Scînteia, noiembrie 1978 (Anul 47, nr. 11258-11283)

1978-11-01 / nr. 11258

PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11258 Prima ediţie Miercuri 1 noiembrie 1978 6 PAGINI — 30 BANI Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Marţi, 31 octombrie, sub preşedin­ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a exami­nat şi aprobat programul cu privire la aprovizionarea populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an, precum şi pe semestrul I al anului 1979. Elaborat pe baza indicaţiilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu, programul prevede măsurile necesare pentru asi­gurarea unei bune aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă de pro­duse alimentare de bază şi de bunuri industriale de consum, în sortimente diversificate şi de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsa con­cordanţă cu cerinţele de consum de­terminate de creşterea mai accentua­tă a veniturilor populaţiei, de trecerea la realizarea celei de-a doua etape a majorării retribuţiei personalului mun­citor. In acest sens, fondul de marfă stabilit pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare decît cel desfăcut în perioada precedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, totodată, o serie de sarcini pentru or­ganismele răspunzătoare de ducerea la îndeplinire a tuturor obiectivelor programului de aprovizionare. S-a in­dicat Ministerului Comerţului Interior, CENTROCOOP-ului, consiliilor popu­lare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aprovizionarea să acţioneze, în conti­nuare, cu perseverenţă pentru perfec­ţionarea organizării şi funcţionării re­ţelei comerciale şi de alimentaţie pu­blică, pentru aprovizionarea ritmică, la nivelul şi în sortimentele stabilite, a populaţiei. Comitetul Politic Executiv a dezbă­tut şi aprobat Codul vamal al Repu­blicii Socialiste România, important act normativ al politicii vamale a ţării noastre. Prevederile sale au drept scop stimularea dezvoltării şi moder­nizării economiei noastre naţionale, extinderea participării României la diviziunea internaţională a muncii, intensificarea schimburilor cultural­­ştiinţifice cu alte ţâri şi promovarea turismului internaţional, în condiţiile protejării patrimoniului cultural naţio­nal, a intereselor generale ale po­porului român. Prin sistematizarea şi unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al organe­lor vamale asupra respectării mono­polului de stat al comerţului exterior, precum şi creşterea răspunderilor or­ganelor centrale, unităţilor producă­toare, a întreprinderilor de comerţ ex­terior şi a celorlalte unităţi socialiste în desfăşurarea tuturor schimburilor. Codul vamal conţine, pe linia re­glementărilor referitoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, precizări privind introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară de către persoane fizice, scutirile de taxe vamale, răs­punderile şi sancţiunile în caz de ne­­respectare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publi­cat în Buletinul oficial. In încheierea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a discutat şi soluţionat probleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptând măsuri corespunzătoare. [MMMB IIMtelIHI «BW MUStStU U „ZIH KULID1'­M KHBUIN­ MUCKT, MOMI« PENTRU 0 REVOLUŢIE IN AGRICULTURĂ — în cercetarea ştiinţifică, în organizarea şi conducerea agriculturii, în modul de lucru şi în conştiinţa tuturor oamenilor muncii de pe ogoare In atmosfera de puternică angajare şi hotărîre fermă de a înfăptui ne­abătut sarcinile stabilite de Con­gresul al XI-lea al partidului, privind dezvoltarea unei agriculturi moder­ne, intensive, de mare productivitate, milioanele de oameni ai muncii de la sate au sărbătorit în acest an „Ziua recoltei“ cu un bilanţ rodnic în creş­terea producţiilor vegetale şi­­animale. