Scînteia, martie 1979 (Anul 48, nr. 11360-11386)
1979-03-01 / nr. 11360
Vedere panoramică a întreprinderii de produse refractare din Alba lulia Foto : E. Dichiseanu Incepind cu acest an, in întreaga economie s-a trecut la generalizarea noului mecanism economico-financiar CUM ISI AFIRMA PRODUCTIA NETA CALITATEA DE INDICATOR FUNDAMENTAL AL ACTUATATII ÎNTREPRINDERILOR? în cadrul noului mecanism economico-financiar, valoarea producţiei nete si producţia fizică constituie atit indicatori principali de plan şi urmărire a rezultatelor activităţii productive, cit şi instrumente de stimulare a factorilor calitativi ai dezvoltării. Astfel, exprimînd valoarea nou creată in procesul făuririi bunurilor ma-teriale, producţia netă reflectă mult mai exact decât alţi indicatori contribuţia unităţilor economice la creşterea venitului naţional, eforturile acestora pentru mai buna utilizare a resurselor, creşterea producţiei şi reducerea cheltuielilor materiale. Prin introducerea sistemului de determinare a fondului de retribuire in funcţie de îndeplinirea valorii producţiei nete, colectivele de oameni ai muncii sunt direct interesate să întreprindă cele mai potrivite măsuri pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. Deşi de la introducerea valorii producţiei nete şi a producţiei fizice, ca indicatori de bază ai planului, nu a trecut prea mult timp, se poate spune de pe acum că prin utilizarea acestora s-a asigurat o sporire a spiritului de răspundere şi a iniţiativei organelor de conducere colectivă, a adunărilor generale, a colectivelor de oameni ai muncii din fiecare întreprindere pentru buna desfăşurare a activităţii, pentru creşterea eficienţei economice, în imensa majoritate a întreprinderilor industriale, aşa cum era normal, au fost luate măsuri pentru realizarea producţiei fizice, reducerea costurilor de producţie, există o preocupare deosebită pentru mai buna gospodărire a fondurilor, reducerea consumurilor de materii prime, de energie, pentru mai buna organizare a procesului de aprovizionare. In acest fel, s-au obţinut rezultate pozitive in îndeplinirea sarcinilor de plan la producţia fizică şi la valoarea producţiei nete. Aşa, de exemplu, in luna ianuarie a.c., întreprinderea de calculatoare electronice Bucureşti a depăşit valoarea producţiei nete cu 7,8 la sută, întreprinderea ,.23 August“ din Bucureşti cu 2,8 la sută, întreprinderea chimică Dudeşti cu 8,4 la sută, Industria bumbacului Bucureşti cu 16,2 la sută, Şantierul naval Galaţi cu 7,7 la sută, întreprinderea Emil HATOS prim-vicepreşedinte al Curţii Superioara de Control Financiar de garnituri de frînă şi etanşare din Rimnicu Sărat cu 7,2 la sută ş.a. Dacă ar fi să sintetizăm observaţiile noastre, ale organelor de control financiar, putem spune că introducerea valorii producţiei nete obligă întreprinderile la un efort de gindire, de crealie, la folosirea unor metode mai eficiente de organizare a muncii, la introducerea unor tehnologii noi, la acţiuni ferme de înnoire şi modernizare a producţiei. La întreprinderea mecanică Cimpulung au fost stabilite căi concrete de reducere a costurilor nu numai pe ansamblul întreprinderii, ci şi pe fiecare secţie sau loc de muncă. S-a trecut la reproiectarea unor repere pe baza unei concepţii proprii a specialiştilor din uzină ; au fost reexaminate unele costuri, cum ar fi cele pentru S.D.V.-uri, constatîndu-se că în secţii existau o serie de scule şi dispozitive care nu erau necesare şi, în consecinţă, stăteau refolosite. Pentru a elimina asemenea situaţii ce încărcau costurile de producţie, s-a stabilit ca pentru fiecare S.D.V. sau grup de S.D.V.