Scînteia, aprilie 1978 (Anul 47, nr. 11077-11102)

1978-04-09 / nr. 11084

SClNTElĂ — duminică 9 aprilie 1978 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Partidului Republican al Poporului din Turcia (Urmare din pag. I) In timpul discuţiei, o atenţie deo­sebită a fost acordată dezvoltării re­laţiilor şi contactelor bilaterale şi multilaterale dintre ţările balcanice, promovării unor raporturi de bună vecinătate, de Înţelegere şi stimă re­ciprocă intre acestea, transformării Balcanilor intr-o zonă a păcii şi co­laborării. Schimbul de vederi a relevat, de asemenea, faptul că lumea contem­porană este confruntată cu nume­roase probleme care trebuie soluţio­nate în interesul popoarelor, ceea ce impune ca statele mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare să-şi unească şi mai mult eforturile pen­tru a asigura un curs pozitiv in viaţa internaţională. In acest context, am­bele părţi s-au pronunţat pentru eli­minarea surselor de încordare şi con­flict, pentru reglementarea pe cale politică a problemelor litigioase din­tre state. A fost evidenţiată, in a­­ceastă ordine de idei, necesitatea unei soluţionări paşnice a situaţiei din Cipru, care să asigure integrita­tea, suveranitatea şi independenţa ţării, ceea ce presupune înţelegerea şi convieţuirea paşnică intre cele două comunităţi ale insulei. A fost reliefată, totodată, necesi­tatea soluţionării problemelor legate de subdezvoltare, de decalajele eco­nomice existente între state, subli­­niindu-se în acest cadru importanţa instaurării unei noi ordini economice internaţionale care să asigure tuturor popoarelor dezvoltarea neîngrădită, accesul la cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mondiale, întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Malayeziei, cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare (Urmare din pag. I) inminînd scrisorile de acreditare, ambasadorul malayezian a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gu­vernului şi poporului român cele mai bune urări şi salutări din par­tea regelui Malayeziei, a guvernului şi poporului acestei ţări. In­cuvintarea prezentată cu acest prilej de ambasador sunt subliniate bunele relaţii de prietenie existente intre România si Malayezia, evolu­ţia pozitivă a cooperării şi schimbu­rilor economice dintre cele două ţări. „Este potrivit să remarc — se arată în cuvintare — că Malayezia, ca şi Republica Socialistă România, sub­scrie la stabilirea de relaţii priete­neşti şi reciproc avantajoase cu toa­te ţările, indiferent de deosebirile, de ideologie sau de sistem politic şi social, pe baza respectării suverani­tăţii, integrităţii teritoriale si ne­amestecului in treburile interne ale altor state“. In continuare, in cuvintare se fac referiri la politica Malayeziei in Asia de sud-est, mentionindu-se pro­punerile acestei ţări de creare a unei zone a păcii, libertăţii şi neu­tralităţii în această regiune, partici­parea la Asociaţia Naţiunilor din Asia de sud-est, subliniindu-se că „progresul economic si social realizat prin propriile eforturi de dezvoltare internă poate fi imbogătit si lărgit îrntr-un cadru de cooperar­e, pace si stabilitate în regiune“. „Cum suntem situaţi la o răscruce de mari dru­muri comerciale şi fiind o naţiune a cărei bunăstare economică şi mate­rială depinde mult de comerţ şi de contactul cu lumea întreagă — se subliniază in cuvintare — avem, tot­odată, conştiinţa necesităţii menţine­rii păcii şi progresului in alte părţi ale globului, dincolo ,de imediata noastră vecinătate“. Subliniind că Malayezia se dedică, la fel ca si România, restructurării ordinii economice internationale, cu­vintarea arată : „Malayezia salută interesul României si începutul par­ticipării la mişcarea de nealiniere, la cea de-a V-a Conferinţă la nivel inait din Sri Lanka, In 1976. Este convingerea noastră că participarea activă a României ar întări această mişcare. Vorbind tot ca tară in curs de dezvoltare, Malayezia are plăce­rea să observe numeroase realizări interne si internationale obţinute de Republica Socialistă România in ul­timii ani, sub conducerea înţeleaptă şi competentă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a mulţumit pentru mesajul transmis şi a adresat, la rindul său, regelui Malayeziei un salut cordial, cele mai bune, Urări de progres şi