Scînteia, ianuarie 1979 (Anul 48, nr. 11311-11335)
1979-01-03 / nr. 11311
PAGINA 2 REVELION 79 (Urmare din pag. I) ţara dumneavoastră, sîntem profund impresionaţi de excepţionala personalitate a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, de justeţea, realismul şi consecvenţa politicii internaţionale a României socialiste. Sîntem conştienţi că dacă toată lumea ar acţiona cu aceeaşi energie şi fermitate pentru cauza păcii acest ideal ar fi mult mai curînd atins“, în Bărăgan, toast pentru recolte record. E noapte, dar pretutindeni, de la Malu la Giurgeni, de la Ulmu la Făcăieni şi de la Feteşti la Miloşeşti, Bărăganul freamătă. Griul răsărit perie ascultă colindătorii care trec de la o casă la alta, trăgînd brazdă pentru belşug şi bunăstare : „An din an răsare ţară / Precum griu-n primăvară / Pentru rod şi bunăstare / Pentru drumul nostru care / E deschis spre libertate / Spre pace, prietenie / Spre înaltă omenie / Să-l cinstim că-i vreme bună / După datina străbună La Grindu. Anul nou a fost întîmpinat împreună de mai multe familii de cooperatori. Eroul Muncii Socialiste Anghel Mircea Dan, preşedintele cooperativei agricole de producţie, le spunea comesenilor ridicînd paharul : „Am asertat, acum, la televizor. Mesajul bunului bărbat al ţării, Îndemnurile •' ’rările »el- ' e IntrepT'-» , 1 ■ • r t, .......... ă a -l-.viutia modernizat... a marilor randamente. Noi am şi început să facem acest lucru. Am obţinut, mn 1978, recolte record. Iar pentru ’79 ne-am propus să dobîndim 7 000 kg de porumb neirigat la hectar şi 3 200 kg de floarea-soarelui. Vrem să facem şi mai mult. Pentru asta ridic acum paharul !“. Colectivul întreprinderii agricole de stat Ograda, adevărată citadelă a agriculturii moderne, primeşte noul an în jurul falnicului brad, cu fruntea sus. Inginerul Melenti Tuduce, directorul unităţii, a închinat cu mecanizatorii Dragu Rădulescu, Coriolan Răghină, cu îngrijitorul Nicolae Stan, cu fermierii Ion Corboşi şi Paul Tatu, cu constructorii Ion Marin şi Ion Sava. Apoi au intrat colindătorii, un grup de mecanizatori : „Le urăm şi celor care / Aduc rodul din ogoare / O urare cu ecou / Că suntem judeţ erou / Şi în fiecare an / Dăm producţii peste plan / Borcea, Smirna, Dor Mărunt / Le prindem intr-un cuvînt / Deci din sud şi pină-n nord / Cuvîntul tuturor: record“. Tradiţionalele urări în limba unică a frăţiei. La Bălan, oraşul minerilor de la poalele Hăşmaşului Mare, celebrarea străbunelor datini de înnoire a anului a avut loc sub semnul bucuriei, vieţii şi muncii înfrăţite. La cantina-restaurant a întreprinderii i-am întilnit pe ortacii români şi maghiari petrecînd împreună cu familiile lor, ridicînd paharul pentru împlinirile din ’78, pentru perspectivele din ’79. -- Avem de ce ne bucura — ne-a spus Constantin Statulat, şef de brigadă la mina Fagul cetăţii. Astăzi, păşind pragul noului an 1918, bucuria ne este cu atit mai mare, cu cît ştim Harghita noastră intrată în rindul judeţelor care realizează o producţie industrială de 10 miliarde Iei. Realizăm acum, la mina noastră, o producţie de 16 ori mai mare decit cu 15 ani in urmă. Toţi cei care trăim şi muncim pe aceste meleaguri, români şi maghiari, în strinsă unitate ,şi frăţie, ne bucurăm deopotrivă de binefacerile anilor de lumină ai socialismului a ţinut să remarce minerul Szöcs Aron. In viaţa nouă pe care o trăim azi se reflectă cu putere grija permanentă a conducerii partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, pentru dezvoltarea şi înflorirea meleagurilor noastre in pas cu întreaga ţară. Ca în fiecare zi, şi cu prilejul revelionului, ortacii de muncă şi-au adresat acelaşi „Noroc bun !