Scînteia, noiembrie 1978 (Anul 47, nr. 11258-11283)
1978-11-01 / nr. 11258
PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11258 Prima ediţie Miercuri 1 noiembrie 1978 6 PAGINI — 30 BANI Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Marţi, 31 octombrie, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Comitetul Politic Executiv a examinat şi aprobat programul cu privire la aprovizionarea populaţiei pe ultimul trimestru al acestui an, precum şi pe semestrul I al anului 1979. Elaborat pe baza indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, programul prevede măsurile necesare pentru asigurarea unei bune aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă de produse alimentare de bază şi de bunuri industriale de consum, în sortimente diversificate şi de calitate superioară. Programul este alcătuit în strînsa concordanţă cu cerinţele de consum determinate de creşterea mai accentuată a veniturilor populaţiei, de trecerea la realizarea celei de-a doua etape a majorării retribuţiei personalului muncitor. In acest sens, fondul de marfă stabilit pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare decît cel desfăcut în perioada precedentă. Comitetul Politic Executiv a stabilit, totodată, o serie de sarcini pentru organismele răspunzătoare de ducerea la îndeplinire a tuturor obiectivelor programului de aprovizionare. S-a indicat Ministerului Comerţului Interior, CENTROCOOP-ului, consiliilor populare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aprovizionarea să acţioneze, în continuare, cu perseverenţă pentru perfecţionarea organizării şi funcţionării reţelei comerciale şi de alimentaţie publică, pentru aprovizionarea ritmică, la nivelul şi în sortimentele stabilite, a populaţiei. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat Codul vamal al Republicii Socialiste România, important act normativ al politicii vamale a ţării noastre. Prevederile sale au drept scop stimularea dezvoltării şi modernizării economiei noastre naţionale, extinderea participării României la diviziunea internaţională a muncii, intensificarea schimburilor culturalştiinţifice cu alte ţâri şi promovarea turismului internaţional, în condiţiile protejării patrimoniului cultural naţional, a intereselor generale ale poporului român. Prin sistematizarea şi unificarea normelor vamale se asigură întărirea rolului de control al organelor vamale asupra respectării monopolului de stat al comerţului exterior, precum şi creşterea răspunderilor organelor centrale, unităţilor producătoare, a întreprinderilor de comerţ exterior şi a celorlalte unităţi socialiste în desfăşurarea tuturor schimburilor. Codul vamal conţine, pe linia reglementărilor referitoare la trecerea peste frontieră a mărfurilor, precizări privind introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară de către persoane fizice, scutirile de taxe vamale, răspunderile şi sancţiunile în caz de nerespectare a normelor vamale. Codul vamal urmează să fie publicat în Buletinul oficial. In încheierea şedinţei, Comitetul Politic Executiv a discutat şi soluţionat probleme privind activitatea curentă de partid și de stat, adoptând măsuri corespunzătoare. [MMMB IIMtelIHI «BW MUStStU U „ZIH KULID1'M KHBUIN MUCKT, MOMI« PENTRU 0 REVOLUŢIE IN AGRICULTURĂ — în cercetarea ştiinţifică, în organizarea şi conducerea agriculturii, în modul de lucru şi în conştiinţa tuturor oamenilor muncii de pe ogoare In atmosfera de puternică angajare şi hotărîre fermă de a înfăptui neabătut sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea al partidului, privind dezvoltarea unei agriculturi moderne, intensive, de mare productivitate, milioanele de oameni ai muncii de la sate au sărbătorit în acest an „Ziua recoltei“ cu un bilanţ rodnic în creşterea producţiilor vegetale şianimale. După cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită cu acest prilej la marea a _________________ dunăre populară din Piteşti, rezultatele obţinute in primii trei ani ai cincinalului actual ne dau dreptul să fim mulţumiţi de felul în care se dezvoltă agricultura noastră. In acest an, buchetul de flori care aduc primăvara agriculturii