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea ros­tită cu acest pri­lej la marea a­ _________________ dunăre populară din Piteşti, rezul­tatele obţinute in primii trei ani ai cincinalului ac­tual ne dau drep­tul să fim mulţu­miţi de felul în care se dezvoltă agricultura noas­tră. In acest an, buchetul de flori care aduc primă­vara agriculturii româneşti a de­venit mai mare, mai cuprinzător. _________________ A crescut numă­rul unităţilor a­gricole de stat şi cooperatiste care au realizat cu mult peste 4 000 kg grîu şi 5 000 kg de porumb la hectar. De asemenea, este mai mare numărul de cooperative şi întreprin­deri de stat care au obţinut recolte de porumb de 10 000 kg şi peste 10 000 kg porumb boabe la hectar. A­­semenea recolte pot şi trebuie să de­vină producţii medii pentru toată agricultura, fete un obiectiv pe de­plin realizabil, dovedit de experienţa unităţilor agricole din judeţul Ialo­miţa, care in acest an au depăşit pro­ducţia de 5 000 kg de porumb la hec­tar pe întregul judeţ. Departe de a constitui o limită, toate aceste rezultate, ca şi altele la fel de bune obţinute de numeroase unităţi la plantele tehnice, in legumi­cultura, viticultură, pomicultură şi zootehnie, dovedesc potenţialul uriaş, marile posibilităţi de care dispune agricultura noastră socialistă pentru creşterea producţiilor în toate sec­toarele­ fete de altfel concluzia prin­cipală ce se detaşează pregnant din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, prin precizia şi cla­ritatea cu care a jalonat direcţiile principale de acţiune în viitor şi căile de perfecţionare a activităţii din a­­ceastă ramură, constituie un program concret, mobilizator pentru o adevă­rată revoluţie în agricultură, în ve­derea dezvoltării ei şi mai puternice. Cerinţele dezvoltării economiei na­ţionale în etapa actuală, ale ridicării nivelului de trai al poporului impun sporirea producţiilor din această ra­mură la nivelul prevăzut de hotărî­­rile Congresului al XI-lea al partidu­lui şi, în acest scop, aşa cum a sub­liniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie înlăturate cu hotărîre lipsu­rile, trebuie declanşată o mobilizare generală a tuturor oamenilor mun­cii dirn acest sector pentru folosirea deplină şi raţională a pămîntului, utilizarea cu randament sporit a mij­loacelor mecanice şi chimice, exploa­tarea judicioasă a sistemelor de iri­gaţii, intensificarea cercetării agrico­le şi promovarea largă, susţinută a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moder­ne, pentru creşterea gradului de cali­ficare a cadrelor, a întregii ţărănimi. înfăptuirea exemplară a acestor sarcini constituie un imperativ pen­tru realizarea obiectivului major, fundamental stabilit de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie anul trecut privind trecerea de la a­­cumulările cantitative la o calitate nouă, superioară, salt revoluţionar ce trebuie să se producă şi in toate sec­toarele agriculturii noastre socialiste. Evidenţiind această cerinţă, în cu­vîntarea rostită la „Ziua recoltei“ tovarăşul Nicolae Ceauşescu subli­nia : „Pentru a realiza revoluţia în agricultură trebuie să realizăm mai întîi revoluţia în ştiinţă, în condu­cerea agriculturii, nn modul de a lu­cra al specialiştilor, al ţărănimii". Aceasta presupune transformarea în­­tr-o nouă calitate ________________ a muncii tuturor oamenilor care se ocupă de agricul­tură — mecaniza­tori, cooperatori, specialişti, cerce­tători — a orga­nelor agricole, a organelor de partid, a consi­liilor de conduce­re ale unităţilor agricole ; ea tre­buie să se oglin­dească într-o nouă atitudine faţă de muncă a tuturor ________________ lucrătorilor din a­gricultură, pentru ca încă în anul viitor să se facă o cotitură radicală în activitatea din această ramură. Partidul cere ca în prima linie a bătăliei pentru producţii tot mai mari să se afle cercetarea agricolă, afirmarea puternică a revoluţiei teh­nico-ştiinţifice fiind un factor pri­mordial al dezvoltării agriculturii. Or, in multe privinţe, cercetarea şti­inţifică agricolă a rămas datoare u­­nităţilor productive, care, pentru re­alizarea sarcinilor mari ce le revin în acest cincinal, au nevoie de se­minţe cu valoare biologică ridicată, de soiuri şi hibrizi de mai mare pro­ductivitate, cu rezistenţă sporită la condiţii diferite, de rase de animale superioare. Cercetarea noastră agri­colă dispune de cadre bine pregătite şi de baza tehnico-materială necesa­ră pentru a rezolva in scurt timp a­­ceste cerinţe. Este nevoie insă ca toţi cei ce lucrează în domeniul cer­(Continuare in pag. a 