Scînteia, iulie 1978 (Anul 47, nr. 11154-11179)

1978-07-01 / nr. 11154

sei NT El A­s­simbätä 1 iulie 1978 POLICALIFICAREA şi formarea minerului­ tehnician Hotăririle Congresului al XI-lea, ale Conferinţei Naţionale a partidu­lui, indicaţiile preţioase date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu cu prile­jul vizitei de lucru din toamna a­­nului trecut în Valea Jiului jalo­nează cu deosebită claritate dinami­ca şi perspectiva producţiei de căr­bune în Valea Jiului. Creşterea­ pro­ducţiei de cărbune impune promo­varea consecventă a tehnologiilor moderne, mecanizarea lucrărilor din subteran. Numai in­ acest cincinal se alocă fonduri de cîteva miliarde lei pentru mecanizarea lucrărilor în în­treprinderile miniere din acest im­portant bazin carbonifer al ţării. Ca urmare, an de an creşte ponderea producţiei extrase cu complexe me­canizate. Dacă în anul trecut aceas­tă pondere era doar de 10,3 la sută, acum ea se ridică la aproape 20 la sută. În prezent se află în funcţiu­ne 15 complexe mecanizate. Cum este cunoscut şi mînuit complexul me­canizat — această adevărată uzină subterană ? Conform progra­mului stabilit, cu ---------------------— excepţia unei sin­gure mine, în toa­te unităţile mi­niere din Valea Jiului vor fi in­troduse in acest an noi complexe mecanizate. în majoritatea Între­prinderilor mi- ---------------------­utere introduce­rea unui complex mecanizat a deve­nit un lucru obișnuit, bine cunoscut de mineri și de tehnicieni. Se poate spu­ne că, de fapt, randamentul in folo­sirea complexelor mecanizate se a­­sigură de la introducerea lor in sub­teran — o operaţie de mare dificul­tate. Experienţa ciştigată la Paroşeni, Lupeni, Vulcan şi Petrila de­monstrează că, în toate cazurile, complexele mecanizate pot fi intro­duse şi montate în subteran intr-un timp record, astfel ca în exploatarea lor să se obţină randamentul maxim în cel mai scurt timp. O experienţă bună în această pri­vinţă a acumulat colectivul între­prinderii miniere Paroşeni — una dintre minele cu cel mai înalt grad de mecanizare. Aici, peste 80 la sută din producţia de cărbune se reali­zează prin tăierea mecanică, iar pes­te 60 la sută din abataje sunt echi­pate cu complexe mecanizate. Toţi interlocutorii, mineri, electromeca­nici sau cadre tehnice, au subliniat importanţa majoră a cunoaşterii te­meinice a complexelor mecanizate de către cei ce lucrează cu aceste agre­gate. — Mina noastră a devenit o ade­vărată şcoală — ne spunea tovarăşul Ion Beserman, inginer-şef cu pro­ducţia la întreprinderea din Paro­şeni. La noi a prins adine viaţă re­comandarea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu tuturor minerilor ca, odată cu mecanizarea lucrărilor, să acordăm o atenţie mai mare şi perfecţionării calificării oamenilor muncii care lucrează in domeniul mi­nier. Aşa cum a subliniat secretarul general al partidului, utilajele mo­derne, care sunt şi vor fi introduse intr-un timp mai rapid in mine, im­pun schimbarea concepţiei însăşi des­pre minerit şi o calificare nouă, su­perioară, minerul devenind un teh­nician capabil să stăpinească maşi­na, să ştie să lucreze cu ea. Prin nu­meroasele cursuri de calificare şi po­licalificare ce se organizează aici au trecut sute de mineri, lăcătuşi şi e­­lectricieni. In prezent, peste 30 la sută din cei care lucrează în aba­taje au profesiuni electromecanice, iar aproape jumătate din ceilalţi mi­neri din abataje au urmat diferite forme de policalificare. Aşa se face că in prezent, cînd se repartizează un complex mecanizat minei, el este preluat imediat de bri­gada care va exploata efectiv acest agregat. Deci, de la introducerea in mină, montarea în abataj şi pînă la minuirea, exploatarea lui, răspunde întreaga brigadă, fiecare om. Or, pentru asumarea unei asemenea răspunderi, sînt necesare cunoştinţe de tehnică minieră, electricitate, me­canică, hidraulică. Sunt