Scînteia, aprilie 1978 (Anul 47, nr. 11077-11102)
1978-04-01 / nr. 11077
PAGINA 2 SCINTEI Asimbaia 1 aprilie 1978 CUVÂNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU (uormare din pag. I) de locuinţe construite de cetăţeni, îndeosebi la sate. Volumul mare de investiţii industriale şi agricole, de construcţii de locuinţe şi alte aşezăminte sociale determină schimbarea radicală a înfăţişării oraşelor şi satelor patriei noastre. Se poate spune că fiecare oraş, fiecare comună constituie tot atîtea vaste şantiere, care asigură dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de producţie, ridicarea economico-socială impetuoasă a tuturor localităţilor patriei noastre, care devin cu fiecare an tot mai frumoase, asigurînd în acelaşi timp condiţii de muncă, de locuit şi de viaţă tot mai bune şi tot mai demne pentru toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate. (Aplauze puternice, prelungite). Referindu-mă la ritmul de dezvoltare a patriei noastre, cred că am putea spune că am depăşit deja cu mult povestea cu Făt- Frumos care, după cum ştiţi, creştea într-o lună cu alţi prunci intr-un an. Noi creştem acum în mai puţin de 10 zile cit creşteam în 1938 intr-un an. (Aplauze puternice, îndelungate). Toate aceste succese remarcabile pe care le realizăm demonstrează cu putere forţa clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor categoriilor sociale, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, în strinsă unitate, sub conducerea partidului nostru comunist, înfăptuiesc neabătut Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. (Aplauze puternice, îndelungate. Se scandează : „Ceauşescu — P.C.R.“). Pentru toate aceste succese minunate, adresez de la tribuna Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare cele mai calde felicitări tuturor oamenilor muncii şi urări de succese tot mai mari în activitatea lor de înflorire continuă a patriei, de ridicare a bunăstării şi fericirii întregului popor, de întărire a independenţei şi suveranităţii României socialiste. (Aplauze puternice, prelungite). La aceste măreţe realizări din toate domeniile, comitetele de partid şi consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale, organizaţiile de bază ale partidului din unităţile economice şi sociale au un rol de însemnătate deosebită, asigurînd unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii în înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XI-lea, de ridicare a ţării noastre pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Iată de ce doresc ca, de la această înaltă tribună a conferinţei, să adresez tuturor organizaţiilor de partid şi consiliilor populare din toate localităţile ţării şi din toate unităţile economico-sociale, tuturor comuniştilor cele mai calde felicitări şi cele mai bune urări de noi şi noi succese în activitatea lor viitoare închinată progresului şi prosperităţii patriei, bunăstării oamenilor muncii, cauzei socialismului şi comunismului. (Aplauze puternice, prelungite). Viaţa, realitatea demonstrează cu putere — s-ar putea spune an de an, lună de lună şi zi de zi — justeţea politicii partidului nostru, a Programului elaborat de Congresul al XI-lea, bazat pe aplicarea creatoare la condiţiile concrete din ţara noastră a adevărurilor şi legităţilor generale, pe concepţia materialist-dialectică şi istorică, care asigură o perspectivă clară înaintării patriei noastre pe calea civilizaţiei noi, socialiste şi comuniste. (Aplauze puternice). Dragi tovarăşi, Avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce realizăm prin munca entuziastă a minunatului nostru popor. Dar aceasta nu trebuie să ne ducă la automulţumire. Nu trebuie să uităm nici un moment că în activitatea noastră, a organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare continuă să se manifeste încă numeroase lipsuri. Se mai comit şi multe greşeli care fac ca rezultatele să nu fie întotdeauna pe măsura eforturilor ce se depun. în timpul conferinţei, mulţi tovarăşi au vorbit despre o serie de lipsuri ce s-au manifestat în activitatea de pînă acum. Aş dori să menţionez în mod deosebit faptul că nu toate organizaţiile de partid, nu toate consiliile