“ şi „Joczerencsăt“. ...întreprinderea de maşini agregate şi subansamble auto este cea mai tînără unitate aparţinînd industriei construcţiilor de maşini de pe platforma industrială a oraşului Sfîntu Gheorghe — judeţul Covasna. Un mare număr de muncitori şi tehnicieni — printre care Korodi Gheorghe, Andrei Cochior, Lucia şi Emilian Tănase, Bardocz Eva, Nelu Muţu, Doina Sărăcuţ, Szoradi şi Piroska Zoltán, Fazekas Andrei — români şi maghiari, în caldă infrăţire — au sărbătorit laolaltă un revelion ca într-o mare familie. Sărbătoarea a coincis cu aniversarea unui an de la punerea in funcţiune a unităţii în care lucrează. S-a toastat cu mindrie pentru izbînzile acestui an Inaugural. ...O atmosferă de luminoasă voie bună a domnit şi la revelionul oamenilor muncii de la întreprinderea de piese auto din Sibiu, la care au participat peste 250 de muncitori, ingineri, tehnicieni cu familiile lor, români şi germani, uniţi în aceleaşi gînduri şi fapte sub semnul marilor împliniri. — Nicăieri nu m-aş fi simţit mai bine ca aici, printre tovarăşii mei — ne spune tovarăşul Kurt Sedler, reglor, şef de echipă. Pentru noi toţi a fost un an bogat în evenimente de o deosebită semnificaţie pentru politica internă şi externă, înţeleaptă şi clarvăzătoare, a partidului şi statului, la care o „inestimabilă contribuţie o aduce secretarul general al partidului. Poziţia principială, clară, realistă şi fermă, de pace şi dezarmare, exprimată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dă glas voinţei întregului nostru popor de a se pune capăt definitiv cursei nebuneşti a înarmărilor, de a se instaura pretutindeni o lume a păcii şi a colaborării intre popoare. O astfel de cale dă poporului nostru încredere într-un viitor de muncă, de linişte şi pace, de asigurare a drepturilor esenţiale ale omului. Pentru că, trebuie s-o spunem, în multe locuri din lume aşa-zisele drepturi ale omului, demagogic trîmbiţate de unii, fac casă bună cu nesiguranţa zilei de mîine. Aici, în ţara mea, sînt stăpîn pe munca mea, sînt stimulat şi material şi moral, aici mi-am construit o casă nouă, avem un autoturism, copiii urmează şcoala în limba maternă. Intrăm intr-un an nou cu Încrederea în realizările viitoare, cu hotărîrea de a munci şi mai bine, de a ne face pe deplin datoria, fiecare la locul său de muncă. „La mulţi ani!“ pe mări şi oceane. Bilioane româneşti la mii de kilometri depărtare. Cu sarmale, cu pluguşoare şi răvaşe. Fără cetina din Carpaţi, dar cu gîndul fierbinte la munţii şi cîmpiile de acasă, în noaptea de revelion, marea majoritate a celor 150 de nave ale flotei comerciale româneşti s-au aflat departe, pe mări şi oceane sau în diferite porturi ale lumii. Pe recepţie toată noaptea, staţia de radio „NAVROM“ din Constanţa a înregistrat radiogramele lor. „Ne aflăm un drum spre casă, iar la bord domneşte o atmosferă sărbătorească — au transmis cei de pe mineralierul „Callatis“ de 55 000 tdw. Sîntem bucuroşi că în toate porturile pavilionul ţării noastre pe care-l purtăm la catarg este intîmpinat ca un stindard de pace şi prietenie între popoare. Pentru toate acestea sîntem mîndri şi mulţumim din inimă partidului. Celor dragi de acasă le urăm sănătate, fericire şi la mulţi ani ! In numele echipajului, căpitan de cursă lungă Mihai Chirilă“. Un mesaj asemănător de pe cargoul „Frăsinet“ : „Aflat in drum spre Singapore, echipajul navei noastre încheie în această noapte un an plin de succese şi intră în 1979 cu hotărîrea de a contribui din plin la realizarea exemplară a scrinilor ce revin flotei noastre“. In timp ce trimiteam spre tipar rîndurile de mai sus, telexul redacţiei a început să bată următorul mesaj transmis prin radio şi retransmis de portul Constanţa, prin telex, redacţiei noastre : Ziarul „Scinteia“ Bucureşti. Echipajul cargoului „Borsec“, navigînd în apele Oceanului Indian, transmite familiilor şi întregului nostru popor un tradiţional şi călduros «La mulţi ani !»*. Comandantul navei, Epure Nicolae, biroul organizaţiei de partid şi întregul echipaj. Hunedoara: „Fie-vă ţelul ca oţelul !“. Siderurgiştii hunedoreni care nu erau prezenţi în faţa vetrelor incandescente de metal şi-au dat întilnire la cantina-restaurant „Siderurgistul“, la clubul „Siderurgistul“ şi la casa de odihnă de la Cinciş. „ A fost un an rodnic, pe toate planurile, ne-a spus maistrul Nicolae Avramescu, de la Oţelăria nr. 2 electrică , obiectiv de curmd intrat in producţie. Primul cuptor, o mindrie a tehnicii româneşti, l-am ridicat noi, oţelarii, împreună cu constructorii. Il cunoaştem la perfecţie şi de aceea vom asigura atingerea parametrilor proiectaţi înainte de termen. In noul an vor intra în producţie încă un cuptor de 100 de tone la noua oţelărie electrică, un laminor de sirmă şi unul de semifabricate. Obiective importante ale actualului cincinal pe care hunedorenii le vor exploata cu toată priceperea, asigurînd ţării metal mai mult şi mai bun. La toate mesele se aud urări de spor la muncă in noul an, pentru noi bucurii şi împliniri. Crerterul Gheorghe Bărbuş ne spune : „Transformarea acumulărilor cantitative într-o nouă calitate, superioară, ne-a mobilizat pe toţi la o activitate susţinută pentru economisirea metalului şi folosirea lui mai eficientă. In anul pe care-1 inaugurăm, la noi în combinat se vor economisi aproximativ 17 kg de metal pe tona de laminate şi se va realiza o producţie suplimentară de circa 50 000 tone laminate , prin creşterea ponderii otelului turnat sub presiune se va obţine o economie de metal faţă de procedeul clasic de 55 kg pe tona de oţel. Si sunt multe alte asemenea noi procedee si tehnologii pe care le vom aplica in noul an, an hotărîtor al cincinalului". Pe fundalul ultimelor sale cuvinte se aud urătorii hunedoreni : „La mulţi ani, multe medalii, / semne ale hărniciei, pe pieptul siderurgiei / Fie-vă ţelul, flăcăi, ca oţelul. Revelion în haine ostăşeşti, cursul dimineţii de ieri am primit la redacţie următoarea scrisoare : „Fie că ne-am aflat la posturile de veghe sau in jurul bradului împodobit sărbătoreşte, şi noi, ostaşii ţării, am intîmpinat noul an cu bucurie si optimism. Ne-am simţit minunat. Artiştii amatori ai subunităţii ne-au oferit inspirate momente de umor ostăşesc şi tradiţionalul pluguşor. Comandantul ne-a adresat felicitări pentru faptul că in anul încheiat subunitatea a cucerit pentru a şaptea oară consecutiv titlul de "Subunitate de frunte». Clipe de marş emoţie am trăit atunci cînd, la cumpăna dintre ani, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, comandantul suprem al forţelor noastre armate, a rostit mesajul către popor. Cuvintele mesajului au vibrat puternic în inimile noastre. Ascultîndu-le, ne-am îndreptat gindurile pline de recunoştinţă — primele noastre gînduri din noul an — către partid, către comandantul suprem“. Sergent Vasile ZARNICA: „Să fie pace, pace pe pămînt!