-uri, necesarul să fie judicios fundamentat, iar cele folosite in mod curent să fie reproiectate constructiv. De asemenea, dintr-o necesitate practică, impusă de indicatorul valoarea producţiei nete, la întreprinderea de mecanică fină din Sinaia au fost introduse unele elemente de costuri normate (bugete de costuri) pe secţii, ceea ce dă posibilitatea luării cu operativitate a măsurilor ce se impun in cazul abaterilor de la normative. Important este faptul că in condiţiile autogestiunii s-a schimbat mentalitatea şefilor de secţii, de ateliere, a maiştrilor. De ce costă atit de mult o. .cmmită piesă realizată cu o manoperă redusă ? Este întrebarea pe care şi-o pun adesea în prezent cadrele de răspundere de la locurile de muncă. Or, până la introducerea noilor indicatori, unităţile economice nu resimţeau direct consecinţele depăşirii cheltuielilor materiale de producţie, cadrele de conducere dovedind adesea zel pentru a explica, sub felurite motive, neîncadrările în sarcinile planificate. Așa se explică și de ce multe planuri de măsuri privind reducerea cheltuielilor materiale aveau obiective formale, insuficient fundamentate, de înfăptuirea cărora nu se mai interesa nimeni. Aplicarea noilor indicatori a dus şi va duce la schimbarea radicală a atitudinii întreprinderilor faţă de problema cheltuielilor materiale, a rentabilităţii producţiei. Fără îndoială, rezultatele obţinute în aplicarea mecanismului economico-financiar depind pină la urmă de oameni, de gradul de preocupare al acestora, de modul în care se implică în rezolvarea problemelor cu (Continuare în pag. a V-a) Binemeritatul elogiu întreaga tară a sărbătorit împlinirea a 225 de ani de la naşterea marelui cărturar iluminist, patriot înflăcărat — Gheorghe Şincai. Nenumărate au fost elogiile pe care oameni de toate virstele le-au adus neobositului truditor in slujba adevărurilor fundamentale pri- vind neamul nostru. Am auzit insă unul dintre cele mai vibrante din cite i s-ar fi putut aduce : „Şincai — ! Contemporanul nostru“. Eram in faţa statuii de bronz a eroului din curtea liceului bucureştean ce-i poartă numele. In literele săpate-n sochi, timpul şi-a lăsat patria. Dar adevărul cuvintelor lui străluceşte cu aceeaşi prospeţime ca atunci cind le-a spus : „Purtaţi-vă bine, pui de români. • Şi nu-l uitaţi pe Şincai“ (Blaj 1812), îndemn pentru viitorime de a face totul pentru a prelua şi înmulţi elanul înaintaşilor, pentru a da viaţă celor mai inalte aspiraţii ale lor. , In jurul monumentului erau adunaţi sute de „sin • PICĂTURA DE CERNEALA I colţii", incepind cu penerolia de absolventi ei liceului din 1918, pină la cei astăzi in clasa I. „Puii de români“ de toate generaţiile au evocat impresionanta ■ activitate a marelui savant care a scormonit o istorie de 1 650 de ani spre a demonstra marele adevăr al ‘ provenienţei şi continuităţii daco-romane a poporului nostru, a luminosului ginditor care a purtat „gigantica ■ sa operă in spate / întreg trecutul naţiunii sale“. S-a vorbit nu mai puţin despre viziunea marelui patriot asupra viitorului naţiunii. Despre neobositele lui îndemnuri la munca indirjită pentru cunoaştere, pentru autoperfecţionare. „Prin toate acestea, Şincai ne este contemporan“ , a spus directoarea liceului, profesoara Felicia Halca. Iar spre justificare a oferit citeva exemple din activitatea cunoscutului liceu. E printre primele din ţară care, in urma vizitei de lucru din 15 septembrie 1971 a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a unit banca şcolară cu bancul de lăcătuş, cu uneltele de electrician ; numai in anul şcolar 1977—1978, ate-lierele-şcoală ale liceului au îndeplinit un plan de producţie de trei milioane lei Atelierele-şcoală cola- I borează strins cu unităţi economice de prestigiu („Autobuzul“ — Bucureşti, întreprinderea de autoturisme — Piteşti), printre produsele lor numărindu-se mesele de laborator „QUARD 2 001“ pentru predarea în şcoli a disciplinelor electricitate şi electronică. In ultimii trei ani, liceul funcţionează fără „rebuturi“, inlăturind mediocritatea : nici un elev nu are notă mai mică de „şapte“, 95—96 la sută din absolvenţi au intrat în învăţămîntul superior. ...Totul ca o continuare firească a acelei istorii trăite de „puii de români“. In nişte vremuri cinci, cum spunea eleva Simona Dragomir, „noi ne zidim azi propria e I ursită / stăpini pe strămoşescul plai“. Versuri dedicate , lui „Şincai — contemporanul nostru“, laurenţiu DUŢA PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11 360 Joi 1 martie 1979 6 PAGINI - 30 BANI La Combinatul metalurgic din Cîmpia Turzii a intrat în funcţiune primul cuptor electric de 100 tone Moment festiv pe noua platformă industrială de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. Miercuri, la ora 11, formaţia condusă de Eroul Muncii Socialiste, maistrul principal Mihai Blag, de maistrul Gheorghe Oprinca şi topitorul şef Iosif Nemethi, a elaborat prima şarjă de oţel la cuptorul electric de 100 de tone — al doilea de acest gen din ţară realizat de industria românească, pe baza proiectelor elaborate de IPROMET, cu utilaje fabricate la întreprinderea de maşini grele din Capitală. După intrarea in funcţiune şi a celorlalte cuptoare, noua btelărie va asigura aproape, tnt ■eaga cfUititate de oteluri aliate si superioare necesară prelucrării In această mare unitate siderurgică a tării. De altfel, tinînd seama de dorinţa otelurilor de a atinge cit mai repede parametrii proiectaţi ai cuptoarelor, adunarea generală a oamenilor muncii a hotărît să depăşească în acest an producţia de oţeluri cu cel puţin 14 000 tone. Pe noua platformă industrială, se află un stadiu avansat de construcţie şi montaj un modern laminor de semifabricate şi o trăgătorie de otel tare care, in final, vor face ca producţia combinatului să crească de 10 ori la otel, de 1,6 ori la laminate si de 2 ori la trefilate. Aceste obiective sunt construite de colectivul Grupului de şantiere al Trustului de construcţii industriale Cluj, in colaborare cu beneficiarul. Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii. (Alexandru Mureşan). 30 de ani de la Plenara C. C. al partidului din 3-5 martie Flăminzi. Un nume pe care revolta din 1907, izbucnită ca o ripostă dată exploatării, ajunsă pină josul ţăranului, l-a sădit pentru totdeauna în istorie. Flăminzi — numele unei comune de astăzi, in care nivelul de trani al ţăranului cooperator tinde să-şi găsească puncte de referinţă fie în locuinţe cu etaj, fie în cele aproape 20 de autoturisme proprietate personală. — Măi contează numărul televizoarelor, al maşinilor de gătit şi al frigiderelor ? Sau cel al garniturilor de mobilă de la 10 000 lei valoare in sus? Care dintre sătenii noştri nu are asemenea obiecte? — e de părere tovarăşul Gheorghe Guraliuc, secretar-adjunct al comitetului comunal de partid. — Şi toate acestea datorită cooperativizării agriculturii — adaugă Constantin Ungureanu, preşedintele cooperativei agricole de producţie din Flăminzi. Era prin iunie 1957, începuse seceratul orzului, iar griul dăduse un pirg. Nici la prima şi nici la cea de-a doua cultură producţiile nu păreau să depăşească 1 400—1 500 kg la hectar. Şi nici porumbul nu lăsa impresia unei producţii mai... optimiste. Deşi, cum se zice, anul era destul de prielnic. „Măi fraţilor — a zis într-o bună zi unul dintre veteranii organizaţiei comunale de partid — cînd vom ieşi din sărăcie ? Nu credeţi că ar fi mai bine să transformăm întovărăşirea intr-o gospodărie mare, care să cuprindă tot satul ? Aţi auzit doar şi voi cum trăiesc cei din comuna Roma, din Săveni , ori din Darabani, care lucrează pămintul la un loc incă de vreo 7—3 ani ?“ Aşa s-a constituit cooperativa noastră agricolă de producţie atunci, în august 1957. Şi s-a constituit, într-adevăr. Care era însă baza materială a începutului ? Notăm dintr-un proces verbal, astăzi obiect de arhivă : teren arabil — 256 ha; boi de muncă — 7 ; cai — 21; căruţe — 22; pluguri — 18; grape — 20 și... Și cam atit, plus citeva sute de brate de muncă. N-au mers ele, lucrurile, chiar atît de bine din primii ani. Dar oricum, suficient de convingător, prin creşterea producţiilor agricole şi, implicit, a veniturilor celor ce munceau în comun, pentru a-i face şi pe alţi săteni — rămaşi încă „individuali" — să adere la profesia de „ţăran cooperator“. Şi an după an, procesele verbale conţinînd baza materială comună s-au transformat in registre. Registrele, apoi, au trebuit divizate pe capitole. Aşa s-a parcurs o istorie. O istorie de aproape 22 de ani. Reţinem doar citiva indicatori din bilanţul cooperativei agricole de producţie din Flăminzi pe