Scînteia, mai 1979 (Anul 48, nr. 11412-11437)

1979-05-01 / nr. 11412

PAGINA 2 SCÎNTEIA - marți 1 mai 1979 CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOIM CEAUŞESCU (Urmare din pag- I)­sele populare la luptă pentru a se opune invadatorului, pentru a a­păra patria. Marea demonstraţie de la l Mai 1939, desfăşurată sub semnul unită­ţii, al Frontului Unic dintre co­munişti şi socialişti, a evidenţiat cu putere hotărîrea eroicei noastre clase muncitoare de a se opune fascismului şi politicii de război, de a apăra interesele naţionale supre­me ale României. Manifestaţii si­milare cu cele din Bucureşti au avut loc şi în alte centre ale ţării, la Ploieşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Alba Iulia, în Valea Jiului şi altele. Toate acestea au exprimat comba­tivitatea revoluţionară a clasei muncitoare, hotărîrea oamenilor muncii, a forţelor democratice, antifasciste de a lupta pentru cauza libertăţii şi democraţiei, a indepen­denţei şi integrităţii României. (Aplauze puternice). Demonstraţiile de la 1 Mai­ 1939 au avut şi un puternic ecou inter­naţional, fiind apreciate în presa străină a vremii ca unele din cele mai mari manifestări muncitoreşti antifasciste pe plan mondial, în condiţiile în care Germania hitle­­ristă trecuse la aplicarea planurilor ei de înrobire a popoarelor. Politica de cedare şi compromis faţă de pretenţiile de dominaţie mondială ale Germaniei naziste, promovată de cercurile conducă­toare din diferite state, a încurajat acţiunile agresive ale hitleriştilor, a deschis calea declanşării de către forţele fascismului a celui de-al doilea război mondial. In aceste împrejurări deosebit de complexe ale situaţiei­ politice interne şi internaţionale, poporului român, aflat singur — ca urmare a politicii cercurilor conducătoare — în faţa agresiunii Germaniei hitle­­riste, i-a fost impus odiosul Dictat de la Viena, iar în România a fost instaurată dictatura militaro­­fascistă care a înrobit ţara Ger­maniei. Hitleriştii şi regimul anto­­nescian au aruncat ţara în războ­iul agresiv dus de Germania îm­potriva Uniunii Sovietice. Inţelegînd răspunderile ce-i re­veneau în acest moment istoric de grea cumpănă pentru poporul nostru, ca şi pentru alte popoare, Partidul Comunist Român s-a ridicat cu toate forţele la luptă împotriva dictaturii antonesciene, a dominaţiei Germaniei naziste şi a războiului contra Uniunii So­vietice, organizînd mişcarea de rezistenţă, lupta pentru sabotarea maşinii de război, pentru răstur­narea regimului, pentru alătu­rarea României coaliţiei antihitle­riste. Totodată, Partidul Comunist a desfăşurat o largă activitate pen­tru realizarea unităţii clasei mun­citoare, a tuturor forţelor munci­toreşti, ca nucleu al frontului democratic, patriotic şi antifas­cist naţional ce avea să asigure doborirea dictaturii militare­­fasciste. Conştiente de sarcinile ce le reveneau, Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat au întă­rit colaborarea, realizînd o platfor­mă politică,de luptă comună ce avea la bază salvgardarea intere­selor ţării, grav ameninţată în însăşi fiinţa ei naţională. Tratati­vele între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Demo­crat au fost încheiate la mijlocul lunii aprilie 1944 prin făurirea Frontului Unic Muncitoresc, iar conducerile celor două partide au hotărît ca această realizare, cu adevărat istorică, să fie adusă la cunoştința opiniei publice prin manifestul dat publicităţii, în mod simbolic, la 1 Mai. (Vii aplauze). Aniversăm acum împlinirea a 35 de ani de la acest eveniment isto­ric în mişcarea noastră muncito­rească — crearea Frontului Unic Muncitoresc, care a constituit fac­torul esenţial în lupta pentru răsturnarea dictaturii militare­fasciste, pentru ieşirea României din războiul dus contra Uniunii Sovietice, alăturarea la coaliţia antihitleristă şi trecerea la dezvol­tarea democratică şi la transfor­marea socialistă a ţării. In manifestul proclamat la 1 Mai 1944 se spunea : „In ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă şi speranţă, mun­citorimea, organizată, unită de la comunişti