populare au pus în centrul activităţii lor înfăptuirea programelor de dezvoltare economică şi socială a localităţilor respective. Din păcate, în munca unor organizaţii de partid, a unor consilii populare, manifestările de formalism şi birocratism se mai fac simţite cu destulă putere. Nu aş putea spune că întrec manifestările de formalism şi birocratism care se manifestă la organele şi ministerele centrale, dar şi acolo, jos, sunt destul de puternice. (Vie animaţie în sală, aplauze). In fond, trebuie să spunem deschis că nu toate consiliile populare îşi îndeplinesc pe deplin rolul pe care-1 au în conducerea întregii activităţi din unităţile teritorialadministrative în conformitate cu prevederile Constituţiei şi Legii consiliilor populare. Aceasta se datoreşte atît unor lipsuri în activitatea acestor organisme, cit mai cu seamă faptului că la multe ministere şi organisme centrale continuă să se manifeste o anumită neîncredere în forţa şi capacitatea consiliilor populare, puternice tendinţe de centralism excesiv, ceea ce împiedică consiliile populare să-şi poată îndeplini în cele mai bune condiţii sarcinile mari pe care le au. (Aplauze aprobative). Deşi s-au stabilit o serie de orientări clare cu privire la creşterea atribuţiilor şi a răspunderilor consiliilor populare, în practică acestea nu s-au realizat pe deplin. Mai mult chiar, pe parcurs, au fost luate unele măsuri de restrîngere a unora din atribuţiile din trecut, mai cu seamă în unele probleme gospodăreşti, şi îndeosebi în numirea cadrelor de specialitate din comună. M-arm referit la aceste aspecte care, după părerea mea, sînt esenţiale şi constituie cauza principală a multor neajunsuri din activitatea consiliilor populare, cu gîndul şi cu hotărîrea de a lua şi măsurile necesare pentru a lichida aceste fenomene negative şi a asigura îmbunătăţirea activităţii consiliilor populare în toate domeniile. (Aplauze puternice). Aceasta impune să luăm măsuri ferme în spiritul prevederilor legilor ţării, al hotărîrilor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale, precum şi al hotărîrilor recentei plenare a Comitetului Central pentru a lărgi atribuţiile consiliilor populare şi a asigura lichidarea stărilor de lucruri negative, ridicarea întregii activităţi la un nivel superior. Trebuie să punem capăt manifestărilor de centralism excesiv şi de neîncredere în forţa consiliilor populare, trecînd la aplicarea în viaţă a hotărîrilor de creştere a autonomiei şi de întărire a auto,conducerii şi autogestiunii economico-financiare a tuturor unităţilor teritorial-administrative. (Aplauze puternice, prelungite). Trebuie să fie bine înţeles că ridicarea rolului consiliilor populare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, perfecţionarea activităţii acestora constituie unul din factorii hotărîtori pentru îndeplinirea în cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale din decembrie 1977, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice). Stimaţi tovarăşi, în centrul activităţii organizaţiilor de partid şi a consiliilor populare orăşeneşti, municipale şi comunale trebuie să stea programul elaborat de Congresul al XI-lea, hotărîrile Conferinţei Naţionale, de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comunism. Sînt cunoscute aceste hotărîri. Este cunoscut planul de dezvoltare economico-socială pînă în 1980. De aceea, nu mă voi referi acum la ele. Este necesar să luăm toate măsurile pentru a asigura înfăptuirea neabătută a planului cincinal, a tuturor programelor de dezvoltare pe ramuri, pe subramuri şi pe produse, a planurilor de dezvoltare teritorială a judeţelor, oraşelor şi comunelor, asigurînd realizarea în întregime a prevederilor planului, în toate domeniile, pînă în 1980. . " în această privinţă, organizaţiile de partid, consiliile populare pe teritoriul cărora se află toate unităţile industriale trebuie să acţioneze cu toată hotărîrea atît pentru a asigura înfăptuirea la timp a lucrărilor de investiţii, darea în folosinţă a tuturor capacităţilor, cît şi pentru realizarea producţiei planificate. O atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de ordin calitativ, afirmării în viaţă a revoluţiei