cunoscuţi bine in Valea Jiu­lui minerii şefi de brigăzi, comu­niştii Ilie Filiche şi Francisc Faza­­kas. De fapt, ei nu sunt numai mi­neri pricepuţi, di­­şi electricieni şi lăcătuşi de mină, cu calificare cores­punzătoare ! Şi nu numai şefii de brigăzi sunt policalificaţi. Din cei 48 de oameni cit are brigada lui Faza­­kas, 20 sunt mineri-tehnicieni, iar din cei 28 membri ai brigăzii lui Filiche, 13 sunt policalificaţi. Acum nu mai surprind pe nimeni randamentele ob­ţinute de cele două brigăzi : peste 20 de tone cărbune pe post. La Paroşeni, buna organizare şi desfăşurare a cursurilor de califica­re este in permanenţă in atenţia co­mitetului de partid şi a conducerii întreprinderii. In prezent, 33 de e­­lectromecanici urmează cursurile de calificare pentru mineri, iar 24 de mineri se califică ca electromecanici. Interesant de relevat este faptul că de la început se acordă o deosebi­tă atenţie selectării cursanţilor, pe baza calităţilor fiecărui om, a opţiunii sale pentru o meserie şi priceperea dovedită in procesul de producţie. Care este „ciştigul“ întreprinderii, al minerilor in urma policalificării ? După absolvirea cursurilor şi ob­ţinerea diplomei,----­­­­­­minerul­ tehnician poate fi încadrat la nivel maxim, ciştigind la re­tribuţia lunari In Plus pini la 500 lei. Totodată, ca urmare a creşterii numărului de mi­neri policalificaţi şi deci folosirea la capacitate a complexelor mecanizate. In acest an creşte cu peste 5 la sută randamentul fiecărui complex faţă de anul trecut.­­ Policalificarea, formarea mine­rului-tehnician au un rol hotăritor in creşterea randamentelor comple­xelor mecanizate — susţinea tova­răşul Iosif Kelemen, inginer-şef e­­lectromecanic al minei Paroşeni Dar această „uzină“ din subteran, com­plexul mecanizat, are nevoie, pentru o bună funcţionare, de revizii teh­nice periodice, de o Întreţinere co­respunzătoare. De la aceste premise am pornit anul trecut cind am or­ganizat chiar in subteran un atelier cu o formaţie „Service“, compusă din 28 electromecanici cu o înaltă cali­ficare şi o bogată experienţă profe­sională, condusă de un inginer e­­lectromecanic, care, repartizată pe toate schimburile, efectuează după grafic reviziile periodice, prevenind orice defecţiune sau stagnare a com­plexului, execută lucrări de repara­ţii sau intervenţii fără a fi nevoie să se scoată diferite ansamble afa­ră din mină, ceea ce ar necesita o mare pierdere de timp. Experienţa pozitivă a minerilor din Paroşeni in folosirea complexelor me­canizate este un bun cîştigat care ar trebui mai bine cunoscută şi la ce­lelalte mine din Valea Jiului şi chiar la alte întreprinderi miniere din ţară. In acest sens, un rol important re­vine organizaţiilor şi organelor lo­cale de partid şi sindicat din acest important bazin minier, chemate să-şi intensifice eforturile pentru mai buna organizare a cursurilor de ca­lificare, pentru stimularea interesu­lui minerilor faţă de policalificare. Sabin CERBU corespondentul „Scînteii" , experienţa buna întreprinderii miniere Paroseni poate fi generalizata în toată Valea Jiului întreprinderea de vagoane Arad a livrat Primele utilaje tehnologice pentru combinatul de îngrăşăminte chimice Acţionlnd cu Înalt simţ de răs­pundere pentru aplicarea in practică a programului de di­versificare a producţiei stabilit pe baza indicaţiilor date de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii — români, maghiari, germani — de la în­treprinderea de vagoane din Arad anunţă, cu satisfacţie, că au realizat şi livrat Combinatu­lui de îngrăşăminte chimice complexe din Arad primul lot de 200 tone utilaje tehnologica pentru reactorul de uree. In pre­zent, aici se află in execuţie un nou lot de 200 tone utilaje teh­nologice destinate aceluiaşi be­neficiar, iar pentru realizarea intr-un timp cit mai scurt a în­tregii cantităţi contractate