pină la social-democraţi, cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toţi muncitorii organizaţi şi neorganizaţi, întregul popor român, toate clasele şi păturile sociale, toate partidele şi organizaţiile, in­diferent de culoarea politică, cre­dinţă religioasă şi apartenenţă socială, la lupta hotărâtă pentru pace imediată, răsturnarea guver­nului Antonescu, formarea unui guvern naţional din reprezentanţii tuturor forţelor antihitleriste... pentru o Românie liberă, demo­cratică şi independentă". (Aplauze puternice, îndelungate). Ne apare astăzi tuturor limpede uriaşa însemnătate a făuririi Fron­tului Unic Muncitoresc — care a pus bazele lichidării sciziunii prole­tariatului român. Acţionînd unită, clasa muncitoare şi-a sporit forţa şi combativitatea, capacitatea de a mobiliza masele largi ale întregu­lui nostru popor. Frontul Unic Muncitoresc a avut un rol esenţial în crearea frontului larg democra­tic antifascist, în unirea tuturor forţelor politice progresiste, a tu­turor elementelor patriotice din ţara noastră împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvarea României de la dezastru naţional. Lupta antifascistă, îndelungată şi grea, condusă de partidul nostru, a dus la victoria insurecţiei na­ţionale armate antifasciste şi antiimperialiste din august 1944, la eliberarea ţării de sub domina­ţia străină, la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. In­surecţia din august 1944 — reali­zată în împrejurările internaţio­nale favorabile create de înainta­rea victorioasă a Uniunii Sovie­tice şi de succesele celorlalte pu­teri ale coaliţiei antihitleriste — precum şi participarea României la războiul împotriva Germaniei fasciste, alături de glorioasa Armată Roşie, au constituit încu­nunarea luptei antifasciste pur­tate neabătut de poporul român, în frunte cu clasa muncitoare. (Aplauze puternice, prelungite). Acest moment crucial a deschis calea cuceririi deplinei noastre independenţe naţionale, a împlini­rii idealurilor de dreptate socială şi naţională ale poporului, a fău­ririi României libere, socialiste. Lupta eroică dusă de partidul nostru comunist timp de două de­cenii, în cele mai grele condiţii de ilegalitate, de teroare burghezo­­moşierească, a cerut grele jertfe şi sacrificii din partea clasei muncitoare, a militanţilor revolu­ţionari şi antifascişti. în această perioadă, în închisori şi lagăre, sub gloanţele plutoanelor de execuţie, în înfruntarea dîrză şi neînfricată cu forţele reacţiunii, au căzut mulţi din cei mai buni fii ai poporului. In acest moment solemn expri­măm omagiul nostru fierbinte martirilor clasei muncitoare, eroi­lor luptei pentru libertatea patriei şi salvarea fiinţei naţionale a po­porului, celor care au participat activ la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, la lupta pentru răs­turnarea dictaturii militaro-fas­ciste şi eliberarea ţării — şi care nu mai sunt astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Aducem o înaltă cinstire memoriei frun­taşilor din acea perioadă ai partidului şi mişcării noastre revo­luţionare : Ştefan Foriş, care în timpul războiului, pină în 1944, s-a aflat in fruntea partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care, îm­preună cu activul de bază din în­chisori, a avut un rol important în organizarea luptei pentru răs­turnarea dictaturii militaro-fascis­te, iar apoi, în fruntea partidului, în dezvoltarea socialistă a ţării noastre, Lucreţiu Pătrăşcanu, care a avut un rol de seamă în unirea forţelor patriotice, antifasciste, în jurul partidului, în victoria insu­recţiei, Constantin Agiu, care a contribuit direct la crearea Fron­tului Unic Muncitoresc, Teohari Georgescu, Iosif Rangheţ, Emil Bodnăraş, Lothar Rădăceanu, Teo­dor Iordăchescu şi alţii, care au participat activ la conducerea lup­tei antifasciste şi antirăzboinice a clasei noastre muncitoare, a celor­lalte forţe progresiste, la înfăptui­rea măreţului act de la 23 August 1944, eliberarea ţării şi trecerea ei pe calea dezvoltării noi. (Vii aplauze). Cinstim, de asemenea, memoria unor fii de seamă ai poporului nos­tru