Scînteia, ianuarie 1979 (Anul 48, nr. 11311-11335)

1979-01-03 / nr. 11311

PAGINA 2 REVELION 79 (Urmare din pag. I) ţara dumneavoastră, sîntem profund impresionaţi de excepţionala perso­nalitate a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de justeţea, realismul şi consecvenţa politicii internaţionale a României socialiste. Sîntem conşti­enţi că dacă toată lumea ar acţiona cu aceeaşi energie şi fermitate pen­tru cauza păcii acest ideal ar fi mult mai curînd atins“, în Bărăgan, toast pentru recolte record. E noapte, dar pretutindeni, de la Malu la Giurgeni, de la Ulmu la Făcăieni şi de la Feteşti la Miloşeşti, Bărăganul freamătă. Griul răsărit perie ascultă colindătorii care trec de la o casă la alta, trăgînd brazdă pen­tru belşug şi bunăstare : „An din an răsare ţară / Precum griu-n primăvară / Pentru rod şi bunăstare / Pentru drumul nostru care / E deschis spre libertate / Spre pace, prietenie / Spre înaltă omenie / Să-l cinstim că-i vreme bună / După datina străbună La Grindu. Anul nou a fost întîm­­pinat împreună de mai multe familii de cooperatori. Eroul Muncii Socialis­te Anghel Mircea Dan, preşedintele cooperativei agricole de producţie, le spunea comesenilor ridicînd paha­rul : „Am ase­r­tat, acum, la televi­zor. Mesajul bunului bărbat al ţării, Îndemnurile •' ’rările »el- ' e IntrepT'-» , 1 ■ • r t, .......... ă a -l-.viutia moderni­zat... a marilor randamente. Noi am şi început să facem acest lucru. Am obţinut, mn 1978, recolte record. Iar pentru ’79 ne-am propus să dobîn­­dim 7 000 kg de porumb neirigat la hectar şi 3 200 kg de floarea-soare­­lui. Vrem să facem şi mai mult. Pen­tru asta ridic acum paharul !“. Colectivul întreprinderii agricole de stat Ograda, adevărată citadelă a agriculturii moderne, primeşte noul an în jurul falnicului brad, cu frun­tea sus. Inginerul Melenti Tuduce, directorul unităţii, a închinat cu me­canizatorii Dragu Rădulescu, Corio­­lan Răghină, cu îngrijitorul Nicolae Stan, cu fermierii Ion Corboşi şi Paul Tatu, cu constructorii Ion Ma­rin şi Ion Sava. Apoi au intrat co­lindătorii, un grup de mecanizatori : „Le urăm şi celor care / Aduc ro­dul din ogoare / O urare cu ecou / Că suntem­ judeţ erou / Şi în fiecare an / Dăm producţii peste plan / Bor­­cea, Smirna, Dor Mărunt / Le prin­dem intr-un cuvînt / Deci din sud şi pină-n nord / Cuvîntul tuturor: record“. Tradiţionalele urări în limba unică a frăţiei. La Bălan, oraşul minerilor de la poalele Hăşmaşului Mare, celebrarea străbunelor datini de înnoire a anului a avut loc sub semnul bucuriei, vieţii şi muncii înfrăţite. La cantina-restau­­rant a întreprinderii i-am întilnit pe ortacii români şi maghiari petrecînd împreună cu familiile lor, ridicînd paharul pentru împlinirile din ’78, pentru perspectivele din ’79. -- Avem de ce ne bucura — ne-a spus Constantin Statulat, şef de bri­gadă la mina Fagul cetăţii. Astăzi, păşind pragul noului an 1918, bucuria ne este cu atit mai mare, cu cît ştim Harghita noastră intrată în rindul judeţelor care realizează o producţie industrială de 10 miliarde Iei. Reali­zăm acum, la mina noastră, o pro­ducţie de 16 ori mai mare decit cu 15 ani in urmă.­­ Toţi cei care trăim şi muncim pe aceste meleaguri, români şi ma­ghiari, în strinsă unitate ,şi frăţie, ne bucurăm deopotrivă de binefacerile anilor de lumină ai socialismului a ţinut să remarce minerul Szöcs Aron. In viaţa nouă pe care o trăim azi se reflectă cu putere grija perma­nentă a conducerii partidului şi sta­tului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru dezvolta­rea şi înflorirea meleagurilor noastre in pas cu întreaga ţară. Ca în fiecare zi, şi cu prilejul re­velionului, ortacii de muncă şi-au adresat acelaşi „Noroc bun !