemele agrozootehnice. (Aplauze puternice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici la necesitatea asigurării unor trac­torişti şi mecanizatori pentru pe­rioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţio­nată în fiecare judeţ şi comună Nu cred că tovarăşii care s-au re­ferit la aceasta au avut în vedere ca să aibă nişte tractorişti şi me­canizatori în plus, pe care să-i fo­losească din cînd în cînd. Ar tre­bui ca, practic, toţi lucrătorii din agricultură, începînd cu preşedin­tele cooperativei agricole, inginerul şef, contabilul şi întregul personal care lucrează în diferite domenii din cooperativă, ca funcţionari, să ştie să conducă tractorul şi maşi­nile agricole, astfel incit în perioa­dele de vîrf ale lucrărilor agricole să treacă şi să lucreze nemijlocit pe tractoare şi maşini agricole. (Aplauze puternice). Pe plan mai general, consider că la nivelul comunei ar trebui avut in vedere ca şi alţi lucrători din diferite domenii, inclusiv de la consiliile populare, şi chiar pre­şedinţii consiliilor populare (Aplau­ze) să ştie să conducă tractoarele şi maşinile agricole, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu nu­mai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mina şi să-i arate cel puţin tractoristu­lui cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi cîteva ore. E chiar plăcut! (Vii aplauze). Acţionînd în acest fel, orice pro­blemă s-ar ridica cu privire la e­­fectuarea lucrărilor agricole în pe­rioada de vîrf se va putea solu­ţiona rapid în cadrul fiecărei uni­tăţi agricole, al fiecărei localităţi. Pentru că, tovarăşi, ca să discutăm deschis între noi , nu ne aud de­cît cei care sunt în faţa televizoa­relor (Animaţie, vii aplauze) — se mai întimplă ca în comu­ne, atunci cînd sînt lucrări de vîrf, să mai găseşti pe şanţuri, la bufete sau chiar şi pe la consiliile populare, încă un număr foarte mare de oameni. Dacă toţi ar pune mina şi ar conduce un tractor, atunci ar fi prea mulţi ; nu am avea atîtea tractoare cîţi oameni avem în comună care în perioada respectivă stau şi nu lucrează ! (Animaţie ; vii aplauze). în felul acesta trebuie să înţele­gem organizarea activităţii de au­­toconducere şi autogestiune, ca în toate localităţile să organizăm fo­losirea raţională a tuturor mijloa­celor materiale şi financiare, dar în primul rînd a celei mai valo­roase şi principale forţe de mun­că, a forţei omeneşti, a oamenilor, pentru că numai ei sînt aceia care reuşesc să pună în valoare tot ceea ce avem, să asigure dezvoltarea un ritm intens a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Dragi tovarăşi, Hotărîrile recentei Plenare a Co­mitetului Central al partidului, cu privire la perfecţionarea conduce­rii şi planificării activităţii econo­mico-sociale se referă deopotrivă şi la activitatea consiliilor populare de toate gradele. Se poate spune că am realizat un sistem organi­zatoric corespunzător, că s-au a­­doptat legi clare cu privire la des­făşurarea vieţii oraşelor şi comu­nelor ; avem schiţe, planuri şi ma­chete de sistematizare cu o per­spectivă de lungă durată cu privi­re la dezvoltarea economică şi so­cială. Deci, dispunem de o orien­tare clară cu privire la felul cum trebuie soluţionate problemele în mod unitar. Dacă am fi adoptat cu 10 sau chiar cu 5 ani în urmă mă­surile de autoconducere şi auto­gestiune in sensul larg de care vorbim astăzi, dacă am fi căutat să le aplicăm atunci, cînd nu dis­puneam de acest cadru organi­zatoric și legislativ, fără nici o îndoială că nu am fi obți­nut rezultatele corespunzătoare, că s-ar fi făcut multe greşeli. Consider că acum, după realizarea acestui cadru corespunzător, se impune ca o necesitate obiectivă să luăm şi măsurile de ordin eco­­nomico-financiar, de întărire a autoconducerii şi autogestiunii, pentru a da tuturor organelor e­­conomice, şi deci şi consiliilor populare, mijloacele necesare spre a-şi putea îndeplini rolul lor