11-a) „Rezultatele bune pe care le avem într-un număr mare de unităţi în unele judeţe demonstrează că peste tot este posibil ca încă în anul viitor să se facă o cotitură radicală în activitatea din agricultură NICOLAE CEAUȘESCU O nouă capacitate de producţie in funcţiune In cadrul programului de dez­voltare a fabricaţiei de tractoa­re, la întreprinderea de profil din Braşov au fost puse in func­ţiune noi capacităţi care vor permite creşterea producţiei de tractoare cu puteri de 45 CP— 70 CP şi de 150—360 CP. Alături de antreprenorul general al lu­crării , I.C.I.M. Braşov, o con­tribuţie deosebită la punerea in funcţiune a noilor capacităţi au adus formaţiile de lucru ale beneficiarului. (Nicolae Mocanu). Suplimentar la export 15 unităţi economice din ju­deţul Iaşi au livrat clienţilor externi,­in 10 luni din acest an, însemnate cantităţi de produse peste plan. Astfel, Combinatul de fibre sintetice, ale cărui produse sunt solicitate în peste 30 de ţări, a furnizat peste pre­vederi fibre şi fire poliesterice în valoare de 6,2 milioane lei valută. Au depăşit livrările la export şi întreprinderea de antibiotice cu 2 la sută, între­prinderea mecanică de reparat material rulant din Paşcani şi altele. (Manole Corcaci). Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 31 octombrie a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, pre­zidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. La şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, viceprim­­miniştri ai guvernului, miniştri, alţi conducători de organe centrale, pre­şedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete şi Decretul privind unele măsuri pentru apărarea civilă. Consiliul de Stat a examinat şi rati­ficat : Tratatul de prietenie şi colabo­rare între Republica Socialistă Româ­nia şi Kampuchia Democrată, înche­iat la Pnom Penh la 29 mai 1978 ; Acordul de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Rega­tului Maroc, semnat la București la 28 iunie 1978 ; Acordul comercial din­tre Republica Socialistă România şi Republica Zair, semnat la București la 8 august 1978 ; Acordul dintre Re­publica Socialistă România şi Repu­blica Islamică Pakistan privind pro­tejarea şi garantarea reciprocă a in­vestiţiei de capital, semnat la Isla­mabad la 21 ianuarie 1978 . Convenţia referitoare la statutul juridic şi facili­tăţile Centrului internaţional de in­formare ştiinţifică şi tehnică, înche­iată la Moscova la 26 iunie 1973 ; Convenţia dintre Guvernul Republi­cii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socia­liste privind soluţionarea şi preve­nirea cazurilor de dublă cetăţenie, seronată la Moscova la 28 iunie 1978; Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Repu­blicii Populare Bulgaria privind pro­tecţia, întreţinerea şi reconstituirea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, în sectorul de uscat al fron­tierei de stat româno-bulgare, sem­nată la Bucureşti la 27 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială, semnată la Londra la 15 iunie 1978 ; Convenţia cu privire la evitarea dublei impuneri a venituri­lor şi bunurilor persoanelor juridice, încheiată la Ulan-Bator la 19 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Sue­diei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere şi Protocolul la această con­venţie, încheiate la Stockholm, la 22 decembrie 1976 ; Protocolul încheiat la Islamabad, la 23 ianuarie 1975, cu privire la modificările Acordului de cooperare economică, tehnică şi ştiin­ţifică dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Pa­kistan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat amendamentele la regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iu­nie 1960. Toate decretele menţionate au fost, în prealabil, dezbătute şi avizate fa­vorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, precum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a analizat apoi şi a aprobat Raportul privind eficienţa investiţiilor realizate la Sistemul Porţile de Fier şi, în legătură cu aceasta, a adoptat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind terminarea executării Sistemului hi­droenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, încheiat