româneşti a devenit mai mare, mai cuprinzător. _________________ A crescut numărul unităţilor agricole de stat şi cooperatiste care au realizat cu mult peste 4 000 kg grîu şi 5 000 kg de porumb la hectar. De asemenea, este mai mare numărul de cooperative şi întreprinderi de stat care au obţinut recolte de porumb de 10 000 kg şi peste 10 000 kg porumb boabe la hectar. Asemenea recolte pot şi trebuie să devină producţii medii pentru toată agricultura, fete un obiectiv pe deplin realizabil, dovedit de experienţa unităţilor agricole din judeţul Ialomiţa, care in acest an au depăşit producţia de 5 000 kg de porumb la hectar pe întregul judeţ. Departe de a constitui o limită, toate aceste rezultate, ca şi altele la fel de bune obţinute de numeroase unităţi la plantele tehnice, in legumicultura, viticultură, pomicultură şi zootehnie, dovedesc potenţialul uriaş, marile posibilităţi de care dispune agricultura noastră socialistă pentru creşterea producţiilor în toate sectoarele fete de altfel concluzia principală ce se detaşează pregnant din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, prin precizia şi claritatea cu care a jalonat direcţiile principale de acţiune în viitor şi căile de perfecţionare a activităţii din această ramură, constituie un program concret, mobilizator pentru o adevărată revoluţie în agricultură, în vederea dezvoltării ei şi mai puternice. Cerinţele dezvoltării economiei naţionale în etapa actuală, ale ridicării nivelului de trai al poporului impun sporirea producţiilor din această ramură la nivelul prevăzut de hotărîrile Congresului al XI-lea al partidului şi, în acest scop, aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie înlăturate cu hotărîre lipsurile, trebuie declanşată o mobilizare generală a tuturor oamenilor muncii dirn acest sector pentru folosirea deplină şi raţională a pămîntului, utilizarea cu randament sporit a mijloacelor mecanice şi chimice, exploatarea judicioasă a sistemelor de irigaţii, intensificarea cercetării agricole şi promovarea largă, susţinută a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne, pentru creşterea gradului de calificare a cadrelor, a întregii ţărănimi. înfăptuirea exemplară a acestor sarcini constituie un imperativ pentru realizarea obiectivului major, fundamental stabilit de Conferinţa Naţională a partidului din decembrie anul trecut privind trecerea de la acumulările cantitative la o calitate nouă, superioară, salt revoluţionar ce trebuie să se producă şi in toate sectoarele agriculturii noastre socialiste. Evidenţiind această cerinţă, în cuvîntarea rostită la „Ziua recoltei“ tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Pentru a realiza revoluţia în agricultură trebuie să realizăm mai întîi revoluţia în ştiinţă, în conducerea agriculturii, nn modul de a lucra al specialiştilor, al ţărănimii". Aceasta presupune transformarea într-o nouă calitate ________________ a muncii tuturor oamenilor care se ocupă de agricultură — mecanizatori, cooperatori, specialişti, cercetători — a organelor agricole, a organelor de partid, a consiliilor de conducere ale unităţilor agricole ; ea trebuie să se oglindească într-o nouă atitudine faţă de muncă a tuturor ________________ lucrătorilor din agricultură, pentru ca încă în anul viitor să se facă o cotitură radicală în activitatea din această ramură. Partidul cere ca în prima linie a bătăliei pentru producţii tot mai mari să se afle cercetarea agricolă, afirmarea puternică a revoluţiei tehnico-ştiinţifice fiind un factor primordial al dezvoltării agriculturii. Or, in multe privinţe, cercetarea ştiinţifică agricolă a rămas datoare unităţilor productive, care, pentru realizarea sarcinilor mari ce le revin în acest cincinal, au nevoie de seminţe cu valoare biologică ridicată, de soiuri şi hibrizi de mai mare productivitate, cu rezistenţă sporită la condiţii diferite, de rase de animale superioare. Cercetarea noastră agricolă dispune de cadre bine pregătite şi de baza tehnico-materială necesară pentru a rezolva in scurt timp aceste cerinţe. Este nevoie insă ca toţi cei ce lucrează în domeniul cer(Continuare in pag. a 11-a) „Rezultatele bune pe