tehnico-ştiinţifice, trecerii de la acumularea cantitativă la o nouă calitate în toate domeniile vieţii economico-sociale, inclusiv în activitatea organelor de partid şi de stat. Lupta pentru introducerea progresului tehnic, pentru ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii producţiei trebuie să constituie preocuparea permanentă, de zi cu zi, a tuturor organizaţiilor de partid, a tuturor consiliilor populare, a tuturor oamenilor muncii. O atenţie deosebită trebuie să acordăm creşterii eficienţei economice, prin reducerea cheltuielilor materiale şi de producţie, precum şi prin creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Totodată, este necesar să acordăm o atenţie sporită bunei organizări a producţiei şi a muncii, mecanizării şi automatizării proceselor de producţie şi creşterii, pe această bază, a productivităţii muncii în toate unităţile. Hotărîrile recente adoptate de Plenara Comitetului Central cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării, la trecerea la autoconducere şi autogestiune a unităţilor economice şi la indicatorul de bază al producţiei nou create — exprimat în producţia netă şi producţia fizică — trebuie să determine măsuri hotărîte în toate unităţile economico-sociale pentru aplicarea lor cu fermitate în viaţă, pentru o cointeresare puternică a fiecărui om al muncii în ridicarea calităţii şi a nivelului eficienţei economice a întregii activităţi. (Aplauze puternice). " Sarcini de mare răspundere revin consiliilor populare în domeniul agriculturii. Şi în această privinţă avem programe şi planuri foarte clare. La recenta consfătuire de lucru de la Comitetul Central în legătură cu problemele agriculturii m-am referit pe larg la măsurile ce trebuie luate pentru a asigura înfăptuirea neabătută a acestor planuri şi dezvoltarea într-un ritm mai intens a producţiei agricole pe teritoriul comunelor şi oraşelor, pentru realizarea unei agriculturi moderne, de înaltă productivitate. Aşa cum am menţionat şi la prima conferinţă cu preşedinţii consiliilor populare şi secretarii comitetelor de partid, consiliile populare comunale, precum şi cele orăşeneşti, care auagricultură, poartă întreaga răspundere şi trebuie să asigure desfăşurareanormală şi unitară a întregii activităţi agricole, atît la întreprinderile de stat, la cooperativele agricole, cît şi la cetăţenii particulari. Consiliul popular trebuie să urmărească efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor agricole, realizarea unei producţii cît mai mari, dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor agricole, în conformitate cu planurile şi programele stabilite. Mi-a produs o deosebită satisfacţie ascultînd aici pe mai mulţi secretari de partid şi preşedinţi de consilii populare care au înfăţişat o serie de rezultate bune obţinute în dezvoltarea agriculturii. Din păcate însă, avem încă un număr mare de comune şi localităţi unde producţia agricolă nu este pe măsura posibilităţilor şi a eforturilor pe care le facem. Tre- buie să fie luate toate măsurile pentru a se asigura realizarea programelor stabilite, atît în ce priveşte producţia de cereale, de plante tehnice, în pomicultură, viticultură, legumicultură, cît şi în ce priveşte zootehnia. Avem încă rămîneri în urmă în realizarea unora din aceste programe. De aceea trebuie să facem totul ca, în următorii trei ani din acest cincinal, să recuperăm aceste rămîneri în urmă şi să obţinem înfăptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei agricole. Rezultatele pe care le avem în multe comune, în multe unităţi agricole de stat şi cooperatiste, ca şi rezultatele pe care le obţin mulţi cetăţeni demonstrează cu putere că dispunem de tot ce este necesar pentru a înfăptui programul de dezvoltare a producţiei agricole. Stă în puterea noastră, a organizaţiilor de partid, a consiliilor populare, a cetăţenilor din fiecare localitate ca, pînă în 1980, să realizăm producţii agricole cu mult superioare celor de pînă acum. (Aplauze puternice). Este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea în direcţia asigurării în fiecare localitate atît a produselor necesare fondului de stat în conformitate cu planul, cu contractele