Scînteia, august 1978 (Anul 47, nr. 11180-11205)

1978-08-01 / nr. 11180

PAGINA 2 BRĂILA DE AZI (Urmare din pag. I) Anul trecut s-au împlinit 10 ani de cînd, la indicaţia conducerii partidului, Balta Brăilei a fost transformată în cea mai mare Întreprindere agricolă de stat din tară si a început să producă. In judet există acum 5 060 tractoare (la un tractor fizic revin 70.9 hectare teren arabil). 2 472 combine. 1 882 semănători. 1 419 cultivatoare. Cu toate condiţiile nefavorabile din ultimii trei ani, producţiile medii la hectar s-au ridicat la : griu — 3 133 kg. porumb — 4 991 kg. floarea-soarelui — 1 705 kg. In sectorul zootehnic, încărcătura de animale la 100 ha de teren arabil este de 44 taurine, 150 porcine, 138 ovine si 276 păsări ouătoare. In aceşti ultimi 10 ani, Brăila a făcut paşi mari pe drumul construcţiei socialiste. O privire, fie şi sumară, asupra cîtorva indicatori este edificatoare pentru saltul efectuat spre o nouă calitate a vieţii economice, politice si social-culturale. In 1977, Brăila a pulsat în sistemul energetic national 3 942 937 mii kWh, faţă de 54 467 mii kWh in 1968. De altfel, întreprinderea electrocentrale Brăila produce acum tot atita energie electrică cu întreaga Românie a anului 1938. Bineînţeles că zecile de mii de oameni veniţi in aceşti ani în multisecularul oraş — Brăila a intrat in al şaptelea secol al existentei sale — aveau si au nevoie de mnete si magazine, de scoli si muzee, de parcuri si stadioane, de policlinici si cinematografe, de creşe, de teatru, biblioteci, case de cultură şi cluburi, de tot ceea ce în anii din urmă ne-am obişnuit să subsumăm expresiei „civilizaţie socialistă“. Din această sete de civilizaţie s-au născut noile artere şi cartiere, care au schimbat fundamental nu numai faţa oraşului, dar si modul de viaţă al oamenilor. Si nu întîmplător anul trecut Brăila a rotunjit numărul apartamentelor construite in anii socialismului la 20 000. Numai in ele locuiesc, în condiţii de confort, 80 000 de cetăţeni, adică echivalentul numeric al populaţiei oraşului din anul 1944, întregul municipiu numărînd acum peste 200 000 de locuitori. Pentru aceştia, ca şi pentru toţi cei peste 381 000 de locuitori ai judeţului, fie că sunt din Brăila. Făurei, din viitoarele oraşe Ianca, Cireşu, însurăţei. Movila Miresii ori din alte localităţi, saltul spre o nouă calitate a vieţii poate fi sintetizat într-o singură comparaţie : dacă în 1944 virsta medie pe aceste meleaguri era de 42 de ani, acum, in 1978, virsta medie a crescut la 68 de ani. Orînduirea socialistă a dăruit oamenilor 26 de ani de viată în plus. A dăruit viată nu în sens metaforic, ci viaţă adevărată, demnă, civilizată. La Brăila — ca peste tot in România acestor ani — deviza „totul pentru om“ are deplină acoperire în fante. Desigur, toate aceste succese înmănunchează eforturile celor peste 55 000 de comunişti ai organizaţiei judeţene, ale tuturor oamenilor muncii pentru transpunerea în viaţă a hotăririlor partidului, a indicaţiilor secretarului general. Sarcina trasată nouă, tuturor, de a transforma cantitatea într-o nouă calitate a ridicat în fata organelor si organizaţiilor de partid dezideratul imbunătătirii permanente a stilului şi metodelor de conducere, pentru a asigura neabătut creşterea rolului lor conducător, integrarea organică şi participarea lor nemijlocită la activitatea colectivelor de oameni ai muncii, dezvoltarea democraţiei muncitoreşti, cultivarea cu fermitate revoluţionară a spiritului comunist in viata tuturor organismelor