pen­tru acest an a fost amenajat in aer liber un şantier de montaj, ceea ce va permite devansarea, cu cel puţin o lună, a termenu­lui de livrare a produselor amin­tite. (Constantin Simion). O ilustrată pe adresa.. .unor centrale industriale care „soluţionează" problemele concrete ale producţiei prin telexuri, telefoane, note, adrese, circulare... Am primit instrucţiunile de la centrală şi le transmit întreprinderii... Desen de Şt. Cocioabă Prin creşterea productivităţii muncii încheierea primului semestru al anului a coincis la Şantierul naval din Drobeta-Turnu Se­verin cu lansarea celei de-a şasea nave de 1 500 tone din cursul lunii iunie — un tanc petrolier — ceea ce reprezintă o producţie record. De menţio­nat că in primul semestru al a­­nului graficele de producţie au înregistrat aici o depăşire a pro­ductivităţii muncii cu 7 637 lei pe fiecare om al muncii," nivel superior celui prevăzut în anga­jamentul anual. GALAŢI Laminate peste pian Colectivul Întreprinderii La­minorul de tablă din Galaţi, care a experimentat ciţiva ani realizarea indicatorului produc­ţie netă, şi-a depăşit sarcinile de plan pe semestrul I al a­­cestui an, la acest indicator, cu 5 la sută. Au fost fabricate su­plimentar mai mult de 3 000 tone de laminate finite pline, 1 500 tone tablă zincată, 3 200 tone profile formate la rece, 1 000 tone panouri curate. De a­­semenea, sarcina de creştere a productivităţii muncii a fost depăşită cu 4 la sută. Alături de produsele tradiţionale , la­minate finite pline, tablă zin­cată şi cositorită — aici se pro­duc, de ciţiva ani, profile for­mate la rece, tablă inoxidabilă şi panouri curate, necesare in­dustriei construcţiilor de ma­şini. (Dan Plăeşu). DÎMBOVIŢA CALITATEA preocupare de prim ordin La Întreprinderea de aparataj electric pentru instalaţii din Titu s-au aplicat, in ultimul timp, noi măsui pentru îmbu­nătăţirea calităţii produselor. Promovarea tehnologiilor noi este însoţită de utilizarea unor metode de verificare mai rigu­roasă a parametrilor tehnici şi funcţionali ai produselor. In a­­cest scop au fost create labora­­toare de încercări,, o cameră pentru probe climatice, standuri pentru verificarea încălzirii, ri­gidităţii dielectrice şi rezisten­ţei izolaţiei electrice, maşinii de producere a vibraţiilor şi scutu­­răturilor. Fiecare produs trece acum printr-un „filtru“ dens, care nu permite nici unui pro­dus de calitate necorespunză­toare să avanseze pe circuitul producţiei. Concludente in a­­ceastă privinţă sunt rezultatele testelor efectuate. Unul din numeroasele exemple : produse­le din gama butoanelor de co­mandă execută ireproșabil peste 1,2 milioane de manevre. (Gheorghe Manea). In fotografia de jos : Aspect de muncă la una din liniile de montaj ale întreprinderii din Titu. In cooperativele agricole Brîncoveni (fotografia din stingă) şi Celei, judeţul Olt, se lucrează intens la recoltarea orzului de pe ultimele suprafeţe şi la eliberarea terenului de paie Foto: N. Ciorel DOLJ Prin întrajutorare, însămînţările se fac imediat după seceriş rv’’’*»" ■ ..............rr....w"-" Le ni «7 AGRICULTURE RECOLTAREA, TRANSPORTUL CEREALELOR, ÎNSĂMlNŢAREA - o unica sarcină, complexa şi grabnică Acum, cind în cooperativele agri­cole din judeţul Dolj producţia de orz a fost strinsă de pe mai bine de 85 la sută din suprafaţa cultivată, se pot face cîteva aprecieri de ordin mai general asupra felului cum a fost pregătită campania de vară. Pri­ma concluzie se referă la buna func­ţionare a celor 1 500 combine din do­tarea S.M.A. ceea ce dovedeşte că reparaţiile au fost executate cu răs­pundere. „Deşi in cooperativele agri­cole s-au cultivat numai 21150 hec­tare cu orz, revenind deci circa 15 hectare pe o combină, am stabilit să se lucreze cu toate maşinile tocmai pentru a face încă o verificare a stă­rii lor tehnice direct în lan, ne-a spus tovarăşul Dinei