Scînteia, aprilie 1979 (Anul 48, nr. 11387-11411)
1979-04-01 / nr. 11387
Elogiul lucrului bine făcut Un moment sărbătoresc, devenit tradiţional, a avut, loc la sfirşitul acestei sărtămtri din capitala ţării : solemnitatea decorării de către secretarul general al partidului, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a organizaţiilor judetene de partid, consiliilor populare judetene, unităţilor economice, instituţiilor de cercetare si proiectare care au obtinut cele mai bune rezultate in îndeplinirea planului si a angajamentelor pe anul 1978. Conferirea înaltelor distincţii omagiază activitatea laborioasă, efortul exemplar al oamenilor muncii de la oraşe si sate pentru înfăptuirea prevederilor cincinalului, a hotăririlor Congresului al Xl-lea si Conferinţei Naţionale ale partidului, pune in evidenţă rodnicia unui an de muncă, contribuţia sa remarcabilă la dezvoltarea economico-socială a patriei. Ca de fiecare dată, marea întrecere desfăşurată la scara întregii ţări, s-a dovedit a fi cadrul de puternică emulaţie a gîndirii şi creaţiei, a acţiunii concrete, a muncii fără preget în slujba îndeplinirii sarcinilor de plan stabilite, a angajamentelor asumate. In rezultatele cu care am Încheiat anul 1978 se regăsesc, ca intr-un filigran, eforturile generoase depuse de clasa muncitoare, de ţărănime, de ingineri, cercetători şi proiectanţi, de toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, pentru obţinerea de rezultate cit mai bune, pentru o calitate nouă, superioară in întreaga activitate. Pe cei care s-au dovedit mai bine pregătiţi, mai destoinici in această bătălie a lucrului bine făcut îi vedem astăzi trăind clipele de reală emoţie a recunoaşterii, fruntaşi intre fruntaşi , organizaţii judeţene de partid, mari colective muncitoreşti, importante unităţi agricole, puternice institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare. Au urcat pe podiumul ciştigătorilor întrecerii aducînd cu ei, în văzul lumii, o experienţă remarcabilă, dorinţa fără margini de a se şti autorii celor mai inalte performanţe de care se simt in stare, redimensionind repere, propunind sisteme de referinţă tot mai ambiţioase pentru ce este de făcut de acum incolo. Cîştigătorii întrecerii ii ştim pe nume, au identităţi şi rezultate precise, dar dincolo de aceasta se află, aşa cum uşor ne putem da seama, marele beneficiar , economia naţională, ţara întreagă. Dincolo de rezultatele cantitative şi calitative obţinute anul trecut de fiecare dintre cei distinşi se află marile realizări dobindite de întregul nostru popor, pe care le trecem in contul cincinalului actual şi, prin asta, in contul viitorului. Sunt rezultate ale muncii noastre libere, spre binele ţării şi al fiecăruia dintre noi ; sunt rezultate ale muncii paşnice în care stă marele şi nesecatul nostru izvor de progres şi bunăstare. N-avem îndoieli, că privind înaltele ordine ale Republicii şi diplomele de onoare, care încununează zile şi nopţi de trudă, cei distinşi au pornit sâ-şi organizeze astfel gindurile şi activitatea incit rezultatele viitoare să fie pe măsura aşteptărilor, in consonanţă cu experienţa acumulată, cu posibilităţile reale de care dispun. Aceasta dovedeşte înţelegerea răspunderii la care obligă, in continuare, distincţiile acordate. Aşa cum sublinia secretarul general al partidului in cadrul solemnităţii de inminare a distincţiilor conferite, problema numărul unu pentru economia românească este problema calităţii, şi pe această direcţie va trebui purtată ofensiva de acum încolo, făcind demonstraţia „cu creionul in mină“ cu privire la marile resurse de care dispunem, intr-un comportament de la egal la egal in competiţia internaţională de valori. Suntem în posesia unei puternice baze tehnico-materiale, fabricile şi uzinele