Scînteia, iulie 1978 (Anul 47, nr. 11154-11179)
1978-07-01 / nr. 11154
sei NT El Assimbätä 1 iulie 1978 POLICALIFICAREA şi formarea minerului tehnician Hotăririle Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidului, indicaţiile preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul vizitei de lucru din toamna anului trecut în Valea Jiului jalonează cu deosebită claritate dinamica şi perspectiva producţiei de cărbune în Valea Jiului. Creşterea producţiei de cărbune impune promovarea consecventă a tehnologiilor moderne, mecanizarea lucrărilor din subteran. Numai in acest cincinal se alocă fonduri de cîteva miliarde lei pentru mecanizarea lucrărilor în întreprinderile miniere din acest important bazin carbonifer al ţării. Ca urmare, an de an creşte ponderea producţiei extrase cu complexe mecanizate. Dacă în anul trecut această pondere era doar de 10,3 la sută, acum ea se ridică la aproape 20 la sută. În prezent se află în funcţiune 15 complexe mecanizate. Cum este cunoscut şi mînuit complexul mecanizat — această adevărată uzină subterană ? Conform programului stabilit, cu ---------------------— excepţia unei singure mine, în toate unităţile miniere din Valea Jiului vor fi introduse in acest an noi complexe mecanizate. în majoritatea Întreprinderilor mi- ---------------------utere introducerea unui complex mecanizat a devenit un lucru obișnuit, bine cunoscut de mineri și de tehnicieni. Se poate spune că, de fapt, randamentul in folosirea complexelor mecanizate se asigură de la introducerea lor in subteran — o operaţie de mare dificultate. Experienţa ciştigată la Paroşeni, Lupeni, Vulcan şi Petrila demonstrează că, în toate cazurile, complexele mecanizate pot fi introduse şi montate în subteran intr-un timp record, astfel ca în exploatarea lor să se obţină randamentul maxim în cel mai scurt timp. O experienţă bună în această privinţă a acumulat colectivul întreprinderii miniere Paroşeni — una dintre minele cu cel mai înalt grad de mecanizare. Aici, peste 80 la sută din producţia de cărbune se realizează prin tăierea mecanică, iar peste 60 la sută din abataje sunt echipate cu complexe mecanizate. Toţi interlocutorii, mineri, electromecanici sau cadre tehnice, au subliniat importanţa majoră a cunoaşterii temeinice a complexelor mecanizate de către cei ce lucrează cu aceste agregate. — Mina noastră a devenit o adevărată şcoală — ne spunea tovarăşul Ion Beserman, inginer-şef cu producţia la întreprinderea din Paroşeni. La noi a prins adine viaţă recomandarea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor minerilor ca, odată cu mecanizarea lucrărilor, să acordăm o atenţie mai mare şi perfecţionării calificării oamenilor muncii care lucrează in domeniul minier. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, utilajele moderne, care sunt şi vor fi introduse intr-un timp mai rapid in mine, impun schimbarea concepţiei însăşi despre minerit şi o calificare nouă, superioară, minerul devenind un tehnician capabil să stăpinească maşina, să ştie să lucreze cu ea. Prin numeroasele cursuri de calificare şi policalificare ce se organizează aici au trecut sute de mineri, lăcătuşi şi electricieni. In prezent, peste 30 la sută din cei care lucrează în abataje au profesiuni electromecanice, iar aproape jumătate din ceilalţi mineri din abataje au urmat diferite forme de policalificare. Aşa se face că in prezent, cînd se repartizează un complex mecanizat minei, el este preluat imediat de brigada care va exploata efectiv acest agregat. Deci, de la introducerea in mină, montarea în abataj şi pînă la minuirea, exploatarea lui, răspunde întreaga brigadă, fiecare om. Or, pentru asumarea unei asemenea răspunderi, sînt necesare cunoştinţe de tehnică minieră, electricitate, mecanică, hidraulică. Sunt cunoscuţi bine in Valea Jiului