Scînteia, februarie 1979 (Anul 48, nr. 11336-11359)

1979-02-01 / nr. 11336

I I I I I I I PICĂTURA DE CERNEALA i pictoriţa Lucia loan s-a reintilnit in expoziţie cu eroii­­ reali ai tablourilor. Oarecum greu de recunoscut cei pe care ii intilnise la forjă sau la turnătorie. Gravi şi elev I ganţi, rezervaţi şi impenetrabili. A fost insă de-ajuns ca cineva să exclame : „Uite-l pe Buruc al nostru­­“ , pentru ca in ochii lor să apară bucuria, pentru ca­­ dialogul cu tablourile sa capete o francheţe care a­­ facut-o pe pictoriţă să simtă că şi cele mai secrete intenta ale demersului său artistic erau înţelese in profunzime. * ■ Odată închisă expoziţia, a rămas deschisă o intre- I bare : unde vor sta in continuare tablourile ? Ingra- I 1 mădite in atelierul devenit neîncăpător al autoarei ?­­ Rezolvarea au dat-o tot ei — eroii portretelor şi I compoziţiilor. Cind a fost gata impunătoarea sală de ■ festivităţi construită în incinta uzinei, de fapt un foarte modern club, cineva — poate Eroul Muncii Socialiste I­I Gheorghe Buruc, poate tehnicianul Gheorghe Teodores­­cu, poate inginerul Dumitru Bloţ, poate Titi Dumitrescu, I animatorul vieţii culturale din uzină, poate maistrul forjor Dumitru Sărman — s-a gindit că holurile spa- * tioase, numeroasele încăperi ale noului club ar putea . să fie decorate cu tablourile pictoriţei. I Si aşa s-a născut — in climatul de efervescenţă » ,creatoare al „Cintării României" — o generoasă iniţia­tivă culturală , una dintre cele mai tinere şi mai * „fierbinţi" colecţii de artă din ţara noastră. Dialog­­ expresiv, cu bogate semnificaţii, despre locul pe care-l ocupă in viaţa contemporanilor noştri, a creatorilor de ■ bunuri materiale, frumosul, arta.­­ Constantin VIŞAN I Colecţia de artă şi a uzinei Un ziar sau o revistă ii ceruse pictoriţei să facă o suită de portrete şi scene de muncă de la uzinele , „23 August". Acceptind, nu se gindise că preocupările sale artistice vor fi atrase ca de un magnet de oamenii 11 . acestei uzine bucureştene. Schiţelor in creion sau căr­­bune li s-au adăugat culorile, compoziţiile îndrăzneţe,­­ de mari dimensiuni, încercările de a construi scene­­ simbolice despre oamenii reali deveniţi eroii principalii ai picturii sale. Aşa s-au născut pinzele intitulate . ..Ce-ţi doresc eu tie, dulce Românie“, „Proporţia de­­ aur“, „Ctitorii", „Maternitate de giganţi", „Flori de­­ j­­oc“, „Iubire". . — Nu v-afi gindit la o expoziţie cu tot ce-ati făcut­­ aici, la noi ? a intrebat-o intr-o zi unul dintre activiş- ] fii culturali ai uzinei. Şi, după o vreme, a urmat vernisajul. Emoţionată ! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11336 Joi 1 februarie 1979 6 PAGINI - 30 BANI 1979 — anul unui important volum de investiţii Cale larg deschisă tehnologiilor moderne pe şantierele de construcţii „Trebuie găsite soluţii de construcţie care să ducă la con­sumuri mult reduse de ciment, oţel-beton şi alte materiale. Este necesar, totodată, să se acţioneze mai hotărît pentru perfecţio­narea activităţii în construcţii, pentru accelerarea industrializă­rii lucrărilor pe baza programului de mecanizare stabilit şi creşterea indicilor de utilizare a mijloacelor tehnice, pentru mai buna folosire a forţei de muncă“. NICOLAE CEAUŞESCU După cum este cunoscut, potrivit hotăririlor Confe­rinţei Naţionale a partidului, in domeniul investiţii­lor, la fel ca in toate celelalte sectoare ale produc­ţiei materiale, se desfăşoară o amplă şi rodnică acti­vitate pentru transformarea cantităţii intr-o calitate nouă, superioară, care presupune realizarea, la timp şi chiar mai devreme, a tuturor obiectivelor şi capacităţilor planificate, obţinerea unei înalte produc­tivităţi a muncii pe şantiere, reducerea stăruitoare a cheltuielilor materiale, prin