anul trecut : teren arabil — aproape 2 300 hectare ; viţă de vie — 39 hectare nou plantate ; producţii medii la hectar — peste 3 300 kg grîu, 3 700 kg orz şi aproape 4 000 kg porumb boabe ; valoarea fondului de retribuire a cooperatorilor — aproape 3 milioane lei. In plus, cele şase grajduri moderne şi un saivan adăpostesc aproape 2 000 oi, peste 900 bovine, porci etc. Şi mai adăugăm că în prezent, cooperativa agricolă dispune de şase autocamioane cu remorci, un mare număr de atelaje, utilaje pentru sistemul de irigații etc. Dar asta e doar o faţetă a actualităţii, întrucit o alta, graţie politicii înţelepte a partidului şi statului nostru, a şi început să se pună in evidenţă. Căci... ...Era într-o zi de duminică, cu soare, ce-i drept, dar şi cu un viscol ce-ţi tăia obrazul. Comuna însă cunoştea o animaţie cum arareori s-a mai putut vedea pe aceste locuri. Veniseră in centrul civic, cu mic cu mare, pină la cei mai in virstă. Nicolae V. Traci, bunăoară, care, in 1907, cind a izbucnit răscoala, avea doar şase ani, îşi aminteşte şi azi strigătele „vapaiei“. Acum se adunase şi fanfara locală, pe ale cărei hore vestita formaţie de dansuri a celor trei generaţii bătătorea zăpada rămasă încă nespulberată de vintul aspru. Ce se sărbătorea, in fapt, în acea zi de început de februarie la Flăminzi ? — Ziua de naştere a oraşului — ne explică Eugenia Baraboi, primarul comunei, venită şi ea de la cursurile unei şcoli postliceale, pentru a fi martoră a evenimentului. Da, astăzi considerăm noi botezul oraşului Flăminzi, continuă interlocutoarea, pentru că astăzi vor sosi aici primii constructori. Şi-i aşteptăm ca pe nişte vestitori ai primăverii. Priveam satul în lung şi-n lat. Case, grajduri, fintîni, grădini cu vii şi livezi, terenuri arate. Unele dintre aceste locuinţe, mai vechi sau Silvestru ANENEI corespondentul „Scînteii“ (Continuare in pag. a V-a) Privelişti contemporane intr-un sat istoric ce va deveni oraş DE ZECE ORI MAI MULTE TRACTOARE Datorită investiţiilor mari făcute de statul nostru, baza termico-materială a agriculturii s-a dezvoltat continuu. în 1938, România avea numai 4 049 de tractoare. De la începerea cooperativizării agriculturii şi pînă în 1978, numărul tractoarelor a crescut de zece ori. În lumina sarcinilor subliniate de recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie ESTE POSIBIL, ESTE NECESAR, ESTE AVANTAJOS Lucrul simultan la mai multe maşini PAGINA A III-A la Întreprinderea mecanică-roman O nouă performanţă a industriei româneşti: strungul carusel de 1700 mm cu comandă numerică Cu puţin timp înainte de a încredinţa tiparului aceste rinduri, in halele întreprinderii mecanice din Roman am fost martorii unei premiere industriale. Este vorba de realizarea, pentru prima oară in tara noastră, a primelor două strunguri carusel de 100 mm cu comandă numerică de conturare si traversă fixă, destinate prelucrării roţilor de cale ferată. Evenimentul de la Roman, care survine la puţin timp după ce constructorii de maşini de la I.M.U.A.R. au realizat primul strung carusel de 16 m, probează, o dată in plus, puterea de creaţie a colectivelor noastre muncitoreşti. Realizat la Îndemnul secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, noul strung carusel reprezintă o nouă dovadă a capacităţilor creatoare ale clasei noastre muncitoare. La conceperea si fabricarea lui ,,Carusel 1 700“ cu comandă numerică de conturare si traversă fixă au colaborat foarte multe colective constructoare de maşini din tară, incepind de la proiectanţi, turnători, strungari, montori, electricieni, monometrişti şi pină la electroniştii care i-au făurit strungului suportul comenzii nuraerice din relee şi piese deosebit de fine, unele miniaturizate, de ordinul sutimilor de milimetru. Privit din unghiul de vedere al caracteristicilor tehnico-funcţionale, caruselul de 1 700 mm de la Roman lucrează cu scule de aşchiere speciale şi pe bază de cartele Perforate, foloseşte programe prestabilite care, introduse in memoria comenzilor numerice, asigură efectuarea completă şi simultană a tuturor operaţiunilor