noastre, celelalte unităţi ale economiei naţionale sunt înzestrate, de la un an la altul, cu maşini şi utilaje de înalt randament. Folosirea lor la întreaga capacitate, cu rezultatele cele mai bune, înainte de a fi o obligaţie profesională, reprezintă o înaltă îndatorire etică. Pentru fabricarea sau cumpărarea acestora s-au cheltuit, se ştie bine, sute de miliarde de lei. Bunăstarea noastră viitoare depinde în mod nemijlocit de priceperea obţinerii cu ajutorul acestora a unei producţii materiale, a unui venit naţional cit mai mari, pe măsura mijloacelor ce ne stau la indemină. Argumentul hotăritor al acestor cerinţe, certitudinea înfăptuirii lor poartă numele oamenilor muncii care lucrează in industrie, pe şantiere, in institutele de cercetări şi proiectări, pe ogoare. Experienţa profesională, întregită de efortul perfecţionării continue, se cere valorificată la examenul concret al creşterii producţiei de bunuri materiale, al ridicării mai accentuate a eficienţei economice, intr-o permanentă confruntare cu rigorile competitivităţii. Am demonstrat în atîtea domenii că putem impune inteligenţa românească, produsele de marcă ieşite din mina noastră. Pretenţia faţă de noi inşine implică amplificarea acestor rezultate, generalizarea lor. Experienţa fruntaşilor, să revenim la ei, se constituie intr-un imens izvor de apă vie, a cărui forţă trebuie cunoscută şi folosită oriunde işi dovedeşte utilitatea. Vom izbuti in acest fel să ajungem la rezultatele la care alţii au ajuns mai demult sub aspectul calităţii, al productivităţii muncii, al eficienţei economice. In acest an hotăritor al cincinalului, cind vom sărbători cea de-a 35-a aniversare a eliberării patriei şi va avea loc Congresul al XII-lea al partidului, întrecerea dintre organizaţiile judeţene de partid, consiliile populare judeţene, unităţile economice şi institutele de cercetare şi proiectare cunoaşte o şi mai mare amploare. Prin rezultatele sale, bilanţul Împlinirilor noastre viitoare va fi şi mai rodnic. Cine va ciştiga ? Putem avea două sau trei judeţe pe locul întîi, dacă îndeplinesc condiţiile, sublinia secretarul general al partidului, definind astfel cu claritate sensul acestei mişcări de masă care priveşte pe fiecare dintre noi : nevoia de efort permanent, de dăruire comunistă pentru accelerarea progresului economico-social al ţârii, pentru ridicarea continuă a bunăstării. Locul intâi ne apare astfel drept simbolul aspiraţiei perpetue, o nobilă aspiraţie a întregului popor spre mai mult şi mai bine, „în marea întrecere care se desfăşoară pentru o activitate mai bună, pentru dezvoltarea mai rapidă a economiei naţionale, pentru ridicarea bunăstării poporului, toate organizaţiile de partid, oamenii muncii din toate judeţele trebuie să se angajeze cu hotărîre, aspirină la un loc fruntaş şi, dacă e posibil, la locul întîi“. NICOLAE CEAUŞESCU O nouă sală de oţel elaborată de premianţii Hunedoarei Basorelief la Midia Pe un perete din biroul şefului staţiei de utilaj şi transport de pe platforma petrochimică Midia—Năvodari a apărut de curind un basorelief din lemn de mohon. Toţi cei care vin la conducere cu fel de fel de treburi urgente de rezolvat, mecanici de pe uriaşele utilaje care răstoarnă pămintul şi-l mută in mare pentru a se ciştiga teren, electricieni de la instalaţiile de betoane, şoferi de pe basculante, îşi opresc privirile asupra basoreliefului (2 metri pe 91 de centimetri), care înfăţişează întreaga panoramă a platformei petrochimice. Subiect greu de abordat prin complexitate, dar şi prin tehnică — mahonul e un lemn dur, dens, care se lasă anevoie sculptat. — Cine e autorul ? — Un muncitor de-al nostru — spune şeful staţiei. Un tinăr dintr-un sat din apropiere, Luminiţa. In 1974, cind am bătut primii piloni de