Scînteia, martie 1979 (Anul 48, nr. 11360-11386)

1979-03-01 / nr. 11360

SCέNT­EI A - joi 1 martie 1979 in lumina sarcinilor subliniate la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţia După cum s-a anunţat, in şedinţa de marţi, Comi­tetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a analizat rezul­tatele obţinute in anul trecut in privinţa folosirii ma­şinilor, utilajelor şi instalaţiilor, apreciind că Indicii de utilizare a capacităţilor de producţie în 1978 au fost superiori celor din anii precedenţi. Pornind de la lipsurile şi neajunsurile manifestate in acest dome­niu, Comitetul Politic Executiv a indicat ministerelor, tuturor unităţilor economice să ia măsuri ferme pen­tru lichidarea deficienţelor, urmărind sistematic, cu maximă exigenţă, folosirea întregului potenţial teh­nic, pe grupe de utilaje. în acest sens, s-a cerut să se acorde, in continuare,­ o atenţie mai mare organi­zării superioare a producţiei şi a muncii, aprovizio­nării ritmice, pregătirii şi perfecţionării forţei de muncă necesare, întăririi disciplinei la locul die muncă, în ziarul nostru din 13 februarie şi 21 februarie a.c. relatam despre experienţa colectivelor de oameni ai muncii de la I.M . C. şi întreprinderea „23 August" din Bucureşti, precum şi despre măsurile organizato­rice care pot şi trebuie să fie luate in fiecare unitate pentru mai buna folosire a capacităţilor de producţie prin extinderea lucrului simultan la mai multe maşini. Practica dovedeşte că, în condiţiile actuale, in fiecare­­ întreprindere există condiţii să se treacă­ la organi­zarea lucrului simultan la mai multe maşini, in spiritul indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru aceasta este ne-­­ cesar să se treacă neîntirziat la reorganizarea unor fluxuri de producţie, reaşezarea maşinilor, adaptarea unor mecanisme mecanizate sau automatizate, pentru a permite extinderea polideservirii maşinilor. în ziarul de azi continuăm ciclul materialelor pe această temă, prezentind două ipostaze diferite ale modului in care se acţionează in două mari întreprin­deri industriale pentru aplicarea polideservirii, folo­sirea şi completarea necesarului de forţă de muncă în vederea mai bunei folosiri a capacităţilor de pro­ducţie şi creşterii productivităţii muncii. Faţa în faţă, doua mari unităţi industriale Întreprinderea de mecanică fină din sinaia O experienţă originală, de mare eficacitate economică ESTE POSIBIL, ESTE NECESAR, ESTE AVANTAJOS LUCRUL SIMUL­TA­N LA MAI MULTE MA­ŞINI . Polideservirea a fost extinsă la executarea pieselor cu ciclu foarte scurt de prelucrare. • La 33 de maşini în trei schimburi lucrează 35 de mun­citori în loc de 114. • O „egalitate“ bizară, dar reală: 2x1=4x8. De la bun început se cuvine remar­cat faptul că, de mai mulţi ani, la întreprinderea de mecanică fină din Sinaia există o preocupare perma­­nentă pentru extinderea lucrului la mai multe maşini la toate locurile de muncă unde este posibil şi, ca atare, s-a acumulat o experienţă remarca­bilă in această direcţie. „Am citit cu interes articolele din „Scinteia“,­in care sunt prezentate citeva soluţii valoroase pentru cei interesaţi să afle unele modalităţi practice de aplicare a polideservirii, ne spune tovarăşul Petre Furdea, tehnologul-şef al între­ ■ prinderii. Experienţa noastră­, deşi se referă la acelaşi domeniu, se impune — cred eu — atenţiei printr-o trăsă­tură particulară esenţială, de mare importanţă. Atit la I.M.U.C. cit şi la „23 August“ se realizează piese mari, cu ciclu lung de prelucrare. Dealtfel, adeseori