economice, sociale si de stat. Străduindu-se să răspundă la un nivel cit mai înalt acestor exigente, organele si organizaţiile de partid acordă în această perioadă o deosebită atentie stimulării si mai accentuate a întrecerii socialiste, pentru ca măreaţa noastră sărbătoare naţională de la 23 August, ziua eliberării patriei, să fie întîmpinată aşa cum o cer noile noastre tradiţii. Adică prin fapte de muncă demne de laudă şi preţuire, fapte care să se constituie totodată într-o dovadă grăitoare a hotărîrii cu care acţionează oamenii muncii pentru înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Conferinţei Naţionale. Toate colectivele de muncă brăilene şi-au concentrat preponderent atenţia spre creşterea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale de producţie, ridicarea nivelului tehnic al produselor, spre înfăptuirea tuturor măsurilor necesare pentru aplicarea noului mecanism economico-financiar. Ca un deosebit succes al constructorilor brăileni de utilaje grele se înscrie terminarea probelor mecanice si electrice la excavatorul ESE 8001 cu cupa de 8—10 mc, cel mai mare construit vreodată în România. Si suntem convinşi că seria înfăptuirilor dedicate zilei de 23 August se va îmbogăţi considerabil in continuare. Problemele realizării riguroase a tuturor indicatorilor planului economic concentrează atenția principală a colectivelor de muncă brăilene, cu atit mai mult, cu cit, în această perioadă, se desfășoară adunările generale ale oamenilor muncii. Avind loc la jumătatea anului și a cincinalului, această nouă rundă a adunărilor generale a fost astfel organizată, incit in fiecare unitate să existe climatul de exigenţă propice unei analize profunde, temeinice, a rezultatelor economico-financiare obţinute în primul semestru, precum şi a măsurilor politice, organizatorice şi tehnicoeconomice ce se impun în vederea îndeplinirii sarcinilor pe acest an şi asigurării condiţiilor necesare realizării la un înalt nivel de eficienţă a planului pe 1979. De aceea, biroul comitetului judeţean de partid a orientat toţi factorii de conducere, întregul său aparat spre cunoaşterea citmai în amănunt a sarcinilor ce revin din actualul cincinal şi din angajamentele asumate in întrecerea socialistă fiecărui colectiv, fiecărei formaţii de lucru, stabilind măsuri şi modalităţi practice de lucru. Paralel cu aceasta, secretariatul comitetului judeţean de partid a organizat întilniri şi consfătuiri de lucru chiar în colectivele care urmau să pregătească adunările. Aşa se face că majoritatea adunărilor generale ale oamenilor muncii care au avut loc pină acum — ca foruri supreme ale autoconducerii muncitoreşti — s-au remarcat printr-un spirit de inaltă exigenţă şi combativitate, au abordat deschis, critic şi autocritic, principalele probleme ale perfecţionării activităţii productive. Dezbaterile evidenţiază un înalt nivel de conştiinţă a participanţilor şi se soldează cu măsuri concrete, practice, operative vizând transpunerea mai rapidă in producţie a cuceririlor stiintei si tehnicii, realizarea Producţiei nete si a producţiei fizice, reducerea cheltuieiilor materiale, a consumurilor de metal,, combustibil si energie. Bineinteles. in aceste rînduri nu am reuşit să facem decit o sumară prezentare a efortului oamenilor muncii in frunte cu comuniştii pentru ca toate laturile vieţii economice, politice, sociale a judeţului să realizeze saltul spre o nouă calitate. Sintem conştienţi că există incă (în mii kWh) mult loc pentru mai bine, pentru perfecţionarea