“ şi „Joczerencsăt“. ...întreprinderea de maşini­ agregate şi subansamble auto este cea mai tî­­nără unitate aparţinînd industriei construcţiilor de maşini de pe plat­forma industrială a oraşului Sfîntu Gheorghe — judeţul Covasna. Un mare număr de muncitori şi tehni­cieni — printre care Korodi Gheor­ghe, Andrei Cochior, Lucia şi Emi­lian Tănase, Bardocz Eva, Nelu Mu­ţu­, Doina Sărăcuţ, Szoradi şi Piros­ka Zoltán, Fazekas Andrei — români şi maghiari, în caldă infrăţire — au sărbătorit laolaltă un revelion ca în­­tr-o mare familie. Sărbătoarea a coincis cu aniversarea unui an de la punerea in funcţiune a unităţii în care lucrează. S-a toastat cu mindrie pentru izbînzile acestui an Inaugural. ...O atmosferă de luminoasă voie bună a domnit şi la revelionul oame­nilor muncii de la întreprinderea de piese auto din Sibiu, la care au par­ticipat peste 250 de muncitori, ingi­neri, tehnicieni cu familiile lor, ro­mâni şi germani, uniţi în aceleaşi gînduri şi fapte sub semnul marilor împliniri. — Nicăieri nu m-aş fi simţit mai bine ca aici, printre tovarăşii mei — ne spune tovarăşul Kurt Sedler, re­­glor, şef de echipă. Pentru noi toţi a fost un an bogat în evenimente de o deosebită semnificaţie pentru po­litica internă şi externă, înţeleaptă şi clarvăzătoare, a partidului şi statului, la care o „inestimabilă contribuţie o aduce secretarul general al partidu­lui. Poziţia principială, clară, realistă şi fermă, de pace şi dezarmare, exprimată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dă glas voinţei întregului nostru popor de a se pune capăt de­finitiv cursei nebuneşti a înarmări­lor, de a se instaura pretutindeni o lume a păcii şi a colaborării intre popoare. O astfel de cale dă poporu­lui nostru încredere într-un viitor de muncă, de linişte şi pace, de asigu­rare a drepturilor esenţiale ale omu­lui. Pentru că, trebuie s-o spunem, în multe locuri din lume aşa-zisele drepturi ale omului, demagogic trîm­­biţate de unii, fac casă bună cu ne­siguranţa zilei de mîine. Aici, în ţara mea, sînt stăpîn pe munca mea, sînt stimulat şi material şi moral, aici mi-am construit o casă nouă, avem un autoturism, copiii urmează şcoala în limba maternă. Intrăm intr-un an nou cu Încrederea în realizările vii­toare, cu hotărîrea de a munci şi mai bine, de a ne face pe deplin datoria, fiecare la locul său de muncă. „La mulţi ani!“ pe mări şi oceane. Bilioane româneşti la mii de kilometri depăr­tare. Cu sarmale, cu pluguşoare şi răvaşe. Fără cetina din Carpaţi, dar cu gîndul fierbinte la munţii şi cîm­­piile de acasă, în noaptea de reve­lion, marea majoritate a celor 150 de nave ale flotei comerciale româneşti s-au aflat departe, pe mări şi oceane sau în diferite porturi ale lumii. Pe recepţie toată noaptea, staţia de radio „NAVROM“ din Constanţa a înregis­trat radiogramele lor. „Ne aflăm un drum spre casă, iar la bord domneşte o atmosferă sărbă­torească — au transmis cei de pe mi­neralierul „Callatis“ de 55 000 tdw. Sîntem bucuroşi că în toate porturile pavilionul ţării noastre pe care-l pur­tăm la catarg este intîmpinat ca un stindard de pace şi prietenie între popoare. Pentru toate acestea sîntem mîndri şi mulţumim din inimă parti­dului. Celor dragi de acasă le urăm sănătate, fericire şi la mulţi ani ! In numele echipa­jului, căpitan de cursă lungă Mihai Chirilă“. Un mesaj ase­mănător de pe cargoul „Frăsinet“ : „Aflat in drum spre Singapore, echi­pajul navei noastre încheie în această noapte un an plin de succese şi intră în 1979 cu hotărîrea de a contribui din plin la realizarea exemplară a scrinilor ce revin flotei noastre“. In timp ce trimiteam spre tipar rîn­­durile de mai sus, telexul redacţiei a început să bată următorul mesaj transmis prin radio şi retransmis de portul Constanţa, prin telex, redac­ţiei noastre : Ziarul „Scinteia“ Bucu­reşti. Echipajul cargoului „Borsec“, navigînd în apele Oceanului Indian, transmite familiilor şi întregului nos­tru popor un tradiţional şi călduros «La mulţi ani !»*. Comandantul navei, Epure Nicolae, biroul organizaţiei de partid şi întregul echipaj. Hunedoara: „Fie-vă ţelul ca oţelul !“. Siderur­­giştii hunedoreni care nu erau pre­zenţi în faţa vetrelor incandescente de metal şi-au dat întilnire la can­tina-restaurant „Siderurgistul“, la clubul „Siderurgistul“ şi la casa de odihnă de la Cinciş. „ A fost un an rodnic, pe toate planurile, ne-a spus maistrul Nicolae Avramescu, de la Oţelăria nr. 2 elec­trică , obiectiv de curmd intrat in producţie. Primul cuptor, o mindrie a tehnicii româneşti, l-am ridicat noi, oţelarii, împreună cu constructo­rii. Il cunoaştem la perfecţie şi de aceea vom asigura atingerea para­metrilor proiectaţi înainte de termen. In noul an vor intra în producţie încă un cuptor de 100 de tone la noua oţelărie electrică, un laminor de sirmă şi unul de semifabricate. Obiective importante ale actualului cincinal pe care hunedorenii le vor exploata cu toată priceperea, asigu­­rînd ţării metal mai mult şi mai bun. La toate mesele se aud urări de spor la muncă in noul an, pentru noi bucurii­ şi împliniri.­­ Crerterul Gheorghe Bărbuş ne spune : „Trans­formarea acumulărilor cantitative într-o nouă calitate, superioară, ne-a mobilizat pe toţi la o activitate susţinută pentru economisirea meta­lului şi folosirea lui mai eficientă. In anul pe care-1 inaugurăm, la noi în combinat se vor economisi aproxi­mativ 17 kg de metal pe tona de laminate şi se va realiza o produc­ţie suplimentară de circa 50 000 tone laminate , prin creşterea ponderii otelului turnat sub presiune se va obţine o economie de metal faţă de procedeul clasic de 55 kg pe tona de oţel. Si sunt multe alte asemenea noi procedee si tehnologii pe care le vom aplica in noul an, an hotărîtor al cincinalului". Pe fundalul ultimelor sale cuvinte se aud urătorii hunedoreni : „La mulţi ani, multe medalii, / sem­ne ale hărniciei, pe pieptul siderur­giei / Fie-vă ţelul, flăcăi, ca oţelul. Revelion în haine os­tăşeşti, cursul dimineţii de ieri am primit la redacţie următoa­rea scrisoare : „Fie că ne-am aflat la posturile de veghe sau in jurul bradului împodo­bit sărbătoreşte, şi noi, ostaşii ţării, am intîmpinat noul an cu bucurie si optimism. Ne-am simţit minunat. Ar­tiştii amatori ai subunităţii ne-au oferit inspirate momente de umor ostăşesc şi tradiţionalul pluguşor. Co­mandantul ne-a adresat felicitări pentru faptul că in anul încheiat subunitatea a cucerit pentru a şaptea oară consecutiv titlul de "Subunitate de frunte». Clipe de marş emoţie am trăit atunci cînd, la cumpăna dintre ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, comandantul su­prem al forţelor noastre armate, a rostit mesajul către popor. Cuvintele mesajului au vibrat puternic în ini­mile noastre. Ascultîndu-le, ne-am îndreptat gindurile pline de recunoş­tinţă — primele noastre gînduri din noul an — către partid, către coman­dantul suprem“. Sergent Vasile ZAR­­NICA: „Să fie pace, pace pe pămînt!