care le avem într-un număr mare de unităţi în unele judeţe demonstrează că peste tot este posibil ca încă în anul viitor să se facă o cotitură radicală în activitatea din agricultură NICOLAE CEAUȘESCU O nouă capacitate de producţie in funcţiune In cadrul programului de dezvoltare a fabricaţiei de tractoare, la întreprinderea de profil din Braşov au fost puse in funcţiune noi capacităţi care vor permite creşterea producţiei de tractoare cu puteri de 45 CP— 70 CP şi de 150—360 CP. Alături de antreprenorul general al lucrării , I.C.I.M. Braşov, o contribuţie deosebită la punerea in funcţiune a noilor capacităţi au adus formaţiile de lucru ale beneficiarului. (Nicolae Mocanu). Suplimentar la export 15 unităţi economice din judeţul Iaşi au livrat clienţilor externi,in 10 luni din acest an, însemnate cantităţi de produse peste plan. Astfel, Combinatul de fibre sintetice, ale cărui produse sunt solicitate în peste 30 de ţări, a furnizat peste prevederi fibre şi fire poliesterice în valoare de 6,2 milioane lei valută. Au depăşit livrările la export şi întreprinderea de antibiotice cu 2 la sută, întreprinderea mecanică de reparat material rulant din Paşcani şi altele. (Manole Corcaci). Şedinţa Consiliului de Stat In ziua de 31 octombrie a.c. a avut loc şedinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România. La şedinţă au participat, ca invitaţi, tovarăşul Manea Mănescu, primul ministru al guvernului, viceprimminiştri ai guvernului, miniştri, alţi conducători de organe centrale, preşedinţi ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale. In cadrul şedinţei, Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind prelevarea pentru societate a unei părţi din valoarea producţiei nete şi Decretul privind unele măsuri pentru apărarea civilă. Consiliul de Stat a examinat şi ratificat : Tratatul de prietenie şi colaborare între Republica Socialistă România şi Kampuchia Democrată, încheiat la Pnom Penh la 29 mai 1978 ; Acordul de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Regatului Maroc, semnat la București la 28 iunie 1978 ; Acordul comercial dintre Republica Socialistă România şi Republica Zair, semnat la București la 8 august 1978 ; Acordul dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Pakistan privind protejarea şi garantarea reciprocă a investiţiei de capital, semnat la Islamabad la 21 ianuarie 1978 . Convenţia referitoare la statutul juridic şi facilităţile Centrului internaţional de informare ştiinţifică şi tehnică, încheiată la Moscova la 26 iunie 1973 ; Convenţia dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind soluţionarea şi prevenirea cazurilor de dublă cetăţenie, seronată la Moscova la 28 iunie 1978; Convenţia între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Bulgaria privind protecţia, întreţinerea şi reconstituirea liniei de frontieră şi a semnelor de frontieră, în sectorul de uscat al frontierei de stat româno-bulgare, semnată la Bucureşti la 27 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială, semnată la Londra la 15 iunie 1978 ; Convenţia cu privire la evitarea dublei impuneri a veniturilor şi bunurilor persoanelor juridice, încheiată la Ulan-Bator la 19 mai 1978 ; Convenţia dintre Republica Socialistă România şi Regatul Suediei pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi avere şi Protocolul la această convenţie, încheiate la Stockholm, la 22 decembrie 1976 ; Protocolul încheiat la Islamabad, la 23 ianuarie 1975, cu privire la modificările Acordului de cooperare economică, tehnică şi ştiinţifică dintre Republica Socialistă România şi Republica Islamică Pakistan. Totodată, Consiliul de Stat a acceptat amendamentele la regulile anexe ale Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 17 iunie 1960. Toate decretele menţionate au fost, în prealabil, dezbătute şi avizate favorabil de comisiile permanente ale Marii Adunări Naţionale, precum şi de către Consiliul Legislativ. Consiliul de Stat a analizat apoi şi a aprobat Raportul privind eficienţa investiţiilor realizate la Sistemul Porţile de Fier şi, în legătură cu aceasta, a adoptat Decretul pentru aprobarea Procesului verbal privind