Scînteia, iunie 1979 (Anul 48, nr. 11438-11463)
1979-06-01 / nr. 11438
TOVĂRĂŞII NEUE CEAUŞEN A FUGIT IERI O VIZITA DE LUCRU IN CAPITALA (Urmare din pag. I) variantă, cu destinație sanitară, a avionului BN-2 („Islander“). Gazdele raportează, totodată, că s-a trecut la executarea reparaţiilor integrale ale avionului de pasageri AN-24. In acest scop a fost asimilată producția de echipament, aparatură de bord, piese dintre cele mai variate, de mare complexitate, pentru industria aeronautică, prezentate de altfel, pe larg, l. halele de producție, unde secretarul general al partidului se opreşte cu interes, examinînd rezultatele practice ale eforturilor de creaţie tehnică ale talentatului colectiv bucureştean. In cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme privind specializarea şi cooperarea unor întreprinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asigurării unei eficiente superioare in realizarea aparaturii complexe ce echipează diferitele tipuri de aeronave. Intr-una din hale are loc un moment semnificativ al acestei vizite. Adresîndu-se unui grup de muncitori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de progresele pe care le-au obţinut în stăpinirea complicatei tehnici pe care o implică producţia de avioane. Muncitorii il asigură pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru ca industria aeronautică romanească, ce dispune în prezent de utilaje şi maşini moderne, să se dezvolte cît mai repede. — Avem o tradiţie, tovarăşe secretar general, intervine un muncitor mai vîrstnic, am făcut noi şi altădată lucruri grele, o să ne descurcăm şi acum, mai ales că avem maşini bune ! Complexitatea crescîndă a sarcinilor încredinţate acestui colectiv ce se străduieşte să aducă industria aeronautică din ţara lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia la cel mai înalt nivelcalitativ este ilustrată şi de celelalte momente ale vizitei, in cadrul cărora tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii sunt prezentate, la faţa locului, în hale şi hangare, modul în care a fost organizată producţia, astfel incit să se obţină o eficienţă cit mai ridicată şi în această activitate. Se relevă, intre altele, că avioanele din familia BN-2, aflate în producţie, sunt bine apreciate pe piaţa internaţională, fiind solicitate de firme din numeroase ţări. In bune condiţii se desfăşoară şi cooperarea cu firma „British Aerospace“, pentru care întreprinderea bucureşteană a asimilat o serie de subansamble de ridicată tehnicitate. Intr-una din hale este examinat modul In care a fost conceput fluxul de fabricaţie a avioanelor BAC-111, pe care întreprinderea bucureşteană va începe in curînd să le realizeze, in cooperare cu firma britanică. Producţia unor subansamble şi piese pentru acest tip de avion a început, dealtfel, potrivit indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de mai multă vreme, pe spaţiile existente, partenerul britanic fiind mulţumit de calitatea acestora. Specialiştii înfăţişează aici, pe larg, măsurile preconizate pentru ca, în cooperare cu firma engleză, să se asigure un ritm ridicat de fabricaţie, grăbindu-se procesul de integrare a acestui avion de cursă medie în producţia întreprinderii. .In legături cu aceasta are Ioc o cuprinzătoare discuţie privind realizarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în construcţie. Ele sunt examinate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe, proiectele fiind apoi confruntate cu realitatea de pe teren. Directorul general al Centrului naţional al industriei aeronautice române, ing. Teodor Zamfirescu, relevă în cadrul acestui dialog că marea platformă industrială a fost concepută avându-se în vedere criteriile de eficienţă economică stabilite de conducerea partidului, precum şi ideea integrării cercetării şi invăţămintului de specialitate cu producţia. Principalele fabrici şi secţii au fost amplasate pe firul unui flux tehnologic judicios, iar utilităţile şi