Scînteia, mai 1978 (Anul 47, nr. 11103-11127)

1978-05-04 / nr. 11104

Frumuseţea gîndurilor împlinite Conferinţa pe tară a femeilor care a avut loc in zilele de 21—22 aprilie a adunat In marea sală a Radiodifuziunii peste o mie de femei, delegate si invitate din toate ramurile de activitate. Se aflau acolo muncitoare, tărănci cooperatoare, profesoare, medici, oameni de ştiinţă şi artă, activiste pe țărim social. Toate cele care s-au urcat la tribună ca să rostească avidul şi voinţa milioanelor de femei, ale căror purtătoare de cuvint erau, au exprimat cu aceeaşi limpezime dorinţa femeii de azi de a corespunde marilor sarcini care li sunt încredinţate, de a le duce mai departe spre desăvirşire, pentru progresul si strălucirea patriei. Nici o şovăire, nici o slăbiciune in glasul lor. O hotărire, o sinceritate care dovedeau că sint ani de cind femeia s-a angrenat in activitatea creatoare a întregului popor, că e conștientă de rolul ei de constructor al socialismului, că demnitatea de om intreg si responsabil care i-a fost hărăzită de partid i-a devenit firească, o îmbracă întreagă si că dacă ifi cere siesi ceva e a munci si mai bine, a fi necontenit in pas cu progresul general al tării, făuritoare a lui in aceeaşi măsură cu bărbaţii. Chiar femeile lipsite de o profesiune, cele care poartă grija căminului lor, a copiilor lor, nu mai sunt azi cele de odinioară. O ştim prea bine şi ceea ce ştim s-a văzut dlar şi la conferinţă. Şi ele sunt însufleţite de aceeaşi dorinţă de a fi utile patriei, de a creste pentru ea copii sănătoşi la minte si la trup, viitori cetăţeni plini de simţul răspunderii, si ele isi aduc aportul in mişcarea de femei, si ele vor ca viata lor să fie pusă in slujba colectivului, nu numai a propriei lor familii. Locul de cinste al Lucia DEMETRIUS femeii in societatea noastră l-a subliniat, cit se poate de limpede, si sărbătoarea de la 1 Mai. In rindurile fruntasilor, oameni cu care ne mindrim, s-au aflat multe, foarte multe femei, in colective industriale, in cooperative agricole, pretutindeni unde se munceşte. Ziua de 1 Mai, Ziua internaţională a celor ce muncesc, s-a dovedit de aceea a fi şi o zi a femeii. Au existat, să nu uităm, timpuri când această zi era sărbătorită de muncitorime cu primejdie, sub ameninţarea autorităţilor burgheze care o puteau înăbuşi, care puteau chiar să-i aresteze si să-i terorizeze pe manifestanţi. Au existat timpuri in care foarte puţine femitei luau parte la sărbătorirea ei şi foarte multe, cu frica in suflet. toi aşteptau bărbaţii să se întoarcă nevătămaţi acasă. Astăzi, in patria noastră, Ziua internaţională a celor ce muncesc s-a dovedit a fi prin contribuţia directă a femeii la progresul social o mare, o strălucită sărbătoare a întregului popor, o sărbătoare a milioanelor de femei care muncesc in felurite sectoare şi pe care munca le umple de minduna creatorului. Ele înţeleg şi simt aşa cum înţeleg şi simt şi bărbaţii că a munci nu e numai trudă şi sudoare aşa cum poate este incă şi azi in ţări cu regimuri sociale si politice deosebite de cel in care muncim şi trăim noi, că munca justifică insist existenţa omului, face din făptura înzestrată din naştere cu putere şi aspiraţii o fiinţă nouă, care realizează aceste aspiraţii, care îmbunătăţeşte, îmbogăţeşte şi înfrumuseţează viaţa. Propria lui viaţă şi pe aceea a celor ce înaintează umăr la umăr cu el. Frumuseţea gândului, a muncii, a datoriei împlinite luminează azi deopotrivă viaţa femeii şi a bărbatului, viaţa tuturor celor care îşi pun braţul şi mintea in slujba patriei, a progresului ei, a tuturor celor care încheind seara o zi de muncă visează la un miine şi mai rodnic, a tuturor celor care la vremea cinei, după o zi plină, işi ţin copiii pe genunchi şi mingiindu-le creştetul întrevăd pentru ei un viitor de pace, tihnă și mari împliniri. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11104 1978 Joi 4 mai 6 PAGINI - 30 BANI UN NOU ŞI PUTERNIC AVÎNT ÎNTRECERII Pil PROGRESUL MULTILATERAL AL PATRIEI într-o impresionantă unitate in jurul partidului, al secretarului său ■ general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din întreaga tară au sărbătorit ziua de 1 Mai prin rezultate deosebite in producţie, cu hotărirea fermă de a-şi consacra toate forţele şi energiile creatoare Înfăptuirii neabătute a hotărârilor Congresului al XI-lea si Conferinţei Naţionale ale partidului, realizării exemplare a planului şi a angajamentelor asumate in întrecere in acest an hotărâtor al cincinalului. Bilanţ rodnic şi insufleţitor. Şi în acest an, oamenii muncii au raportat succese remarcabile în Întrecerea care se desfăşoară sub semnul înaltelor exigenţe stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, obţinind importante depăşiri la principalii indicatori ai planului pe patru luni. Astfel, pînă in prezent, siderurgiştii ţării au obţinut peste prevederi 35 000 tone de oţel şi 12 000 tone de laminate; la rândul lor, constructorii de maşini au depăşit planul la o serie de produse de mare importanţă pentru economie, cum sunt : aparataj electric, mijloace de automatizare, rulmenţi, locomotive diesel-hidraulice, iar chimiştii — la fibre poliesterice şi poliamidice, diferite produse petrochimice. Succese de prestigiu au înregistrat, de aseme- nea, lucrătorii din industria materialelor de construcţii, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, a bunurilor de consum pentru populaţie. Oamenii muncii dintr-un mare număr de judeţe şi din Capitala patriei au raportat îndeplinirea înainte de termen a planului producţiei industriale pe primele patru luni ale anului. Potrivit sarcinilor majore ce le revin, constructorii au intensificat substanţial ritmul de lucru, îndeosebi in lunile martie şi aprilie, cind planul a fost realizat şi depăşit pe majoritatea şantierelor, un important număr de obiective fiind date in funcţiune, în acest context, se cuvin relevate şi eforturile deosebite pe care le-au depus şi le depun lucrătorii ogoarelor, care, în condiţiile specifice ale acestei primăveri, acţionează cu toată energia, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, pentru Încheierea grabnică a însăminţărilor, a tuturor lucrărilor agricole din această etapă. Sunt realizări de prestigiu care ne bucură ; sunt rezultate care confirmă, încă o dată, realismul sarcinilor de plan, al prevederilor Programului suplimentar adoptat de Conferinţa Naţională ; ele constituie o vie ilustrare a înaltei conştiinţe a clasei muncitoare, a patriotismului fierbinte şi ataşamentului profund al celor ce muncesc — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — faţă de politica partidului şi statului nostru, hotărâţi să înfăptuiască in cele mai bune condiţii sarcinile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Conferinţa Naţională a partidului, la Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c. Acum, odată cu sărbătorirea zilei de 1 Mai, se încheie o importantă etapă de Întrecere şi cu siguranţă că succesele obţinute vor fi întregite , cu noi şi remarcabile realizări in toate domeniile de activitate. Esenţial este ca, în continuare, organizaţiile de partid să asigure mobilizarea tuturor forţelor colectivelor de oameni ai muncii pentru valorificarea resurselor interne de creştere a producţiei şi eficienţei economice, pentru intensificarea şi mai puternică a întrecerii în fiecare unitate productivă. Prioritate indicatorilor calitativi. Desigur, obiectivele întrecerii socialiste sunt numeroase, in funcţie de specificul activităţii din