care au adus o contribuţie im­portantă la această luptă măreaţă, a dr. Petru Groza, conducă­torul Frontului Plugarilor, apoi preşedintele primului guvern cu caracter muncitoresc-ţărănesc din istoria ţării, şi acad. C. I. Parhon, remarcabil om de ştiinţă, militant comunist şi antifascist, primul pre­şedinte al Prezidiului tinerei noas­tre Republici populare. (Vii a­­plauze). Exprimăm, de asemenea, senti­mentele noastre de deosebită pre­ţuire faţă de activitatea tovarăşului Constantin Pîrvulescu, care într-o perioadă grea a luptei revoluţiona­re s-a aflat în fruntea conducerii Partidului Comunist Român şi şi-a adus contribuţia activă la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste în patria noastră. (Vii aplauze). Exprimăm aceleaşi sentimente faţă de activitatea tovarăşului Ştefan Voitec, care, în conducerea Parti­dului Social-Democrat, a avut un rol important în crearea Frontului Unic Muncitoresc, în­tărirea unităţii dintre comu­nişti şi socialişti şi făurirea partidului unic al clasei muncitoa­re, în întreaga operă de construc­ţie socialistă în România. (Vii aplauze). Cinstim cu sentimente de pro­fundă recunoştinţă pe miile şi miile de activişti ai Partidului Co­munist şi Partidului Social-Demo­crat, ai celorlalte forţe şi organi­zaţii democratice patriotice, care n-au precupeţit nimic pentru răs­turnarea dictaturii militaro-fascis­te, pentru împlinirea idealurilor de libertate naţională şi dreptate so­cială ale poporului, pentru făuri­rea României noi, independente şi suverane, pentru triumful socialis­mului în patria noastră. Abne­gaţia lor faţă de cauza clasei muncitoare, a revoluţiei, faţă de independenţa patriei va constitui permanent un exemplu pentru partidul şi pentru poporul nostru, pentru tinerele generaţii din România. (Vii şi îndelungate aplauze). Stimaţi tovarăşi, Aniversînd evenimentele de acum patru decenii, nu putem uita lecţia drastică a istoriei, care a pus în evidenţă­ consecinţele catastro­fale pe care le pot avea atitudinea conciliatoare faţă de fascism, lipsa de vigilenţă şi fermitate împotriva politicii de agresiune şi încălcare a drepturilor suverane ale altor state şi popoare. Astăzi, cînd în di­ferite ţări elementele fasciste în­cearcă să se regrupeze din nou, cînd asistăm la apariţia unor cu­rente neofasciste ce propagă ra­sismul, şovinismul, ura între po­poare, forţele sociale înaintate, oa­menii politici, popoarele au înalta îndatorire, în faţa generaţiilor de azi şi de mîine, de a face totul pentru a bara calea unei noi as­censiuni a fascismului, pentru a feri omenirea de acest duşman al civilizaţiei şi progresului, pentru a salvgarda libertatea, independenţa şi însăşi viaţa tuturor naţiunilor lumii, pentru înfăptuirea dezarmă­rii, pentru a asigura pacea mon­dială. (Vni aplauze ; se scandează „Ceauşescu — pace !“). De asemenea, evenimentele is­torice, experienţa socială şi politi­că a poporului nostru evidenţiază cu putere însemnătatea excepţio­nală a realizării unităţii de luptă a celor ce muncesc. Frontul Unic Muncitoresc a jucat un rol esenţial şi în evoluţia procesului revoluţio­nar în perioada de după eliberarea ţării. Unitatea de acţiune i-a per­mis clasei muncitoare să se situeze permanent în fruntea marilor bă­tălii politice pentru înnoirea demo­cratică a ţării, pentru cucerirea puterii din mîinile claselor exploa­tatoare. In condiţiile trecerii la noua etapă istorică a revoluţiei şi con­strucţiei socialiste, viaţa a impus ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii clasei muncitoare şi a de­taşamentului ei de avangardă. Acest obiectiv măreţ s-a realizat prin crearea în 1948 a partidului uniic al clasei muncitoare ca re­zultat al unificării Partidului Co­munist cu Partidul Social-Demo­crat, pe baza concepţiei materia­lismului dialectic şi istoric, a so­cialismului ştiinţific, a teoriei re­voluţionare elaborate de Marx, Engels şi Lenin. Făurirea partidu­lui unic al clasei muncitoare a asi­gurat forţelor revoluţionare din România detaşamentul de avan­gardă şi statul major capabil să conducă revoluţia socialistă şi opera complexă