minerii şefi de brigăzi, comuniştii Ilie Filiche şi Francisc Fazakas. De fapt, ei nu sunt numai mineri pricepuţi, dişi electricieni şi lăcătuşi de mină, cu calificare corespunzătoare ! Şi nu numai şefii de brigăzi sunt policalificaţi. Din cei 48 de oameni cit are brigada lui Fazakas, 20 sunt mineri-tehnicieni, iar din cei 28 membri ai brigăzii lui Filiche, 13 sunt policalificaţi. Acum nu mai surprind pe nimeni randamentele obţinute de cele două brigăzi : peste 20 de tone cărbune pe post. La Paroşeni, buna organizare şi desfăşurare a cursurilor de calificare este in permanenţă in atenţia comitetului de partid şi a conducerii întreprinderii. In prezent, 33 de electromecanici urmează cursurile de calificare pentru mineri, iar 24 de mineri se califică ca electromecanici. Interesant de relevat este faptul că de la început se acordă o deosebită atenţie selectării cursanţilor, pe baza calităţilor fiecărui om, a opţiunii sale pentru o meserie şi priceperea dovedită in procesul de producţie. Care este „ciştigul“ întreprinderii, al minerilor in urma policalificării ? După absolvirea cursurilor şi obţinerea diplomei,----minerul tehnician poate fi încadrat la nivel maxim, ciştigind la retribuţia lunari In Plus pini la 500 lei. Totodată, ca urmare a creşterii numărului de mineri policalificaţi şi deci folosirea la capacitate a complexelor mecanizate. In acest an creşte cu peste 5 la sută randamentul fiecărui complex faţă de anul trecut. Policalificarea, formarea minerului-tehnician au un rol hotăritor in creşterea randamentelor complexelor mecanizate — susţinea tovarăşul Iosif Kelemen, inginer-şef electromecanic al minei Paroşeni Dar această „uzină“ din subteran, complexul mecanizat, are nevoie, pentru o bună funcţionare, de revizii tehnice periodice, de o Întreţinere corespunzătoare. De la aceste premise am pornit anul trecut cind am organizat chiar in subteran un atelier cu o formaţie „Service“, compusă din 28 electromecanici cu o înaltă calificare şi o bogată experienţă profesională, condusă de un inginer electromecanic, care, repartizată pe toate schimburile, efectuează după grafic reviziile periodice, prevenind orice defecţiune sau stagnare a complexului, execută lucrări de reparaţii sau intervenţii fără a fi nevoie să se scoată diferite ansamble afară din mină, ceea ce ar necesita o mare pierdere de timp. Experienţa pozitivă a minerilor din Paroşeni in folosirea complexelor mecanizate este un bun cîştigat care ar trebui mai bine cunoscută şi la celelalte mine din Valea Jiului şi chiar la alte întreprinderi miniere din ţară. In acest sens, un rol important revine organizaţiilor şi organelor locale de partid şi sindicat din acest important bazin minier, chemate să-şi intensifice eforturile pentru mai buna organizare a cursurilor de calificare, pentru stimularea interesului minerilor faţă de policalificare. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" , experienţa buna întreprinderii miniere Paroseni poate fi generalizata în toată Valea Jiului întreprinderea de vagoane Arad a livrat Primele utilaje tehnologice pentru combinatul de îngrăşăminte chimice Acţionlnd cu Înalt simţ de răspundere pentru aplicarea in practică a programului de diversificare a producţiei stabilit pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii — români, maghiari, germani — de la întreprinderea de vagoane din Arad anunţă, cu satisfacţie, că au realizat şi livrat Combinatului de îngrăşăminte chimice complexe din Arad primul lot de 200 tone utilaje tehnologica pentru reactorul de uree. In prezent, aici se află in execuţie un nou lot de 200 tone utilaje tehnologice destinate aceluiaşi beneficiar, iar pentru realizarea intr-un timp cit mai scurt a întregii cantităţi contractate pentru acest an a fost amenajat in aer liber un şantier de