încheiate, cît şi a produselor necesare consumului populaţiei. în această privinţă consider că în planul fiecărei localităţi, oraşa comună trebuie să se prevadă în mod distinct atît produsele ce urmează să fie livrate la fondul de stat, cît şi cele ce urmează să se realizeze pentru consumul populaţiei, inclusiv pentru diferiţi specialişti care lucrează în sate. Aş dori să menţionez şi în acest cadru cele stabilite la consfătuirea activului din agricultură, şi anume, că o parte din producţia suplimentară de carne şi de alte produse zootehnice şi agricole obţinute peste prevederile planului în condiţiile realizării şi a efectivelor de animale stabilite va putea fi lăsată unităţilor respective, comunei sau localităţii respective pentru a asigura o mai bună aprovizionare a acestor localităţi. (Aplauze puternice). Atrag însă foarte serios atenţia, tovarăşi, că trebuie să luăm toate măsurile pentru a asigura realizarea producţiei planificate, pentru a obţine producţii suplimentare în toate domeniile, pentru a realiza efectivele de animale şi producţia animalieră de carne, de lapte, ouă şi altele, asigurînd în întregime predările la fondul central şi, în acelaşi timp, necesarul pentru consumul populaţiei. Sarcini deosebite revin consiliilor populare în dezvoltarea industriei locale, a artizanatului şi serviciilor. în această privinţă, pe lingă realizările însemnate pe care le avem, mai sînt încă multe de făcut; trebuie acţionat cu toată hotărîrea pentru a asigura satisfacerea în cît mai bune condiţii a cerinţelor oamenilor muncii, atît la oraşe, cît şi la sate. Aş putea spune că, în ce priveşte dezvoltarea industriei locale, a artizanatului pe baza folosirii resurselor locale, cît şi a serviciilor, ţinînd seama de necesităţile şi de cerinţele populaţiei, ale societăţii noastre în general, în, multe localităţi suntem abia la început. Avem încă posibilităţi de a creşte de mai multe ori producţia înacest sector, de a pune deci o bază serioasă unor activităţi industriale în comună şi de a asigura, în acest fel, lucru permanent — şi în perioadele cînd nu sînt lucrări agricole — pentru toţii cetăţenii. Şi trebuie să luăm măsuri hotărîte în această direcţie ! (Aplauze puternice). Avem programe speciale în acest domeniu, inclusiv pentru asigurarea serviciilor. De aceea nu voi insista decît asupra necesităţii de a se lua toate măsurile pentru ca aceste programe să nu rămînă pe hîrtie, ci să fie realizate în întregime. In mod deosebit consider că trebuie să ne ocupăm de dezvoltarea activităţii industriale, a artizanatului şi a serviciilor la sate, ţinînd seama de creştereatot mai mare a cerinţelor ţărănimii noastre muncitoare şi ale celorlalţi locuitori ai comunelor. Un rol de mare însemnătate revine consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale în înfăptuirea programului de sistematizare a oraşelor şi satelor. Trebuie să spunem deschis că ceea ce am făcut pînă acum la sate în această direcţie este încă foarte puţin. Sunt, ce-i drept, începuturi bune. Sunt localităţi undes-au realizat o serie de lucrări importante, dar în marea majoritate a comunelor şi satelor se lucrează încă defectuos, nu se acţionează cu toată fermitatea pentru înfăptuirea practică în viaţă a sistematizării localităţilor, pentru concentrarea lor, pentru realizarea noilor construcţii pe baza schiţelor şi a machetelor de sistematizare. Este necesar să fie bine înţeles că înfăptuirea hotărîrilor partidului şi statului privind urbanizarea satelor, ridicarea gradului lor de civilizaţie — ca o condiţie a apropierii treptate a condiţiilor de viaţă de la sate de cele de la oraşe — impune măsuri hotărîte pentru înfăptuirea programului de sistematizare, pentru a face din fiecare comună o puternică unitate administrativă, un oraş agroindustrial care să asigure condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune pentru toţi locuitorii. (Aplauze puternice). S-a vorbit aici de măsurile privind asigurarea apei, de canalizare, de drumuri, şosele, străzi şi alte lucrări edilitare. Sunt cerinţe necesare şi îndreptăţite. Dar fără aplicarea fermă a programelor de sistematizare, fără restrîngerea suprafeţelor locuibile, fără trecerea