beton pe şantier, s-a prezentat şi el să lucreze cu noi. Tot atunci, i-am descoperit şi talentul, după desenele pe care le făcea seara, la sfirşitul orelor de muncă pe şantier, şi care pot fi văzute acum pe holurile atelierelor. Noi l-am încurajat in continuare si, la o oră tirzie, l-am găsit in atelierul de timplărie. Sculpta in lemn portretul unui zidar. Cind am văzut ce frumuseţe ieşea din mina lui, i-am dat o sugestie : ce-ar fi să încerci o panoramă a platformei ? E subiectul cel mai drag nouă, tuturor. Atit i-a trebuit. De atunci, fiecare clipă liberă a fost dăruită acestei lucrări, cu ambiţia de a fi gata cu prilejul punerii in funcţiune a rafinăriei. De cite ori simţea nevoia unei confruntări de idei mai cerea părerea tovarăşilor lui de muncă. Şi astfel s-a conturat întreaga panoramă, cu prezenţele ei cele mai semnificative, văzută dintr-un unghi propriu al autorului care semnează lucrarea : Asan Muşin. — Şi ce-aţi zice dacă miine, poimiine, o să ne invite la prima sa expoziţie personală ? — N-ar fi de mirare. Şantierul, in felul său, este şi o şcoală de creaţie. Un loc prielnic talentelor de constructori şi de artişti. George MIHAESCU P. S. Zilele trecute, lucrarea a putut fi admirată în cadrul expoziţiei artiştilor plastici amatori, organizată la Galeriile de artă din Constanţa. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLVIII Nr. 11387 Duminică 1 aprilie 1979 6 PAGINI - 30 BANI Şarjele siderurgicilor HUNEDOARA: Peste prevederi - 23000 tone fontă şi oţel Colectivul Combinatului siderurgic Hunedoara, unitate distinsă cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa I şi titlul de fruntaşă pe ţară pentru rezultatele deosebite obţinute în 1978, se prezintă la finele primului trimestru din acest an cu un bilanţ bogat de realizări. In intervalul 1 ianuarie — 31 martie, siderurgiştii hunedoreni au produs peste sarcinile stabilite aproape 23 000 tone fontă si otel de bună calitate. Ei au realizat si livrat, in acelaşi timp, industriei constructoare de maşini şi altor unităţi din ţară o cantitate suplimentară de laminate finite echivalentă cu metalul necesar fabricării a peste 2 300 de tractoare. Acţionind pentru îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, colectivul combinatului diin Hunedoara a realizat de la începutul anului o producţie netă peste prevederi in valoare de 5 milioane lei. REŞIŢA : Zilnic, peste plan, 250 tone laminate finite Siderurgiştii reşiţeni încheie primul trimestru al anului cu importante realizări in producţie. In secţia oielărie, de exemplu, pe baza ridicării indicilor de initizare a capacităţii agregatelor tehnice si creşterii productivităţii muncii, cantitatea de oţeluri aliate în producţia totală elaborată in această perioadă a crescut cu peste 20 000 tone. La rindul lor, laminoriştii au livrat in plus, de la începutul anului si pină acum, in medie de zi, aproape 250 tone laminate finite, iar jurnaliştii au elaborat suplimentar peste 1 500 tone fontă. (Agerpres). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sâmbătă dimineaţa, pe V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Aminarea vizitei şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo Vizita în România a şefului statului ghanez, preşedintele Consiliului Militar Suprem al Republicii Ghana, general F. W. K. Akuffo, care urma să aibă loc in prima parte a lunii aprilie a.c., a fost aminată, de comun acord, pentru o perioadă ulterioară. FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU FOLOSITĂ DIN PLIN LA SEMĂNAT Agricultorii harnici muncesc pe orice vreme, nu aşteapta condiţii climatice ideale • Tractoarele - zi şi noapte pe ogoare • Prioritate absolută sfeclei de zahăr şi florii-soarelui • E vremea însămînţării porumbului, trebuie urgentată