montaj, ceea ce va permite devansarea, cu cel puţin o lună, a termenului de livrare a produselor amintite. (Constantin Simion). O ilustrată pe adresa.. .unor centrale industriale care „soluţionează" problemele concrete ale producţiei prin telexuri, telefoane, note, adrese, circulare... Am primit instrucţiunile de la centrală şi le transmit întreprinderii... Desen de Şt. Cocioabă Prin creşterea productivităţii muncii încheierea primului semestru al anului a coincis la Şantierul naval din Drobeta-Turnu Severin cu lansarea celei de-a şasea nave de 1 500 tone din cursul lunii iunie — un tanc petrolier — ceea ce reprezintă o producţie record. De menţionat că in primul semestru al anului graficele de producţie au înregistrat aici o depăşire a productivităţii muncii cu 7 637 lei pe fiecare om al muncii," nivel superior celui prevăzut în angajamentul anual. GALAŢI Laminate peste pian Colectivul Întreprinderii Laminorul de tablă din Galaţi, care a experimentat ciţiva ani realizarea indicatorului producţie netă, şi-a depăşit sarcinile de plan pe semestrul I al acestui an, la acest indicator, cu 5 la sută. Au fost fabricate suplimentar mai mult de 3 000 tone de laminate finite pline, 1 500 tone tablă zincată, 3 200 tone profile formate la rece, 1 000 tone panouri curate. De asemenea, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 4 la sută. Alături de produsele tradiţionale , laminate finite pline, tablă zincată şi cositorită — aici se produc, de ciţiva ani, profile formate la rece, tablă inoxidabilă şi panouri curate, necesare industriei construcţiilor de maşini. (Dan Plăeşu). DÎMBOVIŢA CALITATEA preocupare de prim ordin La Întreprinderea de aparataj electric pentru instalaţii din Titu s-au aplicat, in ultimul timp, noi măsui pentru îmbunătăţirea calităţii produselor. Promovarea tehnologiilor noi este însoţită de utilizarea unor metode de verificare mai riguroasă a parametrilor tehnici şi funcţionali ai produselor. In acest scop au fost create laboratoare de încercări,, o cameră pentru probe climatice, standuri pentru verificarea încălzirii, rigidităţii dielectrice şi rezistenţei izolaţiei electrice, maşinii de producere a vibraţiilor şi scuturăturilor. Fiecare produs trece acum printr-un „filtru“ dens, care nu permite nici unui produs de calitate necorespunzătoare să avanseze pe circuitul producţiei. Concludente in această privinţă sunt rezultatele testelor efectuate. Unul din numeroasele exemple : produsele din gama butoanelor de comandă execută ireproșabil peste 1,2 milioane de manevre. (Gheorghe Manea). In fotografia de jos : Aspect de muncă la una din liniile de montaj ale întreprinderii din Titu. In cooperativele agricole Brîncoveni (fotografia din stingă) şi Celei, judeţul Olt, se lucrează intens la recoltarea orzului de pe ultimele suprafeţe şi la eliberarea terenului de paie Foto: N. Ciorel DOLJ Prin întrajutorare, însămînţările se fac imediat după seceriş rv’’’*»" ■ ..............rr....w"-" Le ni «7 AGRICULTURE RECOLTAREA, TRANSPORTUL CEREALELOR, ÎNSĂMlNŢAREA - o unica sarcină, complexa şi grabnică Acum, cind în cooperativele agricole din judeţul Dolj producţia de orz a fost strinsă de pe mai bine de 85 la sută din suprafaţa cultivată, se pot face cîteva aprecieri de ordin mai general asupra felului cum a fost pregătită campania de vară. Prima concluzie se referă la buna funcţionare a celor 1 500 combine din dotarea S.M.A. ceea ce dovedeşte că reparaţiile au fost executate cu răspundere. „Deşi in cooperativele agricole s-au cultivat numai 21150 hectare cu orz, revenind deci circa 15 hectare pe o combină, am stabilit să se lucreze cu toate maşinile tocmai pentru a face încă o verificare a stării lor tehnice direct în lan, ne-a spus tovarăşul Dinei Ştefănescu, director adjunct al direcţiei agricole. Examenul a fost trecut