se susţine că polideservirea se poate aplica puma­ în cazul fabri­cării unor piese cu ciclu lung­ de pre­lucrare. Din propria noastră expe­rienţă putem afirma că polideser­virea este posibilă şi chiar absolut necesară şi in cazul realizării unor piese cu ciclu scurt de prelucrare şi precizie de microni. De fapt, aş sus­ţine că numai in felul acesta se pot obţine rezultate economice supe­rioare. În întreprinderea noastră, ciclul de prelucrare a celei mai mari piese nu depăşeşte cinci minute. în această privinţă, cred că ne situăm cu mult sub media din alte întreprin­deri. Cu toate acestea, polideservirea se practică de mulţi ani, cu rezultate dintre cele mai bune, iar in conti­nuare vrem să îmbunătăţim şi să ex­tindem această metodă de lucru". In oricare întreprindere, in secţiile de strunguri automate este normal să se găsească mai multe maşini decit oameni. Lucrul la 3—4 strunguri au­tomate este practicat in toate unită­ţile. La I.M.F. Sinaia, diferă pro­porţiile şi modul de organizare a muncii. Aici, un reglor de înaltă cali­ficare, ajutat de un muncitor cu o ca­tegorie inferioară, lucrează simultan la şase strunguri automate monoax. Folosind acest sistem de orga­nizare a muncii, atinatim două obi ac­tive dintr-o dată, ne s pune Ion Stoi­ca, şeful secţiei strunguri autom­ate. 1. Folosirea raţională a forţei de muncă, potrivit calificării fiecărui muncitor. 2. Adaptarea la condiţiile specifice lucrului la mai multe maşini şi califi­carea muncitorilor cu categorii infe­rioare. Care este modalitatea practică de lucru ? Să luăm exemplul reglorului Florian Bun­gă, muncitor cu catego­ria a V-a, care lucrează simultan la şase strunguri automate monoax INDEX C-29 și SARO-25. în primul rind, remarcăm faptul că strungu­rile, dispuse in linie dreaptă, au fost grupate — ca şi in cazul celorlalte locuri de muncă — după mărimea şi caracteristicile lor tehnice. Repe­rele executate sunt destul de diverse: bolţuri, racoarde, bucşe, şuruburi fi­letate ş.a. pentru pompele de injec­ţie. Strungurile avînd însă caracte­ristici asemănătoare, operaţiile efec­tuate sunt şi ele destul de apropiate. Precizăm că reperele se execută din bare de oţel şi ciclul de prelucrare a unei piese nu depăşeşte un minut. Munca este organizată in felul ur­mător. Florian Bun­gă reglează ma­şinile pentru fiecare reper, ascute cuţitele strungurilor, urmăreşte pre­cizia şi calitatea lucrărilor. Ajutorul său, Cristian Jinga, muncitor cu ca­tegoria a II-a, se ocupă de aprovi­zionarea cu materiale a strungurilor şi efectuează, celelalte operaţii care nu solicită o calificare superioară, în general, organizarea muncii şi repartizarea sarcinilor de producţie s-a făcut pe baza unei ciclograme a folosirii timpului de hicru, astfel incit, în cazul fiecărui muncitor, timpii de intervenţie la o maşină sau alta să nu se suprapună. După acest principiu este organizată în­treaga activitate din secţia de strun­guri automate.­­ Iată şi alteva ,date din biografia profesională a lui Florian Bun­gă : în anul 1971 a absolvit şcoala pro­fesională de pe lingă întreprindere ; apoi a lucrat ca ajutor pe patru strunguri automate multiax! ; din 1974 munceşte ca reglor pe şase strunguri automate monoax. O bio­grafie asemănătoare cu a multor muncitori din secţia de strunguri automate". în secţia de prelucrări mecanice şi montaj pompe de injecţie in linie se realizează circa o treime din producţia întreprinderii. Este deci una din secţiile cele mai im­p­ortante ale unităţii şi, in acelaşi timp, sem­nificativă pentru