promovarea unor soluţii constructive şi tehnologii de execuţie noi, moderne şi economice, executarea lucrărilor la un inait nivel calitativ. Condiţiile tehnice, materiale şi organizato­rice menite să asigure o înaltă calitate şi eficienţă noilor obiective de investiţii au fost pregătite din timp şi temeinic. Să ne reamintim de vasta acţiu­ne declanşată, din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., din toamna anului 1976, privind schimbarea ra­dicală a concepţiei in construcţii-montaj, iniţierea unor transformări revoluţionare in acest domeniu de acti­vitate, care să permită punerea integrală in valoare a potenţialului tehnic şi uman al proiectanţilor şi con­structorilor, beneficiarilor, furnizorilor de utilaje si producătorilor de materiale de construcţii. Creşterea permanentă a gradului de industrializare a lucrărilor pe şan­­tiere sau, cu alte cuvinte, elaborarea unor noi tehnologii de execu­ţie şi­­soluţii constructive, moder­ne. de mare randament reprezin­tă, după cum se ştie, o importantă sursă de sporire a productivităţii mi­ncii in cov tru­irii şi, în egală mă­sură, de reducere substanţială a con­sumurilor de manoperă, materiale şi energie. Soluţionării acestui obiectiv major pentru bunul mers al activi­tăţii de investiţii ii sunt subordonate preocupările specialiştilor din IN­STITUTUL DE PROIECTARE PEN­TRU CONSTRUCŢII INDUSTRIA­LE (I.P.C.) din Bucureşti, preocupări ce conturează un profil distinct al activităţii acestui corp tehnic-ingine­­resc printre celelalte institute de proiectare. Aflat sub directa coor­donare a Ministerului Construcţiilor Industriale, institutul este unul din principalii furnizori de metode de execuţie superioare, temeinic expe­rimentate şi puse la punct, avind o eficienţă şi aplicare certe in unităţile de construcţii-montaj ce îşi desfăşoa­ră activitatea pe toate şantierele de investiţii ale ţării. — Intreaga noastră muncă de con­cepţie se desfăşoară în spiritul sar­cinilor subliniate in repetate rînduri de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind direcţiile de acţiune impuse de industrializarea în ritm masiv a lucrărilor de construcţii-montaj , a precizat irig. Mihai Pleşa, directorul institutului. Din acest punct de ve­dere, noutatea tehnică — reprezen­tată prin adoptarea unor concepţii avansate de realizare a lucrărilor şi introducerea pe scară largă a mate­rialelor noi şi reflectată prin avan­taje imediate de ordin economic şi de rapiditate in execuţie — se deta­şează ca un criteriu esenţial de apre­ciere şi selecţie a fiecărei tehnologii şi soluţii elaborate. — Ce alte exigenţe trebuie să în­trunească acestea ? — Importante sunt şi simplitatea şi siguranţa in realizarea metodelor a­­­doptate, rezultat­ul unei atente şi riguroase corelări a documentaţiilor cu posibilităţile materiale şi tehnice existente pe şantiere. O parte din preocupările noastre,sun­t, concertate Ing. Cristian ANTONESCU (Continuare in pag. a IH-a) ÎN ZIARUL DE AZI, RUBRICILE NOAS­TRE : Scrisori ale oa­menilor muncii adre­sate conducerii parti­dului ; Adunări gene­rale în cooperativele agricole ; Atelier; Fap­tul divers ; Sport ; De pretutindeni La Galati se înalţă * 9 CEL MAI MARE FURNAL AL ŢĂRII NOASTRE • Foaia matricolă a unei vetre de foc • „Inche­­ietorul de pluton“ — între primele zece furnale din lume • Ce-i mai uşor: să desfereci cel mai puternic izvor de fontă al României, sau să obţii carnetul de şofer ? • Un viitor sudor vrea să iscălească şi el în cartea industrializării Intră in obiceiul construc­torilor să-şi măsoare dru­mul existenţei lor cu ctito­riile pe care le împlinesc şi desăvirşesc pe pămintul patriei. Adevărate jaloane în timp, acestea depun mărturie despre vocaţia de a zidi pentru prezent şi, deopotrivă, pentru viitor, refac