la construcţii de locuinţe cu mai multe niveluri nu vom putea realiza în mod corespunzător modernizarea satelor, e imposibil să asigurăm materialele necesare pentru a asigura canalizarea, aducţiunea de apă, energia electrică pe lungimea de kilometri şi zeci de kilometri a satelor noastre. Trebuie să înţelegem foarte bine, şi să facem ca fiecare cetăţean să înţeleagă aceasta, că este necesar să urgentăm concentrarea satelor şi comunelor în unităţi teritorial-administrative bine organizate, incit să poată beneficia din plin de cuceririle civilizaţiei atît în domeniul edilitar, cît şi în ce priveşte şcoala, căminul cultural şi alte domenii de activitate. (Aplauze puternice). Deci, realizarea sistematizării şi restrîngerea suprafeţelor oraşelor şi comunelor constituie o cerinţă obligatorie pentru a putea înfăptui programul de ridicare a gradului de urbanizare şi de civilizaţie al tuturor localităţilor din patria noastră. Va trebui ca pînă în 1980 să definitivăm machetele celor 300—350 de comune care urmează să devină, pînă în 1990, oraşe agroindustriale. In acelaşi timp, va trebui să ne ocupăm de a asigura planul de sistematizare şi machete pentru fiecare comună, astfel ca tot ceea ce se construieşte să se realizeze pe o bază nouă, ţinîndu-se seaima de cerinţele urbanizării şi ■tfansformării, pînă la urmă, a fiecărei localităţi rurale într-un oraş agroindustrial. (Aplauze puternice, prelungite). Insist asupra acestui lucru pentru a se înţelege bine că nu trebuie să considerăm numărul de 300—350 de comune pe care dorim să le transformăm în oraşe agroindustriale pînă în 1990 ca o limită maximă. De fapt, în acelaşi timp trebuie să ne ocupăm de fiecare comună , tot ceea ce facem în fiecare comună, atît în domeniul dezvoltării economico-sociale, cît şi in celelalte domenii, să meargă în aceeaşi direcţie. Fără nici o îndoială că vom găsi mulţi primari şi mulţi locuitori care să se ia la întrecere cu cele 300—350 de comune şi să dorească şi ei ca, pînă în 1990, localităţile lor să se transforme în oraşe agroindustriale. (Aplauze puternice, îndelungate). • Ţinînd seama de amploarea lucrărilor de construcţii, de modernizare a oraşelor şi satelor noastre, se impune să acordăm toată atenţia — mă refer îndeosebi la sate, dar aceasta priveşte şi oraşele — ca realizarea noilor construcţii de locuinţe să ţină seama de specificul arhitecturii din zona respectivă, să îmbine cît mai armonios utilul cu frumosul, să dea oraşelor şi satelor patriei o înfăţişare nouă, demnă de epoca socialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate). O atenţie deosebită trebuie să acordăm măsurilor de bună organizare şi îngrijire a sănătăţii oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In mod deosebit doresc să atrag atenţia asupra măsurilor de stabilizare a cadrelor medicale la sate, prin trimiterea de medici cu experienţă, după ce au efectuat practica cîţiva ani în spitale şi centre puternice medicale (Aplauze), pentru a putea în acest fel să acordăm o asistenţă sanitară la un nivel cît mai corespunzător, în toate oraşele şi comunele patriei noastre. în noua Lege a asigurării sănătăţii populaţiei am hotărît să înscriem aceste prevederi şi altele, pornind de la faptul că practica în producţie, deci şi practica medicală, presupune ca absolvenţii, noii medici, să înveţe de la medici mai cu experienţă şi să-şi însuşească profesiunea de medic nu numai din cărţi, ci şi din experienţa acelora care au practicat-o o perioadă îndelungată. Nu dorim ca practica să se facă pe spatele oamenilor muncii ! (Vii aplauze). Este necesar, de asemenea, să se acorde de către consiliile populare o mai mare atenţie desfăşurării invăţămintului, în conformitate cu hotărîrile Comitetului Central, cu prevederile legilor ţării privind organizarea învăţămîntului pe baze noi, cu legarea strinsă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Aşa cum am mai menţionat şi în alte împrejurări, avem acum o bună organizare a învăţămîntului, şi ea trebuie să ofere, pentru o lungă durată, cadrul sigur al desfăşurării întregii activităţi în acest domeniu. Esenţial este acum să luăm măsurile de ridicare a nivelului calitativ al învăţămîntului