Scînteia, august 1978 (Anul 47, nr. 11180-11205)

1978-08-01 / nr. 11180

FESTIVALUL „CINT­AREA pentru o mai înaltă exigenţă faţă de conţinutul politico-educativ al tuturor manifestărilor, pentru legătura lor mai strînsă cu viaţa Să dăm un avînt şi mai puternic Festivalului „Cintarea Româ­niei", care trebuie să aibă un rol deosebit în desfăşurarea unitară şi în participarea largă a maselor largi populare la activitatea cul­turală şi politico-educativă, la formarea omului nou, constructor al socialismului şi comunismului! NICOLAE CEAUŞESCU Manifestare educativă politico-ideo­­logică, cultural-artistică, de creaţie şi interpretare de o complexitate fără precedent. Festivalul naţional „Ciita­rea României“ face parte integrantă dintre activităţile spirituale destina­te să înfăptuiască prevederile Pro­gramului de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al Partidului şi ale Congresului educa­ţiei politice şi al culturii socialiste in domeniul muncii ideologice şi cultu­ral-educative. Aşa cum a fost definit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fes­tivalul reprezintă „o manifestare a muncii şi creaţiei libere a poporului nostru, stăpin pe destinele sale, care îşi făureşte în mod conştient viito­rul luminos — comunismul“. Subli­niind semnificaţiile primei ediţii, secretarul general al partidului arăta că „va trebui acţionat pentru antre­narea şi 'm­ai puternică a maselor de oameni luncii de la oraşe şi sate în ace­a nplă operă de făurire şi răspîndp?.' culturii noi de către poporul ins,ei". Valorificar*' la un nivel mai inait a experienţei' din prima ediţie pre­supune o aceea 'toată răspundere faţă de realizarea ir t mod mai cuprinzător şi mai divers a sarcinilor educative, politico-ideologi­­ce in întreaga gamă de manifestări. In centrul preocupă­rilor, al tuturor activităţilor din festi­val trebuie să s­­tea formarea şi edu­carea omului nou, cu o conştiinţă revoluţionară ş­i o gindire înaintată, înzestrat, cu ne­istovita pasiune a cu­noaşterii, cu sf .’irit creator — aceasta este misiunea educativă, sarcina po­litică de cea mai mare importanţă trasată de sec­re tarul general al parti­dului tuturor ■ participanţilor la festi­val, perspe­ctivă in lumina căreia tre­buie să .s­­e desfăşoare activitatea in toate genurile şi formaţiile. Expe­rienţa de pină acum ne arată cu cla­ritate fertilitatea unei mari idei, ca­pacitatea ei de a atrage, de a mobi­liza şi de a revoluţiona masele, care, in procesul participării la acest vast program de activităţi, îşi constituie propria personalitate, într-o largă mişcare de autoeducare. Este, desigur, o realitate îmbucu­rătoare faptul că, cu prilejul primei ediţii a festivalului, s-au afirmat numeroase şi reale valori artistice din rindurile maselor populare. Fi­reşte, însă, preocuparea pentru reali­zări de nivel artistic tot mai ridicat nu trebuie cititşi de puţin să estom­peze grija pentru funcţiile educative ale manifestărilor artistice, a rolu­lui lor esenţial de elevare a con­ştiinţei socialiste a oamenilor mun­cii. Festivalul „Ciitarea Româ­niei“ nu poate fi considerat ca o manifestare de „artă pentru artă" ; festivalul, in înţelesul său com­plex, este indisolubil legat de imperativul ridicării întregii munci de educaţie din societatea noas­tră la un nivel superior, în concordanţă cu sarcinile şi obiec­tivele actuale şi de perspectivă, cu formarea omului nou. Desfăşurin­­du-se in cadrul unui mare program de educar­e politică a maselor, este firesc şi necesar ca toate acţiunile festivalului, toate manifestările poli­­tico-ideologice să răspundă cit mai bine imperativelor pe care edifica­rea societăţii socialiste multilateral dezvoltate le situează acum şi in viitor în faţa omului nou. Accentua­rea caracterului politic al întregului şir de forme şi mijloace de activitate înseamnă a le conferi mai ferm un obiectiv precis, a le face să răspundă mai bine, prin intermediul specificu­lui