“ „Să fie pace, pace pe pămînt, Dorinţa noastră vie, arzătoare Să fie pace, pace şi oricînd. Doar înţelegere intre popoare. Iţi mulţumim conducător Iubit, Cuvîntul ţării ca floarea se desface, Şi urcă spre înaltul infinit Dorinţa noastră arzătoare pentru pace !“ (Din programul de revelion al brigăzii artistice a uzinei furna­­le-aglomerare de la Combinatul siderurgic Galaţi). Sărbătoarea noului an într-un bloc înălţat... în două zile şi două nopţi. Sunăm la apartamentul nr. 2, din blocul 13, de pe strada Mercur din Braşov. Un bloc nou, cu miros proas­păt de var. Gazdă — maistrul Ioan Stan, de la întreprinderea de construcţii industriale şi montaje Braşov. A­di­că tocmai cel care l-a şi montat. Spunem „montat“, deoarece apartamentul face parte dintr-un bloc din elemente spaţiale, realizat în „fabrica de case“ a întreprinderii respective. „ Este un revelion în familie. Il sărbătorim împreună cu cei trei fraţi şi sora mea, veniţi din Ilfov. Pentru mine, acest revelion are o semnifi­caţie aparte : îmi inaugurez cu acest prilej apartamentul în care m-am mutat de cîteva zile. Este penultimul bloc din elemente spaţiale pe care l-am montat în acest an... — In cit timp l-aţi ridicat ? — In 50 de ore. Un bloc in două zile şi două nopţi ! Sunăm la apartamentul vecin. Ne deschide şi ne invită în casă tînărul Ion Prundaru. Şi aici, veselia este la ea acasă. — Cînd am intrat la I.C.I.M., cu cîteva luni în urmă, împreună cu Bella Kovács, ca zidari-finisori, ni s-a spus că vom primi locuinţe in blocul a cărui fundaţie va fi turnată în luna decembrie. Ne-am gîndit atunci că va trebui să mai aşteptăm vreo opt luni. Vă inchipuiţi surpri­za noastră cînd, acum cîteva zile, am fost anunţaţi să ne luăm in pri­mire apartamentele !“. La mulţi ani, harnici constructori ai ţării­­ ,„­vem destule moti­ve să toastăm“. Citeva zeci de familii ale constructorilor de tractoare craioveni au petrecut reve­lionul la clubul întreprinderii. Urări și cîntece, atmosferă de sărbătoare, după datină. La răscrucea dintre cel de- ' *-“ilea cel de-al patrulea an al­­ , colectivul acestei mo­del avut de ce să se feli­cite ntru caire s-a și turnat in ipanie. Intîi pentru... iste o sută de ani, cînd s-a înt aprinderea, se fabricau aic elite de in şi cinepă“ şi alt­ea „produse tehnice“. Re­dernizată din temelii, uz toreşte azi cel de-al 6­ .­tor (din seria celor mai pi­­ctoare româneşti). S-a d­ io cupă de şampanie pa­ia ce se va duce aici în­­ care am păşit — ne spune­u veteranii imreprinaeru, 1: n Amărăzeanu — a venit­­ cu cerinţa de a asimila i 3 încă patru tipuri de I todeme. Anul acesta este î meralizării noului meca­mico-financiar, ceea ce în­­pentru colectivul nostru e bine organizată, mai efi­­rltate mai bune“. enii născuţi de nn. Odată cu „noul năs­, au venit pe lume, in evelionului si autentici nou ii au văzut lumina zilei in­uminoasă... noapte — noap­­oi de sănătate, prosperitate Printre ei, doi gemeni năs­­noita maternitate din Vaslui in si Petrică Olaru, fiii coo­­arei Vera Olaru din comuna satul Poiana Alexei. Ceilalţi copii (8 băieţi şi 2 fete) ai fa­ji Olaru, adunaţi în noaptea ista in jurul tatălui, au primit iei cea mai frumoasă veste din­­ul­am: vor fi 12. Gemenilor Mărin si Petrică si tu­turor celor care au venit pe lume odată cu Anul nou să le urăm, in numele societăţii noastre care-i va ocroti si le va asigura un minunat viitor : „La mulţi ani !