ample itinerare de muncă dăruită, demnă de întreaga admiraţie. Jaloa­ne in timp şi, totodată, pa­gini memorabile de biogra­fie a unor neîntrecuţi Meş­teri Manole, intr-o ţară­­şantier. Cu ce se umple însă spa­ţiul dintre două ctitoriri ? Ce se intimplă in viata a­­cestor oameni care migrea­ză de la o hidrocentrală la alta, de la un oraş căruia i-au „mobilat“ bulevardele la altul abia schitat pe planşetă, de la un obiectiv industrial adus in prag de start la altul in care pri­ma cupă de rămint dizlo- I căt semnează actul de tras- I tere ? Răspunsul la aceste­­ întrebări l-am căutat prin­tre oamenii care ridică acum, la Galaţi, furnalul nr. 6 — „incheietorul de pluton“ al furnalelor de aici. Aşadar, ce lucruri demne de a fi consemnate a înregistrat viaţa acestor oameni in răstimpul care a trecut de la Terminarea furnalului nr. 5, de pe plat­forma siderurgiei gălăţene? Primul interlocutor — meşterul Constantin Po­­haci. Citeva date de bio­grafie. Are 39 de ani. A construit furnale, laminoare la Hunedoara. Din ’64 con­struieşte la Galaţi. Tot fur­nale, laminoare. Timpul lui de odihnă şi-l petrece in blocul F 6 din Ţiglina 3. Timpul lui de muncă aici, la F. 6 (Jurnalul 6) unde reali­­­­zeai­ă una dintre­­ cele mai complexe lucrări : centrala suflante. L-am aflat la da­torie, in mijlocul oamenilor săi. Ne spune : — Nu contest faptul că aici, la F. 6. ni s-a incre­­dinţat un obiectiv care îţi cere să pui la bătaie toate cunoştinţele, întreaga ex­perienţă de constructor. Dar, în timpul dintre F. 5 şi naşterea lui F. 6 m-am mai angajat la o lucrare. Şi mi se pare mult mai grea. Il privim miraţi. Suntem­ curioşi să aflăm cite ceva şi despre celălalt front de lucru pe care acţionează. Ce anume poate să fie ? Cum mirarea noastră este şi o întrebare, se explică : — Odată cu prima şarjă, aici, la F. G, îmi vine şi mie rindul la maşina per­sonală pe care mi-o cum­­­­păr în rate. Prevăzător, m-am înscris la şcoala de şoferi. Şi-i al naibii de greu. Noroc că profesorul de mecanică auto ne ridică astfel moralul : „Nu-i ni­mic. Eu am dat de trei ori examen pină am luat car­netul de conducere auto...“ Da. Pentru unii e mai uşor să înalţe cel mai mare furnal al ţării . E. G, cu capacitatea sa de 3 500 mc. se numără, ca mărime şi modernitate, printre pri­mele zece furnale ale lu­mii — decit să înveţe şo­­feria. Viaţa aspră, de şan­tier, i-a învăţat insă să nu facă pasul inapoi... Titu Mănăilă tocmai des­cărca nişte fier-beton şi miinile lui erau roşii de rugină, de frigul de afară. — Ce s-a întîmplat în timpul scurs de la F. 5 şi pină acum?­Mai nimic. Am­ muncit defer şi, priviţi... Privim cele patru can­­pete care se înalţă vi­guroase pe verticală. Pri­vim forfota de la furnal unde cele două macaraie („care se mişcă de pe un şantier pe altul numai sub semnătura unui ministru“) adaugă noi etaje ale blin­dajului. Cercuri de putere pe trunchiul celui mai vi­guros „copac“ al siderur­giei româneşti.­­Cind va veni timpul şarjelor, F. G va elabora, intr-un sinau­­an, de 2,5 ori mai multă fontă decit produceau toate furnalele României anilor ’60. Benzi transportoare vor alimenta continuu această gură veşnic flămindă, riuri de fontă lichidă vor curge continuu, spre oţelării, in­tr-o şarjă fără sfirşit. F. G nu va fi numai cel mai mare furnal al ţării, ci va deţine şi supremaţia unor procedee tehnologice con­siderate de virf in siderur­gia mondială­. me TANA­RACHE­L Dan PLAEŞU (Continuare in pag. a IV-a) Furnalul nr. 5, de 2 700 mc (din fotografie), de la Combinatul siderurgic­­ Galaţi deţine, pină la ora actuală, recordul de putere intre furnalele Româ­niei. Pină la ora actuală, deoarece SI ,va detrona, încă în acest an, furnalul nr. 6, de 3 500 mc. Reportajul de faţă este consacrat vieţii şi muncii