“ „Să fie pace, pace pe pămînt, Dorinţa noastră vie, arzătoare Să fie pace, pace şi oricînd. Doar înţelegere intre popoare. Iţi mulţumim conducător Iubit, Cuvîntul ţării ca floarea se desface, Şi urcă spre înaltul infinit Dorinţa noastră arzătoare pentru pace !“ (Din programul de revelion al brigăzii artistice a uzinei furnale-aglomerare de la Combinatul siderurgic Galaţi). Sărbătoarea noului an într-un bloc înălţat... în două zile şi două nopţi. Sunăm la apartamentul nr. 2, din blocul 13, de pe strada Mercur din Braşov. Un bloc nou, cu miros proaspăt de var. Gazdă — maistrul Ioan Stan, de la întreprinderea de construcţii industriale şi montaje Braşov. Adică tocmai cel care l-a şi montat. Spunem „montat“, deoarece apartamentul face parte dintr-un bloc din elemente spaţiale, realizat în „fabrica de case“ a întreprinderii respective. „ Este un revelion în familie. Il sărbătorim împreună cu cei trei fraţi şi sora mea, veniţi din Ilfov. Pentru mine, acest revelion are o semnificaţie aparte : îmi inaugurez cu acest prilej apartamentul în care m-am mutat de cîteva zile. Este penultimul bloc din elemente spaţiale pe care l-am montat în acest an... — In cit timp l-aţi ridicat ? — In 50 de ore. Un bloc in două zile şi două nopţi ! Sunăm la apartamentul vecin. Ne deschide şi ne invită în casă tînărul Ion Prundaru. Şi aici, veselia este la ea acasă. — Cînd am intrat la I.C.I.M., cu cîteva luni în urmă, împreună cu Bella Kovács, ca zidari-finisori, ni s-a spus că vom primi locuinţe in blocul a cărui fundaţie va fi turnată în luna decembrie. Ne-am gîndit atunci că va trebui să mai aşteptăm vreo opt luni. Vă inchipuiţi surpriza noastră cînd, acum cîteva zile, am fost anunţaţi să ne luăm in primire apartamentele !“. La mulţi ani, harnici constructori ai ţării ,„vem destule motive să toastăm“. Citeva zeci de familii ale constructorilor de tractoare craioveni au petrecut revelionul la clubul întreprinderii. Urări și cîntece, atmosferă de sărbătoare, după datină. La răscrucea dintre cel de- ' *-“ilea cel de-al patrulea an al , colectivul acestei model avut de ce să se felicite ntru caire s-a și turnat in ipanie. Intîi pentru... iste o sută de ani, cînd s-a înt aprinderea, se fabricau aic elite de in şi cinepă“ şi altea „produse tehnice“. Redernizată din temelii, uz toreşte azi cel de-al 6 .tor (din seria celor mai pictoare româneşti). S-a d io cupă de şampanie paia ce se va duce aici în care am păşit — ne spuneu veteranii imreprinaeru, 1: n Amărăzeanu — a venit cu cerinţa de a asimila i 3 încă patru tipuri de I todeme. Anul acesta este î meralizării noului mecamico-financiar, ceea ce înpentru colectivul nostru e bine organizată, mai efirltate mai bune“. enii născuţi de nn. Odată cu „noul năs, au venit pe lume, in evelionului si autentici nou ii au văzut lumina zilei inuminoasă... noapte — noapoi de sănătate, prosperitate Printre ei, doi gemeni năsnoita maternitate din Vaslui in si Petrică Olaru, fiii cooarei Vera Olaru din comuna satul Poiana Alexei. Ceilalţi copii (8 băieţi şi 2 fete) ai faji Olaru, adunaţi în noaptea ista in jurul tatălui, au primit iei cea mai frumoasă veste dinulam: vor fi 12. Gemenilor Mărin si Petrică si tuturor celor care au venit pe lume odată cu Anul nou să le urăm, in numele societăţii noastre care-i va ocroti si le va asigura un minunat viitor : „La mulţi ani !