pregătirea terenului • Pentru recuperarea întîrzierilor, şi astăzi, duminica, toate forţele satelor la cîmp Cu toate că in zilele precedente a plouat in cea mai mare parte a tării, în majoritatea unităţilor agricole lucrările de primăvară continuă cu intensitate. Ploile căzute au avut un efect bun atit asupra culturilor semănate pină acum, cit si asupra cerealelor de toamnă. Totodată, au contribuit la sporirea rezervei de apă din sol, asigurind condiţii bune pentru pregătirea terenului. Acum, timpul inaintat impune ca in toate zonele din tară si in toate unităţile agricole insămintările si celelalte lucrări de primăvară să continue cu toate forţele. Vremea se poate menţine instabilă, dar agricultorii harnici ştiu că nu trebuie să aştepte condiţii ideale, ci să lucreze pe orice vreme. Este o cerinţă ce decurge firesc, de altfel, si din analiza stadiului insămintărilor la zi. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii rezultă că pină la data de 30 martie au fost insamintate in total cu plante din micea epocă si cu floarea-soarelui 881 200 hectare — 60 la sută din prevederi. Atrage insă atentia că există o mare neuniformitate in desfăşurarea insămintărilor. Astfel, in timp ce in majoritatea judeţelor din sudul si vestul tării semănatul culturilor din prima epocă şi al florii-soarelui sint avansate, in judeţul Ilfov semănatul florii-soarelui s-a făcut nici pe bunătate,din siprafetele prevăzute. Asemenea diferente există si Intre alte judete apropiate si cu condiţii naturale, asemănătoare. Ce măsuri se cer să fie grabnic întreprinse pentru accelerarea insămintărilor ? In primul rind se cere ca fiecare formaţie de lucru si toate unităţile agricole să realizeze si să depăşească ritmul stabilit la semănat. Condiţia esenţială o constituie ca toate semănătorile să intre in brazdă, iar activitatea in timp să se desfăşoare de cind apăr zorile cină se lasă noaptea. Evident, în aceste zile prioritate trebuie acordată încheierii insămintării sfeclei de zahăr si florii-soarelui. în al doilea rind, pentru executarea intr-un timp scurt a insămintărilor, este nevoie ca sectoarele mecanice unice ale consiliilor unice agroindustriale să organizeze la un număr cit mai mare de tractoare schimburi de zi şi de noapte. Temperatura solului este in creştere. in multe zone din tară ea a ajuns la 10—11 grade. Aceasta face posibil să se treacă mai devreme la semănatul porumbului, cultură de mare importantă pentru economie, care urmează să se cultive in acest an te o suprafaţă de peste trei milioane de hectare. Pentru a se putea intra de la început cu toate forţele la semănatul porumbului, este nevoie ca acum să se lucreze neîntrerupt, zi şi noapte, la pregătirea terenului, spre a se crea semănătorilor front de lucru. Acum, fiecare zi, fiecare oră au o importantă covirşitoare pentru nivelul viitoarei recolte. Iată de ce, organizaţiile de partid de la sate au datoria să desfăşoare o susţinută muncă politică şi organizatorică, astfel ca in fiecare zi, inclusiv duminicile, să se înregistreze un ritm înalt la semănat. Răspunzind acestei cerinţe majore pentru obţinerea de producţii mari în acest an, şi astăzi, pretutindeni, mecanizatorii, specialiştii şi cadrele de conducere ale unităţilor agricole trebuie să lucreze din plin la semănat. Stadiul însămînţării florii-soarelui la data de 31 martie a c.in unităţile agricole de stat şi cooperatiste O anchetă sociologică şi cîteva concluzii practice privind stabilizarea forţei de muncă într-o mare unitate industrială ! 