prosperitate poporului malayezian prieten. In­cuvintarea de răspuns a şefului statului român este exprimată satis­facţia pentru relaţiile dintre Româ­nia si Malayezia, care au la bază principiile deplinei egalităţi în drep­turi, respectării suveranităţii si inde­pendentei nationale, neamestecului in treburile interne si avantajului reciproc. Evidenţiind posibilităţile dezvoltării raporturilor bilaterale, ca şi a conlucrării dintre cele două ţări pe planul vieţii internaţionale, în cuvintare se arată că aceasta con­tribuie la progresul economic şi so­cial al fiecăreia dintre ele. inscri­­indu-se totodată în preocupările generale pentru făurirea unei lumi mai bline si mai drepte, pentru o nouă ordine economică şi politică in­ternaţională. „Pe această bază — se arată in cuvintare — intre România şi Malayezia s-au statornicit relaţii de prietenie şi colaborare, relaţii reflec­tate de buna conlucrare dintre dele­gaţiile celor două ţări la O.N.U., in cadrul grupului „celor 77“, al ţărilor nealiniate, in alte organizaţii si or­ganisme internaţionale“. In continuare, in cuvintare se spu­ne : „Participind, in calitate de invi­tat, la activitatea ţărilor nealiniate, România şi-a exprimat solidaritatea cu aceste state care pot juca un rol de seamă in soluţionarea probleme­­lor complexe, cum sunt noua ordine economică, dezarmarea, instaurarea unor relaţii democratice pe plan in­ternational. România militează activ pentru dezvoltarea încrederii si co­operării intre state, pentru concentra­rea eforturilor tuturor naţiunilor in direcţia dezvoltării economico-so­­ciale, a consolidării independenţei si suveranităţii lor. Considerăm — se arată în continuare în cuvintare — că la soluţionarea marilor probleme ale vieţii internationale contempora­ne trebuie să participe, in condiţii da deplină egalitate, toate statele, fără deosebire de mărime sau potential e­­conomic si militar, îmi exprim con­vingerea că in soluţionarea acestor probleme, România si Malayezia vor conlucra cit mai fructuos, popoare­le ţărilor noastre fiind nemijlocit in­teresate în promovarea unei largi colaborări între naţiuni, in edifica­rea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare internaţională“. In încheiere, şeful statului român a urat ambasadorului malayezian succes în îndeplinirea misiunii în­credinţate şi l-a asigurat de întregul sprijin al Consiliului de Stat, al gu­vernului român şi al său personal. După solemnitatea inminării scri­sorilor de acreditare, preşedin­tele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a avut o convor­bire cordială cu ambasadorul Mala­yeziei, Khor Eng Hee. La solemnitate şi la convorbire au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu­­ Curtic­ea­­nu, secretar- prezidenţial şi al Consi­liului de Stat. Judeţul Mureş S-a încheiat însămânţarea sfeclei de zahăr Oamenii muncii din agricultura ju­deţului Mureş au încheiat însămîn­­ţarea sfeclei de zahăr pe toate cele 15 000 hectare planificate. Se apre­ciază că în două, trei zile vor fi în­sămânţate şi celelalte culturi din pri­ma epocă ,­inul şi cartoful. Acum, mecanizatorii lucrează intens, in două schimburi şi schimburi prelun­gite, la pregătirea patului germina­tiv pentru porumb. Tovarăşul Ioan Oltean, director adjunct al direcţi­ei agricole, aprecia că in 10—12 zile porumbul va fi însăminţat pe toate cele 48 000 hectare planificate. (Gh. Giurgiu). Pentru grăbirea insăminţărilor (Urmare din pag. I) maşina nu este dusă în cimp, unde nu mai puţin de 20 de minute i se face şi proba. La Arpaş, la capătul unei sale, aşteptăm grupul de tractoare care pregătea terenul pentru plantarea cartofilor. Primul care soseşte este Victor Dobrilă, apoi Viorel Pădu­­rean, Florea Ionică, Zingăr Günter şi Viorel Moisil. „Am arat şi astă­­noapte — ne spune unul dintre ei. Dacă de la ora 12 ne vine un ajutor şi echipa lui Bizău, nu ieşim de aici pină nu terminăm“. Continuăm dru­mul peste cimp, la maşinile de plan­tat pe care directorul le opreşte pen­tru a verifica dacă au fost cură­ţate la capătul tarlalei, aşa cum s-a cerut la ultima verificare. Se con­stată că totul e in regulă. De la pri­marul comunei, Nicolae Bunea, mai aflăm că la celelalte puncte de lu­cru semănatul s-ar putea încheia chiar in seara respectivă sau cel tirziu a doua zi pină la amiază. La Arpaşul de