Scînteia, august 1978 (Anul 47, nr. 11180-11205)
1978-08-01 / nr. 11180
FESTIVALUL „CINTAREA pentru o mai înaltă exigenţă faţă de conţinutul politico-educativ al tuturor manifestărilor, pentru legătura lor mai strînsă cu viaţa Să dăm un avînt şi mai puternic Festivalului „Cintarea României", care trebuie să aibă un rol deosebit în desfăşurarea unitară şi în participarea largă a maselor largi populare la activitatea culturală şi politico-educativă, la formarea omului nou, constructor al socialismului şi comunismului! NICOLAE CEAUŞESCU Manifestare educativă politico-ideologică, cultural-artistică, de creaţie şi interpretare de o complexitate fără precedent. Festivalul naţional „Ciitarea României“ face parte integrantă dintre activităţile spirituale destinate să înfăptuiască prevederile Programului de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al Partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste in domeniul muncii ideologice şi cultural-educative. Aşa cum a fost definit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, festivalul reprezintă „o manifestare a muncii şi creaţiei libere a poporului nostru, stăpin pe destinele sale, care îşi făureşte în mod conştient viitorul luminos — comunismul“. Subliniind semnificaţiile primei ediţii, secretarul general al partidului arăta că „va trebui acţionat pentru antrenarea şi 'mai puternică a maselor de oameni luncii de la oraşe şi sate în acea nplă operă de făurire şi răspîndp?.' culturii noi de către poporul ins,ei". Valorificar*' la un nivel mai inait a experienţei' din prima ediţie presupune o aceea 'toată răspundere faţă de realizarea ir t mod mai cuprinzător şi mai divers a sarcinilor educative, politico-ideologice in întreaga gamă de manifestări. In centrul preocupărilor, al tuturor activităţilor din festival trebuie să stea formarea şi educarea omului nou, cu o conştiinţă revoluţionară şi o gindire înaintată, înzestrat, cu neistovita pasiune a cunoaşterii, cu sf .’irit creator — aceasta este misiunea educativă, sarcina politică de cea mai mare importanţă trasată de secre tarul general al partidului tuturor ■ participanţilor la festival, perspectivă in lumina căreia trebuie să .se desfăşoare activitatea in toate genurile şi formaţiile. Experienţa de pină acum ne arată cu claritate fertilitatea unei mari idei, capacitatea ei de a atrage, de a mobiliza şi de a revoluţiona masele, care, in procesul participării la acest vast program de activităţi, îşi constituie propria personalitate, într-o largă mişcare de autoeducare. Este, desigur, o realitate îmbucurătoare faptul că, cu prilejul primei ediţii a festivalului, s-au afirmat numeroase şi reale valori artistice din rindurile maselor populare. Fireşte, însă, preocuparea pentru realizări de nivel artistic tot mai ridicat nu trebuie cititşi de puţin să estompeze grija pentru funcţiile educative ale manifestărilor artistice, a rolului lor esenţial de elevare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii. Festivalul „Ciitarea României“ nu poate fi considerat ca o manifestare de „artă pentru artă" ; festivalul, in înţelesul său complex, este indisolubil legat de imperativul ridicării întregii munci de educaţie din societatea noastră la un nivel superior, în concordanţă cu sarcinile şi obiectivele actuale şi de perspectivă, cu formarea omului nou. Desfăşurindu-se in cadrul unui mare program de educare politică a maselor, este firesc şi necesar ca toate acţiunile festivalului, toate manifestările politico-ideologice să răspundă cit mai bine imperativelor pe care edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate le situează acum şi in viitor în faţa omului nou. Accentuarea caracterului politic al întregului şir de forme şi mijloace de activitate înseamnă a le conferi mai ferm un obiectiv precis, a le face să răspundă mai bine, prin intermediul specificului lor, comandamentelor de