nostru, în concordanţă cu cerinţele dezvoltării economicosociale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane. (Aplauze puternice). Şi în această privinţă, consiliile populare poartă răspunderea nemijlocită pentru realizarea în viaţă a măsurilor de ridicare a învăţămîntului la nivelul cerut de cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. In acest cadru trebuie să se acţioneze şi pentru dezvoltarea, pe baze noi, a învăţămîntului profesional agricol, în conformitate cu cerinţele producţiei agricole moderne, in aşa fel incit fiecare ţăran să urmeze cursurile profesionale, să devină un bun specialist agricol. în această direcţie, consider că este necesar să luăm, în fiecare judeţ, în fiecare comună, măsuri concrete pentru organizarea şcolilor agricole, inclusiv a celor de mecanizare. Practic, lucrătorul agricol, orice om al muncii din agricultură trebuie să lucreze cu tractorul şi maşinile agricole, să cunoască problemele agrozootehnice. (Aplauze puternice). Cîţiva tovarăşi s-au referit aici la necesitatea asigurării unor tractorişti şi mecanizatori pentru perioadele de vîrf. Consider că această problemă este deosebit de importantă, dar ea trebuie soluţionată în fiecare judeţ şi comună Nu cred că tovarăşii care s-au referit la aceasta au avut în vedere ca să aibă nişte tractorişti şi mecanizatori în plus, pe care să-i folosească din cînd în cînd. Ar trebui ca, practic, toţi lucrătorii din agricultură, începînd cu preşedintele cooperativei agricole, inginerul şef, contabilul şi întregul personal care lucrează în diferite domenii din cooperativă, ca funcţionari, să ştie să conducă tractorul şi maşinile agricole, astfel incit în perioadele de vîrf ale lucrărilor agricole să treacă şi să lucreze nemijlocit pe tractoare şi maşini agricole. (Aplauze puternice). Pe plan mai general, consider că la nivelul comunei ar trebui avut in vedere ca şi alţi lucrători din diferite domenii, inclusiv de la consiliile populare, şi chiar preşedinţii consiliilor populare (Aplauze) să ştie să conducă tractoarele şi maşinile agricole, pentru ca, atunci cînd merg pe cîmp, nu numai să se uite la tractor, ci, dacă este nevoie, să ştie să pună mina şi să-i arate cel puţin tractoristului cum să are şi cum să lucreze mai bine. Şi, dacă are timp, chiar să mai lucreze şi cîteva ore. E chiar plăcut! (Vii aplauze). Acţionînd în acest fel, orice problemă s-ar ridica cu privire la efectuarea lucrărilor agricole în perioada de vîrf se va putea soluţiona rapid în cadrul fiecărei unităţi agricole, al fiecărei localităţi. Pentru că, tovarăşi, ca să discutăm deschis între noi , nu ne aud decît cei care sunt în faţa televizoarelor (Animaţie, vii aplauze) — se mai întimplă ca în comune, atunci cînd sînt lucrări de vîrf, să mai găseşti pe şanţuri, la bufete sau chiar şi pe la consiliile populare, încă un număr foarte mare de oameni. Dacă toţi ar pune mina şi ar conduce un tractor, atunci ar fi prea mulţi ; nu am avea atîtea tractoare cîţi oameni avem în comună care în perioada respectivă stau şi nu lucrează ! (Animaţie ; vii aplauze). în felul acesta trebuie să înţelegem organizarea activităţii de autoconducere şi autogestiune, ca în toate localităţile să organizăm folosirea raţională a tuturor mijloacelor materiale şi financiare, dar în primul rînd a celei mai valoroase şi principale forţe de muncă, a forţei omeneşti, a oamenilor, pentru că numai ei sînt aceia care reuşesc să pună în valoare tot ceea ce avem, să asigure dezvoltarea un ritm intens a patriei noastre. (Aplauze puternice, prelungite). Dragi tovarăşi, Hotărîrile recentei Plenare a Comitetului Central al partidului, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării activităţii economico-sociale se referă deopotrivă şi la activitatea consiliilor populare de toate gradele. Se poate spune că am realizat un sistem organizatoric corespunzător, că s-au adoptat legi clare cu privire la desfăşurarea vieţii oraşelor şi comunelor ; avem schiţe, planuri şi machete de sistematizare cu o perspectivă de lungă durată cu privire la dezvoltarea economică şi socială. Deci, dispunem de o orientare clară cu privire la felul cum trebuie soluţionate problemele