Sus, de altfel, o bună parte a tractoarelor lucrează acum la pregătirea terenului pentru po­rumb, înseamnă că perioada optimă pentru semănatul culturilor din pri­ma epocă stabilită de comandamen­tul judeţean va fi respectată. Am vizitat şi citeva unităţi agri­cole unde, ca şi la Miercurea Si­biului, despre epoca intîi ni s-a vorbit la... timpul trecut. Problema arzătoare este acum pregătirea însă­­minţării porumbului. In condiţiile ju­deţului Sibiu, pentru a asigura un pat germinativ corespunzător, discurile vor trebui să mărunţească de citeva ori pâmintul clisos. Pe terenurile colinare ale cooperativelor agricole de pe raza consiliului intercoopera­­tist Roşia aceste pregătiri se află acum în a doua fază. Pe una din tarlalele cooperativei agricole din Vurpăr am întilnit cinci mecanizatori care pregăteau terenul pentru po­rumb. Nu este un teren prea fertil, dar mecanizatorii — care vor executa integral toate lucrările — s-au an­gajat să obţină o producţie medie de 3 500—4 000 kg la hectar. Aseme­nea angajamente şi-au luat toţi me­canizatorii din judeţul Sibiu. Iosif POP Nicolae BRUJAN IV_________________ DUMINICA 9 APRILIE PROGRAMUL 1 8.00 Sportul pentru toţi. Gimnastica la domiciliu 8.15 Tot înainte 1 9.05 Şoimii patriei 9.15 Film serial pentru copii : Comoara din insulă — episodul 7 9.45 Pentru căminul dumneavoastră 10.00 Viata satului 11.45 Rugbi : România — Cehoslovacia in Campionatul european (repriza a II-a). Transmisiune directă de la stadionul Giuleşti 12.30 De strajă patriei. Documentele partidului, programul nostru de muncă şi viată 13.00 Telex 13.05 Album duminical . Ora veselă cu miniaturi satirice, desene animate, muzică ușoara, pagini de umor, vedete ale cîntecului, balet, muzică folk ; Woody — ciocănitoarea bu­clucaşă (desene animate) ; Reîntîl­­nire cu Duke Ellington ; Arabescuri pe gheaţă (spectacol demonstrativ cu participarea campionilor mon­diali de patinaj artistic) ; Şah mat mn... 15 minute 16.15 Instantanee... 16.40 Film serial : Linia maritimă One­­din. (Episodul 33) 17.30 Finala „Cupei României“ la hand­bal masculin : Steaua — H.C. Minaur. (Transmisiune directă de la Palatul sporturilor şi culturii) 18.40 Copiii din 1978 19.00 Telejurnal 19.20 Reportaj TV : Vocaţia datoriei 19.45 Antena vă aparţine. Spectacol pre­zentat de judeţul Vilcea 20.55 Film artistic : „Dama cu camelii“. Premieră pe ţară. Producţie a Te­leviziunii engleze. Cea mai nouă ecranizare a cunoscutului roman al scriitorului Alexandre Dumas-fiul 22.40 Telejurnal PROGRAMUL 2 10.00 Concert educativ 11.40 Teleşcoală. Consultaţii pentru ele­vii cursurilor serale LUNI 10 APRILIE PROGRAMUL 1 15.55 Telex 16.00 Emisiune In limba maghiară 19.00 Festivalul naţional „Cîntarea Româ­niei“. (Etapa a I-a) 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 Panoramic — Documentele Plena­rei C.C. al P.C.R., program al înnoirilor calitative ale economiei româneşti 20.25 Roman-foileton : Familia Palliser. (Episodul 8) 21.15 Mai aveţi o întrebare 7 21.45 Melodii In premieră cu Corina Chiriac şi Dan Spătaru­ 22.00 Cadran mondial 22.20 Telejurnal PROGRAMUL 2 16.30 Cenacluri ale tineretului — Emi­siune realizata la Liceul de ma­­tematică-fizică nr. 1 din Bucureşti (partea a II-a) 17.00 Pentru căminul dv. (reluare) 17.15 Intilnire cu satira şi umorul 17.50 Muzică uşoară cu Viorela Filip şi Teodor Munteanu 18.05 Drumuri europene. O idee călă­toare — Nicolae Titulescu 18.30 In alb şi negru 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal 19.50 Film serial pentru copii : Cuore 20.20 Seară de operă : „Cosi fan tutte“ de Mozart (actul I), interpretează ansamblul Operei de Stat din Ber­lin. Regia : Erich Alexander Winds 21.35 Telex 21.40 incursiune în cotidian Buletin rutier INFORMAŢII DE LA INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI — DIRECŢIA CIRCULAŢIE ATENŢIE, COPII! In ultimul timp, mai mulţi copii intre 3 şi 6 ani au fost victime ale accidentelor de circulaţie. Cauzele principale : lipsa de supraveghere din partea părinţilor, jocul copiilor in apropierea drumurilor sau chiar pe şosele, lipsa de atenţie şi prudenţă a celor de la volan. In fiecare zi se înregistrează 4—5 accidente in rindul copiilor. Pe strada Ştefan cel Mare din Si­biu, Adrian G., un copil de 4 ani, a trecut în fugă prin faţa unui auto­turism. Cu toate încercările