cu bine şi avem garanţia că, în continuare, recoltarea griului se va face intr-un timp scurt şi fără pierderi“. Secerişul orzului a constituit un bun prilej de verificare a capacităţii organizaţiilor de partid de la sate, a conducerilor unităţilor agricole de a acţiona pentru stringerea cit mai grabnică, fără pierderi, a recoltei. Deosebit de eficiente se dovedesc a fi acţiunile de întrajutorare intre unităţi. Astfel, de îndată ce la cooperativele din Comoşteni, Gîngiova, Moţăţei şi altele s-a încheiat recoltarea orzului, combinele au fost deplasate în alte unităţi învecinate. In felul acesta a fost posibil ca la cooperativa agricolă „Unirea“ din Segarcea, de pildă, să lucreze într-o zi nu mai puţin de 34 de combine, majoritatea dintre ele venite in ajutor de la Murgaşi, Padea, Lipov şi Drănic. Numeroase alte exemple dovedesc că întrajutorarea este bine învăţată şi aplicată. Intrucit îil ’•cooperativele agricole din judeţul Dolj in campania de vară, concomitent cu stringerea recoltei, trebuie să se insăminteze peste 70 000 hectare cu culturi succesive, din care 35 000 hectare cu porumb pentru boabe, este necesar ca terenurile să fie imediat eliberate de paie, arate şi pregătite. Iată însă că încă de pe acum s-a creat un decalaj între aceste operaţii. Astfel, pînă ieri, 30 iunie, se eliberase numai 81 la sută din suprafaţa recoltată, se arase 65 la sută şi se însămînţase 53 la sută. La cooperativa agricolă „Unirea“ din Segarcea, bunăoară, eliberarea terenului de paie Începuse abia cind, practic, se încheia recoltarea orzului pe cele 300 hectare cultivate. Deşi în curtea secţiei de mecanizare stăteau nefolosite 8 tractoare, arăturile nici nu începuseră. De ce ? „Nu avem suficiente mijloace de transportat pentru a căra paie“ — ne-a spus tovarăşul Ilie Ristea, preşedintele cooperativei agricole. Acelaşi „argument“ a fost invocat de conducerile altor unităţi unde au apărut decalaje pe fluxul recoltat-eliberat-arat-insăminţat. Desigur, in această perioadă trebuie cărat de pe cimp un mare volum de produse principale şi secundare, ceea ce impune ca in locul scuzelor să se găsească metode practice, eficiente pentru folosirea judicioasă a mijloacelor de transport, a timpului de lucru şi a forţei de muncă. Un astfel de exemplu, cu putere de generalizare, oferă cooperativa agricolă Catane. Aici, din iniţiativa comitetului comunal de partid, s-a hotărit ca toate mijloacele de transport să lucreze in două schimburi. In timpul zilei, de la orele 5 la 21, se transportă orz, iar noaptea, o echipă de 50 de cooperatori, 12 autocamioane și 4 tractoare cu 8 remorci cară paiele. „Am adoptat această măsură pentru a putea executa. In același timp, recoltatul, transportul producţiei şi al paielor“ , ne-a spus tovarăşul Nicolae Toană, primarul comunei Negoi. Iată o modalitate practică de lucru pentru a urgenta eliberarea terenurilor de paie şi însămînţarea culturilor succesive. Modalitate care, acum, cinci în unele unităţi agricole din judeţul Dolj a început recoltarea griului, trebuie generalizată. Ion TEODOR Nicolae BABAIAU OLT Transportul orzului de pe cîmp în pas cu recoltarea In unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Olt se recoltează orzul de pe ultimele suprafeţe. Acţiunile de întrajutorare cu combine iniţiate de comandamentul judeţean au determinat, în majoritatea unităţilor agricole, un ritm susţinut de lucru la seceriş. La I.A. Piatra-Olt, bunăoară, munca a fost organizată in aşa fel incit oriul descărcat din buncărele combinelor a putut fi transportat imediat in spaţiile de depozitare. După cum ne spunea tovarăşul Pantelie Grămescu, directorul tehnic al întreprinderii, orzul cu umiditate mai mare a fost pus pe platforme betonate, lopătat şi numai după aceea s-a înmagazinat. Nici un bob recoltat nu a fost pus jos pe