Ştefănescu, di­rector adjunct al direcţiei agricole. Examenul a fost trecut cu bine şi avem garanţia că, în continuare, re­coltarea griului se va face intr-un timp scurt şi fără pierderi“. Secerişul orzului a constituit un bun prilej de verificare a capa­cităţii organizaţiilor de partid de la sate, a conducerilor unităţilor agricole de a acţiona pentru stringe­­rea cit mai grabnică, fără pierderi, a recoltei. Deosebit de eficiente se do­vedesc a fi acţiunile de întrajutorare intre unităţi. Astfel, de îndată ce la cooperativele din Comoşteni, Gîngio­­va, Moţăţei şi altele s-a încheiat re­coltarea orzului, combinele au fost deplasate în alte unităţi învecinate. In felul acesta a fost posibil ca la co­operativa agricolă „Unirea“ din Se­­garcea, de pildă, să lucreze într-o zi nu mai puţin de 34 de combine, majoritatea dintre ele venite in aju­tor de la Murgaşi, Padea, Lipov şi Drănic. Numeroase alte exemple do­vedesc că întrajutorarea este bine învăţată şi aplicată. Intrucit îil ’•cooperativele­ agricole din judeţul Dolj in campania de vară, concomitent cu stringerea re­coltei, trebuie să se insăminteze peste 70 000 hectare cu culturi suc­cesive, din care 35 000 hectare cu porumb pentru boabe, este necesar ca terenurile să fie imediat elibera­te de paie, arate şi pregătite. Iată însă că încă de pe acum s-a creat un decalaj între aceste operaţii. Ast­fel, pînă ieri, 30 iunie, se eliberase nu­mai 81 la sută din suprafaţa recol­tată, se arase 65 la sută şi se însă­­mînţase 53 la sută. La cooperativa agricolă „Unirea“ din Segarcea, bu­năoară, eliberarea terenului de paie Începuse abia cind, practic, se înche­ia recoltarea orzului pe cele 300 hec­tare cultivate. Deşi în curtea secţiei de mecanizare stăteau nefolosite 8 tractoare, arăturile nici nu înce­puseră. De ce ? „Nu avem sufi­ciente mijloace de transportat pentru a căra paie“ — ne-a spus tovarăşul Ilie Ristea, preşedintele cooperativei agricole. Acelaşi „argument“ a fost invocat­­­ de conducerile altor unităţi unde au apărut decalaje pe fluxul recol­­tat-eliberat-arat-insăminţat. Desigur, in această perioadă trebuie cărat de pe cimp un mare volum de produse principale şi secundare, ceea ce im­pune ca in locul scuzelor să se gă­sească metode practice, eficiente pen­tru folosirea judicioasă a mijloace­lor de transport, a timpului de lucru şi a forţei de muncă. Un astfel de exemplu, cu putere de generalizare, oferă cooperativa agricolă Catane. Aici, din iniţiativa comitetului comu­nal de partid, s-a hotărit ca toate mijloacele de transport să lucreze in două schimburi. In timpul zilei, de la orele 5 la 21, se transportă orz, iar noaptea, o echipă de 50 de coo­peratori, 12 autocamioane și 4 trac­toare cu 8 remorci cară paiele. „Am adoptat această măsură pentru a pu­tea executa. In același timp, recolta­tul, transportul producţiei şi al paie­lor“ , ne-a spus tovarăşul Nicolae Toană, primarul comunei Negoi. Iată o modalitate practică de lucru pentru a urgenta eliberarea terenuri­lor de paie şi însămînţarea culturilor succesive. Modalitate care, acum, cinci în unele unităţi agricole din ju­deţul Dolj a început recoltarea griu­lui, trebuie generalizată. Ion TEODOR Nicolae BABAIAU OLT Transportul orzului de pe cîmp în pas cu recoltarea In unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Olt se re­coltează orzul de pe ultimele su­prafeţe. Acţiunile de întrajutorare cu combine iniţiate de comandamen­tul judeţean au determinat, în majo­ritatea unităţilor agricole, un ritm susţinut de lucru la seceriş. La I.A. Piatra-Olt, bunăoară, munca a fost organizată in aşa fel incit oriul descărcat din buncărele combinelor a putut fi transportat imediat in spa­ţiile de depozitare. După cum ne spunea tovarăşul Pantelie Grămescu, directorul tehnic al întreprinderii, orzul cu umiditate mai mare a fost pus pe platforme betonate, lopătat şi numai după