la Belgrad la 1 oc­tombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lu­crările acestui important obiectiv hidroenergetic şi de navigaţie, rod al cooperării prieteneşti dintre Republi­ca Socialistă România şi R.S.F. Iugo­slavia, s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiţii şi cu o putere superioară celei prevăzute în proiect. Performanţele tehnico-eco­­nomice ridicate ale acestui obiectiv rezultă din faptul că, în perioada de la punerea în funcţiune, s-au produs în fiecare an cu 500 milioane kWh peste prevederile planului, în condi­ţiile reducerii preţului de cost li re­cuperării întregii investiţii înainte de termenele prevăzute iniţial. In continuarea lucrărilor, Consiliul de Stat a dezbătut şi aprobat Ra­portul Comisiei pentru analiza ac­tivităţii de soluţionare a propune­rilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi ce­rerilor oamenilor muncii adresate Consiliului de Stat în perioada 1 ia­nuarie—31 august 1978 şi Raportul Consiliului de Miniştri privind rezol­varea propunerilor, sesizărilor, recla­­maţiilor şi cererilor oamenilor mun­cii în semestrul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului în care au fost so­luţionate propunerile, sesizările, re­­clamaţiile şi cererile oamenilor mun­cii şi a recomandat Consiliului de Miniştri şi Comisiei de pe lingă Con­siliul de Stat să acţioneze în conti­nuare pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a acestei activităţi. Totodată, Consiliul de Stat a indicat ministerelor, celorlalte organe cen­trale, consiliilor populare şi unităţilor socialiste să se ocupe cu toată răs­punderea pentru rezolvarea proble­melor ridicate de cetăţeni în scrisori sau în cadrul audienţelor in confor­mitate cu prevederile legilor tării. . Consiliul de Stat a examinat apoi Raportul cuprinzînd concluziile con­trolului cu privire la legalitatea con­­struirii unor locuinţe proprietate per­sonală în municipiul Piatra Neamţ. Din verificările efectuate s-a con­statat că unele persoane din muni­cipiul Piatra Neamţ şi-au construit locuinţe proprietate personală, tip vile, prin abuzuri şi alte încălcări grave ale prevederilor legale, ale nor­melor eticii şi echităţii socialiste. Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprietatea statului a acestor imobile, construite cu încălcarea le­gilor ţării, urmînd ca ele să fie date în folosinţă oamenilor muncii care lucrează nemijlocit în producţie. Consiliul de Stat a soluţionat, în continuare, unele probleme ale acti­vității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului R. P. Ungare Preşedintele Republicii Socialiste pe Bajnai Sándor, care şi-a prezentat România, tovarăşul Nicolae scrisorile de acreditare în calitate de Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, ambasador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Populare Unga­re in ţara noastră. (Continuare în pagina a V-a). Ca pretutindeni în ţară, la Rîmnicu Vîlcea se construiesc în ritm Intens noi şi moderne blocuri de locuinţe UN MARE FRONT DE LUPTĂ IN RĂZBOIUL CONTRA RISIPEI: Sa transformăm materialele secundare şi deşeurile in resurse utile producţiei, economiei naţionale! In circuitul economiei naţionale apar o serie de materiale secunda­re şi deşeuri care, folosite cu price­pere gospodărească, pot deveni resurse utile, preţioase in activi­tatea productivă. Este vorba de şpanul, haldele de zguri metalurgi­ce, fierul provenit din reperele ne­recuperate de la casarea mijloace­lor fixe, de deşeurile de lemn, hîr­­tie, textile, produse reziduale din in­dustria chimică, uleiurile minerale şi anvelopele uzate ş.a. Fie şi nu­mai din această succintă enume­rare rezultă că asemenea materiale secundare şi deşeuri, cu valoare economică ridicată, pot fi găsite la tot pasul aşteptînd mîna de gospo­dar pentru a le reintroduce în circuitul producţiei materiale. A­ceasta este o cerinţă economică majoră, de stringentă actualitate. Pentru ţara noastră, care importă o mare parte din materiile prime necesare industriei, valorificarea materialelor secundare şi a deşeu­rilor a devenit o condiţie sine qua non a asigurării ritmurilor înalte de dezvoltare de la un cincinal la altul. Chiar şi state dezvoltate din punct de vedere