de fiecare zi a constructorilor acestui mare obiectiv al cincinalului Foto : E. Dichiseanu Una din noutăţile cu larga aplicare pe şantiere O modernă tehnologie de reali­zare a construcţiilor etajate şi a planşeelor, cu ajutorul preda­­telor. Avantajele ei : durata de execuţie este scurtată cu 25 la sută în condiţiile utilizării unei cantităţi restrinse de cofraje şi eşafodaje, care pot fi refolosite integral . Cine închide ochii în faţa legii ...deschide drum abuzului Cazul unor locuinţe nerecepţionate şi repartizări deturnate Ca în toate localităţile ţării, şi la Rimnicu Vilcea s-a construit mult in ultimii ani. E suficient să arătăm , aşa cum s-a sub­liniat şi intr-o recentă plenară a Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste, care a analizat modul cum este admi­nistrat, întreţinut şi repartizat fondul locativ de stat — că a­­proape 70 la sută din populaţia municipiului locuieşte in a­­partamente noi, confortabile. Noile cartiere, insumind circa 14 000 de apartamente, con­feră astăzi personalitate şi frumuseţe oraşului de la in­trarea in defileul Oltului. Fap­tul că şi aici, ca pretutindeni în ţară, s-a construit şi se constru­ieşte mult relevă marile efor­turi materiale şi financiare pe care le face statul pentru îmbu­nătăţirea continuă a condiţiilor de locuit ale oamenilor muncii, pentru creşterea nivelului lor de trai şi civilizaţie. Dar, aşa cum s-a subliniat şi in plenara de care am amintit, aceste e­­forturi trebuie însoţite şi de o preocupare temeinică, susţinu­tă, pentru gospodărirea cit mai judicioasă a acestei importante avuţii a societăţii — fondul lo­cativ. Concluziile desprinse în res­pectiva plenară, ca şi investiga­ţiile pe care le-am făcut pornind de la aceste concluzii, atestă însă că in domeniul adminis­trării, întreţinerii şi repartizăr­i locuinţelor din fondul de stat mai sunt încă in municipiul Rim­nicu Vilcea o serie de deficienţe. — Locuiesc în blocul B 14 din cartierul Ostroveni de aproape trei ani — ne spune Constantin Ionică, muncitor la întreprinde­rea de utilaj chimic şi forjă. Priviţi şi dv. a­partamentul meu, care are condens pe pereţi. In loc să mă bucur de condiţiile pe care ar trebui să le asigure un bloc nou, atît eu cit şi cei­lalţi locatari aşteptăm de mai multă vreme să fie remediate neajunsurile semnalate la darea acestuia in folosinţă. Ce-i drept, e drept, promisiuni s-au făcut mereu din partea constructoru­lui şi din partea consiliului popular, dar, practic, nu s-a luat nici o măsură. Am crezut că situaţia de mai sus este un caz izolat. De la tovarăşul Sorin Zamfirescu, in­­giner-şef la întreprinderea ju­deţeană de gospodărie comunală şi locativă Vîlcea, am aflat însă că astfel de deficiente au pro­­portii care reclamă, intervenţii urgente. In asemenea situaţie — cu defecţiuni mai mari ori mai mici, dar defecţiuni ! — se află in oraşul Rimnicu Vilcea 16 blocuri, ale căror apartamente nu întrunesc, după 2—3 ani de la darea in folosinţă, condi­ţiile pentru a fi definitiv recepţionate. Intre întreprinde­rea de gospodărire a fondului locativ şi constructor se încheie mereu „minute de remediere“, dar de acţionat nu s-a acţionat încă cu promptitudinea pe care o impunea situaţia. Ce spun acum, din nou, fac­torii de răspundere ? Tovarăşul Ion Predescu, prim-vicepreşe­­dinte al comitetului executiv al consiliului popular municipal, ne explică : „Insistenţa noastră faţă de constructor, de a respecta prevederile hotărîrii din 29 sep­tembrie 1977 a consiliului popu­lar municipal, care stabilea ter­mene pentru executarea reme­dierilor, s-a soldat cu pu­ţine rezultate pozitive. Acum, comitetul judeţean de partid a stabilit sarcini precise şi suntem­ convinşi că ele vor fi aduse în­tocmai la îndeplinire“. Ing. Ion Chelcea, directorul