“. Moş Gerilă... statistician. În noaptea cea mai lungă Moş Gerilă şi-a împărţit, ultimele daruri. Intîlnindu-l, ne-a declarat că sacul lui pentru bucureşteni a fost mai greu de dus ca în alţi ani. Şi-a scos carnetul şi a început să ne informeze ca un statistician : „Am adus 150 mii de brazi şi (într-o formulă mai modernă şi mai... raţională) 40 de mii de brazi din plastic. Pentru împodobirea lor — vreo trei milioane de globuri, peste 150 mii seturi de luminări şi de lumini electrice, 650 mii de duzini de artificii, beteală, jucării, bomboane, ciocolată şi altele. Am oferit cele necesare pentru 200 kilometri cîrnaţi de casă ; de asemenea, 300 tone de curcani, 250 vagoane de mezeluri, 170 vagoane de vin, 180 mii sticle de şampanie, 600 vagoane de citrice. Apoi 14 vagoane de cozonaci, 10 vagoane de fursecuri, 7 vagoane torturi. — Dar cu... partea distractivă ? — Am împărţit prin familiile bucureştenilor televizoare, aparate de radio, magnetofoane, casetofoane, benzi, casete, discuri. In total vreo 150 de vagoane de produse... cintătoare. — Alte daruri mai substanţiale ? — In privinţa asta mi-am desfăşurat activitatea pe tot parcursul anului 1978. Numai acum, in preajma Anului nou, am dus pe la casele bucureştenilor 10 mii de garnituri de mobilă. Multora le-am adus covoare, lustre, frigidere, maşini de gătit, de spălat... — Mai global ? — Mai global, sacul meu din „luna cadourilor“ pentru bucureşteni, in valoare de aproape 5 miliarde de lei, abia a încăput intr-o garnitură de tren lungă cît de la Bucureşti la Ploieşti ! — Atunci, ciocneşte şi dumneata un pahar, că ţi-o fi de-ajuns... — A, nu-s obosit. Doar nu credeţi că le-am cărat eu pe toate astea în spate. Şi le-au cumpărat ei, bucureştenii... Din veniturile lor. Eu mi-am pus doar „eticheta“. Ne-am despărţit cu promisiunea moşului că la anul se va reîntoarceşi mai încărcat, Pluguşoarele... urbanizării, crescut din an în an / Devenind centru urban...“ — au spus in Pluguşorul lor pionierii din Pechea, judeţul Galaţi, la revelionul harnicilor locuitorilor de aici, care, odată cu trecerea în noul an, se despărţeau de statutul de... săteni. Pechea a devenit oraş. „Cu ce nu suntem orăşeni ? — a zis, ridicînd paharul, primarul Eugen Valache. Ia să privim o clipă la tot ce am înfăptuit in anii din urmă — am adus oraşul la noi ! Iar in 1979 vom merge şi mai departe cu industria : secţii de mase plastice, de articole inoxidabile, fabrica de brinzeturi...“ „Sigur că devenim orăşeni, dar răminem şi agricultori — a adăugat Eroul Muncii Socialiste Ion Negoiţă, preşedintele C.A.P. Pechea. Trebuie să facem o agricultură modernă, de mult randament, la nivel industrial. Asta să ne fie vreooft de Anul nou !“ .„..Iar in anul care vine / Orăşeni ne va sta bine“ , au închinat in jurul meselor bogate şi cei din Broşteni, judeţul Suceava. E vorba de aceeaşi localitate celebră cindva-n sărăcie, despre care Ion Creangă făcea „haz de necaz“. Pe care munca oamenilor a ridicat-o în anii noştri pe treptele bunăstării şi civilizaţiei. De altfel, cinci localităţi sucevene vor fi înălţate, pînă în anul 1980, la rangul de oraşe. Pe malul apei se-mpletesc cărări ce duc la... mama. înmănuncheaţi atmosfera poeziei lui Coşbuc cu bucuria cooperatoarei Maria Olteanu şi veţi afla atmosfera nopţii de Anul nou din căsuţa albastră, curată ca un pahar, din comuna Milaş, Bistriţa-Năsăud. Din toate colţurile ţării i-au venit copiii : Măriuţa şi Cornelia, cu soţii lor, din Sibiu (prima — lucrătoare la artizanat, a doua — muncitoare la întreprinderea „Flamura roşie“) ; Dorina, cu