şoferului de a evita accidentul, copilul a fost lovit şi rănit grav. De ce l-or fi lăsat părinţii pe micuţul Adrian singur pe stradă la vreme de seară ? Tot din cauza traversării străzii in fugă, prin­tre autovehicule, a fost rănit Io­­nuţ N., în vârstă de 3 ani, şi internat la spitalul „Dr. Gh. Marinescu“ din Capitală. Cum poate circula pe stradă un copil de 2 ani şi 6 luni nesu­prave­­gheat ? Răspunsul la întrebare ar fi trebuit să-i dea la timp părinţii lui Ion R., din comuna Ortuzişoara, ju­deţul Timiş, care a fost grav acci­dentat. Poate şi Gheorghe Martin, conducătorul autoturismului nr. 2—AR—1254 ar fi evitat accidentul, dacă se gîndea să conducă mai atent, ştiind că in unele sate mai sunt copii nesupravegheaţi. Numai într-o singură zi, de la în­ceputul acestei luni, buletinele mili­ţiei au înregistrat un record nedorit : accidentarea gravă sau mortală a nu mai puţin de 9 copii, intre 4 şi 11 ani. Acum, in plină vacanţă de primă­vară, şcolarii au mai mult timp la dispoziţie pentru joacă. Datoria pă­rinţilor e de a-i supraveghea îndea­proape, de a nu-i lăsa să se expună pericolelor pe arterele de circulaţie sau în imediata apropiere a acestora. De asemenea, în aceste zile, zeci de mii de copii se află în tabere sau drumeţesc pe diferite itinerare, ceea ce impune din partea educatorilor, a celor care-i însoţesc o grijă neslăbită pentru deplasarea lor in deplină si­guranţă pe drumurile publice. In acelaşi timp, conducătorii auto profesionişti si amatori sunt obligaţi să dea dovadă de o atenţie sporită ori de cite ori întîlnesc grupuri de copii sau trec prin dreptul acestora şi al celor care se joacă. De aici, nece­sitatea ca şoferii să respecte cu stric­teţe toate regulile de circulaţie şi, in mod deosebit, regimul de viteză, acor­darea priorităţii, evitarea depăşirilor riscante, excluderea cu desăvirşire a alcoolului, aplicarea normelor con­ducerii preventive. vrem­ea Timpul probabil pentru zilele de 10, 11 şi 12 aprilie. In ţară . Vremea va fi in general instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi ce vor avea şi caracter de aversă, care pe alocuri vor depăşi 15 litri pe metru pătrat în 24 de ore. Vint moderat, cu intensificări locale. Îndeosebi In sudul şi estul ţârii. Temperatura In creştere uşoară. Mini­mele vor fi cuprinse între minus 3 şi plus 7 grade, iar maximele intre 7 şi 17 grade, local mai ridicate, In Bucu­reşti . Vremea va fi în general instabilă, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi ce vor avea şi caracter de aversă. Vint moderat cu intensificări de scurtă durată, la începutul intervalului. Tem­peratura în creștere ușoară. Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Mulţumesc Excelentei Voastre pentru cordialul mesaj de felicitări trans­mis cu ocazia Zilei naţionale a Pakistanului. Adresez, la rindul meu, aceleaşi amabile sentimente Excelentei Voastre. Folosesc această ocazie pentru a transmite Excelenţei Voastre cele mai bune urări de viaţă lungă, sănătate şi fericire, succes continuu pentru po­porul Republicii Socialiste România, in eforturile sale pentru progres şi prosperitate. Primiţi, vă rog. Excelenţă, asigurarea înaltei mele consideratiuni. FAZAL ELAHI CHAUDHRY Preşedintele Republicii Islamice Pakistan Excelenţei Sale Domnului MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Sunt profund mişcat de primirea amabilului mesaj de felicitare transmis de Excelenta Voastră cu ocazia Zilei naţionale a Pakistanului. Adresez, la rindul meu, Excelentei Voastre aceleaşi amabile sentimente şi vă doresc viaţă lungă, sănătate şi fericire pentru un viitor şi o pace continuă, progres şi prosperitate poporului prieten al Republicii Socialiste România. Primiţi, vă rog, Excelenţă, reînnoirea asigurărilor mele de înaltă con­sideraţie şi stimă. General MOHAMMAD ZIA-UL HAQ Şeful Guvernului Republicii Islamice Pakistan şi administrator-şef al legii, marţiale Excelenţei Sale Domnului RAYMOND BARRE Prim-ministru al Guvernului Republicii Franceze PARIS Cu ocazia reinvestirii dumneavoastră în funcţia de prim-ministru al Gu­vernului Republicii Franceze, vă adresez călduroase felicitări şi sincere urări. îmi exprim convingerea că relaţiile de tradiţională prietenie şi cooperare dintre România şi Franţa vor cunoaşte o continuă dezvoltare, în interesul popoarelor noastre, al