astăzi, sarcinilor care stau in faţa oamenilor muncii în conformitate cu hotăririle Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, cu indicaţiile şi orientările cuprinse in cuvintările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in alte documente de partid. Acestea constituie reperele, jaloanele întregii activităţi culturaleducative şi prin prisma înfăptuirii, aplicării lor neabătute se cuvine să analizăm şi să apreciem tot ceea ce întreprindem, fiecare manifestare. Ce urmăresc ele ? Fără îndoială, „Câitarea României“ este o cîntare a muncii, a bucuriei de a fi participant activ la procesul de edificare a României socialiste. Cine este acest constructor, omul de care societatea are nevoie ? El nu va putea fi decit un constructor avintat, cu o conştiinţă revoluţionară, înarmat cu ideologia marxist-leninistâ a partidului nostru, cu concepţia materialist-dialectică despre lume şi viaţă, cu larga cunoaştere a politicii si orientărilor Partidului Comunist Român in toate domeniile de activitate, în făurirea industriei socialiste moderne, a unei agriculturi superioare, de mare, randamentre, dezvoltarea culturii ori in creaţia tehnico-ştiinţifica. In toate aceste domenii, activităţile festivalului au un mare rol ajutind prin valoarea lor educativă, politică, ştiinţifică să răspundă cit mai bine, la un nivel mereu mai inait cerinţelor actuale, sarcinilor pe care fiecare le avem la locul nostru de muncă. Aceasta inseamnă pină la urmă a conferi manifestării (Continuare în pag. a III-a) Vechea stemă a Brăilei înfăţişa o corabie. Simboliza comerţul, îndeletnicirea predilectă a oamenilor din multiseculara aşezare de la kilometrul 171 al Dunării. Astăzi, in locul fragilei corăbii, stema municipiului înfăţişează un cargou tăindu-şi cale fermă pe magistrala apelor , alături — braţul şi cupa unui excavator in plină ascensiune către înălţimile unde simţi vibrînd strunele de înaltă tensiune ale kilowaţilor ; sus, în dreapta, o mină încleştată pe o făclie — simbolul ştiinţei, al culturii. Saltul in timp este evident. Argumentele insă trebuie căutate. Evidenta statisticilor burgheze consemna existenta in această zonă a 77 de întreprinderi. Ce erau insă acestea ? In principal, unităţi liliputane. fabrici de săpun cu 4—5 muncitori, ateliere de reparat ambarcaţiuni, cărămidării. făbricuţe de ulei, luminări, tricotaje ori mezeluri. Pe lingă acestea, oraşul si judetul Brăila au mai moştenit de la vechiul regim , o mortalitate infantilă ce oscila între 145—200 la mie , un total de 40 de medici. Transportul persoanelor in judet era „asigurat“ de 3 autobuze a cite 21 de locuri. Producţiile medii la hectar erau de 823 kg la griu si 967 kg la porumb. In cartierele oraşului „cu 1000 de cîrciumi“ mizeria şi promiscuitatea făceau ravagii. Politica ştiinţifică a Partidului Comunist Român de industrializare socialistă, de repartizare judicioasă, echilibrată a forţelor de producţie pe intreg teritoriul tării a condus la realizări deosebite in domeniul dezvoltării economiei, punerea in valoare şi folosirea mai judicioasă a tuturor resurselor materiale si umane deschizînd judeţului noi si luminoase perspective. Socialismul i-a deprins pe oameni cu o noţiune nouă : „dezvoltarea multilaterală". Iar aceasta s-a tradus, la Brăila, prin crearea şi dezvoltarea platformei chimice — aici se realizează 95 la sută din producţia de fire şi fibre artificiale a României şi 14 la sută din producţia de celuloză şi semiceluloză , prin dezvoltarea construcţiilor de maşini şi utilaje grele — tot la Brăila se realizează azi întreaga producţie de excavatoare a ţării ; prin crearea şi dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului — la Brăila s-a fabricat, in 1958, prima placă aglomerată din lemn. O amploare deosebită au căpătat, în acelaşi timp, ramura energetică, industriile metalurgică, petrolieră, alimentară, confecţiile textile