economic îşi pun tot mai serios problema atragerii in circuitul economic a materialelor secundare, în scopul reducerii efor­turilor valutare şi, nu în ultimul rînd, al înlăturării unor reale surse de poluare. Abordând această importantă sar­cină economică la recenta şedinţă a Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a cerut consiliilor oamenilor muncii să manifeste o preocupare mai intensă pentru utilizarea integrală a mate­riilor prime şi materialelor care se folosesc în producţie şi, îndeosebi, a metalului, pentru recuperarea ma­terialelor secundare şi a deşeurilor, sortarea acestora în scopul unei reutilizări cu o eficienţă cit mai ri­dicată. De fapt, aşa cum s-a indi­cat, în planurile de aprovizionare trebuie să fie inclusă şi folosirea, într-o proporţie mai mare, a mate­riilor prime şi a materiilor rezultate din procesul productiv, astfel încît să nu se piardă nici o cantitate de substanţă. Consacrăm acestei probleme pagina a Ill-a a ziarului VEŞTI DIN ŢARĂ • 5 000 tone oţel peste prevederi. Colectivul de muncă al oţelăriei electrice din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoa­ra, preocupat în permanenţă de perfecţionarea tehnologiilor de fa­bricaţie a oţelurilor cu caracteris­tici superioare, a elaborat, de la începutul anului şî pină acum, pes­te prevederi, aproape 5 000 tone oţel de calitate superioară, depăşind an­gajamentul asumat la începutul a­­nului şi realizînd, totodată, econo­mii de peste 2 milioane lei. In a­­ceastă secţie sunt asimilate peste 350 mărci de oţeluri, intre care o pon­dere tot mai mare o au oţelurile inoxidabile, oţelurile pentru rul­menţi, precum şi cele pentru sape de foraj la mare adîncime. (Sabin Cerbu). • Eficienţa creaţiei teh­­nico-ştiinţifice de masa. Pînă acum, în etapa de masă a crea­ţiei ştiinţifice şi tehnice din cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cei peste 25 000 de participanţi din ju­deţul Suceava au soluţionat 2 200 obiective, marea lor majoritate vi­­zînd creşterea productivităţii mun­cii şi îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Materializate în practică, ideile novatoare au asigurat, tot­odată, reducerea importurilor cu aproape 2 milioane lei valută, dimi­nuarea cu 1 135 tone a consumurilor de metal, cu 6 300 MWh a celor de energie electrică, economisindu-se şi 4 600 tone combustibil conven­ţional. (Gh. Parascan). • Pe aceleaşi spaţii de producţie, cadrul Combina­tului de articole tehnice din cauciuc de la Piteşti a fost pusă în funcţiu­ne, de curind, o nouă instalaţie pro­ducătoare de benzi transportoare cu cord metalic destinate întreprin­derilor miniere şi siderurgice. Noua capacitate de producţie a fost am­plasată în spaţiile existente, lucră­rile executate in regie proprie fiind finalizate la termenul planificat. (Gh. Cîrstea) • Zăpada în munţi. O­dată cu apariţia primei zăpezi pe frunţile masivelor montane, în ju­deţul Braşov au fost încheiate pre­gătirile pentru sezonul turistic de iarnă. Au fost, revizuite şi reparate casele de adăpost şi refugiile alpi­ne, s-au reamenajat potecile şi s-au refăcut marcajele orientative. Au fost amenajate în bună parte pîrtiile de schi, revizuindu-se mijloacele de transport pe cablu. Salvamontiştii au început patrulările lor obişnuite. (Nicolae Mocanu). • O noua casă de cul­­tură a studenţilor. La Sibiu a fost inaugurată casa de cultură a studenţilor. Beneficiind de 40 de încăperi cu o suprafaţă de peste 800 mp, ca şi de numeroase alte do­tări, noul edificiu cultural pus la dispoziţia studenţilor din localitate oferă condiţii din cele mai bune pentru desfăşurarea unei bogate ac­tivităţi culturale şi politico-educa­tive. (Nicolae Brujan). • Cel mai mare maga­zin din Arad. In municipiul Arad s-a deschis noul şi modernul magazin universal „Ziridava", cea mai mare unitate de acest gen din judeţ. Noul magazin are 33 de ra­ioane situate pe cele patru niveluri ale sale. Totodată, noul magazin dispune de o serie de utilităţi, cum sunt casa de comenzi pentru produ­se alimentare, serviciul de transport la domiciliu al produselor industri­ale, ateliere de croit, călcat și retu­șat îmbrăcăminte. (Constantin Si­­mion). In camera de comandă a termocen­tralei Işalniţa — Craiova

Next