modul cum se ac­ţionează în direcţia extinderii lucru­lui la mai multe maşini. Concret, la cele 38 de maşini din atelierul de prelucrări mecanice lucrează in toate cele trei schimburi 35 de muncitori, in loc de 114 muncitori. „ Practicăm de ani de zile acest sistem de organizare a muncii, pre­cizează tovarăşul Petre Dumitru, şeful secţiei. Nu avem maşini mari, pe care să se prelucreze piese cu ciclu lung de fabricaţie. Nici o ope­raţie nu durează mai mult de un minut „Secretul" polideservirii constă in aceea că maşinile au fost gru­pate in aşa fel incit operaţiile exe­cutate pe ele să fie complementare. Aşa, de pildă, un astfel de nucleu tehnologic este format dintr-un strung SARO, pe care se execută imningătorii somnelor de injecţie, si un agresat de găurit si­ a lezat ace­laşi reper. Toate jocurile de muncii sunt organizate în acest fel. Nu vreau să se înţeleagă insă că am ajuns la o limită, că nu putem face mai mult. Chiar in această perioadă aşteptăm să ne sosească o serie de maşini noi şi studierii posibilitatea amplasării lor pe Ungă nucleele tehnologice existente. Cind spun posibilitate mă refer la determinarea operaţiilor tehnologice complementa­re pentru fiecare reper in parte. Vom face prin urmare şi o re­­amplasare a maşinilor pe care le avem acum în dotare. Astfel de reorganizări sunt necesare la anumite intervale de timp. Nu putem sta pe loc. Polideservirea a devenit deci o metodă de lucru generalizată in atelierul de prelucrări mecanice. Modul de organizare a producţiei este următorul. Muncitorul Adrian Voicu, de pildă, care are numai 25 de ani, lucrează simultan la trei utilaje : o freză, o mintetă şi o ma­şină de şevăruit. Cele trei maşini nu au fost grupate întâmplător, ci ţinindu-se seama de ordinea opera­ţiilor tehnologice. Executarea pinio­­nului principal de la pompa de in­jecţie — unul din reperele realizate — se desfăşoară astfel : 1) Crezarea danturii la un anumit diametru pt prima maşină : 2) executarea dan­turii prin morlezol'" la n11 diametru pe a doua maşină: 3) sevăruirea dan­turii. Muncitorul are deci simultan in lucru trei piese în trei faze diferite­­de execuţie.­Acest principiu de organizare a producţiei este'­ aplicat * la toate ' locurile de ,muncă. Iar eficienţa. lui. es'e­­.demonstratH şi de ■ făptui că, anul trecut, indicele de utilizare a maşinilor a fost de 95,3 la sută, iar in luna ianuarie din acest an — de 95.7 Ia sută. Polideservirea are, fără îndoială, anumite limite in cazul maşinilor universale. Experienţa­­Întreprinderii de mecanică fină din Sinaia de­monstrează insă că pot fi depăşite şi aceste limite. Cum ? Răspunsul este destul de simplu şi la înde­­mînia oricărui colectiv , prin auto­­utilare. Să dăm un exemplu. Mun­citorul Ion Drăgoi lucrează in pre­zent la două maşini : un strung CARUSEL şi un agregat de găurit şi alezat­ corpul împingător al pom­pei de injecţie. Aşa şi figurează in­scriptele atelierului de prelucrări mecanice. Un singur amănunt nu se precizează : agregatul de găurit şi alezat realizat prin autoutilare execută nu mai puţin de 12 ope­raţii, cu un randament dublu faţă de cele 4 maşini pe care le-a înlocuit. Iată cum se explică şi este posibilă relaţia : 2X1 = 4X8. Altfel spus, la cele două maşini la care in pre­zent lucrează un singur om se execută acelaşi volum de piese pentru care inainte se foloseau 4 maşini in două schimburi, deci 8 oameni. Concluzia : în fiecare unitate pot si trebuie să fie realizate o serie de maşini, dispozitive şi agregate speciale, care să răspundă nevoilor