terminarea executării Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, încheiat la Belgrad la 1 octombrie 1977. Consiliul de Stat constată că lucrările acestui important obiectiv hidroenergetic şi de navigaţie, rod al cooperării prieteneşti dintre Republica Socialistă România şi R.S.F. Iugoslavia, s-au realizat înainte de termen, cu o economie la investiţii şi cu o putere superioară celei prevăzute în proiect. Performanţele tehnico-economice ridicate ale acestui obiectiv rezultă din faptul că, în perioada de la punerea în funcţiune, s-au produs în fiecare an cu 500 milioane kWh peste prevederile planului, în condiţiile reducerii preţului de cost li recuperării întregii investiţii înainte de termenele prevăzute iniţial. In continuarea lucrărilor, Consiliul de Stat a dezbătut şi aprobat Raportul Comisiei pentru analiza activităţii de soluţionare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii adresate Consiliului de Stat în perioada 1 ianuarie—31 august 1978 şi Raportul Consiliului de Miniştri privind rezolvarea propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în semestrul 1/1978. Consiliul de Stat a dat o apreciere pozitivă modului în care au fost soluţionate propunerile, sesizările, reclamaţiile şi cererile oamenilor muncii şi a recomandat Consiliului de Miniştri şi Comisiei de pe lingă Consiliul de Stat să acţioneze în continuare pentru o mai bună organizare şi desfăşurare a acestei activităţi. Totodată, Consiliul de Stat a indicat ministerelor, celorlalte organe centrale, consiliilor populare şi unităţilor socialiste să se ocupe cu toată răspunderea pentru rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni în scrisori sau în cadrul audienţelor in conformitate cu prevederile legilor tării. . Consiliul de Stat a examinat apoi Raportul cuprinzînd concluziile controlului cu privire la legalitatea construirii unor locuinţe proprietate personală în municipiul Piatra Neamţ. Din verificările efectuate s-a constatat că unele persoane din municipiul Piatra Neamţ şi-au construit locuinţe proprietate personală, tip vile, prin abuzuri şi alte încălcări grave ale prevederilor legale, ale normelor eticii şi echităţii socialiste. Consiliul de Stat a hotărît trecerea în proprietatea statului a acestor imobile, construite cu încălcarea legilor ţării, urmînd ca ele să fie date în folosinţă oamenilor muncii care lucrează nemijlocit în producţie. Consiliul de Stat a soluţionat, în continuare, unele probleme ale activității curente. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului R. P. Ungare Preşedintele Republicii Socialiste pe Bajnai Sándor, care şi-a prezentat România, tovarăşul Nicolae scrisorile de acreditare în calitate de Ceauşescu, a primit, marţi la amiază, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Ungare in ţara noastră. (Continuare în pagina a V-a). Ca pretutindeni în ţară, la Rîmnicu Vîlcea se construiesc în ritm Intens noi şi moderne blocuri de locuinţe UN MARE FRONT DE LUPTĂ IN RĂZBOIUL CONTRA RISIPEI: Sa transformăm materialele secundare şi deşeurile in resurse utile producţiei, economiei naţionale! In circuitul economiei naţionale apar o serie de materiale secundare şi deşeuri care, folosite cu pricepere gospodărească, pot deveni resurse utile, preţioase in activitatea productivă. Este vorba de şpanul, haldele de zguri metalurgice, fierul provenit din reperele nerecuperate de la casarea mijloacelor fixe, de deşeurile de lemn, hîrtie, textile, produse reziduale din industria chimică, uleiurile minerale şi anvelopele uzate ş.a. Fie şi numai din această succintă enumerare rezultă că asemenea materiale secundare şi deşeuri, cu valoare economică ridicată, pot fi găsite la tot pasul aşteptînd mîna de gospodar pentru a le reintroduce în circuitul producţiei materiale. Aceasta este o cerinţă economică majoră, de stringentă actualitate. Pentru ţara noastră, care importă o mare parte din materiile prime necesare industriei, valorificarea materialelor secundare şi a deşeurilor a devenit o condiţie sine qua non a asigurării ritmurilor înalte de dezvoltare de la un cincinal la altul. Chiar şi state dezvoltate din punct de