dotările anexei în aşa fel incit să poată servi întreaga platformă. Apreciind strădaniile depuse, în acest sens de specialişti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu face, în acelaşi timp, observaţia că, în forma propusă, platforma ar urma să ocupe prea mult teren agricol fertil şi cere ca amplasarea unora dintre obiective să fie revăzută. Secretarul general al partidului, împreună cu tovarăşii din conducerea de partid care-l însoţesc, cu specialiştii, cercetează întreaga zonă adiacentă, pină la marginea cartierului Băneasa, în cadrul dialogului purtat aici preconizindu-se soluţii variate pentru a se asigura o platformă cit mai compactă, cît mai judicios grupată, pentru a se evita orice risipă de teren. In acest context a fost discutată, între altele, şi amplasarea, în acest perimetru, a Facultăţii de aeronautică a Politehnicii bucureştene şi a institutului de cercetări şi proiectări de profil, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniind din nou necesitatea de a se asigura o integrare efectivă între activităţile de invăţămint, cercetare şi producţie. Secretarul general al partidului, poposind la grupul şcolar al întreprinderii, ce pregăteşte cadrele de muncitori şi tehnicieni pentru noile obiective, a cerut ca toţi studenţii şi elevii să-şi însuşească deprinderi practice in specialitatea lor şi, in primul rînd, să înveţe pilotarea diferitelor tipuri de aeronave. La despărţire, secretarul general alpartidului a formulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului colectiv de la întreprinderea de avioane Bucureşti pentru realizările pe care le-a obţinut in ultimul an în dezvoltareaşi diversificarea producţiei. în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul Herăstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, diferite variante privind sistematizarea acestei zone a Capitalei. Peste instalaţii, recent distinse cu diplome la o expoziţie de la Budapesta, sunt realizate într-o concepţie tehnologică nouă. O suită de trei instalaţii de dozare şi cintărire, aflate în expoziţie, ilustrează preocupările larg manifestate în direcţia tipizării, fiabilităţii şi miniaturizării produselor. Sunt prezentate în continuare echipamente de automatizare destinate unor obiective industriale în construcţie, între care o cameră de comandă pentru Combinatul petrochimic de la Borzeşti, echipamente solicitate de Combinatul chimic de la Midia şi de întreprinderea de anvelope de la Zalău, echipamente de antrenare pentru maşinile-unelte cu complexitate ridicată, intre care noul carusel cu diametrul de 16 m, precum şi produse destinată unor beneficiari din R.S. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, S.U.A. şi Nigeria. Insecţia următoare, gazdele informează despre preocupările şi realizările lor în domeniul controlului. Aici, secretarul general al partidului recomandă conducerii întreprinderii, celorlalţi specialişti să acorde, in continuare, toată atenţia efectuării controlului de calitate prin testări de verificare pe standuri specializate, cu simulatoare. In cadrul sectorului electrotehnic, unde se realizează instalaţii de semnalizare, de avertizare şi diferite alte echipamente, este prezentat calculatorul „Independent 100“ , realizat de întreprinderea de calculatoare, care urmează să fie folosit ca parte componentă a instalaţiilor complexe de automatizare. Pe întregul parcurs, muncitorii şi specialiştii întreprinderii fac o entuziastă primire secretarului general al partidului, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mijlocul destoinicului colectiv al „Automaticii“ constituind şi de data aceasta un îndemn mobilizator spre noi şi importante realizări. Din fiecare atelier, din fiecare secţie, din fiecare sector, muncitorii oferă flori secretarului general al partidului, simbol al dragostei şi respectului pe care colectivul „Automaticii“ le poartă conducătorului iubit al partidului şi statului nostru. Luindu-şi rămas