lor, comandamentelor de astăzi, sarcinilor care stau in faţa oamenilor muncii în conformitate cu hotăririle Congresului al XI-lea şi ale Confe­rinţei Naţionale a partidului, cu in­dicaţiile şi orientările cuprinse in cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in alte documente de partid. Acestea constituie reperele, jaloanele întregii activităţi cultural­­educative şi prin prisma înfăptuirii, aplicării lor neabătute se cuvine să analizăm şi să apreciem tot ceea ce întreprindem, fiecare manifestare. Ce urmăresc ele ? Fără îndoială, „Câitarea României“ este o cîntare a muncii, a bucuriei de a fi participant activ la procesul de edificare a României socialiste. Cine este acest constructor, omul de care societatea are nevoie ? El nu va putea fi decit un constructor avintat, cu o conştiinţă revoluţionară, înarmat cu ideologia marxist-leni­­nistâ a partidului nostru, cu concep­ţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă, cu larga cunoaştere a poli­ticii si orientărilor Partidului Comu­nist Român in toate domeniile de activitate, în făurirea industriei so­cialiste moderne, a unei agriculturi superioare, de mare, randament­­­re, dezvoltarea culturii ori in creaţia teh­­nico-ştiinţifica. In toate aceste dome­nii, activităţile festivalului au un mare rol ajutind prin valoarea lor edu­cativă, politică, ştiinţifică să răspun­dă cit mai bine, la un nivel mereu mai inait cerinţelor actuale, sarcini­lor pe care fiecare le avem la locul nostru de muncă. Aceasta inseamnă pină la urmă a conferi manifestării (Continuare în pag. a III-a) Vechea stemă a Brăilei înfăţişa o corabie. Simboliza comerţul, îndelet­nicirea predilectă a oamenilor din multiseculara aşezare de la kilome­trul 171 al Dunării. Astăzi, in locul fragilei corăbii, stema municipiului înfăţişează un cargou tăindu-şi cale fermă pe magistrala apelor , alături — braţul şi cupa unui excavator in plină ascensiune către înălţimile unde simţi vibrînd strunele de înaltă tensiune ale kilowaţilor ; sus, în dreapta, o mină încleştată pe o făclie — simbolul ştiinţei, al culturii. Saltul in timp este evident. Argumentele insă trebuie căutate. Evidenta statisticilor burgheze con­semna existenta in această zonă a 77 de întreprinderi. Ce erau insă acestea ? In principal, unităţi lilipu­tane. fabrici de săpun cu 4—5 mun­citori, ateliere de reparat ambarca­ţiuni, cărămidării. făbricuţe de ulei, luminări, tricotaje ori mezeluri. Pe lingă acestea, oraşul si judetul Brăila au mai moştenit de la vechiul regim , o mortalitate infantilă ce oscila între 145—200 la mie , un total de 40 de medici. Transportul persoa­nelor in judet era „asigurat“ de 3 au­tobuze a cite 21 de locuri. Producţiile medii la hectar erau de 823 kg la griu si 967 kg la porumb. In cartie­rele oraşului „cu 1000 de cîrciumi“ mizeria şi promiscuitatea făceau ra­vagii. Politica ştiinţifică a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă, de repartizare judicioasă, echilibrată a forţelor de producţie pe intreg teritoriul tării a condus la realizări deosebite in domeniul dez­voltării economiei, punerea in va­loare şi folosirea mai judicioasă a tuturor resurselor materiale si umane deschizînd judeţului noi si luminoase perspective. Socialismul i-a deprins pe oameni cu o noţiune nouă : „dezvoltarea multilaterală". Iar aceasta s-a tradus, la Brăila, prin crearea şi dezvoltarea platformei chimice — aici se reali­zează 95 la sută din producţia de fire şi fibre artificiale a României şi 14 la sută din producţia de celu­loză şi semiceluloză , prin dez­voltarea construcţiilor de maşini şi utilaje grele — tot la Brăila se rea­lizează azi întreaga producţie de excavatoare a ţării ; prin crearea şi dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului — la Brăila s-a fabricat, in 1958, prima placă aglomerată din lemn. O amploare deosebită au că­pătat, în acelaşi timp, ramura ener­getică, industriile metalurgică, pe­trolieră, alimentară, confecţiile