păcii şi colaborării in Europa şi in intreaga lume. MANEA MĂNESCU Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Cronica zilei Delegaţia guvernamentală din Re­publica Guineea Ecuatorială, condu­să de Nguema Esono Nchama, vice­preşedinte al republicii, ministru al relaţiilor externe şi de prietenie cu alte popoare, a vizitat in cursul zilei de simbătă Muzeul de istorie al Re­publicii Socialiste România. ★ Sâmbătă, noii ambasadori la Bucu­reşti ai Japoniei, Junji Yamada, Bel­giei. Jean Bouha, Regatului Maroc, Boubker Boumahdi, Iranului. Mo­hammad Ali Moshiri, şi Elveţiei, Pierre Henri Thevenaz, au depus coroane de flori la Monumentul eroi­lor luptei pentru libertatea poporu­lui şi a patriei, pentru socialism. ★ Sub auspiciile Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, sâmbătă s-a deschis la Casa de cultură din mu­nicipiul Deva expoziţia de reprodu­ceri fotografice după lucrări ale unor artişti plastici egipteni, care a fost organizată şi la Bucureşti. Cele pes­te 80 de exponate înfăţişează vizita­torilor imagini după creaţiile a patru sculptori din Egipt, continuatori ai unei mari tradiţii in acest domeniu. La vernisaj au luat parte repre­zentanţi ai biroului Comitetului mu­nicipal Hunedoara al P.C.R. şi ai Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii, alţi oameni ai muncii. Au fost prezenţi membri ai Ambasadei R.A. Egipt la Bucureşti. ★ „Elegie“ este titlul piesei drama­turgului sovietic Pavel Pavlovski, a cărei premieră a avut loc simbătă in sala Atelier a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale“. (Agerpres) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT nataţie: Carmen Bunaciu a stabilit cea mai bună performanţă mondială a sezonului In bazinul din Hunedoara a în­ceput simbătă după-amiază intilni­­rea internaţională amicală de nata­­ţie dintre selecţionatele feminine şi masculine ale României şi Poloniei. In prima zi de concurs, cunoscuta noastră campioană Carmen Bunaciu a stabilit cea mai bună performanţă mondială a sezonului in proba fe­minină de 100 m spate cu timpul de 1 '03“ 19/100. Vechiul record ii a­­parţinea cu 1’03”45/100 şi fusese realizat cu o săptâmină in urmă in aceeaşi piscină. Un nou şi valoros record naţional a fost înregistrat in proba feminină de 100 m liber, cişti­­gată de sportiva româncă Irinel Pă­­uulescu in 58”70/100. Alte două re­corduri ale României au fost reali­zate in probele de 100 m feminin bras : Camelia Hoţescu — 1’14”49/100 şi 100 m spate masculin : Adrian Hor­vath ~ 59'47/100, probe in care sportivii români s-au clasat pe locul doi. Iată ceilalţi cîştigători : feminin : 800 m liber : Irinel Păuulescu — 907”45/100 ; 100 m bras : Ana Sko­­larczyk (Polonia) — 1’49”20/100 ; şta­fetă 4 x 100 m liber : România — 3’58”35/100 (nou record naţional) ; masculin : 100 m spate : Zugaj (Po­lonia) — 59”11/100 ; 100 m bras : Alex. Szabó — 1’07”29/100 ; 100 m li­ber : Zeno Opriţescu — 53”24/100 ; ştafeta 4 x 100 m mixt : România — 3’56­‘91/100 (nou record naţional). După prima zi de intreceri scorul este favorabil cu 69—51 puncte spor­tivilor români. Concursul continuă astăzi la orele 10 și 17.30. Azi, atractive întreceri în Capitală • România — Cehoslovacia, la rugbi • Steaua — H. C. Minaur, în finala masculină a „Cupei României“ la handbal • Concurs internaţional de dirt-track • România — R. D. Germană, la fotbal — juniori Capitala găzduieşte astăzi citeva atractive întreceri sportive. Este vor­ba, in primul rind, de meciul inter­naţional de rugbi România — Ceho­slovacia, cel de-al XV-lea dintre cele două reprezentative, contind pentru campionatul european F.I.R.A. Rug­­biştii români privesc cu seriozitate maximă acest joc, deşi — absolut normal — au prima şansă la victo­rie. Echipa noastră va juca intr-o formulă nouă, datorată, pe de o par­te, indisponibilităţii citorva titulari, iar, pe de altă parte, necesităţii de a reda noi elemente tinere, de ta­lent. Meciul România — Cehoslova­cia, ce va fi arbitrat de italianul Bruno Tavelli, se dispută pe stadio­nul Giuleşti, cu începere de la ora 11. Finala masculină a celei dintii edi­ţii a „Cupei României“ la handbal va avea loc, de la 17.30, la Palatul sporturilor şi culturii. Protagoniste sunt Steaua Bucureşti, multiplă cam­pioană, şi H. C. Minaur Baia Mare, reprezentantă a unuia dintre cele