bun de la gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros Întregul colectiv al întreprinderii „Automatica“, unindu-i noi succese in activitatea deosebit de importantă pe care o desfăşoară, pentru promovarea pe scară tot mai largă a progresului tehnic în întreaga economie, intr-una din secţiile întreprinderii „Electrotehnica" . Se examinează noi tipuri de prefabricate pentru locuinţe b bbbbbbbbbmnbbbbbbbb PE CÎMP MAI SlNT MULTE FURAJE! Recoltarea şi însilozarea lor nu suferă animare In zonele de cîmpie şi colinare ale judeţului Dîmboviţa, mii de mecanizatori şi cooperatori recoltează şi însilozeaza lucernă, trifoi şi masă verde din pajişti. In cadrul consiliilor unice agroindustriale s-au organizat 34 formaţii specializate de mecanizatori pentru recoltarea şi însilozarea furajelor. Birourile executive ale consiliilor agroindustriale Răcari, Mătăsaru, Potlogi şi altele urmăresc zilnic realizarea graficelor de recoltare şi însilozare, asigură folosirea integrală a capacităţii utilajelor pe întreaga durata a zilei-lumină. In urma unei analize efectuate cu privire la mărirea efectivelor de animale, organele agricole judeţene au luat măsuri pentru a însiloza mai multe nutreţuri faţă de prevederile iniţiale. Cooperativele agricole Cătunu, Hăbeni, Bucşani şi altele au depăşit programele de însilozare pe luna mai. In fermele şi complexele zootehnice cu efective mari de taurine sau ovine au fost concentrate utilajele de înalt randament — vindrovere, combine autopropulsate şi remorci basculante , care asigură mecanizarea integrală a lucrărilor, de la recoltat şi pină la însilozarea sau depozitarea furajelor. Am urmărit cum se lucrează cu asemenea utilaje la recoltarea trifolienelor la complexul de creştere şi ingrăşare a ovinelor din Răcari. Ing. Gheorghe Badea, directorul unităţii, a calculat timpul necesar pentru executarea fiecăreia dintre operaţiunile principale : cosit, tocat, transport, depozitarea şi presarea în silozuri. Se asigură corelarea perfectă a lucrărilor, un flux continuu de la recoltarea in lan cu două vindrovere, tocarea cu combine autopropulsate, transportul nutreţului din cimp cu opt remorci. Zilnic se recoltează trifoiul de pe cel puţin 30 de hectare. In afara preocupării pentru urgentarea lucrărilor se remarcă două iniţiative menite să contribuie la îmbunătăţirea calităţii nutreţului instlozat : mai intîi, reducerea procentului de umiditate din masa verde la limita minimă de 45 la sută, iar in al doilea rînd, presarea puternică şi permanentă a nutreţului spre a se elimina orice goluri de aer, cerinţă esenţială pentru fermentaţia lactică normală şi conservarea furajelor în bune condiţii. Aplicarea uneia sau alteia dintre tehnologiile de conservare a furajelor se face în raport cu starea timpului. Datorită ploilor căzute, o mare parte din masa verde destinată iniţial preparării finului a fost însilozată, evitându-se astfel pierderile de substanţe nutritive ce au loc în cazul uscării nutreţurilor verzi în brazde. Ca urmare, a fost recoltată întreaga cantitate de nutreţuri prevăzută pentru luna mai. Realizarea unui flux continuu de la recoltat, transport şi pină la depozitarea nutreţurilor în silozuri, depăşirea zilnică a graficelor stabilite sunt Raidul nostru în unităţi agricole din judeţul Dîmboviţa cerinţe de primă însemnătate pentru încheierea recoltării furajelor. Aspecte interesante referitoare la corelarea operaţiunilor în cimp şi la silozuri intîlnim la T A.S. Tîrgovişte, unitate în care se fac eforturi deosebite pentru a se asigura hrana unui efectiv de 7 200 taurine Pentru a se putea enciroza, în total, 38 000 tone de furaje, din care 40 la sută în prima etapă, s-a constituit o puternică formaţie de mecanizatori care lucrează în schimburi prelungite sau în două schimburi. Randamentul muncii lor este echivalent cu cel al unui număr de 80—100 de cosaşi. De asemenea, mecanizatorul Ion Toma, cu o combină E-280, servită de 4 remorci, recoltează