activităţii de conducere, de organizare, educare politică şi influenţare a maselor de oameni ai muncii. Ne obligă la aceasta însăşi viaţa, sarcinile noastre viitoare. Obiective cum sunt realizarea pină în 1980 a unei producţii globale de aproape 74 miliarde Iei, a unei producţii-marfă de circa 68 miliarde lei, a unui export de 3,71 miliarde lei valută, sporirea patrimoniului locativ al judeţului cu aproape 16 000 de apartamente, precum şi ridicarea altor obiective de interes major implică nu numai eforturi substanţiale, ci şi înaltă competenţă, spirit de iniţiativă, talent organizatoric, perseverenţă şi pasiune. Suntem convinşi că toţi oamenii muncii brăileni, indiferent , jies,Jocurile lor de muncă, vor acţiona, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, în asa fer incit să putem raporta conducerii superioare de partid si de stat, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndeplinirea exemplară a planului si angajamentelor asumate si crearea condiţiilor propice realizării cu succes a mobilizatoarelor sarcini de viitor. PENTRU OAMENII MUNCII - UN NIVEL DE TRAI ŞI DE CULTURA MEREU MAI RIDICAT 0 Anul trecut, Brăila nouă ,a ajuns la 20 000 de apartamente, în care locuiesc peste 80 000 de persoane — echivalentul populaţiei întregului oraş în 1944. • în acest an şcolar funcţionează 409 unităţi şcolare şi preşcolare, numărul elevilor ridicîndu-se la aproape 90 000. Cheltuielile anuale suportate de stat pentru un elev însumează 9 600 lei. • S-a asigurat o bogată bază materială pentru activitatea culturală prin : 153 cămine, 2 case de cultură, 4 cluburi, 3 săli de cultură ale sindicatelor, 315 biblioteci şi filiale, 93 cinematografe, 1 teatru dramatic, 1 teatru de păpuşi, 1 muzeu de istorie şi ştiinţe naturale. Prin comerţul socialist au fost vîndute, în 1977, mărfuri în valoare de 2,6 miliarde lei, faţă de 1,5 miliarde lei, în 1968, prevederile pe anul în curs fiind de 2,9 miliarde. • în cincinalul actual sînt prevăzute a se construi 1 952 locuri în cămine de nefamilişti, din care 1 620 s-au realizat anul trecut. Producţia de energie electrica Imagine a Combinatului de celuloză, hîrtie şi fibre artificiale, aflat în continuă dezvoltare Construcţiile navale cunosc o amploare mereu crescîndă (fotografia din stingă). Brăila nouă, cuprinzînd 20 000 de apartamente, adăposteşte astăzi tot ctţia locuitori ca întregul oraş în anii eliberării (fotografia din dreapta) PE COORDONATELE UNEI ECONOMII MODERNE • Au crescut continuu fondurile de investiţii alocate judeţului : de la 5,7 miliarde lei în perioada 1961—1965 la 20,8 miliarde lei în cincinalul actual. • Industria brăileană realizează la ora actuală , întreaga producţie de excavatoare a ţării , 95 la sută din producţia de fire şi fibre artificiale ; 14 la sută din producţia de celuloză şi semicelulozâ. • Numai în anii 1976—1977 au fost pregătiţi pentru nevoile industriei 15 254 muncitori şi 1 034 cadre cu studii medii şi superioare. • Suprafaţa irigată va reprezenta, în 1980, mai mult de 249000 hectare, ceea ce echivalează cu aproximativ 65 la sută din suprafața agricolă a județului. legumele din cîmp la piaţă, pe un drum cît mai scurt Sintern în plină vară, perioadă în care legumele şi fructele au o mare pondere în hrana populaţiei. Pretenţiile gospodinelor de a găsi pe piaţă o abundenţă de asemenea produse sînt pe deplin îndreptăţite. Şi eforturile făcute de stat pentru dezvoltarea sectorului legumicol au creat condiţii reale pentru aprovizionarea magazinelor in mod ritmic cu cantităţile