“. Moş Gerilă... statisti­cian. În noaptea cea mai lungă Moş Gerilă şi-a împărţit, ultimele da­ruri. Intîlnindu-l, ne-a declarat că sacul lui pentru bucureşteni a fost mai greu de dus ca în alţi ani. Şi-a scos carnetul şi a început să ne informeze ca un statistician : „Am adus 150 mii de brazi şi (într-o formulă mai mo­dernă şi mai... raţională) 40 de mii de brazi din plastic. Pentru împodobi­rea lor — vreo trei milioane de glo­buri, peste 150 mii seturi de luminări şi de lumini electrice, 650 mii de du­zini de artificii, beteală, jucării, bom­boane, ciocolată şi altele. Am oferit cele necesare pentru 200 kilometri cîrnaţi de casă ; de asemenea, 300 tone de curcani, 250 vagoane de meze­luri, 170 vagoane de vin, 180 mii sticle de şampanie, 600 vagoane de citrice. Apoi 14 vagoane de cozonaci, 10 va­goane de fursecuri, 7 vagoane torturi. — Dar cu... partea distractivă ? — Am împărţit prin familiile bucu­­reştenilor televizoare, aparate de ra­dio, magnetofoane, casetofoane, benzi, casete, discuri. In total vreo 150 de vagoane de produse... cintătoare.­­ — Alte daruri mai substanţiale ? — In privinţa asta mi-am desfăşu­rat activitatea pe tot parcursul anu­lui 1978. Numai acum, in preajma Anului nou, am dus pe la casele bucureştenilor 10 mii de garnituri de mobilă. Multora le-am adus covoare, lustre, frigidere, maşini de gătit, de spălat... — Mai global ? — Mai global, sacul meu din „luna cadourilor“ pentru bucureşteni, in va­loare de aproape 5 miliarde de lei, abia a încăput intr-o garnitură de tren lungă cît de la Bucureşti la Ploieşti ! — Atunci, ciocneşte şi dumneata un pahar, că ţi-o fi de-ajuns... — A, nu-s obosit. Doar nu credeţi că le-am cărat eu pe toate astea în spate. Şi le-au cumpărat ei, bucu­­reştenii... Din veniturile lor. Eu mi-am pus doar „eticheta“. Ne-am despărţit cu promisiunea moşului că la anul se va reîntoarce­­şi mai încărcat, Pluguşoarele... urba­nizării, crescut din an în an / Devenind centru urban...“ — au spus in Pluguşorul lor pionierii din Pechea, judeţul Galaţi, la revelionul harnicilor locuitorilor de aici, care, o­­dată cu trecerea în noul an, se des­părţeau de statutul de... săteni. Pe­chea a devenit oraş. „Cu ce nu sun­tem­ orăşeni ? — a zis, ridicînd paharul, primarul Eugen Valache. Ia să pri­vim o clipă la tot ce am înfăptuit in anii din urmă — am adus oraşul la noi ! Iar in 1979 vom merge şi mai departe cu industria : secţii de mase plastice, de articole inoxidabile, fa­brica de brinzeturi...“ „Sigur că de­venim orăşeni, dar răminem şi agri­cultori — a adăugat Eroul Muncii So­cialiste Ion Negoiţă, preşedintele C.A.P. Pechea. Trebuie să facem o agricultură modernă, de m­ult randa­ment, la nivel industrial. Asta să ne fie vreo­oft de Anul nou !“ .„..Iar in anul care vine / Orăşeni ne va sta bine“ , au închinat in ju­rul meselor bogate şi cei din Broş­­teni, judeţul Suceava. E vorba de aceeaşi localitate celebră cindva-n sărăcie, despre care Ion Creangă făcea „haz de necaz“. Pe care munca oamenilor a ridicat-o în anii noştri pe treptele bunăstării şi civilizaţiei. De altfel, cinci localităţi sucevene vor fi înălţate, pînă în anul 1980, la rangul de oraşe. Pe malul apei se-mpletesc­­ cărări ce duc la... mama. înmănun­cheaţi atmosfera poeziei lui Coşbuc cu bucuria cooperatoarei Maria Ol­­teanu şi veţi afla atmosfera nopţii de Anul nou din căsuţa albastră, curată ca un pahar, din comuna Mi­­laş, Bistriţa-Năsăud. Din toate col­ţurile ţării i-au venit copiii : Măriuţa şi Cornelia, cu soţii lor, din Sibiu (prima — lucrătoare la artizanat, a doua — muncitoare la întreprinderea „Flamura roşie“) ; Dorina, cu soţul, din Baia