de făurire a so­cialismului în patria noastră. (Aplauze îndelungate). Această victorie a avut şi o pro­fundă semnificaţie internaţională , realizînd printre primii în lume partidul unic­ muncitoresc prin unirea comuniştilor şi socialiştilor, muncitorii din România au înscris o contribuţie originală la îmbogăţi­rea tezaurului teoretic şi practic al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Experienţa practică a României demonstrează că lichidarea sciziu­nii şi realizarea unităţii clasei muncitoare, dezvoltarea colaborării între comunişti şi socialişti, între toate forţele revoluţionare, demo­cratice care se pronunţă pentru transformarea înnoitoare a socie­tăţii sunt o condiţie esenţială a vic­toriei revoluţiei şi construcţiei so­cialiste. Tocmai înfăptuirea unităţii a asigurat ducerea la Îndeplinire a sarcinilor de uriaşă complexitate puse de transformarea societăţii noastre pe calea socialismului. Viaţa demonstrează că unitatea tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a între­gului nostru popor, sub conducerea partidului comunist, constituie şi în condiţiile noii etape in care ne aflăm factorul determinant al în­făptuirii măreţului Program de edificare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, izvorul tuturor victoriilor pe care le obţi­nem în ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. (Aplauze şi urate înde­lungate. Se scandează «Ceauşescu — P.C.R.!“). Iată de ce trebuie să facem totul pentru a întări con­tinuu unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului comunist, forţa politică conducătoare in lupta pentru vic­toria socialismului şi comunismului în România. In acelaşi timp milităm şi vom milita neabătut pentru unirea strînsă a forţelor revoluţionare din întreaga lume, a tuturor popoare­lor, conştienţi că numai astfel pot fi realizate idealurile înnoirii socie­tăţii, se poate făuri o lume mai bună şi mai dreaptă, se poate salvgarda pacea mondială. Fie ca sărbătorirea zilei de 1 Mai să marcheze un nou pas îna­inte în consolidarea unităţii ce­lor ce muncesc de pretutindeni, în înfăptuirea vibrantului apel istoric lansat cu aproape un secol şi ju­mătate in urmă de Marx şi En­gels : „Proletari din toate ţările, uniţi-vă !“. Astăzi, mai mult ca ori­­cînd, acest apel trebuie completat cu chemările : „Popoare din ţările socialiste, uniţi-vă în lupta pentru victoria socialismului şi comunis­mului, pentru afirmarea plenară a principiilor socialismului şi creş­terea prestigiului său în lume ! Popoare asuprite şi forţe progre­siste de pretutindeni, uniţi-vă în lupta pentru lichidarea imperialis­mului şi colonialismului, pentru li­bertate naţională şi progres social, pentru dezvoltarea liberă şi inde­pendentă a fiecărei naţiuni ! Mun­citori, ţărani, intelectuali, femei, tineri, oameni progresişti, demo­craţi, uniţi-vă pentru a realiza progresul social, pentru o viaţă mai bună şi mai dreaptă ! Ţări socia­liste, popoare din întreaga lume, acţionaţi în cea mai strînsă unitate pentru destindere, colaborare şi pacea mondială !“. (Aplauze puter­nice, prelungite, urale. Se scan­dează „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu — pace !“). Stimaţi tovarăşi, In întreaga ţară, oamenii muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai în con­diţiile uriaşului avînt creator al întregului nostru popor, angajat cu toate forţele în transpunerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, a prevede­rilor planului cincinal. Putem afirma cu mîndrie în­dreptăţită că în cei trei ani care au trecut din actualul cincinal poporul nostru a obţinut succese de seamă în dezvoltarea şi moder­nizarea forţelor de producţie, în creşterea potenţialului nostru teh­nic şi productiv, în sporirea avu­ţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, în înflorirea ştiinţei, culturii şi artei, în perfecţionarea relaţiilor de pro­ducţie socialiste, ceea ce a determi­nat o accelerare a înaintării pa­triei noastre pe drumul progresu­lui şi civilizaţiei. Doresc să subliniez cu satisfacţie faptul că şi în primele 4 luni ale acestui an au fost obţinute