şi sortimentele de legume solicitate. De ce apar totuşi „goluri“ in aprovizionarea cu legume ? Săptămîna trecută, pe pieţele Capitalei nu s-au găsit in cantităţi suficiente tomate, ardei, vinete şi alte sortimente de legume. Am urmărit cauzele acestei situaţii în judeţul Ilfov, care este şi principalul furnizor de legume pentru Capitală. Livrările la fondul pieţei ar putea spori cu mult Cum se prezintă grădinile de legumă. Ce ? In marea lor majoritate sunt Încărcate cu roade de bună calitate. Cele 10 000 •• hectare cu legume care cultivă unităţile agricole din judeţul Ilfov ar putea să asigure in bună măsură nevoile Capitalei de legume proaspete. Condiţia este ca factorii de răspundere să se pună de acord în privinţa cererii reale de legume din partea populaţiei şi, în funcţie de aceasta, să suplimenteze graficele de recoltare şi de livrare pină la nivelul producţiei existente în fiecare unitate agricolă. Facem această subliniere, întrucit din cele constatate pe teren, graficele la unele sortimente sunt cu mult sub ce ar putea oferi unităţile agricole. Un exemplu. Pentru perioada 24—29 iulie graficul de livrare la vinete pe întreg complexul de legume şi fructe din zona Urziceni a fost de numai 4 tone — cantitate ce în mod normal s-ar fi putut livra într-o singură zi numai de la ferma nr. 2 a cooperativei agricole din Fierbinţi. Pentru săptămîna aceasta, la vinete complexul a propus un grafic de numai 18 tone. Or, din discuţiile cu inginerul şef al cooperativei din Maia, tovarăşul Ion Dumitru, am reţinut că numai din această imitare s-ar putea livra circa 30 tone de vinete. Cine ajustează graficele ? Incercînd o explicaţie a acestei stări de lucruri, am făcut un apel telefonic la întreprinderea de legume şi fructe Militari, una din marile unităţi care aprovizionează Capitala. De la celălalt capăt al firului ne-a răspuns tovarăşul Gheorghe Popovici, şeful serviciului livrări, care a ţinut să ne liniştească în privinţa stocurilor de legume, în sensul că ar fi suficiente. Afirmaţia provoacă nedumerire şi ne face să ne întrebăm dacă nu cumva tocmai unitatea care asigură desfacerea legumelor este aceea care „subţiază“ graficele de preluare tocmai pentru a nu-şi crea bătaie de cap cu eventuala depreciere a produselor. Problema aprovizionării cu legume a Capitalei este mult prea importantă pentru a fi abordată numai sub aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii graficelor săptăminale care, aşa după cum s-a văzut, nu întotdeauna răspund cerinţelor reale. Ferme mici, cu probleme mari Aşa după cum arătam, în grădinile Ilfovului sunt legume din belşug. Producătorii s-au preocupat să răspundă cu cinste obligaţiilor ce le revin în aprovizionarea în bune condiţii a populaţiei. In bazinele legumicole Fierbinţi-Maia, zilnic, peste 500 de oameni culeg şi trimit spre piaţă între 70 si 80 tone de legume. La Gruiu şi Nuci, campania de recoltare a legumelor se face practic cu întreaga suflare a satului. Dar legume se cultivă şi în unităţile agricole „neprofilate“. E drept, pe suprafeţe mai mici. Şi, tocmai pentru că suprafeţele sunt mici, în unele locuri li se acordă o atenţie prea mică. La C.A.P. Dridu situaţia din grădina de legume îţi lasă un gust amar. Şi nu numai castraveţii copţi şi putreziţi de acum, dar şi ardeiul din solar, care a început să se usuce pe tufe. La Sinteşti şi Creţeşti, ce-i drept, tomatele nu au ajuns încă in stare de depreciere, dar sunt acum atit de coapte, incit înroşesc cîmpul. Zilnic s-ar putea livra de aici cel puţin 