în mod unitar. Dacă am fi adoptat cu 10 sau chiar cu 5 ani în urmă măsurile de autoconducere şi autogestiune in sensul larg de care vorbim astăzi, dacă am fi căutat să le aplicăm atunci, cînd nu dispuneam de acest cadru organizatoric și legislativ, fără nici o îndoială că nu am fi obținut rezultatele corespunzătoare, că s-ar fi făcut multe greşeli. Consider că acum, după realizarea acestui cadru corespunzător, se impune ca o necesitate obiectivă să luăm şi măsurile de ordin economico-financiar, de întărire a autoconducerii şi autogestiunii, pentru a da tuturor organelor economice, şi deci şi consiliilor populare, mijloacele necesare spre a-şi putea îndeplini rolul lor înasigurarea dezvoltării economicosociale. (Aplauze puternice). Aceasta presupune o preocupare mai intensă a consiliilor populare şi a organizaţiilor de partid teritoriale pentru asigurarea de condiţii corespunzătoare necesare dezvoltării diferitelor activităţi industriale şi cu atît mai mult a producţiei agricole. Totodată, autoconducerea şi autofinanţarea necesită ca fiecare unitate teritorial-administrativă, fiecare oraş, comună, să aibă propriul buget de venituri şi cheltuieli. Trebuie să acţionăm în aşa fel incit, în cîţiva ani, toate localităţile patriei să se poată autofinanţa şi să nu mai aştepte dotări de la bugetul statului. (Aplauze puternice). Trecerea la realizarea fermă a autoconducerii şi autogestiunii economico-financiare în toate unităţile şi localităţile teritorial-administrative presupune întocmirea planurilor de dezvoltare pentru fiecare localitate, ca parte integrantă a planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială. Fiecare oraş, fiecare comună trebuie să aibă planul dezvoltării anuale şi cincinale atît al industriei republicane, cît şi locale, atît al agriculturii, cît şi al serviciilor, al comerţului, al învăţămîntului, sănătăţii, activităţii culturale şi aşa mai departe. Planul fiecărei unităţi teritorial-administrative trebuie să cuprindă întreaga activitate ce se desfăşoară pe teritoriul respectiv, indiferent de subordonarea unităţilor sau a întreprinderilor industriale şi agricole. Aceste planuri trebuie să fie larg dezbătute cu cetăţenii localităţii respective, în organe de partid, în consilii populare, stabilindu-se măsurile necesare pentru realizarea lor în cele mai bune condiţii. In acelaşi timp, odată cu măsurile stabilite cu privire la construcţia locuinţelor de către întreprinderi, trebuie să asigurăm ca, în fiecare localitate, programul de construcţii de locuinţe să fie bine precizat. Consiliile populare să poarte pe deplin răspunderea realizării acestui program, atît a locuinţelor construite de întreprinderi sau alte unităţi, cît şi a acelora pe care le vor realiza direct. Toate construcţiile de locuinţe trebuie să fie cuprinse în planul localităţii respective, al oraşului şi comunei, să se încadreze în programul de sistematizare şi dezvoltare a acestora. (Aplauze puternice). Pentru a accentua procesul de autoconducere şi autogestiune şi pentru a da răspunderi şi mai mari organelor locale, este necesar ca întregul personal de pe terito(Continuare în pag. a IlI-a) încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare (Urmare din pag. 1) La sfirşitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care relevă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. in gloriosul nostru partid comunist, conducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului, în secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi activitate revoluţionară este indisolubil legat tot ce se făureşte in România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participanţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, în această impresionantă manifestare Îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strinsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al secretarului său general, unitatea şi forţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă intre năzuinţele poporului şi politica partidului. In numele milioanelor de cetăţeni ai patriei, pe care-i reprezintă in marele forum, participanţii au exprimat angajamentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei preşedinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul potenţial material si uman al judeţelor, oraşelor si comunelor in vederea.. înfăptuirii exemplare a obiectivelor actualului cincinal, a Programului partidului, elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări. o viaţă liberă, demnă si tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea României pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie. Beba Veche, Darabani, Sulina, Zimnicea. Patru localităţi din cele aproape trei mii ale tării. Foarte depărtate intre ele, destul de diferite ca mărime, zonă geografică, profil economic, comune si orase aparent fără nici un criteriu care să le alăture in acelaşi context. Si totuşi ceva le leagă — trupul sacru al ţării. Pentru că, aşa cum sunt consemnate şi pe harta ţării, localităţile de la extremitatea meleagurilor noastre înspre cele patru puncte cardinale îs : Beba Veche, spre vest, Darabani spre nord, Sulina spre est şi Zimnicea spre sud. In minutele imediat următoare încheierii Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare am adresat primarilor celor patru localităţi întrebarea : Acum faptele, în toate cele patru zări! ce veţi face miine, simbătă, in prima zi după înapoierea de la această conferinţă ? Interlocutorii se aflau, in mod vizibil, sub impresia directă a momentelor ce au încununat lucrările importantului forum, sub impresia cuvinturii de o rezonantă deosebită rostită de tovarășul Nicolae Ceaușescu. întrebarea le era adresată inopinat, s-ar fi putut să-i ia penepregătite. Cu o exemplară siguranță de gospodari, cei patru edili ne-au răspuns insă fără șovăire : — Primul drum îl fac in cîmp, să văd stadiul insămintărilor. Si n-am să-l fac singur, ci cu cit mai multi colegi din activul consiliului popular, cu alte cadre ce duc activitate de birou, nu numai pentru a inspecta ogoarele, ci, dacă va fi nevoie, pentru a pune şi mina, a ajuta concret. (Gheorghe Munteanu, preşedintele Consiliului popular al comunei Beba Veche). — Am să verific ce s-a mai lucrat in aceste zile pe şantierul sistemului de alimentare a comunei cu apă din riul Prut şi, in funcţie de necesităţi, vom mobiliza şi vom participa, împreună cu populaţia, simbătă şi duminică, la grăbirea lucrărilor. (Constantin Bobu, preşedintele Consiliului popular Darabani). — Dacă m-aţi fi întrebat înainte de cuvintarea secretarului general al partidului, v-aş fi răspuns probabil că prioritare ne sunt pregătirile in vederea sezonului turistic. Nici acum nu le vom neglija, dar, in funcţie de importantele indicaţii primite, reconsider priorităţile. Ce voi face miine ? Poate că vi se pare un lucru de amănunt, dar amănuntele îşi au importanţa lor. Îndemnurile ascultate ne dau mai mult ÎNSEMNĂRI DIN SALA CONFERINŢEI curaj intr-o activitate care, iniţial, ni se păruse mai puţin tipică. Da, simţind nevoia unei baze legumicole proprii — pentru că suntem nu numai la extremitatea răsăriteană a ţării, ci şi la extremitatea Deltei — vom trece mai hotăriţi la pregătirea unei grădini de legume a oraşului, întreţinută prin munca voluntarpatriotică a cadrelor din instituţiile şi întreprinderile noastre. (Ion Costin, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Sulina). — La prima oră , şedinţă de comandament cu toţi factorii care concură, la realizarea numeroaselor investiţii de pe teritoriul nostru. Scurtă, operativă. Apoi — pe teren. (Dumitru Sandu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Zimnicea). Patru oameni, patru gospodari de răspundere, care, cu mai puţin de 24 de ore în urmă, se aflau un forum de dezbateri la scară naţională şi care, odată cu drumul ziarului spre colţurile ţării, au ajuns în localităţile lor, cu ginduri precise, cu intenţii ferme,cu maximă dorinţă de activitate, îmbărbătaţi şi înflăcăraţi de cuvintul preşedintelui republicii. „Miine“ — faţă de data scrierii acestor rinduri — „astăzi“ — faţă de data apariţiei — preocupările existente pe agende sau în gind devin, deindată, fapte. In toate cele patru puncte cardinale, din oraş în oraş si din comună in comună, pînă în cele mai depărtate, pînă in virfurile rozei vinturilor a hărţii patriei. Sercilu ANDON