pămînt, și nu a rămas pe cîmp de pe o zi pe alta. A fost exclusă în felul acesta orice pierdere. Ploile care au căzut în ultimele zile au pus şi mai mult in evidenţă necesitatea ca recoltatul şi transportul producţiei de pe cimp să se desfăşoare în ritm intens. Insă în unele unităţi agricole din judeţul Olt transportul produselor din cîmp nu se face în acelaşi ritm cu recoltatul. Zilele trecute, cind au început să cadă primele picături de ploaie, cooperativele agricole aveau pe cimp circa 15 000 tone de orz recoltat, iar întreprinderile agricole de stat — 10 000 tone. De ce această situaţie ? In primul rînd, întreprinderea de transporturi Olt nu a asigurat numărul prevăzut de mașini. „După numai două zile de la Începerea recoltării au rămas pe cimp aproape 1 100 tone de orz, ne spunea tovarășul Damian Munteanu, directorul I.AS. Scornicești. Potrivit planificării făcute, I.T.A. trebuia să asigure 40 de autocamioane, în una din zile au venit numai cinci autocamioane, din care trei au fost refuzate deoarece nu erau etanşeizate". Din acelaşi motiv — lipsa maşinilor — la întreprinderea agricolă de stat Brebeni au rămas pe cîmp circa 1 200 tone de orz recoltat. Din discuţia pe care am avut-o cu tovarăşul Victor Nicolescu, directorul întreprinderii de transporturi auto Olt, am reţinut că se vor lua imediat măsuri pentru ca şefii de coloane să respecte graficele de repartizare a maşinilor. în al doilea rînd, se impune ca la bazele de recepţie munca de primire a cerealelor să fie mai bine organizată. Adeseori, aici se formează cozi la care maşinile aşteaptă ore întregi. In ziua raidului, la punctul de recepţie al fabricii de nutreţuri combinate din Caracal se formase un şir de cîteva sute de maşini. Aceeaşi aglomeraţie se crease şi la baza de recepţie la care livrează cerealele cooperativele agricole din consiliul intercooperatist Frăsinet. Iată, deci, numai cîteva probleme pe care comandamentul județean pentru coordonarea lucrărilor agricole trebuie să le rezolve fără intîrziere. T. ION PE ŞANTIERE DIN VASLUI UNII LUCREAZĂ IN AVANS, ALŢII RECUPEREAZĂ RESTANŢELE Pe majoritatea şantierelor, ritmul lucrărilor de construcţii şi montaj tehnologic sporeşte cu fiecare zi. Se acţionează energic şi susţinut, cu întregul potenţial tehnic şi uman disponibil, pentru asigurarea condiţiilor de punere în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi productive cu scadenţa apropiată. Această constatare, cu o valoare generală, este confirmată din plin pe şantiere ale industriei uşoare din judeţul Vaslui. Aici, constructorii şi montorii, sprijiniţi îndeaproape de beneficiarii de investiţii, susţin o intensă competiţie cu timpul, subordonată unui scop major: devansarea termenelor de Intrare in producţie. Cum acţionează ei ? — iată tema anchetei de faţă. CU TREI LUNI ÎNAINTEA GRAFICELOR. Pe şantierul întreprinderii „Integrata" din Vaslui, STADIUL lucrărilor, apreciat prin prisma graficelor şi programelor de lucru, indică UN AVANS DE 3 LUNI. La prima dintre capacităţi — filatura de fire fine din bumbac — sunt executate in ritm susţinut ultimele lucrări premergătoare montajului tehnologic. „Datorită organizării minuţioase a punctelor de lucru, precum şi experienţei acumulate de oamenii noştri, programul de lucru este depăşit zilnic“, ne informează tovarăşul Ştefan Lima, şef de echipă. O situaţie similară consemnăm şi la construcţia celorlalte capacităţi : ţesătorie , preparaţie, ţesătorie propriu-zisă, uzinele de condiţionare etc. Eforturile constructorilor sunt sprijinite direct de oamenii beneficiarului. După orele de producţie, muncitori din atelierul mecanic şi revizie al întreprinderii, de regulă sub conducerea maiştrilor Grigore Gavriluţă şi Dumitru Gherase, execută diverse operaţii şi lucrări pregătitoare montajului maşinilor şi