texti­le şi, bineînţeles, activitatea portuară şi construcţiile navale. Anul acesta s-a împlinit un de­ceniu de cînd Brăila a redevenit judeţ. A fost cu adevărat un act ctitoricesc, cu vocaţie şi deschidere istorică, certificat de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Act care si-a pus struc­tural, profund şi decisiv pecetea asupra întregului judeţ, ca de altfel asupra întregii tari. Puternic relan­sată pe traiectoria dezvoltării, eco­nomia judeţului are in prezent un echilibrat profil industrial-agrar. Aici isi desfăşoară o rodnică activi­tate 26 de întreprinderi industriale, 15 întreprinderi agricole de stat, 16 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii, 84 cooperative agricole de producţie, 9 asociaţii economice intercooperatiste si 16 consilii inter­­cooperatiste. Numai municipiul Brăi­la realizează in 1978 o producţie globală industrială de 15,5 miliarde lei si 77,75 la sută din întreaga pro­ducţie globală a judeţului. Ponderea este deţinută de industria construc­toare de maşini, cu 30,98 la sută, si de industria celulozei, hirtiei si fi­brelor artificiale, cu 20,86 la sută. Tot în acest an, producţia globală agricolă are o valoare de 4,4 miliarde lei, ceea ce inseamnă 22,25 la sută din producţia globală a judeţului. (Continuare în pag. a II-a) Judeţele tarii-in noua epoca a istoriei patriei BRĂILA DE AZI - soital spre o nouă calitate Dinamica producţiei industriale (în procente) Ion CATRINESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. ...şi a producţiei agricole (în mii lei) 1944-AUGUST - 1978 1968 1977 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11180 Prima ediţie Marţi 1 august 1978 4 PAGINI - 30 BANI SUCCESE In Îndeplinirea planului Producţie fizică peste plan. Intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comite­tul judeţean Dîmboviţa al P.C.R. anunţă că oamenii muncii din economia acestui judeţ au reali­zat sarcinile de plan pe primele 3 luni ale anului cu 4 zile mai devreme. Ca urmare, judetul Dîmbovița va realiza si livra în plus economiei nationale impor­tante cantităti de energie elec­trică, cărbune, laminate din otel, otel brut, gaz metan, ale produse ca plăci si tuburi din azboci­ment, prefabricate din beton ar­mat, aparataj electric de joasă tensiune, lacuri şi vopsele, ţesă­turi din bumbac. Cu trei zile mai devreme. Oamenii muncii din industria prahoveană,­ aflaţi într-o susţi­nută intrecere in cinstea zilei de 23 August, au raportat Înde­plinirea planului producţiei in­dustriale pe 7 luni, cu trei zile mai devreme. S-au livrat la ex­port, peste plan, mărfuri indus­triale în valoare de circa 170 milioane lei valută.­­C. Că­prarul. Folosind superior mijloa­cele tehnice aflate in dotare, minerit, români şi maghiari, de la întreprinderea minieră Bălan, judeţul Harghita, au depăşit sarcinile de plan la zi la pro­ducţia netă cu 5,4 la sută, suc­ces care are la bază, în între­gime, creşterea productivităţii muncii. Concomitent, ponderea minereului de calitate superi­oară a sporit cu 6,6 la sută. Prin utilizarea elemente­lor tipizate,­­* întreprinderea mecanică­ Timişoara, greutatea specifică a unor produse s-a re­dus cu aproape 120 la sută faţă de cele executate pină in prezent. Pe baza organizării Su­perioare a producţiei şi a muncii, in perioada trecută din acest an, la Întreprinderea clu­jeană „Electrometal“ au fost fa­bricate, peste prevederile de plan, aparate, mașini și piese de schimb în valoare de aproape 22 milioane lei,­­ pentru industria electrotehnică, industria de me­canică fină și optică, pentru agricultură și transporturi. încheierea vizitei de lucru a tovarăşului Mariae Ceauşescu in judetul Tulcea Duminică, la Isaccea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi-a încheiat du­minică, 30 iulie, vizita de lucru in ju­deţul Tulcea. Secretarul general al partidului a fost însoţit in această vizită de tova­răşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Niculescu, Virgil