aceea s-a înmagazinat. Nici un bob recoltat nu a fost pus jos­ pe pămînt, și nu a rămas pe cîmp de pe o zi pe alta. A fost ex­clusă în felul acesta orice pierdere. Ploile care au căzut în ultimele zile au pus şi mai mult in evidenţă necesitatea ca recoltatul şi transpor­tul producţiei de pe cimp să se des­făşoare în ritm intens. Insă în unele unităţi agricole din judeţul Olt transportul produselor din cîmp nu se face în acelaşi ritm cu recoltatul. Zilele trecute, cind au început să cadă primele picături de ploaie, coo­perativele agricole aveau pe cimp circa 15 000 tone de orz recoltat, iar întreprinderile agricole de stat — 10 000 tone. De ce această situaţie ? In primul rînd, întreprinderea de transporturi Olt nu a asigurat numă­rul prevăzut de mașini. „După nu­mai două zile de la Începerea recol­tării au rămas pe cimp aproape 1 100 tone de orz, ne spunea tovarășul Da­mian Munteanu, directorul I.AS. Scornicești. Potrivit planificării fă­cute, I.T.A. trebuia să asigure 40 de autocamioane, în una din zile au ve­nit numai cinci autocamioane, din care trei au fost refuzate deoarece nu­ erau­ etanşeizate". Din acelaşi mo­tiv — lipsa maşinilor — la întreprin­derea agricolă de stat Brebeni au rămas pe cîmp circa 1 200 tone de orz recoltat. Din discuţia pe care am avut-o cu tovarăşul Victor Nicolescu, directorul întreprinderii de transpor­turi auto Olt, am reţinut că se vor lua imediat măsuri pentru ca şefii de coloane să respecte graficele de repartizare a maşinilor. în al doilea rînd, se impune ca la bazele de recepţie munca de primire a cerealelor să fie mai bine orga­nizată. Adeseori, aici se formează cozi la care maşinile aşteaptă ore în­tregi. In ziua raidului, la punctul de recepţie al fabricii de nutreţuri com­binate din Caracal se formase un şir de cîteva sute de maşini. Aceeaşi a­­glomeraţie se crease şi la baza de recepţie la care livrează cerealele cooperativele agricole din consiliul intercooperatist Frăsinet. Iată, deci, numai cîteva probleme pe care comandamentul județean pentru coordonarea lucrărilor agri­cole trebuie să le rezolve fără in­­tîrziere. T. ION PE ŞANTIERE DIN VASLUI UNII LUCREAZĂ IN AVANS, ALŢII RECUPEREAZĂ RESTANŢELE Pe majoritatea şantierelor, ritmul lucrărilor de construcţii şi montaj tehnologic sporeşte cu fiecare zi. Se acţionează energic şi susţinut, cu întregul potenţial tehnic şi uman disponibil, pentru asigurarea condi­ţiilor de punere în funcţiune a noilor obiective şi capacităţi productive cu scadenţa apropiată. Această consta­tare, cu o valoare generală, este confirmată din plin pe şantiere ale industriei uşoare din judeţul Vaslui. Aici, constructorii şi montorii, spri­jiniţi îndeaproape de beneficiarii de investiţii, susţin o intensă competi­ţie cu timpul, subordonată unui scop major: devansarea termenelor de Intrare in producţie. Cum acţionează ei ? — iată tema anchetei de faţă. CU TREI LUNI ÎNAINTEA GRAFICELOR. Pe şantierul între­prinderii „Integrata" din Vaslui, STADIUL lucrărilor, apreciat prin prisma graficelor şi programelor de lucru, indică UN AVANS DE 3 LUNI. La prima dintre capacităţi — filatura de fire fine din bumbac — sunt exe­cutate in ritm susţinut ultimele lu­crări premergătoare montajului teh­nologic. „Datorită organizării minu­ţioase a punctelor de lucru, precum şi experienţei acumulate de oamenii noştri, programul de lucru este depă­şit zilnic“, ne informează tovarăşul Ştefan Lima, şef de echipă. O situaţie similară consemnăm şi la construcţia celorlalte capacităţi : ţesători­e , preparaţie, ţesătorie pro­­priu-zisă, uzinele de condiţionare etc. Eforturile constructorilor sunt spriji­nite direct de oamenii beneficiarului. După orele de producţie, muncitori din atelierul mecanic şi revizie al întreprinderii, de regulă sub condu­cerea maiştrilor Grigore Gavriluţă şi Dumitru Gherase, execută diverse operaţii şi lucrări