întreprinde­rii judeţene de construcţii-mon­taj Vilcea, ne-a asigurat, la rindul său, că „pină la sfîrşitul semestrului I a.c., fiind inven­tariate toate deficientele şi cu­noscute soluţiile de remediere, la toate apartamentele in cauză se vor face remedieri şi, odată cu ele, recepţia definitivă“. Există insă, din păcate, in mu­nicipiul Rm. Vilcea şi alte pro­bleme legate de gospodărirea şi folosirea locuinţelor, care se cer, de asemenea, grabnic analizate şi soluţionate. Contrar prevede­rilor Legii nr. 5/1973, unele con­duceri de întreprinderi (combi­natul chimic, întreprinderea de reparaţii utilaje şi instalaţii chi­mice, întreprinderea forestieră de exploatare şi transport şi altele) au schimbat destina­ţia unor apartamente din blocuri, repartizate pentru a fi pise la dispoziţia oamenilor muncii, in „case de oaspeţi“ şi „camere oficiale“. Asemenea situaţii con­tinuă să existe si astăzi la com­binatul chimic — 12 apartamen­te (ce abundenţă de musafiri are, pesemne, combinatul!), întreprin­derea de reparaţii utilaje si in­stalaţii chimice — 3 apartamen­te, întreprinderea forestieră de exploatare si transport — 1 apar­tament. In total, in momentul de fată, există in municipiul Rimnicu Vilcea 87 de aparta­­mente scoase în acest mod ciudat din circuitul normal de folosință. Dacă ii întrebi pe autorii aces­tor „initiative“ de ce au procedat astfel, sunt gata să-ti ofere tot C. PRIESCU I. STANCIU corespondentul „Scînteii" (Continuare in pag. a II-a) Ancheta „Scînteii“ in municipiul Rimnicu Vilcea DUPĂ O LUNĂ DE RODNICĂ ACTIVITATE, MINERII DIN VALEA JIULUI RAPORTEAZĂ : „Am livrat 3000 tone cărbune peste plan“ Minerii Văii Jiului au păşit in 1979 hotărîţi să-şi îndeplinească e­­xemplar sarcinile de creştere a producţiei de cărbune ce le revin in acest an. Puternic stimulaţi de îndrumările şi indicaţiile date la faţa locului, in abatajele minelor din Lupeni şi Vulcan de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul vi­zitei de lucru in Valea Jiului, mi­nerii, cadrele tehnice acţionează cu toată capacitatea lor sub lozinca „Ţării, cu­ mai mult cărbune !“ In întreprinderile miniere se desfăşoară o muncă susţinută pentru extinde­rea tehnologiilor moderne de lucru, introducerea a noi complexe meca­nizate de mare productivitate, apli­carea in multe sectoare de produc­ţie a iniţiativei „Brigada înaltei productivităţi“, ridicarea nivelului pregătirii profesionale. Prin meca­nizarea masivă a lucrărilor minie­re, îmbunătăţirea organizării mun­cii, întărirea ordinii şi disciplinei, minerii din Valea Jiului raportează că in luna ianuarie au livrat peste plan 1 000 tone cărbune net şi 2 000 tone cărbune cocsificabil, sporind totodată productivitatea muncii cu 1,5 la sută faţă de prevederi. (Sa­bin Cerbu). Foto : I. Liciu Minerii din brigada lui Voicu Eugen, care au lansat iniţiativa „Brigada înaltei productivităţi", obişnuiesc să ţină sfat in fiecare zi pentru a pune la punct programul de muncă. Hotărirea minerilor din brigadă este să extragă cît mai mult cărbune, situîndu-se între fruntașii Văii Jiului ODORHEIU SECUIESC . La numai citeva săptămîni după intrarea în circuitul productiv a fabricii de case din Miercurea-Ciuc, in municipiul Odorheiu Secuiesc a Început construcţia unei întreprin­deri similare, cu o capacitate pro­ O nouă fabrică de case ductivă anuală de 1 800—2 000 de a­­partamente realizate integral din panouri mari. Noul obiectiv va a­­duce o contribuţie importantă la în­făptuirea amplului program de con­strucţii de locuinţe ce se realizează in judeţul Harghita. (I.D. Kiss). - CRONICA LUNII IANUARIE ~i I mmmmmmmärnrnm m mmm ~ mmmmmmmmm ->; Imm 1 -pşn>>pp'?%f-A, -----fili3ir-M31I3 y I iMiiűiPi ^llp“— if:. • . * , . VfáivAfcu'!-Í.A'vS ü * 1 ' ” 5 ÎN PAGINA A JV-A

Next