mai puternice centre handbalistice din ţară. In deschidere, de la ora 16, se int­m­esc Dinamo Bucureşti şi Universitatea Cluj-Napoca (pentru locurile 3—4). Pe stadionul „Progresul", meci amical de fotbal între echipele re­prezentative de juniori ale României şi R. D. Germane. Ora de începere : 12,15. In deschidere, meci din­­cam­pionatul diviziei B : Progresul Vul­can — Carpaţi Sinaia. Pe stadionul „Metalul" (şoseaua Pantelimon), unii dintre cei mai cu­noscuţi motociclişti din R. D. Ger­mană şi România se vor întrece în cadrul unui concurs internaţional de dirt-track. Primul start la ora 9. Pro­gramul polisportiv de pe acest sta­dion va fi completat cu partida de fotbal dintre divizionarele B Metalul şi Chimia Rimnicu Vilcea (ora 11) şi, in continuare, cu meciurile Metalul — Şcoala sportivă Alexandria (in cam­pionatul republican de fotbal juniori) și Gloria București — Dunărea Giur­giu (din divizia B a campionatului de rugbi). Întrecerile „Dáciadei“ în oraşele şi satele băcăuane Pregătită cu mai multă răspundere de către organele şi organizaţiile sportive locale, ediţia de vară a „Dá­ciadei“ antrenează in aceste zile mii de tineri şi virstnici din oraşele şi sa­tele băcăuane. Notăm faptul că nu­mai la concursurile din prima etapă desfăşurate pină acum in oraşele Ba­cău, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Moi­­neşti, Comăneşti, Buhuşi, ca şi în co­munele Răcăciuni, Sascut, Podu Tur­cului, Oituz, Caşin la disciplinele gimnastică, cros, tetratlon şi penta­tlon atletic au luat parte peste 50 000 de tineri muncitori şi ţărani coope­ratori, elevi şi studenţi. Avind experienţa ediţiei de iarnă a „Daciadei“, asociaţiile sportive se do­vedesc mai întreprinzătoare. Asocia­ţia sportivă de la întreprinderea de maşini-unelte din Bacău, bunăoară, ajutată de consiliul oamenilor mun­cii, a constituit 20 de echipe de volei, handbal, fotbal, popice. Cuprinzînd un mare număr de tineri şi vîrstnici, aceste echipe participă curent la cam­pionatele întreprinderii. La crosurile, drumeţiile şi celelalte Întreceri spor­tive iniţiate in ultima lună de aceas­tă asociaţie au luat parte numeroşi muncitori. La fel de active s-au do­vedit şi asociaţiile sportive de la în­treprinderea de postav Buhuşi, C.P.L. Comăneşti, Trustul petrolului Moi­­neşti, întreprinderea minieră Tîrgu Ocna. Şi la sate înttrecerile au devenit mai cuprinzătoare. La Racova, Căiuţi, Agăş şi în multe alte comune au fost reluate jocurile de oină şi ţrintă — discipline care cu ani in urmă se înscriau în tradiţia acestor locuri. Tovarăşul prof. Mihai Grigoraş, prim­­vicepreşedinte al consiliului judeţean de educaţie fizică şi sport, ne infor­ma că pentru buna desfăşurare a tu­turor întrecerilor din cadrul „Dacia­dei“ au fost stabilite cu conducerile unităţilor economice, in funcţie de baza materială existentă in fiecare întreprindere, disciplinele sportive ce urmează a cuprinde un număr tot mai mare de oameni ai muncii. In acelaşi timp in colaborare cu Inspec­toratul şcolar s-au întocmit grafice pentru folosirea deplină şi judicioasă a bazelor sportive existente. în prezent, la dispoziţia activităţii sportive de masă şi de performanţă din judeţul Bacău se află 386 de baze sportive simple şi complexe. Numai în ultimul an, in oraşele şi comunele judeţului au fost amenajate şi date în folosinţă aproape 50 de baze spor­tive, printre care trei săli de gim­nastică pentru tinerii din Comăneşti şi municipiul Gh. Gheorghiu-Dej, un complex sportiv în centrul munici­piului Bacău, un teren de fotbal pen­tru constructorii din cadrul grupului de şantiere hidrotehnice „Moldova“, terenuri de volei şi handbal la Moi­­neşti şi Tg. Ocna, baze complexe la Răcăciuni, Sascut şi Podu Turcului. Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii" PAGINA 5 Vizita delegaţiei de activişti ai P. C. Chinez La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, o dele­gaţie de activişti ai Partidului Co­munist Chinez, condusă de tovarăşul Li Yi-mang, adjunct al şefului Sec­ţiei relaţii externe a C.C. al P.C. Chinez, a făcut o vizită de prietenie şi documentare în ţara noastră, in perioada 31 martie — 9 aprilie. Delegaţia a fost alcătuită din tova­răşii Iu Kuang-juan, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Ştiin­ţă şi Tehnologie, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale a R. P. Chineze, Ciao Si, adjunct al şe­fului Secţiei relaţii externe, alţi acti­vişti de partid şi de stat. Delegaţia a avut întîlniri şi convor­biri la Academia „Ştefan Gheorghiu“, Academia de Ştiinţe Sociale şi Poli­tice, Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., Ministerul Muncii, Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Oaspeţii chinezi, care pretutindeni s-au bucurat de o primire caldă, prietenească, au făcut un rodnic schimb de experienţă la comitetele judeţene de partid, la unităţile de producţie industrială şi agricolă, la instituţiile vizitate din Bucureşti şi din judeţele Mehedinţi, Dolj, Argeş şi Braşov. La încheierea vizitei, delegaţia Partidului Comunist Chinez a­ fost primită la Comitetul Central al Partidului Comunist Român de tova­răşii Virgil Cazacu, membru al Co­mitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Vasile Muşat, secretar al C.C. al P.C.R. La întrevedere, desfăşurată într-o atmosferă tovărăşească, de caldă prietenie, au participat Florea Dumi­­trescu, membru al C.C. al P.C.R., şi Dumitru Turcuş, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. A fost de faţă Li Tin-ciuan, amba­sadorul R. P. Chineze la Bucureşti. (Agerpres) Vizita delegaţiei Partidului Progresului şi Socialismului din Maroc O delegaţie a Partidului Progresu­lui şi Socialismului din Maroc, con­dusă de tovarăşul Aziz Belal, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.P.S., a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră în perioada 4—9 apri­lie, la invitaţia C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, delegaţia a avut întîlniri de lucru la Consiliul Central al U.G.S.R., la Consiliul Naţional al Apelor şi la Comitetul pentru Pro­blemele Consiliilor Populare. Oaspeţii au vizitat, de asemenea, obiective de interes economic, social-cultural şi turistic din municipiul Bucureşti, din judeţele Prahova şi Braşov, în cadrul vizitei, delegaţia Partidu­lui Progresului, şi Socialismului , a avut convorbiri la C.C. al P.C.R. cu tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., în cursul că­rora s-a procedat la un schimb de informaţii şi de păreri privind dez­voltarea relaţiilor de prietenie şi co­laborare dintre cele două partide, ţări şi popoare. La întrevederi a participat Con­stantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. TELEGRAME EXTERNE încheierea reuniunii la nivel înalt a C. E. E. în centrul dezbaterilor — problemele economice majore cu care sunt confruntate tarile membre COPENHAGA 8 (Agerpres). — La Copenhaga s-au încheiat simbătă lu­crările reuniunii la nivel inalt a C.E.E., la care au luat parte șefi de Stat său guvern din cele nouă ţări membre ale Pieţei comune. Partici­panţii au abordat cu prioritate pro­blemele economice majore cu care sunt confruntate respectivele ţări, de­­punind eforturi pentru elaborarea „unei strategii comune“ menite „să modifice actuala tendinţă nesatisfăcă­toare in situaţia economică si sociala a comunităţii“. O preocupare majora a participan­ţilor a constituit-o insuficienta ratei creşterii economice in ţările C.E.E. — in prezent mai mică de trei la sută, iar anul trecut de nici doi la sută — considerindu-se că este ne­cesar ca pină in 1979 să fie atinsă o rată de ansamblu de 4,5 la sută, fără de care nu ar fi de conceput regle­mentarea extrem de gravei probleme a şomajului, care afectează peste sase milioane de oameni in ţările C.E.E. Ca direcţie principală de ac­ţiune a fost preconizată, de aseme­nea, coordonarea in domeniul mone­tar, privită ca o soluţie in contextul instabilităţii monetare generale din Occident. Alte probleme abordate la reuniu­nea de la Copenhaga au fost cele privind Orientul Mijlociu, inclusiv situaţia din sudul Libanului, situaţia din zonele de tensiune din Africa, primejdia creată de activitățile te­roriste in unele țări vest-europene si necesitatea combaterii lor, eforturile de preintimpinare a poluării mari­time. Rezultatele alegerilor legislative din Filipine MANILA 8 (Agerpres). — Primele rezultate ale alegerilor care au avut­­ loc, vineri, in Filipine pentru Adu­narea Naţională interimară indică victoria candidaţilor formaţiunilor politice care sprijină guvernul, reu­nite in coaliţia „Mişcarea pentru noua societate“ — transmite agenţia Reuter. Candidaţii opoziţiei