fiecare unitate. Tocmai de aceea este necesar ca organizaţiile de partid, sindicatele să aibă permanent in vedere orientarea întrecerii spre obiectivele şi sarcinile esenţiale, cu rol-cheie pentru activitatea economică. Şi fără îndoială că in fiecare unitate un astfel de obiectiv îl constituie realizarea şi depăşirea planului la indicatorii calitativi ai producţiei. Este vorba, deopotrivă, de reducerea costurilor de fabricaţie şi, îndeosebi, a cheltuielilor materiale, de înnoirea şi modernizarea produselor, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, creşterea productivităţii muncii. In acest sens, în fiecare unitate, o atenţie deosebită se impune a fi acordată măsurilor concrete, directe pentru aplicarea hotărârilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie cu privire la perfecţionarea mecanismului economico-financiar. Chiar dacă între obiectivele întrecerii pe acest an nu figurează angajamente exprese luate in privinţa indicatorului producţia netă, oamenii muncii trebuie să înţeleagă clar că numai realizind şi depăşind prevederile indicatorilor calitativi ai activităţii productive vor putea fi obţinute, incepind cu semestrul viitor, rezultatele scontate in îndeplinirea planului producţiei nete — indicator de bază al activităţii economice, barometrul cel mai sensibil al eficienţei activităţii productive din fiecare unitate. Creşterea continuă a producţiei nete trebuie să devină un obiectiv major al întrecerii in fiecare întreprindere, ce se circumscrie interesului general, major, pe care il avem cu toţii, de a asigura sporirea mai rapidă a venitului, naţional, crearea de resurse sporite pentru dezvoltarea economiei naţionale, pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Nu încape îndoială că, în fiecare unitate, unde, în acest an, prevederile planului la un indicator sau altul privind creşterea eficienţei economice nu au fost realizate, organizaţiile de partid vor acţiona printr-un efort convergent susţinut pentru mobilizarea fiecărui om al muncii, a întregului colectiv pentru descoperirea şi valorificarea de noi resurse de sporire a producţiei nete , în funcţie de nivelul căruia, incepind cu semestrul viitor, va fi calculat şi eliberat fondul de retribuire. Producţia fizică realizata integral, la fiecare sortiment dre că angajamentele asumate de către fiecare colectiv cu privire la depăşirea planului producţiei fizice au fost luate in calcul pe ansamblul economiei, realizarea lor nefiind nicidecum facultativă, ci obligatorie. Aşa cum relevam la început, în acest an s-au obţinut numeroase rezultate importante, prevederile planului fizic fiind depăşite la o seria de produse de mare Însemnătate pentru economia naţională. Totuşi, continuă să existe un număr mare de produse la care nu numai că nu se realizează angajamentele asumate, dar nici măcar prevederile planului nu sunt îndeplinite. Nu ne propunem acum o analiză a cauzelor, care, in cele mai multe situaţii, ţin de slaba organizare a producţiei şi de neajunsurile existente in domeniul aprovizionării şi cooperării interuzinale. fireşte, nimeni nu poate concepe o întrecere cu... restante. Angajamentele asumate in întrecere ,pentru depăşirea planului la producţia fizică au fost bine fundamentate şi însuşite de adunările generale ale oamenilor muncii şi, tocmai de aceea, consiliile oamenilor muncii trebuie să asigure toate condiţiile tehnice şi organizatorice pentru ca aceste angajamente să poată fi onorate. Sistematic, organi (Continuare in pag. a V-a) Ori de cite ori mă Întorc pe locurile in care m-am născut, simt nevoia să săvirşesc călătoria cea dătătoare de energie şi Încredere a strămoşilor şi moşilor mei, în această Transilvanie fabuloasă in care am fost, sintem şi vom fi întotdeauna