vedere economic îşi pun tot mai serios problema atragerii in circuitul economic a materialelor secundare, în scopul reducerii eforturilor valutare şi, nu în ultimul rînd, al înlăturării unor reale surse de poluare. Abordând această importantă sarcină economică la recenta şedinţă a Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut consiliilor oamenilor muncii să manifeste o preocupare mai intensă pentru utilizarea integrală a materiilor prime şi materialelor care se folosesc în producţie şi, îndeosebi, a metalului, pentru recuperarea materialelor secundare şi a deşeurilor, sortarea acestora în scopul unei reutilizări cu o eficienţă cit mai ridicată. De fapt, aşa cum s-a indicat, în planurile de aprovizionare trebuie să fie inclusă şi folosirea, într-o proporţie mai mare, a materiilor prime şi a materiilor rezultate din procesul productiv, astfel încît să nu se piardă nici o cantitate de substanţă. Consacrăm acestei probleme pagina a Ill-a a ziarului VEŞTI DIN ŢARĂ • 5 000 tone oţel peste prevederi. Colectivul de muncă al oţelăriei electrice din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara, preocupat în permanenţă de perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie a oţelurilor cu caracteristici superioare, a elaborat, de la începutul anului şî pină acum, peste prevederi, aproape 5 000 tone oţel de calitate superioară, depăşind angajamentul asumat la începutul anului şi realizînd, totodată, economii de peste 2 milioane lei. In această secţie sunt asimilate peste 350 mărci de oţeluri, intre care o pondere tot mai mare o au oţelurile inoxidabile, oţelurile pentru rulmenţi, precum şi cele pentru sape de foraj la mare adîncime. (Sabin Cerbu). • Eficienţa creaţiei tehnico-ştiinţifice de masa. Pînă acum, în etapa de masă a creaţiei ştiinţifice şi tehnice din cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“, cei peste 25 000 de participanţi din judeţul Suceava au soluţionat 2 200 obiective, marea lor majoritate vizînd creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii produselor. Materializate în practică, ideile novatoare au asigurat, totodată, reducerea importurilor cu aproape 2 milioane lei valută, diminuarea cu 1 135 tone a consumurilor de metal, cu 6 300 MWh a celor de energie electrică, economisindu-se şi 4 600 tone combustibil convenţional. (Gh. Parascan). • Pe aceleaşi spaţii de producţie, cadrul Combinatului de articole tehnice din cauciuc de la Piteşti a fost pusă în funcţiune, de curind, o nouă instalaţie producătoare de benzi transportoare cu cord metalic destinate întreprinderilor miniere şi siderurgice. Noua capacitate de producţie a fost amplasată în spaţiile existente, lucrările executate in regie proprie fiind finalizate la termenul planificat. (Gh. Cîrstea) • Zăpada în munţi. Odată cu apariţia primei zăpezi pe frunţile masivelor montane, în judeţul Braşov au fost încheiate pregătirile pentru sezonul turistic de iarnă. Au fost, revizuite şi reparate casele de adăpost şi refugiile alpine, s-au reamenajat potecile şi s-au refăcut marcajele orientative. Au fost amenajate în bună parte pîrtiile de schi, revizuindu-se mijloacele de transport pe cablu. Salvamontiştii au început patrulările lor obişnuite. (Nicolae Mocanu). • O noua casă de cultură a studenţilor. La Sibiu a fost inaugurată casa de cultură a studenţilor. Beneficiind de 40 de încăperi cu o suprafaţă de peste 800 mp, ca şi de numeroase alte dotări, noul edificiu cultural pus la dispoziţia studenţilor din localitate oferă condiţii din cele mai bune pentru desfăşurarea unei bogate activităţi culturale şi politico-educative. (Nicolae Brujan). • Cel mai mare magazin din Arad. In municipiul Arad s-a deschis noul şi modernul magazin universal „Ziridava", cea mai mare unitate de acest gen din judeţ. Noul magazin are 33 de raioane situate pe cele patru niveluri ale sale. Totodată, noul magazin dispune de o serie de utilităţi, cum sunt casa de comenzi pentru produse alimentare, serviciul de transport la domiciliu al produselor industriale, ateliere de croit, călcat și retușat îmbrăcăminte. (Constantin Simion). In camera de comandă a termocentralei Işalniţa — Craiova