par a fi obţinut circa 40 la sută din voturi in capitala ţării, dar nu au întrunit ma­­joritatea care să le asigure vreunul din cele 21 de mandate disputate aici — adaugă agenţia. Deşi rezultatele definitive nu au fost făcute cunoscute incă, preşedintele Ferdinand Margos,­­a anunţat, în ca- ' * drul uneijs^Xerifu­ggil­es presă tele-­ vizate, că majoritatea covirşitoare a celor 165 de mandate ale Adunării Naţionale interimare au revenit can­didaţilor „Mişcării pentru noua so­­­­cietate“ si că doar 13 mandate ar putea fi obţinute de candidaţii opo­ziţiei, si anume in insulele centrale Visayan. Alegerile pentru Adunarea Naţio­nală interimară — primele după in­stituirea, in 1972, a legii marţiale — au semnificaţia unei importante e­­tape pe calea revenirii la o formă parlamentară de guvernare.. PORTUGALIA Criza din cadrul Partidului social-democrat LISABONA 8 (Agerpres). — Comi­sia politică a Partidului social-de­mocrat din Portugalia (P.S.D.) a de­misionat, se anunţă intr-un comuni­cat oficial dat publicităţii simbătă la Lisabona. Demisia a intervenit în urma de­claraţiilor provocatoare împotriva şefului statului, făcute de fostul pre­şedinte al partidului, Francisco Sa Carneiro, şi sprijinite de cercurile cele mai conservatoare ale P.S.D. Comunicatul dat publicităţii apreciază că linia politică a declaraţiilor res­pective contravine orientării definite de ultimul congres al partidului. Pentru­ depăşirea crizei care au cu­prins rindurile P.S.D. se prevede ca, la sfârşitul săptămânii viitoare, să se­ întrunească Consiliul Naţional, al partidului în vederea convocării de urgenţă a unui congres naţional al acestei formații politice. (3/Ssnaz* dk O tautologie... ! ...în Republica Federală Germania există o închisoare pentru un­­ singur deţinut. La Spandau. Arestatului solitar ii revin, neîndoielnic,­­ cel mai mare număr de gardieni şi cea mai mare suprafaţă de spaţiu­­ penitenciar pe cap de deţinut din lume. ! ...în Italia continuă cu asiduitate cercetările pentru descoperirea­­ fostului premier Aldo Moro. Se exprimă o condamnare unanimă­­­­ a actului criminal, ca şi a şantajului politic practicat de răpitori. Se­­ manifestă o voinţă unitară — a determina eşecul planurilor de subl­­­minare a instituţiilor şi dezvoltărilor democratice.­­ Bineînţeles, ura împotriva democraţiei nu a început cu „Brigă-­­ zile roşii". Sub cupola Reichstagului, printre ghirlandele de fascii şi­­ flamurile cu zvastici, peste valurile spumegînde ale cămăşilor brune,­­ cel mai mare asasin din istoria omenirii îşi zvîrlea demenţial răcne-­­­tele împotriva democraţiei. A instituţiilor democratice, a statelor de-­­ mocratice, a forţelor politice democratice,­­ îl aclamau, frenetic, cohortele brune, îl aplaudau, zelos, locote-­­ nenţii săi. Care au pierit odată cu el — unii spinzuraţi, alţii otrăviţi,­­ ca guzganii,­­ în viaţă mai este unul singur. Care se plimbă, ca un lup sin- l guratic, în curtea închisorii, unde îi revine cea mai mare suprafaţă­­ de spaţiu penitenciar...­­ ...în freamătul, tensiunea şi emoţiile legate de răpirea cunoscu-­­ tului om politic din Italia, o ştire a trecut, oarecum, neobservată : ■ formaţiunile antiteroriste ale poliţiei din R.F.G. au dejucat zilele tre- » cute o încercare de răpire. Teroriştii plănuiseră să-l răpească pe­­ Rudolf Fless din închisoarea de la Spandau.­­ Aşa cum, mai demult, aceleaşi cercuri neonaziste îl răpiseră din­­ Italia, pentru a-i reda libertatea, pe unul din micii mari călăi hitle-'­­ rişti — colonelul SS care, in anii războiului, a umplut cu cadavrele­­ ostatecilor grotele Ardeatine din Roma. Cine sunt unii, cine sunt ceilalţi: terorişti de dreapta, terorişti „de „ stînga" ? Răpiri de dreapta, răpiri de „stingă" ?­­ Nu, la scopuri identice — mijloace identice. Expresia spune că t lupul işi schimbă părul, dar nu şi năravul. Cetele brune naziste sau­­ legiunile negre mussoliniene şi-au vopsit, poate, cămaşa — respecţi- i vele „brigăzi" dispun de colorantul necesar : au făcut să curgă­­ destul sînge.­­ Dar nu şi-au schimbat ura împotriva instituţiilor şi dezvoltărilor­­ democratice.­­ Terorism de dreapta, terorism de „stingă"? ! Nu, extremităţile se ating şi se întretaie, iar fascismul, sau­­ neofascismul, nu au determinări spațiale. | Tautologic vorbind, fascismul este fascism.­­ N. CORBU

Next