15—20 tone de roşii. Sîmbătă era însă linişte totală în ambele grădini. Probleme cu recoltatul sunt şi la Brazi şi Dascălu-Creaţa, unde, din lipsa forţei de muncă, ritmul recoltării nu depăşeşte 500—i 500 kg pe zi. Sunt şi acestea argumente în plus pentru o mai bună încărcare a graficelor pe unităţile agricole, astfel ca toată producţia de legume din grădini, ajunsă la maturitate, să fie trimisă cît mai repede pe piaţă. Iosif POP Unii culeg cu hărnicie... alţii risipesc cu... hărnicie De la Fierbinţi şi Maia se culeg şi trimit zilnic spre plată între 70 şi 80 tone de legume de cea mai bună calitate (imaginea din stingă). Şi aceste tomate, de la C.A.P. Berceni, au fost culese tot pentru a ajunge pe piaţă. Acum, de atita copt şi răscopt, nu sint bune nici măcar pentru bulion (imaginea din dreapta). SANTEIA - marţi 1 august 1978 Astăzi deschiderea Tirgului de mostre de bunuri de consum Astăzi se deschide la Bucureşti a 9-a ediţie a Tirgului de mostre de bunuri de consum, manifestare devenită tradiţională. Cu acest prilej, sunt prezentate circa 170 000 de exponate , ţesături, tricotaje, confecţii, încălţăminte, articole pentru dotarea apartamentelor, bunuri de uz casnic şi de întrebuinţare îndelungată, produse cosmetice etc. Se va organiza un studiu atent al cererii, al cunoaşterii cit mai exacte a preferinţelor diferitelor categorii de cumpărători. In acest scop, a fost ales un grup reprezentativ de produse, asupra cărora vizitatorii işi vor spune cuvîntul. Testarea preferinţelor cumpărătorilor se va face şi prin punerea în vînzare a unor exponate la standurile tirgului, precum şi la marile magazine din Capitală, Timişoara, Braşov, Iaşi şi Cluj-Napoca. Pe toată durata tirgului, între 1 şi 31 august, se vor desfăşura diferite acţiuni — simpozioane, mese rotunde, întilniri cu vizitatorii şi altele. Tot cu ocazia tirgului va avea loc contractarea fondului de marfă pentru anul 1979, cind, potrivit programului de aprovizionare a populației, se vor pune in vînzare mărfuri in valoare de peste 200 miliarde lei. în confruntare. SCRISORI ŞI RĂSPUNSURI Din greşeală... cu tot dinadinsul Intr-o amplă scrisoare, un grup de membri cooperatori de la C.A.P. Coconi, comuna Minăstirea, judeţul Ilfov, ne aducea la cunoştinţă o seamă de neajunsuri din această unitate agricolă. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie Ilfov a constituit un colectiv care a verificat în amănunt cele semnalate. Cercetările au scos la iveală că Anghel Stelian, contabilul-şef al C.A.P., a primit în plus faţă de drepturile ce i se cuveneau pentru anul 1977 o cantitate de 714 kg porumb. Aceste produse i-au fost trimise acasă de către magazinerul Paşte Darie, care motivează că a făcut acest lucru... din greşeală de calcul. Din greşeală... cu tot dinadinsul , considerăm noi, bazindu-ne pe faptul menţionat în continuare în răspuns că „se confirmă şi faptul că acest porumb a fost transportat fără aviz de expediţie, pe motiv că avizul se găsea la o altă persoană, care cu o zi înainte transportase la contabilul-şef acasă alte două căruţe de porumb. Cazul se găseşte în cercetare la miliţia comunei care, potrivit dispoziţiei procuraturii Olteniţa, a cerut începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de delapidare şi fals să■vîrşite. Avîndu-se în vedere cele de mai sus — se menţionează in încheierea răspunsului — s-a luat măsura de scoatere din funcţia de contabilşef a sus-numitului şi sancţionarea sa pe linie de partid. Extinderea canalizării la Făgăraş Tacea Marian din Făgăraş