7000 DE ÎNTREBĂRI CONTUREAZĂ RĂSPUNS • De la aprecieri „după ureche“ la realitatea vieţii *De ce mai sunt „păsări călătoare“ în unele profesii ? • Nu ocoliţi meseriile bărbăteşti, fără de care n-ar exista vapoare ! Intr-o anchetă publicată nu de mult in ziarul nostru, stăruiam asupra unei cercetări sociologice întreprinse în marea uzină ploieşteană „1 Mai“, pe tema adaptării tinerilor la munca industrială. O investigaţie asemănătoare ne aduce azi in mijlocul colectivului Şantierului naval din Galaţi. Loc unde lucrează mii de oameni, cu profesii dintre cele mai diverse. Loc unde işi desfăşoară activitatea, de ciţiva ani, cu pasiune şi dragoste pentru profesia lor, trei tineri : psihologul Eugen Joldoş şi sociologii Maria Manea şi Paul Păcuraru. Prin strădania lor şi prin ajutorul primit, aici fiinţează un bun laborator atit de necesar cercetării de specialitate, instrument in elaborarea unor studii de mare interes pentru organizarea ştiinţifică a muncii şi a producţiei, pentru temeinica cunoaştere a vieţii de uzină. Dintre numeroasele teme de cercetare de aici, ne vom opri in cele ce urmează la : „Fluctuaţia efectivă a forţei de muncă din şantier“. Problema a preocupat cu deosebire conducerea şantierului, comitetul de partid. Ce anume generează fluctuaţia ? Cine sunt cei care se lasă antrenaţi în acest flux şi care ar fi mijloacele adecvate pentru diminuarea intensităţii, pentru stoparea lui ? Un prim pas pentru documentare şi informare : s-au luat în cercetare circa 7 000 de fişe de pontaje ale celor care, de-a lungul anilor, au lucrat o vreme pe şantier. La această uriaşă şi migăloasă muncă au fost antrenaţi şi elevii practicanţi. Multe şi necesare informaţii pot fi obţinute dintr-o asemenea fişă. Din aceasta poţi afla cum se numeşte cel in cauză , ce meserie avea , dacă a fost calificat aici , la ce sector a lucrat ; vîrsta ; locul de origine ; cit a lucrat. In consecinţă, ca o primă concluzie practică, comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii au cerut o atenţie sporită faţă de muncitorii tineri ; s-au intensificat acţiunile educative in rindul acestei categorii de vîrstă, s-au căutat noi forme de apropiere pentru a afla cum gîndesc, ce-i preocupă, ce obstacole se aşază în drumul unei vieţi fireşti de producţie. Se-nţelege că şi cercetarea sociologică întreprinsă în această direcţie şi-a urmat cursul ei, pentru Un singur lucru nu era posibil să se afle : motivaţia plecării. Ce a urmat după aceste 7 000 de întrebări pe marginea fişelor de pontaj, pentru "aflarea unui răspuns concludent ? Normal, s-a trecut la al doilea pas, şi anume : studiul pe un eşantion de 3 469 subiecţi. O primă constatare nu lipsită de interes : dintre aceştia — 3123 erau calificaţi, 229 necalificaţi, iar 117 făceau parte din personalul TESA. Cum se prezenta însă situaţia pe virste ?a se ajunge la cauzele generatoare de fluctuaţie a forţei de muncă. O primă necunoscută s-a descifrat odată cu repartizarea pe meserii a eşantionului fluctuant studiat (3 469 subiecţi). Tabloul concret al investigaţiei întreprinse arată că fluctuaţia pe meserii se împarte astfel : lăcătuşi — 21,6 la sută ; sudori — 18 la Ilie TANASACHE (Continuare în pag. a IlI-a) Subiecţi între între peste Investigaţi 17—30 ani 31—45 ani 46 ani 3 469 87,41% 9,51% 3,08% Meşteri şi artişti Concluziile pe care un artist le poate desprinde din îndrumarea creaţiei amatorilor sunt, cred, interesante şi pentru sine şi pentru specificul acestei munci. Am avut ocazia încă de la începuturile activităţii mele să mă ocup de cercuri de artişti plastici amatori şi continuă să mă preocupe şi acum această zonă de creaţie. însemnările mele nu sunt străine de observaţia sistematică asupra metodei de educare pe care o constituie domeniul acesta bogat in evenimente, pe care trebuie să il privim cu toată seriozitatea — şi cind spun acest lucru mă refer si la a-i acorda încredere si la a-1 scuti de complezente si exagerări care nu îl servesc. • Printre cele dintii lucruri pe care le-am remarcat ca