Trofin, Teodor Coman, Richard Winter. Populaţia localităţilor aflate de o parte şi de alta a braţului Suli­na, străbătut de nava prezidenţială „Mi­­hai Viteazul“ de la Crişan la Isaccea, a intimpinat trecerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat cu urale şi ovaţii, expresie a sentimen­telor de dragoste şi stimă, de recu­noştinţă profundă pe care le nutresc cei ce muncesc şi trăiesc pe aceste meleaguri faţă de partid şi secretarul său general, pentru grija statornică de a asigura judeţului Tulcea o dez­voltare economico-socială rapidă. Pe faleza portului Tulcea se aflau la trecerea navei mii de locuitori ai oraşului — reprezentanţi ai colecti­vilor de muncă cu care secretarul general al partidului a purtat sim­-' bătâ un fructuos dialog de lucru, ai personalului muncitor din instituţii’e municipiului, precum şi turişti veniţi la odihnă in acest frumos colţ de ţară. Ei au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o entuziastă manifestare, dind expresie aceloraşi sentimente de dragoste şi stimă cu care i-au în­conjurat pe tot parcursul vizitei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie, de la bordul navei, acestei emoţionante manifestaţii făcute de populaţia oraşului dună­rean. Nava prezidenţială şi-a continuat apoi drumul pină la Isaccea. La coborirea pe cheiul portului, îrn­ovaţiile locuitorilor oraşului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebit respect de reprezentanţii or­ganelor locale de partid şi de stat. O gardă militară, alcătuită din ma­rinari, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a ti­neretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Secretarul general al partidului a fost invitat apoi in faţa machetelor de sistematizare a oraşului Isaccea, prevăzut să devină în viitorii ani un centru industrial-agrar. Gazdele înfă­ţişează programul de dezvoltare ur­banistică, care prevede construirea a 250 de apartamente în acest, cincinal şi a­ altor 460 in cincinalul viitor. Tot­odată, se prezintă amplasamentul unor unităţi industriale care vor con­feri localităţii atributele unui centru economic important al acestei zone. Analizind machetele expuse, con­cepţia avută in vedere de edilii ora­şului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut revizuirea şi îmbunătăţirea amplasamentului viitoarelor construc­ţii de locuinţe, astfel incit să se poa­tă folosi avantajele vecinătăţii cu Dunărea. In acest scop, s-a indicat ca noile blocuri să fie ridicate în­­ partea sudică a oraşului, unde se des­chide o frumoasă perspectivă spre fluviu, iar arhitecţii să acorde toată atenţia ridicării unor ansambluri mo­derne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat apoi rămas bun de la membrii Comitetului judeţean de partid, de la ceilalţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat­în numele comuniştilor, al întregii populaţii a judeţului, primul secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R. a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru noua vizită întreprinsă în judeţ, asi­­gurindu-i că, la fel ca şi pină acum, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii tulceni vor fi la înălţimea răspunderilor ce decurg din amplul program de ridicare economi­co-socială a acestor meleaguri, că vor face totul pentru înfăptuirea sarcini­lor ce le revin din hotăririle Congre­sului al XI-lea şi Conferinţei Naţio­nale ale partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat succese tot mai mari locuitorilor ju­deţului în materializarea acestor an­gajamente. In uralele şi aplauzele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu s-au urcat în elicopterul prezidenţial, indreptin­­du-se spre staţiunea Neptun.. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Republicii Filipine Preşedintele Republicii Socialiste dorul Republicii Filipine la Bucu­ Cu acest prilej a avut loc o con-România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reşit, in legătură cu încheierea şi­ vorbire care s-a desfăşurat intr-o a primit, luni, in staţiunea Neptun,­­ pe Leticia Ramos Shahani, ambasa­­siunii sale în tara noastra, atmosfera cordiala. CAPACITATEA EDUCATIVĂ, MESAJUL IUAIUTAT, SPIRITUL MILITANT, atribute definitorii ale creaţiei literar-artistice In cadrul recentei întîlniri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu membri ai conducerii Uniunii scriitorilor, secretarul general al partidului a recomandat ca scriitorii şi artiştii noştri să participe mai activ la schimburile de vederi şi dezbaterile democratice consacrate ridicării calităţii creaţiei literare, in vederea elaborării unor lucrări angajate, militante, de un inait nivel artistic, opere capabile să dăinuie, să îmbogă­ţească in mod real conştiinţa socialistă a poporului, patrimoniul culturii noastre. Angajarea civică, adevărata dimensiune a valorii artistice de Al. ANDRIŢOIU Caracterul cetăţenesc al artei — prezenţa artistu­lui în for, cum se mai spune — se contopeşte osmotic cu istoria, cu de­mocraţia, cu etica, iar în cazul nostru, cu revoluţia, adică cu toate coordona­tele care-i dau eficienţă şi perenitate. Şi dacă vrem exemple de artişti cetăţeni, nu trebuie să ne oprim numai la cazurile manifeste, la Hugo, sau Whitman, sau Maiakovski ori, la noi, la Boliac, la Goga, la marele Emi­­nescu , ci la întreaga artă, naţională şi univer­sală, care defineşte o epocă, care se prelun­geşte, prin tradiţie, în timp şi încălzeşte cu focul ei sacru generaţii­le. La polul de sus al valorilor nepieritoare, din lumea antichităţii şi Pină azi, principiul civic al artei defineşte capodo­pera. Rostită frust sau ale­goric, la dimensiuni de epopee sau sonet, atitu­dinea civică defineşte rolul social-istoric al ar­tistului in societate, di­rect, activ, ca in cazul paşoptiştilor români, al iluminiştilor prerevoluţio­­nari francezi, al decem­briştilor ruşi şi al comu­niştilor in mod exemplar ori meditativ — dar nu mai puţin implicat în destinele patriei si ale societăţii — ca la Goethe, Leopardi sau Bacovia. Cercurile se lărgesc insă necontenit. Eminescu era un exemplu de artist ce­tăţean nu numai prin poeziile sale civice si di­rect patriotice, nu numai prin articolele publicate in „Timpul“, ci si prin adîncul respect al înain­tașilor, precursori întru dragoste de patrie si (Continuare în pag. a III-a) O tematică inepuizabilă: munca şi aspiraţiile poporului de Petru VINTIL. Am văzut şi auzit ve­­leitari afirmînd cu glas foarte mare că pe ei nu-i interesează nici opinia criticii şi nici părerea cititorilor. Intrebîndu-1 odată pe un astfel de ar­tist, mai orgolios decit o statuie ecvestră, de ce scrie dacă nu-1 intere­sează ecoul in lume al li­teraturii sale, mi-a răs­puns că scrie doar pentru plăcerea sa estetică si că pentru el discursul li­ric nu este nimic altceva decit un joc gratuit. La întrebarea mea de ce publică, de ce caută să implice in acest joc mii si mii de cititori, a ridi­cat pur şi simplu din umeri. Filozofia aceasta bizară şi egocentristă e din fericire mereu mai rară. Absurditatea ei de­curge întîi dintr-o privire narcisiacă total admirati­vă, iar apoi dintr-un dis­preţ profund faţă de opi­nia criticii şi a citi­torilor. Nici o operă artistică a lumii nu este valoroasă in exclusivitate pentru sine și în sine, con­ceptul de valoare fiind în primul rind rezultatul comunicării ei cu publi­cul, sufragiul publicului asupra ei. Intr-un uni­vers de lilieci sculpturile lui Fidias și picturile lui Rembrandt n-ar putea fi percepute estetic şi ele n-ar fi altceva decit nişte simple obiecte-obstacol a­­şezate la diferite dis­tanţe şi avînd anumiţi parametri fizici. Fără public şi mai ales fără un public însetat, de fru­mos, cultivat prin şcoală, moravuri, muzee, expo­ziţii şi spectacole, arta în general, aşadar im­plicit şi literatura, ar fi văduvită tocmai de (Continuare în pag. a III-a)

Next