pregătitoare mon­tajului maşinilor şi utilajelor. Atît constructorii (maistrul Virgil Pohol­­niţchi), cit şi beneficiarul sunt una­nimi în a aprecia că noul obiectiv va fi pus in funcţiune cu trei luni mai devreme, potrivit angajamentu­lui asumat in comun la începutul a­­cestui en­­rilor. Menţionăm, în acest sens, în­fiinţarea unei staţii de montare chiar in incinta şantierului, măsură prin care s-a evitat transportul ma­terialelor de la o distanţă de circa 11 km. RÂMÎNERILE ÎN URMĂ POT FI RECUPERATE ÎN CEL MAI SCURT TIMP. Confruntaţi la Începutul acestui an cu o serie de greutăţi, con-MONTAJ. „Este nevoie, aprecia ing. Costel Alexandrescu, director al În­treprinderii beneficiare, ca Trustul de construcţii Industriale din Iaşi să ne acorde un sprijin şi mai serios , pe scurt, să completeze efectivele de constructori şi să ia măsuri hotărite pentru mai buna organizare a mun­cii acestora“. Un apel care suntem­ convinşi că a fost recepţionat, pen­tru ca şi acest obiectiv al tinerei in­dustrii vasluiene să fie racordat la timp la circuitul economic. Crăciun LALUCI corespondentul „Scînteii* JLX^l »» jCăCp JL JL­LA» JLJL JLi RITxMUL de lucru intens, în creş­tere vizibilă de la o zi la alta, a­­tins la toate punctele-cheie de lucru, constituie principalul argument ce conferă realism intenţiilor celor doi factori menţionaţi. Ce stă la baza a­­cestei viteze sporite de execuţie ? 1. Organizarea lucrului in două schimburi şi un acord global la lucră­rile de betoane, dulgherie, finisaje şi altele ; 2. Gradul ridicat de mecanizare a lucrărilor şi indicele sporit de folosi­re a maşinilor şi utilajelor de con­strucţii ; 3. Aprovizionarea ritmică, în flux continuu, cu betoane şi alte materia­le de construcţii ; 4. Organizarea pe şantier a unui poligon modern pentru turnarea tu­turor tipurilor de elemente prefa­bricate necesare ; 5. Eliminarea, pe toate căile, a tim­pilor „morţi“ in desfăşurarea lucră-structurii de pe şantierul între­prinderii de ţesătorii de vigonte depun acum eforturi susţinute pentru RECUPERAREA RESTAN­ŢELOR. Măsurile aplicate in acest scop — printre care amintim întări­rea efectivelor de muncitori, intro­ducerea cu fermitate a ordinii şi dis­ciplinei in muncă, folosirea mai bună a utilajelor de construcţii — au în­ceput să dea primele rezultate. La prima dintre capacităţi, montajul a fost executat în proporţie de 50 la sută. Se acţionează acum cu maxi­mum de intensitate pentru încheie­rea lui rapidă şi începerea probelor tehnologice. STOCUL de utilaje, destul de mare la un moment dat pe şantier, n-a fost încă lichidat in întregime. De aceea, cea mai importantă direcţie de acţiune pentru constructori şi be­neficiari, la ora actuală, constă in crearea de noi FRONTURI DE In­secţia cazangerie grea a întreprinderii „Griviţa roşie" din Capitală PAGINA 3 ÎNDEMN­IA MICĂ STĂRUITOARE (Urmare din pag. I) tru ca pretutindeni să fie promovat un exigent şi riguros spirit gospo­dăresc, pentru ca fiecare gram de materie primă, fiecare sursă de ener­gie să fie folosite cu maximă efi­cienţă. Intrucit şi în lunile semestru­lui încheiat o serie de unităţi, îndeo­sebi din industria constructoare de maşini, industria chimică, metalurgie, au înregistrat depăşiri ale consumu­­­­rilor de materii prime, materiale şi energie stabilite, se impune ca, ne­­întîrziat, să se intervină cu hotârire pentru stabilirea măsurilor necesare în vederea încadrării în consumurile planificate. Se cer intensificate pre­ocupările în toate întreprinderile in scopul folosirii de norme şi norma­tive mai „strînse“ nu numai compa­rativ cu propriile realizări, ci la ni­velul celor mai bune rezultate exis­tente in ţară și peste hotare. Productivitate ridicată, printr-o bună organizare a muncii. Ne-am convinşi de a lungul anilor, că, în fiecare uni­­tate, cheia succeselor, cheia oricărei reuşite in realizarea şi depăşirea