şi, bineînţeles, activitatea portuară şi construcţiile navale. Anul acesta s-a împlinit un deceniu de cînd Brăila a redevenit judeţ. A fost cu adevărat un act ctitoricesc, cu vocaţie şi deschidere istorică, certificat de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Act care si-a pus structural, profund şi decisiv pecetea asupra întregului judeţ, ca de altfel asupra întregii tari. Puternic relansată pe traiectoria dezvoltării, economia judeţului are in prezent un echilibrat profil industrial-agrar. Aici isi desfăşoară o rodnică activitate 26 de întreprinderi industriale, 15 întreprinderi agricole de stat, 16 întreprinderi pentru mecanizarea agriculturii, 84 cooperative agricole de producţie, 9 asociaţii economice intercooperatiste si 16 consilii intercooperatiste. Numai municipiul Brăila realizează in 1978 o producţie globală industrială de 15,5 miliarde lei si 77,75 la sută din întreaga producţie globală a judeţului. Ponderea este deţinută de industria constructoare de maşini, cu 30,98 la sută, si de industria celulozei, hirtiei si fibrelor artificiale, cu 20,86 la sută. Tot în acest an, producţia globală agricolă are o valoare de 4,4 miliarde lei, ceea ce inseamnă 22,25 la sută din producţia globală a judeţului. (Continuare în pag. a II-a) Judeţele tarii-in noua epoca a istoriei patriei BRĂILA DE AZI - soital spre o nouă calitate Dinamica producţiei industriale (în procente) Ion CATRINESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R. ...şi a producţiei agricole (în mii lei) 1944-AUGUST - 1978 1968 1977 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVII Nr. 11180 Prima ediţie Marţi 1 august 1978 4 PAGINI - 30 BANI SUCCESE In Îndeplinirea planului Producţie fizică peste plan. Intr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetul judeţean Dîmboviţa al P.C.R. anunţă că oamenii muncii din economia acestui judeţ au realizat sarcinile de plan pe primele 3 luni ale anului cu 4 zile mai devreme. Ca urmare, judetul Dîmbovița va realiza si livra în plus economiei nationale importante cantităti de energie electrică, cărbune, laminate din otel, otel brut, gaz metan, ale produse ca plăci si tuburi din azbociment, prefabricate din beton armat, aparataj electric de joasă tensiune, lacuri şi vopsele, ţesături din bumbac. Cu trei zile mai devreme. Oamenii muncii din industria prahoveană, aflaţi într-o susţinută intrecere in cinstea zilei de 23 August, au raportat Îndeplinirea planului producţiei industriale pe 7 luni, cu trei zile mai devreme. S-au livrat la export, peste plan, mărfuri industriale în valoare de circa 170 milioane lei valută.C. Căprarul. Folosind superior mijloacele tehnice aflate in dotare, minerit, români şi maghiari, de la întreprinderea minieră Bălan, judeţul Harghita, au depăşit sarcinile de plan la zi la producţia netă cu 5,4 la sută, succes care are la bază, în întregime, creşterea productivităţii muncii. Concomitent, ponderea minereului de calitate superioară a sporit cu 6,6 la sută. Prin utilizarea elementelor tipizate,* întreprinderea mecanică Timişoara, greutatea specifică a unor produse s-a redus cu aproape 120 la sută faţă de cele executate pină in prezent. Pe baza organizării Superioare a producţiei şi a muncii, in perioada trecută din acest an, la Întreprinderea clujeană „Electrometal“ au fost fabricate, peste prevederile de plan, aparate, mașini și piese de schimb în valoare de aproape 22 milioane lei, pentru industria electrotehnică, industria de mecanică fină și optică, pentru agricultură și transporturi. încheierea vizitei de lucru a tovarăşului Mariae Ceauşescu in judetul Tulcea Duminică, la Isaccea Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi-a încheiat duminică, 30 iulie, vizita de lucru in judeţul Tulcea. Secretarul general al partidului a fost însoţit in această vizită de tovarăşa Elena Ceauşescu, de tovarăşii Manea Mănescu, Iosif Banc, Emil Bobu, Paul