producţiei si să înlocuiască mai mu­te maşini universale. Iată o altă cale de creştere a productivităţii muncii, un alt aspect al polideservirii. UN MUNCITOR DE ÎNALTĂ CALIFICARE LUCREAZĂ LA 6 MAŞINI. Organizindu-se munca pe baza unei ciclograme a folosirii timpului, reglorul Florian Bun­gă (in fotografie) lucrează, ajutat de Cristian Jinga, muncitor cu categoria a II-a, simultan Io 6 strunguri automate monoax, in condiţiile in care ciclul de prelucrare a unei piese nu depăşeşte un minut POLIDESERVIRE , POLICALIFICARE, o condiţie pentru extinderea polideservirii este policalificarea. In imagine muncitorul Adrian Voicu, care lucrează simultan la 3 utilaje diferite : A) maşina de şevăruit; B) maşina de danturat prin mortezare ; C) maşina de danturat prin frezare. — Pariez, tovarăşe şef de atelier, că timp de o oră, pină trage maşina mea un şpan, dumneata tot­ n-o să termini povestea pe care mi-o spui de mult despre organizarea lucrului la mai multe mașini deodată... — Acum, cind lucrez la două mașini, o să am nevoie de un grafic mai.. încăpător Desene de Viorel SANDU ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ CHIMIC „GRIVIŢA ROŞIE" II I­I Cu patru ani in urmă a răsărit, spontan, o floare, dar primăvara tot n-a sosit întreprinderea de utilaj chimic „Griviţa roşie“ din Capitală. Discu­tăm cu tovarăşul Petre Filimon, se­creta­r adjunct al comitet­ulu­i de partid pe Întreprindere, şeful birou­lui personal-invătămînt, despre asigu­rarea si folosirea forţei de muncă in această mare unitate industrială. — în ce priveşte asigurarea cu forţă de muncă, nu stăm prea bine. Avem nevoie, si Încă mare, îndeosebi de muncitori calificaţi pentru sectoa­rele prelucrătoare. Uneori, nici nu ştim cum să ne descurcăm. — Practica a dovedit că prin extin­derea lucrului la mai multe maşini necesarul de forţă de muncă se re­duce in mod simţitor. — Este, intr-adevăr, o soluţie. Dar, din cite ştiu eu, în unitatea noastră nu se prea foloseşte această metodă. Aş­ spune chiar că nu se practică deloc , insă ca să nu greşesc, staţi să mă informez.­­ Şeful biroului personal ridică tele­fonul şi formează un număr , apoi altul şi încă unul. De fiecare dată clatină dezamăgit din cap. „V-am spus eu, nu se lucrează la mai multe maşini“. Totuşi, nu­ renunţăm şi vrem să verificăm l­a faţa locului. Ne în­dreptăm spre secţia nr. 2 mecanică, unde se găsesc cele mai mari maşini­­unelte din întreprindere. Discutăm cu citiva maiştri. Suntem­ îndrumaţi spre atelierul nr. 3 răcitoare. Ajun­gem, in sfîrşit, la locul de muncă al muncitorului specialist Stoica Bo­lea, care incepe să zimbească atunci cind îi spunem ce căutăm. De­­ce ? — E o poveste intreagă cu lucrul acesta la mai multe maşini. în 1971, cind am venit la „Griviţa roşie“, mi s-a repartizat freza cu diametrul de 6 300 mm. Mai aveam o freză de 2 400 mm intr-o hală învecinată, la care lucrau alti muncitori. Formam o echipă de șapte oameni, care mun­ceam la cele două freze în trei schim­buri. Eu eram șeful echipei. Toată ziua trebuia să alerg dintr-o parte in alta si tot nu eram mulţumit de treaba pe care o făceam. Nu am mai răbdat si i-am propus tovarăşului director general să mutăm freza mică lingă cea mare. A fost de acord Aşa se face că, de patru ani, lucrăm nu­mai trei muncitori la două freze in trei schimburi. — Ce efecte a avut asupra pro­ducţiei această reorganizare a mun­cii ? — Nici n-o să mă credeţi. Să vă dau citeva exemple. înainte, cu freza mică se executau, într-o lună, cam două pinioane pentru valtul G-30. Acum, de aceeași