planului o constituie buna organi­zare a producţiei şi a muncii. Iar buna organizare Începe incă de la programarea producţiei, care trebuie să ia in calcul toţi parametrii nece­sari asigurării unei activităţi ritmice In fiecare secţie. In fiecare atelier (4 la fiecare loc de muncă; bună organizare se impune pe toată fi­liera producţiei , de la lansarea sarcinilor pînă la asigurarea ba­zei materiale necesare si a asis­tenţei tehnice calificate in fiecare schimb. In primul semestru, tocmai datorită ignorării Înaltelor exigen­ţe ale organizării raţionale a pro­ducţiei, au apărut, în unele Între­prinderi, goluri de timp neproduc­tiv, soldate cu restanţe In realiza­rea planului la productivitatea mun­cii — indicator ce reflectă fidel calitatea organizării muncii. Or, este cunoscut că sarcina de creştere a productivităţii muncii in acest an este deosebit de mobilizatoare — de 9 la sută în industrie şi 14 la sută in construcţii-montaj. Iată de ce in toate unităţile care au înregistrat ne­­realizări la acest indicator impor­tant trebuie să se acţioneze pentru recuperarea lor urgentă. După cum, in toate unităţile economice, căută­rile de noi resurse de sporire a pro­ductivităţii nu trebuie să înceteze nici un moment. Să se reţină că în acest an un singur procent de creştere a productivităţii muncii in industrie echivalează cu un spor de producţie de 8 miliarde lei. Avem nevoie de sporuri cit mai mari de productivitate, intrucit acesta este principalul izvor al creşterii pro­ducţiei materiale, a avuţiei naţiona­le. Cu atit mai mult se impune această sarcină acum, cind, in eco­nomia noastră, s-a trecut la aplica­­rea programului de reducere treptată a săptămânii de lucru, măsură ce ne obligă să acţionăm mai stăruitor şi mai eficient pentru mai buna orga­nizare a producţiei şi a muncii, pen­tru extinderea mecanizării şi auto­matizării, întărirea disciplinei, ridi­carea calificării. începem un nou semestru cu ho­tărârea fermă de a face totul la locurile noastre de muncă pentru înfăptuirea exemplară a tuturor sar­cinilor stabilite de partid, pentru progresul mai susţinut al economiei. Avem de înfăptuit mobilizatorul program suplimentar adoptat de Conferinţa Naţională, avem de apli­cat amplul program privind noul mecanism economico-financiar. Fie­care din noi, la locul său de muncă, organizînd mai bine activitatea, rea­­lizînd zi de zi producţii superioare, acţionind cu înalt spirit gospodăresc, poate şi trebuie să-şi aducă cota de contribuţie la înfăptuirea acestor sarcini complexe şi mobilizatoare trasate de conducerea partidului pen­tru dezvoltarea mai accelerată a forţelor de producţie, pentru creş­terea bunăstării întregului popor. PITEŞTI Autoturismul cu nr. 400000 In primele ore ale dimineţii de vineri, de pe banda de montaj a cunoscutei întreprinderi de auto­turisme din Piteşti a coborît cel de-al 400 000-lea automobil reali­zat de la intrarea in producţie a unităţii. Experienţa acumulată de mun­citorii, inginerii şi tehnicienii de aici, intr-un timp relativ scurt, le-a permis ca, în prezent, să poată asambla cite un automobil la fiecare 4,5 minute. Concomitent cu eforturile de­puse pentru continua creştere a producţiei, colectivul întreprinde­rii manifestă o permanentă preo­cupare pentru diversificarea acesteia, în condiţiile ridicării nivelului ei calitativ. Ca urmare, în afară de „Dacia 1 300“ berlină normală, nomenclatorul de fabri­caţie al întreprinderii piteştene mai cuprinde tipurile break, au­tosanitară, autocamionetă, „Dacia 1 301“, „Dacia 1 300 Lux“ şi auto­utilitară. De remarcat faptul că, datorită performanţelor lor, autoturismele româneşti sunt tot mai frec­vent întîlnite pe autostrăzile şi şoselele din 20 de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi Americii Latine, unde se află in circulaţie aproape 100 000 de asemenea autovehicule. (Agerpres)

Next