necesare prelucrării unei roţi de cale ferată, intr-un timp record, de numai 21 de minute, faţă de peste patru ore, cit durează în sistemul de prelucrare clasic. (Ion Manea). Noul utilaj realizat de constructorii de maşini romaşcani — autentică bijuterie a creaţiei tehnice româneşti Foto : Th. Radu Arta monumentală, dialog al trecutului cu viitorul „Un monument trebuie să vorbească tuturor oamenilor, pe înţelesul lor, despre istoria şi spiritul unei epoci“. Un palmares artistic impresionant însoţeşte activitatea de aproape şapte decenii a maestrului ION JALEA — preşedinte de onoare al Uniunii artiştilor plastici. De la monumente de o deosebită importanţă in cultura noastră la statuete de mici dimensiuni, de la reliefuri şi basoreliefuri la portrete şi statui, activitatea sa impresionează prin bogăţia gindului şi vigoarea formei. Sunt lucrări in care privitorul poate descifra un anumit fior liric, optimist şi senin, un sensu al echilibrului, al unei armonii şi discreţii pe care le-am numi clasice. Aflat la virsta unei aureolate senectuţi, decanul de vîrstă al sculptorilor români, academicianul Ion Jalea — artist al poporului lucrează cu elanul anilor tineri. Ne îndeamnă la această afirmatie nu numai faptul că in curînd la Cimpulung Moldovenesc va fi inaugurat monumentul ,,Dragoş şi zimbrul“, ci şi faptul că l-am regăsit pe maestru in atelierul său modelind un portret al lui Dragoş. Un portret monumental in care de pe acum energia expresiei atestă capacitatea atit de proprie artistului de a exprima cu simplitate trăsături definitorii, de a esentializa forma in scopul sublinierii sensurilor mari ale lucrării. ..Am reluat şi studiez portretul lui Dragoș, ne-a spus maestrul, pentru că îl consider drept una din personalităţile de excepţională valoare ale istoriei şi legendelor noastre. Nu există, desigur, în acest caz posibilitatea unei documentări asupra personajului. Există insă o tipologie a oamenilor din această zonă a ţării, tipologie care s-a păstrat de-a lungul vremii. Am încă mult de lucru la acest portret, dar atunci cind va fi gata aş dori să fie ridicat in Maramureş, pentru că, conform legendei, Dragoş a plecat de acolo si a întemeiat Moldova“. • — Ce importantă atribuiţi portretului ? I. J. : Ca si pictura, sculptura este in măsură să redea o icoană cit mai vie a trecutului. Ea ne ajută să medităm mai mult la oamenii care au trăit şi au luptat pentru înfăptuirea unor mari idealuri. Alături de portretul de evocare a unei personalităţi istorice, mi se pare insă la fel de importantă dorinţa unor artişti de a realiza portrete ale contemporanilor, încercarea de a concretiza înfăţişarea fizică şi morală a celor ce au trăit înaintea noastră pe acest pămint este la fel de importantă ca şi aflarea unor modele printre semenii _______________ noştri. Astăzi, de exemplu, putem înţelege mai bine timpul în care a fost creată arta greacă, romană sau aceea a Renaşterii datorită portretisticii Create in acea vreme. Disciplina portretului este severă, ea cere foarte mult exerciţiu, o practică îndelungată pentru ca artistul să şi-o poată insuşi cu adevărat, şi să poată, la rindu-i, să confere lucrării valoarea, autenticitatea momentului în care trăieşte, sensurile pe care contemporaneitatea le acordă interpretării unui personaj. Sculptura noastră are portretişti foarte buni, există mulţi tineri foarte talentaţi, dar există şi mulţi artişti maturi care pot contribui prin arta lor la crearea unor portrete cu deosebită forţă educativă. Unul dintre marii noştriportretişti de azi şi din trecut este Ion Trimescu. Portretul lui Sadoveanu (unul din multele portrete realizate de el) este o lucrare demnă de toată lauda. Portretul se cere studiat după natură. Documentele, fotografiile nu pot da niciodată adevărata imagine a modelului. Chiar dacă intr-un portret realizat după materiale documentare asemănarea este perfectă, întotdeauna mai rămine ceva de perfecţionat, de adăugat, de retuşat... (Continuare în pag. a IV-a) Convorbire cu acad. Ion JALEA, artist al poporului CRONICA LUNII FEBRUARIE — ÎN PAGINA A IV-A