pe măsura celor dinţii şi deopotrivă cu cei de acum : un popor harnic, modest, iubitor de pace, cu sentimente de frăţie şi omenie, greu găsibile la alţii. Şi care, in ciuda unor imperii mai mari sau mai mici, fără a tulbura specificul, limba şi purtarea altora, ne-am păstrat caracterul şi sufletul nealterate, şi atît de uşor de identificat, de la zidurile cele vechi ale cetăţilor de acum 2 050 de ani la versul dinţii al unui poet ce devine el însuşi in această evitare a României — semn al muncii si împlinirii noastre libere. Spun că refac un drum, o călătorie imaginară care porneşte din Cimpia Bihorului, din partea de vest, unde Oradea e mai frumoasă ca niciodată , şi ca intr-un basm greu de crezut, am petrecut acolo, cu un timp în urmă, citeva zile la un Festival al teatrului scurt, şi am ascultat acel text fără seamăn In emoţia pe care mi-a dat-o, acel occisio al lui Grigore Vodă, ce s-a păstrat in Oradea mea mai bine de 200 de ani şi, cum era şi firesc, s-a rostit pe scena aceluiaşi loc, acolo, întiia oară. A nins in noaptea aceea cum n-am mai văzut zăpadă să fie pe malul Grisului. Albul şi puritatea asemănătoare cu alumina erau ca două simboluri care despărţeau, sute de ani de la vechea cetate a Bihariei, in care strămoşii se împotriviseră trecătorilor şi căutătorilor de locuri călduţe, pînă la marele combinat de azi, in care deopotrivă români, maghiari şi de alte naţionalităţi sint ei înşişi intr-o ţară a lor, acum şi mai departe. Şi gîndul mă poartă la Muzeul Ţării Crişurilor, unde am stat mai multe ceasuri lingă monedele cele vechi, pe care strămoşii mei, descălecătorii, erau încălecaţi pe cai, şi imaginea aceea era fără-de-seamăn şi parcă ploua în faţa ochilor mei cu o vreme de demult. Nu poţi să vorbeşti astăzi despre un oraş vechi cind eşti la Oradea. Piaţa de odinioară a zarzavagiilor a devenit un platou mare, care se numeşte astăzi parc, şi va constitui fără îndoială leagănul unei alte generaţii, şi locul va fi revendicat de un alt călător, ca loc al său de suflet, , precum eu acum, nu muzeul, aş zice unic, in felul său, al excepţionalului liceu „Emanoil Gojdu“ , lăcaş al unor dascăli fără seamăn, cărora şi astăzi trebuie să li te înclini, şi să spui versuri din Octavian Goga, din Gheorghe Şincai, elegiacul, şi din citi alţii care au simţit şi au suferit româneşte, ridicind cărămidă cu cărămidă conştiinţa unei naţiuni, să se rostească fără dubii in istorie. Există in acel muzeu cărţi, afişe, fotografii ale unor oameni cu figuri tinere, de fapt ale unor copilandri, şi mare iţi este mirarea, cititorule, cind vei afla că sint dînşii oameni de seamă astăzi. Matematicieni, fizicieni, electronişti, filozofi şi scriitori, toţi înălţaţi de această şcoală exemplară, poate una din cele mai de seamă din partea de vest a ţării. Am stat citeva ceasuri cu dascălii noştri, am citit publicaţia de înaltă respiraţie patriotică care este „Ţara visurilor noastre“, veche şi nobilă tribună, al cărei neobosit îndrumător, profesorul Ţîtulescu, m-a mingnat şi pe mine pe frunte şi, dacă Îmi amintesc bine, m-a tras şi de o ureche, cind nu eram decit de o şchioapă, şi mă descurcam greu la ora de istorie. Ii mulţumesc acum, căci istoria este la noi, la români, nu numai o pasiune, ci un sens, al muncii noastre cu noi, cu timpul nostru, şi datori suntem ca în spiritul ei să aşezăm temelia generaţiei care ne va urma. (Continuare în pag. a V-a) Itinerar transilvan sub semnul frăţiei de veacuri ------------ de Romulus GUGA ----------- Judeţul Teleorman a terminat semănatul porumbului Mecanizatorii, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat şi cooperatorii din judeţul Teleorman au raportat încheierea insămintării porumbului. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de Comitetul judeţean. Teleorman al P.C.R. se spune : Asigurăm conducerea superioară de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii muncii din agricultura judeţului Teleorman nu vor precupeţi nici un efort pentru a asigura in continuare executarea corectă şi la timpa lucrărilor agricole, pentru îndeplinirea si depăşirea sarcinilor de plan si a angajamentelor asumate, conştienţi că in felul acesta contribuie la înfăptuirea neabătută a programului de edificare a socialismului si comunismului in scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România. INSĂMINJAREA PORUMBULUI IN STADIUL FINAL • Lucrările trebuie grabnic terminate pînă la ultimul hectar • în actualitate plantarea legumelor în grădini Datorită faptului că şi in zilele de 1 şi 2 mai s-a muncit intens in multe unităţi agricole, suprafeţele semănate cu porumb au crescut simţitor. Pînă ieri, potrivit datelor centralizate la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, au fost Insămînţate 2 406 000 hectare cu porumb, ceea ce reprezintă 93 la sută din suprafeţele prevăzute a se cultiva in unităţile agricole de stat şi cooperatiste. In 20 de judeţe s-a încheiat semănatul porumbului; prin efectuarea de lucrări de bună calitate s-au asigurat condiţii favorabile pentru obţinerea de recolte mari la hectar. Ploilein ultimele zile au împiedicat desfăşurarea normală a lucrărilor in anumite zone ale tării. Ca urmare, in unele judeţe mai sint de însămintat suprafeţe mari cu porumb. Astfel, cooperativele agricole din judeţul Vaslui mai au de insămintat 22 000 hectare cu porumb, cele din judeţele Botoşani — 16 700 hectare, Iaşi — 13 600 hectare, Sălaj — 14 300 hectare, Suceava — 10 000 hectare. Intrucit perioada optimă pentru semănatul porumbului este pe sfirşite, este necesar ca in judeţele respective, printr-o temeinică organizare a muncii, prin acţiuni de întrajutorare intre unităţile învecinate, lucrările să se încheie in timpul cel mai scurt. In această perioadă se însămînteaza culturi mai pretenţioase la căldură, cum sint fasolea, soia, iar mai tîrziu — orezul. Pînă ieri, potrivit datelor centralizate la ministerul de resort, fasolea pentru boabe în ogor propriu a fost insămînţată pe 54 la sută din suprafaţa prevăzută a se cultiva in întreprinderile agricole de stat si cooperativele agricole. Se desprinde deci necesitatea ca, printr-o bună folosire a mijloacelor mecanizate, această lucrare să se încheie în cel mai scurt timp posibil. Acum, cind se apropie de sfirşit insămînţările de primăvară, conducerile unităţilor agricole si consiliile populare comunale au datoria să verifice cu responsabilitate in ce măsură s-a îndeplinit planul la fiecare cultură, urmărind ca fiecare metru pătrat de pămînt să fie cultivat. A cultiva fiecare porţiune de teren, a îndeplini planul de insăminţări la toate culturile constituie prima condiţie de care depinde obţinerea producţiilor prevăzute in planul pe acest an. In aceste zile continuă plantarea legumelor in cimp, lucrare care se execută eşalonat, potrivit graficelor întocmite de organele de specialitate. Pînă acum legumele au fost plantate pe 75 la sută din suprafeţele prevăzute. Această lucrare trebuie insă grăbită, astfel incit să se asigure obţinerea unor recolte cit mai mari de legume. Vîntul puternic din zilele de 2 si 3 mai a descoperit unele solarii, • iar In cimp a dezrădăcinat şi rupt răsaduri. In asemenea situaţii, este necesar să fie refăcute solariile, iar golurile din grădini să fie completate cu răsaduri din rezervele care există in unităţile respective sau in cele învecinate. Timpul este înaintat $i de aceea trebuie să se acţioneze energic pentru ca in toate unităţile agricole să se încheie neîntirziat însămîntarea porumbului si a celorlalte