utilajelor. Atît constructorii (maistrul Virgil Poholniţchi), cit şi beneficiarul sunt unanimi în a aprecia că noul obiectiv va fi pus in funcţiune cu trei luni mai devreme, potrivit angajamentului asumat in comun la începutul acestui enrilor. Menţionăm, în acest sens, înfiinţarea unei staţii de montare chiar in incinta şantierului, măsură prin care s-a evitat transportul materialelor de la o distanţă de circa 11 km. RÂMÎNERILE ÎN URMĂ POT FI RECUPERATE ÎN CEL MAI SCURT TIMP. Confruntaţi la Începutul acestui an cu o serie de greutăţi, con-MONTAJ. „Este nevoie, aprecia ing. Costel Alexandrescu, director al Întreprinderii beneficiare, ca Trustul de construcţii Industriale din Iaşi să ne acorde un sprijin şi mai serios , pe scurt, să completeze efectivele de constructori şi să ia măsuri hotărite pentru mai buna organizare a muncii acestora“. Un apel care suntem convinşi că a fost recepţionat, pentru ca şi acest obiectiv al tinerei industrii vasluiene să fie racordat la timp la circuitul economic. Crăciun LALUCI corespondentul „Scînteii* JLX^l »» jCăCp JL JLLA» JLJL JLi RITxMUL de lucru intens, în creştere vizibilă de la o zi la alta, atins la toate punctele-cheie de lucru, constituie principalul argument ce conferă realism intenţiilor celor doi factori menţionaţi. Ce stă la baza acestei viteze sporite de execuţie ? 1. Organizarea lucrului in două schimburi şi un acord global la lucrările de betoane, dulgherie, finisaje şi altele ; 2. Gradul ridicat de mecanizare a lucrărilor şi indicele sporit de folosire a maşinilor şi utilajelor de construcţii ; 3. Aprovizionarea ritmică, în flux continuu, cu betoane şi alte materiale de construcţii ; 4. Organizarea pe şantier a unui poligon modern pentru turnarea tuturor tipurilor de elemente prefabricate necesare ; 5. Eliminarea, pe toate căile, a timpilor „morţi“ in desfăşurarea lucră-structurii de pe şantierul întreprinderii de ţesătorii de vigonte depun acum eforturi susţinute pentru RECUPERAREA RESTANŢELOR. Măsurile aplicate in acest scop — printre care amintim întărirea efectivelor de muncitori, introducerea cu fermitate a ordinii şi disciplinei in muncă, folosirea mai bună a utilajelor de construcţii — au început să dea primele rezultate. La prima dintre capacităţi, montajul a fost executat în proporţie de 50 la sută. Se acţionează acum cu maximum de intensitate pentru încheierea lui rapidă şi începerea probelor tehnologice. STOCUL de utilaje, destul de mare la un moment dat pe şantier, n-a fost încă lichidat in întregime. De aceea, cea mai importantă direcţie de acţiune pentru constructori şi beneficiari, la ora actuală, constă in crearea de noi FRONTURI DE Insecţia cazangerie grea a întreprinderii „Griviţa roşie" din Capitală PAGINA 3 ÎNDEMNIA MICĂ STĂRUITOARE (Urmare din pag. I) tru ca pretutindeni să fie promovat un exigent şi riguros spirit gospodăresc, pentru ca fiecare gram de materie primă, fiecare sursă de energie să fie folosite cu maximă eficienţă. Intrucit şi în lunile semestrului încheiat o serie de unităţi, îndeosebi din industria constructoare de maşini, industria chimică, metalurgie, au înregistrat depăşiri ale consumurilor de materii prime, materiale şi energie stabilite, se impune ca, neîntîrziat, să se intervină cu hotârire pentru stabilirea măsurilor necesare în vederea încadrării în consumurile planificate. Se cer intensificate preocupările în toate întreprinderile in scopul folosirii de norme şi normative mai „strînse“ nu numai comparativ cu propriile realizări, ci la nivelul celor mai bune rezultate existente in ţară și peste hotare. Productivitate ridicată, printr-o bună organizare a muncii. Ne-am convinşi de a lungul anilor, că, în fiecare unitate, cheia succeselor, cheia oricărei reuşite in realizarea şi depăşirea planului o constituie buna organizare a