în­­asigurarea dezvoltării economico­­sociale. (Aplauze puternice). Aceasta presupune o preocupa­re mai intensă a consiliilor popu­lare şi a organizaţiilor de partid teritoriale pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare necesare dezvoltării diferitelor activităţi industriale şi cu atît mai mult a producţiei agricole. Totodată, au­­toconducerea şi autofinanţarea necesită ca fiecare unitate terito­­rial-administrativă, fiecare oraş, comună, să aibă propriul buget de venituri şi cheltuieli. Trebuie să acţionăm în aşa fel incit, în cîţiva ani, toate localităţile patri­ei să se poată autofinanţa şi să nu mai aştepte dotări de la buge­tul statului. (Aplauze puternice). Trecerea la realizarea fermă a autoconducerii şi autogestiunii e­­conomico-financiare în toate uni­tăţile şi localităţile teritorial-ad­ministrative presupune întocmirea planurilor de dezvoltare pentru fiecare localitate, ca parte inte­grantă a planului naţional unic de dezvoltare economică şi socia­lă. Fiecare oraş, fiecare comună trebuie să aibă planul­­ dezvoltării anuale şi cincinale atît al indus­triei republicane, cît şi locale, atît al agriculturii, cît şi al serviciilor, al comerţului, al învăţămîntului, sănătăţii, activităţii culturale şi aşa mai departe. Planul fiecărei unităţi teritori­al-administrative trebuie să cu­prindă întreaga activitate ce se desfăşoară pe teritoriul respectiv, indiferent de subordonarea unită­ţilor sau a întreprinderilor indus­triale şi agricole. Aceste planuri trebuie să fie larg dezbătute cu cetăţenii localităţii respective, în organe de partid, în consilii populare, stabilindu-se măsurile necesare pentru realizarea lor în cele mai bune condiţii. In acelaşi timp, odată cu măsu­rile stabilite cu privire la con­strucţia locuinţelor de către în­treprinderi, trebuie să asigurăm ca, în fiecare localitate, programul de construcţii de locuinţe să fie bine precizat. Consiliile populare să poarte pe deplin răspunderea realizării acestui program, atît a locuinţelor construite de între­prinderi sau alte unităţi, cît şi a acelora pe care le vor realiza direct. Toate construcţiile de locuinţe trebuie să fie cuprinse în planul localităţii respective, al oraşului şi comunei, să se încadreze­ în programul de sistematizare şi dezvoltare a acestora. (Aplauze puternice). Pentru a accentua procesul de autoconducere şi autogestiune şi pentru a da răspunderi şi mai mari organelor locale, este necesar ca întregul personal de pe terito­(Continuare în pag. a IlI-a) încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare (Urmare din pag. 1) La sfirşitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încre­derea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionali­tate. in gloriosul nostru partid comu­nist, conducătorul încercat al po­porului pe calea luminoasă a socia­lismului şi comunismului, în secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pil­duitoare viaţă şi activitate revolu­ţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte in România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, în această impresionantă manifestare Îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strinsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al secreta­rului său general, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă intre năzuinţele poporu­lui şi politica partidului. In numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă in marele forum, participanţii au ex­primat angajamentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîn­­tarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,­­ în hotărîrile Conferinţei preşedinţi­lor consiliilor populare, de a mobi­liza întregul potenţial material si uman al judeţelor, oraşelor si comu­nelor in vederea.. înfăptuirii exem­plare a obiectivelor actualului cin­cinal, a Programului partidului, elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea conti­nuă a