reali­zări de seamă în dezvoltarea eco­­nomico-socială a ţării, că oamenii muncii, acţionînd cu elan şi abne­gaţie, au îndeplinit şi depăşit pre­vederile planului pe această pe­rioadă. Realizările obţinute evidenţiază justeţea politicii promovate de partidul şi statul nostru, care aplică în mod creator legităţile generale ale­ socialismului, adevărurile uni­versal valabile la condiţiile Concre­te ale României, relevă­­ realismul prevederilor planului cincinal, justeţea hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului, precum şi forţa partidului comu­nist, ce îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a întregii societăţi pe calea prosperităţii, a socialismului şi comunismului. (Aplauze înde­lungate, se scandează „Ceauşescu — P.C.R. ). Marile realizări dobîndite în toate domeniile de activitate sunt rodul activităţii creatoare a clasei muncitoare, ţărănimii şi intelec­tualităţii, ele ilustrează elanul re­voluţionar al întregului nostru po­por, care înfăptuieşte neabătut po­litica Partidului Comunist Român, ce corespunde pe deplin aspiraţi­ilor vitale ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţiona­litate, intereselor supreme de bunăstare, fericire, libertate şi independenţă ale patriei. Pentru măreţele victorii obţi­nute în creşterea producţiei in­dustriale şi agricole, în progresul celorlalte ramuri ale economiei, în, activitatea desfăşurată în toate domeniile construcţiei socialiste, adresez, cu prilejul acestei sărbă­tori, cele mai calde felicitări cla­sei muncitoare, ţărănimii şi in­telectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţio­nalitate, întregului nostru popor, împreună cu cele mai vii urări de noi succese în slujba măreţiei Republicii Socialiste România ! (Aplauze şi urale puternice, înde­lungate. Se scandează „Ceauşescu şi poporul!“). Dragi tovarăşi, Relevînd marile realizări în edi­ficarea socialismului, suntem­ con­ştienţi că mai avem mult de făcut pentru a asigura poporului nostru nivelul de viaţă şi civilizaţie pe care şi-l doreşte şi pe care îl me­rită pe deplin. In acest scop, este necesar să acţionăm cu toată hotă­rîrea pentru dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor sociale, pentru îmbunătăţirea muncii de conducere în toate domeniile vieţii economico-sociale, pentru înfăp­tuirea neabătută a principiilor so­cialiste de echitate şi dreptate so­cială. Ne-au rămas mai puţin de doi ani pentru realizarea actualului plan cincinal. Prevederile pe 1979 sînt hotărîtoare pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor cincinalului, îndeplinirea prevederilor planului impune măsuri energice în întreaga economie pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, folo­sirea maximă a maşinilor şi utila­jelor, valorificarea în modul cel mai raţional a forţei de muncă, punerea în funcţiune la timp a noilor obiective la parametrii pro­iectaţi. Trebuie să acţionăm cu cea mai mare fermitate pentru stimu­larea gîndirii creatoare ştiinţifice şi tehnice proprii şi a iniţiativei oamenilor muncii în vederea mo­dernizării continue a proceselor de producţie. Să promovăm o politică fermă de economisire a energiei şi materiilor prime, orientînd, tot­odată, eforturile spre îmbunătă­ţirea structurii industriei noastre, spre dezvoltarea ramurilor şi sectoarelor mici consumatoare de energie. In faţa oamenilor muncii stau, de asemenea, ca obiectiv cen­tral, creşterea mai rapidă a pro­ductivităţii muncii, precum şi asigurarea unei calităţi noi în toate sectoarele de producţie. In agricultură trebuie intensifi­cate eforturile pentru înfăptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei vegetale şi animale adoptate de partid şi de stat. Să facem totul pentru a realiza o adevărată revoluţie in dezvol­tarea agriculturii româneşti, obţi­­nînd producţii şi recolte mult su­perioare celor de astăzi! Este, de asemenea, de cea mai mare importanţă pentru progresul economico-social al patriei noastre să asigurăm îndeplinirea neabătută a planului de comerţ exterior, şi în primul rînd, a sarcinilor de ex­port, să lărgim continuu coope­rarea