producţiei şi a muncii. Iar buna organizare Începe incă de la programarea producţiei, care trebuie să ia in calcul toţi parametrii necesari asigurării unei activităţi ritmice In fiecare secţie. In fiecare atelier (4 la fiecare loc de muncă; bună organizare se impune pe toată filiera producţiei , de la lansarea sarcinilor pînă la asigurarea bazei materiale necesare si a asistenţei tehnice calificate in fiecare schimb. In primul semestru, tocmai datorită ignorării Înaltelor exigenţe ale organizării raţionale a producţiei, au apărut, în unele Întreprinderi, goluri de timp neproductiv, soldate cu restanţe In realizarea planului la productivitatea muncii — indicator ce reflectă fidel calitatea organizării muncii. Or, este cunoscut că sarcina de creştere a productivităţii muncii in acest an este deosebit de mobilizatoare — de 9 la sută în industrie şi 14 la sută in construcţii-montaj. Iată de ce in toate unităţile care au înregistrat nerealizări la acest indicator important trebuie să se acţioneze pentru recuperarea lor urgentă. După cum, in toate unităţile economice, căutările de noi resurse de sporire a productivităţii nu trebuie să înceteze nici un moment. Să se reţină că în acest an un singur procent de creştere a productivităţii muncii in industrie echivalează cu un spor de producţie de 8 miliarde lei. Avem nevoie de sporuri cit mai mari de productivitate, intrucit acesta este principalul izvor al creşterii producţiei materiale, a avuţiei naţionale. Cu atit mai mult se impune această sarcină acum, cind, in economia noastră, s-a trecut la aplicarea programului de reducere treptată a săptămânii de lucru, măsură ce ne obligă să acţionăm mai stăruitor şi mai eficient pentru mai buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru extinderea mecanizării şi automatizării, întărirea disciplinei, ridicarea calificării. începem un nou semestru cu hotărârea fermă de a face totul la locurile noastre de muncă pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor stabilite de partid, pentru progresul mai susţinut al economiei. Avem de înfăptuit mobilizatorul program suplimentar adoptat de Conferinţa Naţională, avem de aplicat amplul program privind noul mecanism economico-financiar. Fiecare din noi, la locul său de muncă, organizînd mai bine activitatea, realizînd zi de zi producţii superioare, acţionind cu înalt spirit gospodăresc, poate şi trebuie să-şi aducă cota de contribuţie la înfăptuirea acestor sarcini complexe şi mobilizatoare trasate de conducerea partidului pentru dezvoltarea mai accelerată a forţelor de producţie, pentru creşterea bunăstării întregului popor. PITEŞTI Autoturismul cu nr. 400000 In primele ore ale dimineţii de vineri, de pe banda de montaj a cunoscutei întreprinderi de autoturisme din Piteşti a coborît cel de-al 400 000-lea automobil realizat de la intrarea in producţie a unităţii. Experienţa acumulată de muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici, intr-un timp relativ scurt, le-a permis ca, în prezent, să poată asambla cite un automobil la fiecare 4,5 minute. Concomitent cu eforturile depuse pentru continua creştere a producţiei, colectivul întreprinderii manifestă o permanentă preocupare pentru diversificarea acesteia, în condiţiile ridicării nivelului ei calitativ. Ca urmare, în afară de „Dacia 1 300“ berlină normală, nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii piteştene mai cuprinde tipurile break, autosanitară, autocamionetă, „Dacia 1 301“, „Dacia 1 300 Lux“ şi autoutilitară. De remarcat faptul că, datorită performanţelor lor, autoturismele româneşti sunt tot mai frecvent întîlnite pe autostrăzile şi şoselele din 20 de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi Americii Latine, unde se află in circulaţie aproape 100 000 de asemenea autovehicule. (Agerpres)