freză, tot intr-o lună, se prelucrează 14 pinioane și încă alte repere mai mici pentru presa de vulcanizare. înainte, o roa­tă melcată pentru vait era prelucrată în 36 de ore, iar acum în două ore şi cinci minute. — Cum se explică această creştere, cu adevărat impresionantă, a randa­mentului muncii ? — In primul rind, toţi cei trei mun­citori care formăm actuala echipă avem o bună calificare. Aceasta ne-a permis să modificăm parametrii de aşchiere, să mărim avansul, turad­a. în al doilea rind, folosim mult mai eficient timpul de lucru. Sculele se găsesc in apropierea celor două freze, la indemină si sint bine intretinute. — Lucrînd la două maşini, efortul fizic este mai mare ? — Ciclul de prelucrare a unei roţi dinţate ajunge pînă la 7—8 ore. Ce are de făcut un muncitor ? Prinde piesa în freză si apoi supraveghează maşina. Desigur, prelucrînd mai mul­te piese, se fac si mai multe manipu­lări. Efortul fizic este insă minim. Esenţial este ca munca să fie în aşa fel organizată incit timpii de supra­veghere si de schimbare a pieselor pe maşini să alterneze. în cazul nos­tru, din cauza spaţiului, pe care l-am avut liber în hală am fost obligaţi să aşezăm freza mai mică in spatele celei mai mari. Nu e prea bine. Ma­şinile trebuie aşezate faţă în faţă sau — dacă sunt mai multe — în semi­cerc.­­ — Adică, ati putea lucra si la mai multe mașini deodată ? — Nu numai că as putea, dar am se poate face­ si ce nu. Lucrul la mai pentru avantajeie pe care le prezintă si lucrat. Pină in 1971 am muncit multe maşini nu numai că este pe- lucrul la mai multe maşini, am vn­ia „23 August“. Acolo aveam in prt­­sibil, dar se si impune în cazul ati- trebat : de ce l-am găsit totuşi atit • „N-avem destui muncitori calificaţi“ - se spune. Dar muncitorii de înaltă calificare nu folosesc decît o mică parte din capacitatea lor lucrînd la o singură maşină - adăugăm noi. • Un om aduce cu el experienţa de la uzina „23 August“. De ce nu se generalizează ? • Cîteva sugestii concrete pentru extinderea lucrului la mai multe maşini. mite trei freze mari. Nu era cu nimic mai greu. Sincer să fiu, mă simţeam chiar mai bine, mai util şi — de ce nu? — mai important. Sunt muncitor spe­cialist, lucrez ca frezor de 29 de ani, am o experienţă bogată. Ştiu bine ce fajelor care prelucrează piese mari, cu ciclu mai lung de prelucrare. In felul acesta, cistig in primul rind eu­, la retribuţie. După discuţia avută cu muncitorul Stoica Holea, edificatoare credem de greu ? Am aflat, imediat si răs­punsul , pentru că el si cei doi co­legi de schimb — Lucian Ripanu si Constantin Hubăr — sunt singurii muncitori din secţia nr. 2 care lu­crează la două maşini. De ce nu se extinde această metodă si la alte locuri de muncă? După cum am vă­zut, atunci cind oamenii au vrut, au fost mutate si maşinile. Mai mult, în prezent in diferite hale există gru­pate mașini la care s-ar putea ex­tinde­­această metodă de lucru. Ast­fel, in hala nr. 3 sunt amplasate unul lingă altul două strunguri frontale , tot în hala nr. 3 — alte două strun­guri carusel de 3 300 mm ; in hala nr. 5 — trei strunguri carusel de 4 200 și 4 700 mm. Şeful biroului personal-invăţămint ne vorbea, la început, de lipsa forţei de muncă. Unde poate fi găsită ? Experienţa, ca si răspunsul la aceas­tă întrebare se găsesc in propria unitate. Rămine numai ca în urmă­toarea documentare, pe care o vom face­­cit de curind la I.U.C. „Griviţa roşie“, polideservirea să treacă din faza de deziderat, în practică. Pagină realizată de Ion TEODOR Foto : S. Cristian PAGINA 3

Next