a trimis redacţiei o scrisoare in care semnala o seamă de neglijenţe ale organelor locale în ce priveşte protecţia mediului înconjurător. „Noi, locuitorii străzii Libertăţii din Făgăraş, ne-am adresat in repetate rinduri organelor locale cu rugămintea de a lua măsuri pentru in -1 lăturarea poluării ce se face din ce in ce mai mult simţită in cartier. Pină acum insă nu s-a luat nici o măsură. Aerul pe care-1 respirăm ziua şi noaptea, noi şi copiii noştri, este puternic îmbibat cu mirosuri neplăcute ce provin de la abatorul oraşului, care deversează în stradă apele reziduale“. Comitetul orăşenesc Făgăraş al P.C.R., căruia i s-a înaintat sesizarea spre soluţionare, ne-a răspuns că aceasta e întemeiată. în ce priveşte situaţia de la abatorul Făgăraş — se arată un răspuns — în prezent se execută lucrări de extindere şi modernizare; odată cu terminarea acestora vor dispărea şi anomaliile semnalate. Consiliul popular al oraşului Făgăraş, odată cu devierea riului Berivoi in noua sa albie, a luat măsura ca, împreună cu cetăţenii — periodic — să cureţe vechea albie, interzicîndu-se tuturor cetăţenilor din str. Libertăţii de a mai arunca resturi menajere in ea; aceste măsuri însă n-au fost suficiente, avind în vedere că aici se colectează şi apele pluviale din această zonă a oraşului, pe o distanţă destul de mare. în consecinţă, biroul executiv al consiliului popular al oraşului a intervenit pentru obţinerea fondurilor necesare efectuării lucrărilor de canalizare ; în prezent se lucrează la întocmirea documentaţiei tehnice necesare începerii acestor lucrări. Cînd nu vezi bruna din propriii ochi Răspunzind unei sesizări trimise redacţiei de ing. Alexandru Păltineanu , de la Trustul de instalaţiimontaj Braşov, in carent contestate ■unele măsuri de sancţionare pentru manifestări negative in activitatea de producţie, Comitetul judeţean Braşov al P.C.R. ne-a informat, sub semnătura tov. prim-secretar Gheorghe Dumitrache, că scrisoarea este total neîntemeiată. In ultimii ani — se spune în răspuns — petentul s-a adresat in mai multe rînduri unor organe centrale și locale, reclamînd diferite nemulțumiri pe care le-a avut la locul de muncă. Sesizările sale au fost verificate de fiecare dată de activişti ai comitetului judeţean şi municipal de partid. De asemenea, în cursul lunii iunie a.c. a fost reverificată întreaga situaţie, stabilindu-se următoarele : în cei 25 de ani de muncă, ing. Păltineanu a lucrat în 11 întreprinderi, schimbind, la perioade foarte mici, locurile de muncă , la Trustul de instalaţii-montaj . Braşov a funcţionat în perioada decembrie 1972 — mai 1977, timp în care, pentru repetate abateri de la regulile de disciplină şi de la prevederile unor acte normative, a fost sancţionat succesiv cu mustrare, avertisment, diminuarea retribuţiei, iar la 5 mai 1977 — cu desfacerea contractului de muncă în temeiul dispoziţiilor art. 130, litera i din Codul Muncii , pentru toate sancţiunile aplicate, petentul a făcut contestaţii, care au fost discutate în consiliul oamenilor muncii al trustului, stabilinduse că sancţiunile s-au luat cu respectarea riguroasă a prevederilor legale; decizia de desfacere a contractului de muncă a fost contestată la Judecătoria Braşov, tribunalul judeţean şi la Procuratura Generală, organe care i-au respins contestația, apreciind că măsura luatăeste temeinică. In răspunda reclamantului au reţinut abateri ca : neexecutarea unor ordine de deplasare pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pe şantierele trustului; . n.respectarea