îndrumător de cercuri sau organizez manifestări de amploare in cadrul concursurilor si festivalurilor se află seriozitatea acestor oameni la locul de muncă. Mi se pare un fapt important de subliniat, fiindcă el demonstrează că drumul creaţiei nu este un drum al evaziunii din problemele muncii — cel puţin nu în cazul celor mai buni. Interesul nostru ar trebui, deci, polarizat de artiştii angrenaţi efectiv in activităţi productive si care işi completează personalitatea creind, şi nu substituie unei munci bine definite o alta care nu le este specifică (pentru care nu sunt pregătiţi), în baza unor reverii si a unui veleitarism străine de epoca noastră. Nu mi se pare întimnlător faptul că la origine cuvintele artă, artefact, au sensul producerii cu propriile miini, ale meşteşugului, şi că termenul artist se substituie frecvent cu cel de meşter. Artiştii amatori de care m-am ocupat şi cu care m-am considerat tovarăş (in perioada cit am lucrat la Fabrica de rulmenţi din Birlad, sau acum, cind mă ocup de cercul sindicatelor poligrafice din Bucureşti) s-au remarcat de obicei la locul de muncă prin inventivitate, prin randament, prin calitatea muncii. Mi s-au părut de fiecare dată oameni cu simţul măsurii, cu sensibilitate, cu calităţi de observatori, muncitori de mare perînsemnări de Corneliu VASILESCU formanţă. • Sint convins, că işi perfecţionau aceste calităţi practicînd artele plastice, in aceeaşi măsură în care îşi descopereau propria dimensiune, completind-o cu zonele • imaginaţiei şi fantazarii, şi,sigur, cu aceea a comunicării. Am remarcat, de asemeni, că erau autodidacţi de multe ori cu o cultură remarcabilă. Pentru uzină sau pentru locul lor de muncă ei sunt oameni de nădejde, pe care te poţi baza. Familiile lor , copiii în special, beneficiau de atmosfera creatoare şi de interesul pentru cultură. Mă emoţionez cind ii intîlnesc şi îmi amintesc momentele cind părinţii lor il aduceau la şedinţele cercului. Această sensibilizare spre domeniile gindirii abstracte, dezvoltarea capacităţii de observaţie şi autocontrol, de înţelegere a legilor generale, în contact cu arta sunt fireşti dacă ne gindim la vechea accepţie a artei ca armonie, ca proporţie, ca echilibru. Nu mai puţin important mi se pare exerciţiul artistic pentru individ, ştiind că el Învaţă să gindească in imagini, că experienţa noastră este în mare parte vizuală şi că drumul de la senzaţie la gindirea abstractă trece prin capacitatea de a organiza, de a domina, de a ordona lumea de imagini cu care venim un contact permanent. Pe baza acestor realităţi, exprim convingerea că, înainte de toate, pentru artistul amator, contactul cu aria are un caracterformativ. Există insă şi celălalt aspect care nu trebuie neglijat — afirmarea valorilor autentice in măsura în care ele apar in cadrul mişcării de amatori. Este un mare merit al Festivalului naţional „Ciitarea României“ , care a devenit o instituţie de democratizare a producţiei , artistice şi de afirmare a celor mai bune talente — să iasă in intimpinarea artiştilor amatori care (iarăşi cei mai serioşi dintre ei), sint străini de procedeele contactului cu publicul. Timiditatea, sfiala in fata celorlalţi sint calităţi ale oamenilor interiorizaţi, înclinaţi spre creaţie şi observaţie şi cu alte preocupări decit contactul cu publicul. Festivalul vine in intimpinarea acestor oameni pe care trebuie să ştim să ii distingem dintre cei preocupaţi mai mult de afirmare decit de creaţie. Noi, cei care am îndrăznit să ne dedicăm unor profesii artistice, să ne dedicăm viaţa întreagă creaţiei, avem sarcina să îi apărăm şi să îi sprijinim pe cei care cutează, ca un complement al formaţiei lor, să se exprime prin intermediul „pensulei şi dălţii“, fără a-şi fi trădat „prima iubire“ — profesia, meseria.