Mare (o şefă de echipă in industria alimentară) ; Emilia, tot din Baia, e croitoreasă ; Florin, din Bistriţa, e sculptor de mobilă ; Flo­­rica, e elevă la liceul industrial din Bistriţa ; Aurel, „Cristea“, e în clasa a VI-a la şcoala din sat. Şi au mai înconjurat-o pe bunica nepoţeii. Opt copii a crescut Maria Olteanu. Al optulea insă nu era de faţă... Lăcătuşul mecanic Vasile Olteanu se afla peste mări şi ţări, ca specialist. Cei reîntorşi acasă i-au făcut mamei daruri, i-au veselit sufletul — „dar, a spus ea într-o doară, spre miezul nopţii, parcă lipseşte o vorbă din­­tr-un cîntec“. Cînd, deodată, s-a au­zit clinele. Toţi au tresărit Colindă­tori intirziaţi ? Nu, era poştaşul. „Nană - Mărie, acuşi am primit-o !“ Telegramă dintr-o localitate de care nu se auzise pe meleagul Năsăudu­­lui : „Hassi-Messauud“. Expeditor : Vasile. „Iţi mulţumesc măicuţă mult pentru că ne-ai dat la toţi un dar nepreţuit pentru toată viaţa : munca. Să ne trăieşti să te poţi bucura de noi. La mulţi ani !“. Era vorba ce lipsea din cîntecul de an nou în căsuţa albastră... O cupă de şampanie pentru cupele perfor­manţelor sportive. Şase milioane de participanţi la prima ediţie a „Daciadei“ ! In noaptea Re­velionului s-au închinat paharele şi în cinstea „Daciadei“, pentru succe­sul celei de-a doua ediţii, pentru noi victorii de prestigiu in palmaresul sportului românesc. ...Natalia Mărăşescu, renumita noas­tră atletă, a sărbătorit sosirea Anului nou în stagiunea Băile Herculane. Le-au urat „La mulţi ani !“, ei şi grupului de sportivi craioveni aflaţi in pregătire la munte, directorul sta­ţiunii, dr. Ilie Cristescu, gazdă pri­mitoare a recentului campionat na­ţional de şah. Paharele s-au ridicat pentru toast, dar cadrul auster, sportiv, a... scurtat petrecerea. A doua zi, în prima zi a anului 1979, Natalia a efectuat două antrenamen­te, adică, mai pe înţeles, a alergat cot la cot cu băieţii atleţi, aproxima-O singură cupă de şampanie a sorbit şi un alt membru din ultimul schimb al „Ştafetei Daciadei“, Dai Grecu, bine-unoscutul performer de talie mondială în gimnastica mascu­lină, sportiv de mare seriozitate şi de o sîrguinţă exemplară. Noaptea, scurtă, de numai cîteva ore, s-a scurs repede, în mijlocul rudelor şi prie­tenilor. Dan se găseşte în plină se­siune specială de examene. Alte gin­­duri pentru noul an ? Sporirea valorii exerciţiului său printr-un nou element spectaculos. Pentru toţi sportivii ţării d urarea de a obţine noi si noi victorii în lupta pentru recorduri şi performanţe su­perioare in toate ramurile sportului, pentru ridicarea la un nivel şi ma­i înalt a prestigiului sportului româ­nesc ! tiv 20 kilometri pe cărări de munte,­nesc ! Reportaj realizat de Mihai CARANFIL, Constantin MORARU, reporterii şi corespondenţii „Scînteii" Un pluguşor tineresc, după datini vechi şi noi — la revelionul tineretului din Capitală. „La mulţi ani!”. Urări de succese, sănătate şi pace, la revelionul de la „Griviţa roşie" Botoşani, întreprinderea de textile „Moldova". Un gind optimist despre piiza de aur a succeselor din 79. Tineri români şi maghiari, într-un dans al frăţiei, la revelionul tineretului de la Miercurea Ciuc. Foto : H. P. Zoltán Colectivul întreprinderii „Tehnofrig" din Cluj-Napoca a toastat pentru munca spornică din noul an La revelionul tineretului din Capitală (Pavilionul de tîrguri şi expoziţii) — o imagine a exuberanţei şi bucuriei, a încrederii în perspectivele noului an. Fotó : E. Dichis rsiKXX SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 197

Next