întregii ţări. o viaţă liberă, demnă si tot mai îmbelşugată po­porului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Beba Veche, Darabani, Sulina, Zimnicea. Patru localităţi din cele aproape trei mii ale tării. Foarte depărtate intre ele, destul de diferite ca mărime, zonă geografică, profil econo­mic, comune si orase apa­rent fără nici un criteriu care să le alăture in acelaşi context. Si totuşi ceva le leagă — trupul sacru al ţării. Pentru că, aşa cum sunt consemnate şi pe harta ţării, localităţile de la ex­tremitatea meleagurilor noastre înspre cele patru puncte cardinale îs : Beba Veche, spre vest, Darabani spre nord, Sulina spre est şi Zimnicea spre sud. In minutele imediat ur­mătoare încheierii Confe­rinţei pe ţară a preşedinţi­lor consiliilor populare am adresat primarilor celor patru localităţi întrebarea : Acum faptele, în toate cele patru zări! ce veţi face miine, simbă­­tă, in prima zi după înapoierea de la această conferinţă ? Interlocutorii se aflau, in mod vizibil, sub impresia directă a mo­mentelor ce au încununat lucrările importantului fo­rum, sub impresia cuvintu­­rii de o rezonantă deosebi­tă rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu. între­barea le era adresată inopinat, s-ar fi putut să-i ia pe­­nepregătite. Cu o exemplară siguranță de gospodari, cei patru edili ne-au răspuns insă fără șovăire : — Primul drum îl fac in cîmp, să văd stadiul insă­­mintărilor. Si n-am să-l fac singur, ci cu cit mai multi colegi din activul consiliului popular, cu alte cadre ce duc activitate de birou, nu numai pentru a inspecta ogoarele, ci, dacă va fi nevoie, pentru a pune şi mina, a ajuta concret. (Gheorghe Munteanu, pre­şedintele Consiliului popu­lar al comunei Beba Veche). — Am să verific ce s-a mai lucrat in aceste zile pe şantierul sistemului de ali­mentare a comunei cu apă din riul Prut şi, in funcţie de necesităţi, vom mobiliza şi vom participa, împreună cu populaţia, simbătă şi duminică, la grăbirea lucrărilor. (Con­stantin Bobu, preşedintele Consiliului popular Dara­bani). — Dacă m-aţi fi întrebat înainte de cuvintarea secre­tarului general al partidu­lui, v-aş fi răspuns proba­bil că prioritare ne sunt pregătirile in vederea se­zonului turistic. Nici acum nu le vom neglija, dar, in funcţie de importantele in­dicaţii primite, reconsider priorităţile. Ce voi face miine ? Poate că vi se pare un lucru de amănunt, dar amănuntele îşi au impor­tanţa lor. Îndemnurile as­cultate ne dau mai­­ mult ÎNSEMNĂRI DIN SALA CONFERINŢEI curaj intr-o activitate care, iniţial, ni se păruse mai puţin tipică. Da, simţind nevoia unei baze legumicole proprii — pentru că suntem nu numai la extremitatea răsăriteană a ţării, ci şi la extremitatea Deltei — vom trece mai hotăriţi la pre­gătirea unei grădini de le­gume a oraşului, întreţi­nută prin munca voluntar­­patriotică a cadrelor din instituţiile şi întreprinde­rile noastre. (Ion Costin, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Sulina). — La prima oră , şedin­ţă de comandament cu toţi factorii care concură, la realizarea numeroaselor investiţii de pe teritoriul nostru. Scurtă, operativă. Apoi — pe teren. (Dumitru Sandu, preşedintele Consi­liului popular orăşenesc Zimnicea). Patru oameni, patru gos­podari de răspundere, care, cu mai puţin de 24 de ore în urmă, se aflau un forum de dezbateri la scară na­ţională şi care, odată cu drumul ziarului spre colţu­rile ţării, au ajuns în lo­calităţile lor, cu ginduri precise, cu intenţii ferme,­­cu maximă dorinţă de ac­tivitate, îmbărbătaţi şi în­flăcăraţi de cuvintul pre­şedintelui republicii. „Miine“ — faţă de data scrierii acestor rinduri — „astăzi“ — faţă de data apariţiei — preocupările existente pe agende sau în gind devin, deindată, fap­te. In toate cele patru puncte cardinale, din oraş în oraş si din comună in comună, pînă în cele mai depărtate, pînă in virfurile rozei vinturilor a hărţii patriei. Sercilu ANDON

Next