Niculescu, Virgil Trofin, Teodor Coman, Richard Winter. Populaţia localităţilor aflate de o parte şi de alta a braţului Sulina, străbătut de nava prezidenţială „Mihai Viteazul“ de la Crişan la Isaccea, a intimpinat trecerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat cu urale şi ovaţii, expresie a sentimentelor de dragoste şi stimă, de recunoştinţă profundă pe care le nutresc cei ce muncesc şi trăiesc pe aceste meleaguri faţă de partid şi secretarul său general, pentru grija statornică de a asigura judeţului Tulcea o dezvoltare economico-socială rapidă. Pe faleza portului Tulcea se aflau la trecerea navei mii de locuitori ai oraşului — reprezentanţi ai colectivilor de muncă cu care secretarul general al partidului a purtat sim-' bătâ un fructuos dialog de lucru, ai personalului muncitor din instituţii’e municipiului, precum şi turişti veniţi la odihnă in acest frumos colţ de ţară. Ei au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o entuziastă manifestare, dind expresie aceloraşi sentimente de dragoste şi stimă cu care i-au înconjurat pe tot parcursul vizitei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie, de la bordul navei, acestei emoţionante manifestaţii făcute de populaţia oraşului dunărean. Nava prezidenţială şi-a continuat apoi drumul pină la Isaccea. La coborirea pe cheiul portului, îrnovaţiile locuitorilor oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebit respect de reprezentanţii organelor locale de partid şi de stat. O gardă militară, alcătuită din marinari, membri ai gărzilor patriotice şi ai formaţiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. S-a intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Secretarul general al partidului a fost invitat apoi in faţa machetelor de sistematizare a oraşului Isaccea, prevăzut să devină în viitorii ani un centru industrial-agrar. Gazdele înfăţişează programul de dezvoltare urbanistică, care prevede construirea a 250 de apartamente în acest, cincinal şi a altor 460 in cincinalul viitor. Totodată, se prezintă amplasamentul unor unităţi industriale care vor conferi localităţii atributele unui centru economic important al acestei zone. Analizind machetele expuse, concepţia avută in vedere de edilii oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut revizuirea şi îmbunătăţirea amplasamentului viitoarelor construcţii de locuinţe, astfel incit să se poată folosi avantajele vecinătăţii cu Dunărea. In acest scop, s-a indicat ca noile blocuri să fie ridicate în partea sudică a oraşului, unde se deschide o frumoasă perspectivă spre fluviu, iar arhitecţii să acorde toată atenţia ridicării unor ansambluri moderne. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a luat apoi rămas bun de la membrii Comitetului judeţean de partid, de la ceilalţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de statîn numele comuniştilor, al întregii populaţii a judeţului, primul secretar al Comitetului judeţean Tulcea al P.C.R. a adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu calde mulţumiri pentru noua vizită întreprinsă în judeţ, asigurindu-i că, la fel ca şi pină acum, organele şi organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii tulceni vor fi la înălţimea răspunderilor ce decurg din amplul program de ridicare economico-socială a acestor meleaguri, că vor face totul pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din hotăririle Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat succese tot mai mari locuitorilor judeţului în materializarea acestor angajamente. In uralele şi aplauzele mulţimii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au urcat în elicopterul prezidenţial, indreptindu-se spre staţiunea Neptun.. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Republicii Filipine Preşedintele Republicii Socialiste dorul Republicii Filipine la Bucu Cu acest prilej a avut loc o con-România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reşit, in legătură cu încheierea şi vorbire care s-a desfăşurat intr-o a primit, luni, in staţiunea Neptun, pe Leticia Ramos Shahani, ambasasiunii sale în tara noastra, atmosfera cordiala. CAPACITATEA EDUCATIVĂ, MESAJUL IUAIUTAT, SPIRITUL MILITANT, atribute definitorii ale creaţiei literar-artistice In cadrul recentei întîlniri a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu membri ai conducerii Uniunii scriitorilor, secretarul general al partidului a recomandat ca scriitorii şi artiştii noştri să participe mai activ la schimburile de vederi şi dezbaterile democratice consacrate ridicării calităţii creaţiei literare, in vederea elaborării unor lucrări angajate, militante, de un inait nivel artistic, opere capabile să dăinuie, să îmbogăţească in mod real conştiinţa socialistă a poporului, patrimoniul culturii noastre. Angajarea civică, adevărata dimensiune a valorii artistice de Al. ANDRIŢOIU Caracterul cetăţenesc al artei — prezenţa artistului în for, cum se mai spune — se contopeşte osmotic cu istoria, cu democraţia, cu etica, iar în cazul nostru, cu revoluţia, adică cu toate coordonatele care-i dau eficienţă şi perenitate. Şi dacă vrem exemple de artişti cetăţeni, nu trebuie să ne oprim numai la cazurile manifeste, la Hugo, sau Whitman, sau Maiakovski ori, la noi, la Boliac, la Goga, la marele Eminescu , ci la întreaga artă, naţională şi universală, care defineşte o epocă, care se prelungeşte, prin tradiţie, în timp şi încălzeşte cu focul ei sacru generaţiile. La polul de sus al valorilor nepieritoare, din lumea antichităţii şi Pină azi, principiul civic al artei defineşte capodopera. Rostită frust sau alegoric, la dimensiuni de epopee sau sonet, atitudinea civică defineşte rolul social-istoric al artistului in societate, direct, activ, ca in cazul paşoptiştilor români, al iluminiştilor prerevoluţionari francezi, al decembriştilor ruşi şi al comuniştilor in mod exemplar ori meditativ — dar nu mai puţin implicat în destinele patriei si ale societăţii — ca la Goethe, Leopardi sau Bacovia. Cercurile se lărgesc insă necontenit. Eminescu era un exemplu de artist cetăţean nu numai prin poeziile sale civice si direct patriotice, nu numai prin articolele publicate in „Timpul“, ci si prin adîncul respect al înaintașilor, precursori întru dragoste de patrie si (Continuare în pag. a III-a) O tematică inepuizabilă: munca şi aspiraţiile poporului de Petru VINTIL. Am văzut şi auzit veleitari afirmînd cu glas foarte mare că pe ei nu-i interesează nici opinia criticii şi nici părerea cititorilor. Intrebîndu-1 odată pe un astfel de artist, mai orgolios decit o statuie ecvestră, de ce scrie dacă nu-1 interesează ecoul in lume al literaturii sale, mi-a răspuns că scrie doar pentru plăcerea sa estetică si că pentru el discursul liric nu este nimic altceva decit un joc gratuit. La întrebarea mea de ce publică, de ce caută să implice in acest joc mii si mii de cititori, a ridicat pur şi simplu din umeri. Filozofia aceasta bizară şi egocentristă e din fericire mereu mai rară. Absurditatea ei decurge întîi dintr-o privire narcisiacă total admirativă, iar apoi dintr-un dispreţ profund faţă de opinia criticii şi a cititorilor. Nici o operă artistică a lumii nu este valoroasă in exclusivitate pentru sine și în sine, conceptul de valoare fiind în primul rind rezultatul comunicării ei cu publicul, sufragiul publicului asupra ei. Intr-un univers de lilieci sculpturile lui Fidias și picturile lui Rembrandt n-ar putea fi percepute estetic şi ele n-ar fi altceva decit nişte simple obiecte-obstacol aşezate la diferite distanţe şi avînd anumiţi parametri fizici. Fără public şi mai ales fără un public însetat, de frumos, cultivat prin şcoală, moravuri, muzee, expoziţii şi spectacole, arta în general, aşadar implicit şi literatura, ar fi văduvită tocmai de (Continuare în pag. a III-a)