culturi de primăvară, să se treacă la efectuarea lucrărilor de Întreţinere. In judeţul Iaşi continuă însâminţarea porumbului, lată două aspecte surprinse pe ogoarele cooperativei agricole din comuna Bivolari (fotografia din stînga) şi ale cooperativei agricole din Trifești (fotografia din dreapta) Foto : Ion Teodor Cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca Piata teatrului din Tg. Mures Incepind de azi, bucureştiul găzduieşte DOUĂ MANIFESTĂRI ECONOMICE DE PRESTIGIU: Tîrgul internaţional de primăvară TIRCO 78 Salonul internaţional al chimiei Capitala ţării noastre va găzdui timp de 9 zile, intre 4 şi 12 mai. In cadrul complexului expoziţional de la Piaţa Scinteii, a cincea ediţie a Tirgului internaţional de primăvară — TIBCO ’78 şi a doua ediţie a Salonului internaţional al chimiei. Despre semnificaţia acestor două prestigioase manifestări ne-a vorbit tovarăşul Remus BRAO, director al întreprinderii de tîrguri şi expoziţii din Bucureşti, înscrise pe agenda manifestărilor economico-comerciale cu frecvenţă anuală. Tirgul internaţional de primăvară şi Salonul internaţional al chimiei vin să confirme, o dată în plus, posibilităţile concrete deosebite şi dorinţa fermă a României socialiste de a lărgi şi diversifica continuu participarea sa la diviziunea internaţională a muncii, de a intensifica cooperarea cu celelalte ţări în domeniile industrial, tehnic şi ştiinţific. Prin desfăşurarea acestor manifestări expoziţionale, Capitala devine din nou un loc de întîlnire pentru reprezentanţii tehnicii mondiale, pentru specialiştii şi comercianţii interesaţi în schimburi de mărfuri reciproc avantajoase, ca o expresie a dezvoltării continue a cooperării şi colaborării economice internaţionale. Fiecare din aceste manifestări işi are profilul său distinct... — In cadrul TIBCO ’78 vor fi expuse maşini, utilaje şi instalaţii pentru toate sectoarele industriei uşoare, mobilier, utilaje şi accesorii pentru hoteluri, restaurante, unităţi sanitare şi de invăţămint, utilaje pentru Industria poligrafică, aparataje şi instrumente pentru medicina umană şi veterinară. De asemenea, nu vor lipsi, natural, o gamă largă de bunuri de consum industriale şi agroalimentare. Cit priveşte Salonul internaţional al chimiei exponatele prezentate in cadrul acestuia sunt maşini, utilaje, echipamente şi instalaţii complexe pentru industria chimică, a maselor plastice şi a cauciucului, aparataje de măsură, reglare şi control destinate cercetării ştiinţifice, materii prime şi produse chimice şi petrochimice, farmaceutice şi cosmetice, articole tehnice şi menajere din cauciuc, mase plastice, ambalaje. — Ce elemente informative de ultimă oră pot furniza organizatorii în legătură cu participarea internă şi internaţională la TIBCO ’78 şi la Salon? — Interesul faţă de cele două manifestări economice internaţionale este sintetic exprimat atît de numărul ţărilor participante, an de an mai numeroase, cit şi de creşterea suprafeţelor de expunere. Astfel, dacă la prima ediţie a TIBCO au fost prezente firme din 16 ţări, care au expus pe o suprafaţă insumind 18 500 mp. la TIBCO ’78 şi al doilea Salon internaţional al chimiei participă 28 de ţări, dintre care 17 cu pavilioane naţionale, iar suprafaţa expoziţională va fi de 30 000 mp. Alături de România, care, in mod firesc, ca ţară-gazdă este si principalul expozant, participă cu pavilioane naţionale Austria, Brazilia, Cehoslovacia, Republica Populară Congo, Cuba, Danemarca, R.D. Germană, R.F. Germania, Grecia, Irak, Iugoslavia, Kuweit, Libia, Mongolia, Turcia, Ungaria, Uniunea Sovietică. Mai sunt reprezentate Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, precum şi un mare număr de firme indi-Convorbire realizată de Dan CONSTANTIN (Continuare în pag. a m-a)