economică internaţională a României, colaborarea reciproc avantajoasă pe multiple planuri cu toate statele lumii. O atenţie deosebită trebuie acor­dată aplicării noului mecanism economico-financiar, realizării pro­ducţiei fizice şi a producţiei nete — ca indicatori de bază ai planu­lui — bunei funcţionări a organe­lor de conducere colectivă din toate unităţile. Accentuarea autocondu­­cerii muncitoreşti şi autogestiunii întreprinderilor, participarea la beneficiile întreprinderii a perso­nalului muncitor trebuie să ducă la creşterea răspunderii fiecărui colectiv de oameni ai muncii în soluţionarea problemelor complexe ale producţiei, în îndeplinirea pla­nului. Am îndeplinit cu succes şi am depăşit prevederile Congresului al XI-lea privind sporirea retribuţiei, a veniturilor generale ale oameni­lor muncii. Vom face totul pentru a asigura realizarea prevederilor de sporire suplimentară a venitu­rilor, pentru creşterea cu 32 la sută a retribuţiei în acest cincinal. Toate acestea exprimă în modul ■cel mai evident faptul că ţelul su­prem al politicii partidului nostru, sensul însuşi al construcţiei socia­liste sunt bunăstarea şi fericirea întregului popor, satisfacerea ple­nară a nevoilor omului, afirmarea deplină a personalităţii umane. (Aplauze puternice, prelungite). Să acţionăm pentru a transpune în viaţă hotărîrile de partid şi de stat, care asigură cadrul cel mai larg de participare a oamenilor muncii de toate categoriile la via­ţa economico-socială, la conduce­rea întreprinderilor şi instituţii­lor, a statului, a întregii societăţi. Să facem totul pentru întărirea şi perfecţionarea continuă a demo­craţiei socialiste — democraţie de tip nou, infinit superioară oricărei forme de democraţie burgheză şi care constituie un factor esenţial al mersului nostru neabătut înain­te pe drumul înfloririi ţării, al edi­ficării socialismului şi comunismu­lui în România — opera poporului ce îşi făureşte în mod conştient propria sa istorie. (Aplauze puter­nice ; se scandează „Ceauşescu şi poporul!“). Să intensificăm, de­­ asemenea, activitatea pentru lărgirea continuă a orizontului ştiinţific şi cultural al oamenilor muncii, pentru ridi­carea nivelului lor politic şi ideo­logic, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste şi formarea omului nou, pentru educarea în spiritul concep­ţiei noastre revoluţionare a tutu­ror celor ce muncesc şi aplicarea fermă în viaţă, în toate domeniile, a nobilelor principii ale eticii şi­ echităţii socialiste ! Să extindem tot mai larg acţiu­nile cultural-educative în cadrul Festivalului „Cîntarea României“ — amplă manifestare naţională a ge­niului creator al poporului nostru. Să sporim rolul mijloacelor de in­formare în masă, al­ presei şi ra­­dioteleviziunii, al uniunilor de creaţie, al literaturii şi artei, al în­tregii noastre culturi în educarea revoluţionară a celor ce muncesc, în îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru. Ţinînd seama de complexitatea situaţiei internaţionale, este necesar să ne preocupăm continuu de întă­rirea capacităţii de apărare a ţării, de sporirea forţei de luptă a arma­tei noastre, a întregului popor, asigurînd astfel munca paşnică, creatoare a României socialiste, li­bertatea, independenţa naţională şi integritatea patriei noastre ! (A­­plauze puternice, prelungite). Să acţionăm, de asemenea, pen­tru perfecţionarea continuă a ac­tivităţii statului nostru socialist, pentru legarea lui tot mai strînsă de mase, pentru sporirea rolului organelor locale şi centrale ale pu­terii şi administraţiei de stat în înfăptuirea politicii partidului, în mobilizarea energiilor creatoare ale poporului în opera de construc­ţie socialistă. Să sărbătorim 1 Mai cu hotări­­rea fermă de a face totul pentru înfăptuirea Programului partidu­lui, pentru sporirea avuţiei naţio­nale, ridicarea bunăstării poporului, pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei noastre pe calea socialismului, pe calea comunismu­lui, pentru prosperitatea întregii noastre naţiuni! (Aplauze şi urale puternice. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“). Dragi tovarăşi, Sărbătorim 1 Mai, ziua solidari­tăţii internaţionale a celor ce mun­ (Continuare in pag. a IlI-a) MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. I) „Ceauşescu — P.C.R !“. Acest refren întipărit ca un simbol in conştiinţa poporului nostru răsună apoi minute în şir in marea sală. Ora 16, împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in tribuna oficială iau loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Şte­fan Voitec, Gheorghe Rădulescu, Io­sif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Gheorghe Cioară, Li­na Ciobanu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Virgil Tro­­fin, Iosif Uglar, Ştefan Andrei, Ion R­oman, Nicolae Constantin, Mihai Halea, Miu Dobrescu, Ludovic Fa­zekas, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Vasile Patilineţ, Ion Ursu, Richard Winter, Dumitru Popa, Iiie Rădules­cu, Marin Vasile. Iau loc, de asemenea, vechi mili­tanţi ai mişcării comuniste şi mun­citoreşti din ţara noastră, reprezen­tanţi ai unor organizaţii de masă, muncitori, alţi reprezentanţi ai oa­menilor muncii din mari întreprin­deri bucureştene, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. In sală sunt prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu din ilegalitate, conducă­tori de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofi­ţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Au luat parte delegaţi şi repre­zentanţi ai unor partide politice, ai unor foruri sindicale internaţionale, ai unor organizaţii sindicale, de femei şi ai altor organizaţii de masă din ţări socialiste, din state în curs de dezvoltare, din alte ţări din Eu­ropa, Asia, Africa, America Latină, în total din peste 50 de state ale lumii. Iau parte şefi de misiuni diploma­tice acreditaţi la Bucureşti, alţi membri ai corpului diplomatic, pre­cum şi corespondenţi ai presei străine. Sala are un aspect festiv. Deasu­pra tribunei oficiale se află portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi inscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“. Sunt arborate mari steaguri roşii şi tricolore. In faţa tribunei oficiale — o imagine a globului pămîntesc pe meridianele căruia, împodobite cu ramuri înflo­rite, se poate citi urarea „Trăiască 1 Mai !“ Sunt înscrise datele festive : „90 de ani de la declararea zilei de 1 Mai ca zi internaţională a oame­nilor muncii“, „40 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăz­boinică din ţara noastră", „35 de ani de la realizarea Frontului Unic Muncitoresc — 1 Mai 1944“. Pe una din laturile sălii este Înscrisă lozinca „Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România !“, iar pe cealaltă se află medalionul cu portretele lui Marx, Engels, Lenin, sub care stă scris : „Trăiască solidaritatea şi colaborarea intre partidele comuniste şi munci­toreşti, între toate ţările socialiste, între toate forţele revoluţionare, pro­gresiste, democratice şi antiimperia­liste !“. Răsună solemn acordurile Imnului de stat al Republicii Socialiste România. Deschizând adunarea, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, a spus : „Oamenii muncii din Capitala României socialiste sărbătoresc, îm­preună cu întregul nostru popor, cu forţele revoluţionare, progresiste din întreaga lume, ziua de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a frăţiei muncitorilor de pretutindeni în lupta pentru libertate şi dreptate socială, pentru o viaţă mai bună, pentru progres şi pace. Salutăm cu deosebită bucurie, cu aleasă stimă şi profund respect pe cel mai iubit şi devotat fiu al po­porului nostru, revoluţionar şi patriot înflăcărat, militant neobosit pentru pace şi colaborare în lume, care din fragedă tinereţe şi-a dăruit Întreaga viaţă cauzei socialismului şi comu­nismului, libertăţii şi independenţei României, secretarul general al parti­dului, preşedintele României socialis­te, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze îndelungi­­şi însufleţite, urale). Este un prilej de Înaltă cinste şi profundă satisfacţie pentru oameni muncii bucureşteni de a se intîlni din nou cu dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, acum, după încheierea strălucitei vi­zite pe care aţi efectuat-o in opt state din Africa, împreună cu stima­ta tovarăşă Elena Ceauşescu. Exprimăm, şi cu acest prilej, din adincul inimii, admiraţia şi deplina aprobare faţă de rezultatele fruc­tuoase ale acestei noi solii de pace şi colaborare, de Întreaga politică internaţională a partidului şi statului nostru. Salutăm, de asemenea, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru prezenţi la această adunare. Ne exprimăm satisfacţia pentru participarea la adunarea noastră populară a delegaţiilor şi reprezen­tanţilor unor organizaţii sindicale, democratice şi de masă de peste ho­tare, a membrilor corpului diploma­tic acreditaţi la Bucureşti. (Vii a­­plauze). Sărbătoarea de 1 Mai din acest an capătă semnificaţii politice deosebite prilejuite de împlinirea a 40 de ani de la marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 şi a 35 de ani de la crearea Frontului Unic Muncitoresc. Muncitorii Capitalei care au parti­cipat activ la marea demonstraţie de acum 40 de ani, la lupta împotriva reacţiunii, fascismului şi războiului hitlerist cunosc bine şi preţuiesc din adincul inimii, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, imensa activitate revoluţionară pe care aţi desfăşurat-o ca militant al Partidului Comunist Român, aportul dumneavoastră deo­sebit la lupta condusă de partid pentru libertatea patriei, pentru vic­toria revoluţiei democrat-populare, a socialismului. Pentru toate acestea, vă aducem şi cu acest prilej un cald omagiu şi vă exprimăm aleasa recu­noştinţă a tuturor celor ce muncesc. Vă raportăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că oamenii mun­cii bucureşteni se prezintă şi la această sărbătoare cu un bilanţ rod­nic in Îndeplinirea sarcinilor de plan, realizînd in cele patru luni din acest an o producţie industrială suplimen­tară de aproape 600 milioane lei. Vă asigurăm, Încă o dată, de hotărîrea oamenilor muncii din Capitală de a nu precupeţi nici un efort pentru a intimpina muncind cu dăruire şi pa­siune a 35-a aniversare a eliberării patriei şi al XII-lea Congres al partidului cu noi şi importante reali­zări in toate domeniile de activi­tate. Vă rugăm cu deosebit respect, cu Întreaga dragoste cu care vă încon­jurăm, mult iubite şi stimate tova­răşe Nicolae Ceauşescu, să luaţi cu­­vintul la adunarea noastră“. (Aplau­ze puternice şi prelungite, urale , se scandează ! „Ceauşescu—P.C.R !“). Primit cu puternice şi însufleţite urale, a luat cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu viu şi deosebit interes, cu deplină satisfac­ţie şi aprobare, fiind subliniată in repetate rînduri cu Îndelungi şi pu­ternice urale. Exprimind aprobarea deplină faţă de magistrala cuvîntare a secretarului general al partidului, participanţii la adunare şi-au reafir­mat sentimentele de dragoste fier­binte şi profundă stimă faţă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al României socialiste, care reprezintă pentru toţi cei ce mun­cesc din patria noastră un minunat exemplu de dăruire, opezanţă şi fermitate revoluţionară, de slujire cu credinţă comunistă a partidului, poporului şi ţării. Marea adunare populară consacra­tă zilei de 1 Mai s-a încheiat intr-o atmosferă Înălţătoare, de vibrant patriotism. In sală răsună neconte­nit urale. Se scandează Îndelung : „Ceauşescu — P.C.R. 1“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — Româ­nia — pacea şi prietenia !“. Toţi cei prezenţi aclamă şi ovaţionează cu însufleţire minute în şir pentru gloriosul Partid Comunist Român, pentru secretarul său general, pen­tru eroica noastră clasă muncitoare, pentru Întărirea coeziunii de granit a întregului nostru popor în jurul partidului, al Comitetului său Cen­tral, reînnoind angajamentul lor de a face totul pentru înfăptui­rea istoricelor hotărîri ale Congresu­lui al XI-lea, pentru fericirea naţiu­nii noastre, pentru consolidarea şi apărarea independenţei şi suverani­tăţii naţionale, pentru creşterea cit mai puternică a prestigiului Româ­niei în lume.

Next