soţul, din Baia Mare (o şefă de echipă in industria alimentară) ; Emilia, tot din Baia, e croitoreasă ; Florin, din Bistriţa, e sculptor de mobilă ; Florica, e elevă la liceul industrial din Bistriţa ; Aurel, „Cristea“, e în clasa a VI-a la şcoala din sat. Şi au mai înconjurat-o pe bunica nepoţeii. Opt copii a crescut Maria Olteanu. Al optulea insă nu era de faţă... Lăcătuşul mecanic Vasile Olteanu se afla peste mări şi ţări, ca specialist. Cei reîntorşi acasă i-au făcut mamei daruri, i-au veselit sufletul — „dar, a spus ea într-o doară, spre miezul nopţii, parcă lipseşte o vorbă dintr-un cîntec“. Cînd, deodată, s-a auzit clinele. Toţi au tresărit Colindători intirziaţi ? Nu, era poştaşul. „Nană - Mărie, acuşi am primit-o !“ Telegramă dintr-o localitate de care nu se auzise pe meleagul Năsăudului : „Hassi-Messauud“. Expeditor : Vasile. „Iţi mulţumesc măicuţă mult pentru că ne-ai dat la toţi un dar nepreţuit pentru toată viaţa : munca. Să ne trăieşti să te poţi bucura de noi. La mulţi ani !“. Era vorba ce lipsea din cîntecul de an nou în căsuţa albastră... O cupă de şampanie pentru cupele performanţelor sportive. Şase milioane de participanţi la prima ediţie a „Daciadei“ ! In noaptea Revelionului s-au închinat paharele şi în cinstea „Daciadei“, pentru succesul celei de-a doua ediţii, pentru noi victorii de prestigiu in palmaresul sportului românesc. ...Natalia Mărăşescu, renumita noastră atletă, a sărbătorit sosirea Anului nou în stagiunea Băile Herculane. Le-au urat „La mulţi ani !“, ei şi grupului de sportivi craioveni aflaţi in pregătire la munte, directorul staţiunii, dr. Ilie Cristescu, gazdă primitoare a recentului campionat naţional de şah. Paharele s-au ridicat pentru toast, dar cadrul auster, sportiv, a... scurtat petrecerea. A doua zi, în prima zi a anului 1979, Natalia a efectuat două antrenamente, adică, mai pe înţeles, a alergat cot la cot cu băieţii atleţi, aproxima-O singură cupă de şampanie a sorbit şi un alt membru din ultimul schimb al „Ştafetei Daciadei“, Dai Grecu, bine-unoscutul performer de talie mondială în gimnastica masculină, sportiv de mare seriozitate şi de o sîrguinţă exemplară. Noaptea, scurtă, de numai cîteva ore, s-a scurs repede, în mijlocul rudelor şi prietenilor. Dan se găseşte în plină sesiune specială de examene. Alte ginduri pentru noul an ? Sporirea valorii exerciţiului său printr-un nou element spectaculos. Pentru toţi sportivii ţării d urarea de a obţine noi si noi victorii în lupta pentru recorduri şi performanţe superioare in toate ramurile sportului, pentru ridicarea la un nivel şi mai înalt a prestigiului sportului românesc ! tiv 20 kilometri pe cărări de munte,nesc ! Reportaj realizat de Mihai CARANFIL, Constantin MORARU, reporterii şi corespondenţii „Scînteii" Un pluguşor tineresc, după datini vechi şi noi — la revelionul tineretului din Capitală. „La mulţi ani!”. Urări de succese, sănătate şi pace, la revelionul de la „Griviţa roşie" Botoşani, întreprinderea de textile „Moldova". Un gind optimist despre piiza de aur a succeselor din 79. Tineri români şi maghiari, într-un dans al frăţiei, la revelionul tineretului de la Miercurea Ciuc. Foto : H. P. Zoltán Colectivul întreprinderii „Tehnofrig" din Cluj-Napoca a toastat pentru munca spornică din noul an La revelionul tineretului din Capitală (Pavilionul de tîrguri şi expoziţii) — o imagine a exuberanţei şi bucuriei, a încrederii în perspectivele noului an. Fotó : E. Dichis rsiKXX SCINTEIA — miercuri 3 ianuarie 197