programului de lucru , şi părăsirea in repetate rînduri a locului de muncă ; atribuirea unor ore suplimentare pe timp cit se afla în delegaţii, adunări ale organizaţiilior obşteşti şi în timpul, cînd in unitate nu se prestau astfel de ore; refuzul de a îndeplini anumite sarcini de muncă şi dispoziţii de serviciu ; tendinţe de a obţine venituri pe căi ilicite ; întreţinerea unui climat de indisciplină etc. Ing. Păltineanu Alexandru a fost chemat la primul secretar al comitetului judeţean de partid, comunicîndu-i-se concluziile la care s-a ajuns. CONCIS, LA OBIECT Comitetul judeţean Suceava al P.C.R. (ca răspuns la o scrisoare a unui grup de cetăţeni din satul Brodina de Sus, comuna Izvoarele Sucevei) . Referitor la prelungirea traseului autobuzelor care circulă pe ruta Cîmpulung Moldovenesc — Izvoarele Sucevei pină în satul Brodina de Sus, s-a stabilit ca, după amenajarea unor porţiuni de traseu şi plantarea semnelor de circulaţie, să se înfiinţeze, incepînd cu data de 1 august 1978, o cursă dublă de autobuze pe ruta respectivă. Consiliul popular al judeţului Olt (ca răspuns la scrisoarea mai multor locuitori din comuna Bălteni) . S-au cercetat cele reclamate şi s-a stabilit că, intr-adevăr, pe anumite porţiuni, drumul judeţean Slatina-Greci este impracticabil pentru circulaţia autovehiculelor. Pentru lichidarea acestei situaţii, Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri a prevăzut în planul secţiei Slatina pe 1978 aprovizionarea cu 2 000 mc balast. De asemenea, se vor executa îmbrăcăminţi asfaltice pe anumite porţiuni. Alexandru STROE tv PROGRAMUL 19,00 Teleşcoală 10,00 Antologia filmului pentru copil si tineret 10,55 In alb şi negru 11,45 Telex 11,50 închiderea programului 16,00 Telex 16,05 Teleşcoală 16,35 Matineu de vacanţă , „în mările Sudului". Episodul 6 17.00 Melodii populare 17,15 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 17:30 Muzica în Imagini vremea Timpul probabil pentru zilele de 2, 30 14 august. In ţară , vremea va fi relativ frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi slabe, izolate. Vîntul va sufla slab pină la moderat. Temperatura în creştere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între 9 şi 19 grade, iar cele maxime între 22 şi 30 grade, izolat mai ridicate în vestul ţării. In Bucureşti , vreme în încălzire uşoară. Cerul va fi variabil, favorabil ploii de scurtă durată în primele zile. Vînt in general slab. 17.50 Contraste — producţie a studiourilor elveţiene 18,05 Tribuna TV 18,25 Cîntarea României. Ediţia a I-a a Festivalului naţional • Acţiuni politico-educative In cinstea zilei de 23 August • Participare de masă la creaţia tehnico-ştiinţifică. Reportaj de la „Frigocom“ Bucureşti 18.50 Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal • întrecerea socialistă în cinstea marii sărbători 19.50 Programul partidului — programul poporului. Acest poem de o bărbătească frumusețe. Documentar despre unul dintre marile proiecte constructive înscrise In Programul partidului : Canalul Dunăre — Marea Neagră 20.15 Seară de teatru : „Neîncredere in Foişor" de Nelu Ionescu. Premieră TV 22.00 Seară de romanţe cu Lucia Zâibuleac, Emil Pinghireac, Constanţa Cîmpeanu 22.20 Telejurnal 22.30 închiderea programului PROGRAMUL 2 19.50 Film serial pentru copil ! „Don Quijote“. Episodul 10 20.15 Pe uliţa mindre!mele — muzică populară 20,40 Viaţa economică. Prezentarea celui de-al 9-lea Tîrg de mostre de bunuri de consum 21,10 Telex 21,15 Muzică de cameră 21,45 Inscripţii pe celuloid