zilnic 300 tone de furaje. Stadiul înaintat de vegetaţie a plantelor de nutreţ impune urgentarea recoltatului, folosirea deplină a capacităţii de lucru a combinelor şi a mijloacelor de transport. Sunt însă cazuri cînd combinele nu funcţionează, defecţiunile se înlătură cu întirziere sau deloc Faptul că unii mecanizatori reuşesc să stringă sute de tone de furaje zilnic, iar alţii nici măcar o tonă nu este de natură să asigure înfăptuirea programului de recoltare şi insilozare. La sediul S.M.A. Nucet, un mecanizator, Gheorghe Dorobănţoiu, venise, cale de 12 km de la C.A.P. Văcăreşti, cu un tractor şi o combină C.S.U. pentru o reparaţie simplă. Timp pierdut, combustibil irosit, furaje recoltate cu întîrziere — iată pe scurt bilanţul neglijenţei. Şi la cooperativa agricolă Mircea Vodă, toţi cei 6 mecanizatori de la combinele şi tractoarele repartizate la recoltarea furajelor au fost antrenaţi la o acţiune care, de fapt, putea fi efectuată in oricare altă perioadă a anului. Or, este cunoscut, odată începută umplerea unui siloz cu furaje, această lucrare mai poate fi întreruptă sub niciin motiv. Aici, la această unitate lucrul fusese întrerupt seara şi nu a mai fost reluat decit a doua zi după-amiază. Un tractor pe şenile destinat presării nutreţului stătea nefolosit. În urma intervenţiei direcţiei agricole judeţene, lucrările au fost reluate imediat. Numai că timpul pierdut este în dauna cooperativelor agricole învecinate, unde utilajele respective mult aşteptate au ajuns cu întîrziere. Tocmai în această direcţie, a respectării cu rigurozitate a graficelor de recoltare şi de deplasare operativă a formaţiilor specializate de mecanizatori dintr-o unitate agricolă în alta, este necesar să fie concentrată atenţia birourilor executive ale consiliilor unice agroindustriale, care dirijează activitatea acestor formaţii. In ultimele zile a început cositul pajiştilor. La I.AS. Pucioasa, de pildă, se lucrează cu autocositori, iar pe pante mai mari au intrat cosaşii. Ing. Ion Petrescu, directorul unităţii, a străbătut în lung şi în lat păşunile pentru a depista porţiunile care pot fi recoltate pentru fin sau semisiloz spre a asigura hrana celor 30 000 de ovine pină la recolta anului viitor. în acest mod, gospodăreşte, cu spirit de exigenţă şi responsabilitate faţă de cerinţele dezvoltării zootehniei trebuie să se procedeze în toate satele, în toate unităţile agricole. Acum se cer valorificate multiplele resurse de furaje : iarba de pe sutele de kilometri de şanţuri ale căilor de comunicaţie, din poienile pădurilor, livezi etc Important este ca pretutindeni recolta bună de furaje să fie strinsă şi depozitată cu cea mai mare grijă, cit mai repede şi fără pierderi. C. BORDEIANU PAGINA 2 Creşterea aportului creaţiei tehnice originale la dezvoltarea producţiei mijloacelor de automatizare Următorul moment al vizitei de lucru are loc la „Automatica“, puternică unitate a industriei constructoare de maşini, care, prin activitatea sa, contribuie în mare măsură la promovarea tehnicii de virf în diferite ramuri ale economiei naţionale. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu constituie, ca de fiecare dată, un nou prilej de exprimare a dragostei neţărmurite pe care colectivul acestei întreprinderi bucureştene o nutreşte, asemenea întregului nostru popor, faţă de partid, faţă de secretarul său general. Sutele de muncitori veniţi în întimpinare scandează îndelung : „Ceauşescu — P.C.R. !“. Un moment emoţionant are loc la intrarea în întreprindere, unde un grup numeros de copii îl înconjoară cu entuziasmul caracteristic virstei pe conducătorul partidului şi al statului, oferindu-i flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi îmbrăţişează cu dragoste pe mulţi dintre copiii, prezenţi la această întîlnire, cu acea dragoste părintească pe care o manifestă faţă de toţi copiii ţării. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a VI-a de echipament electric, în ambianţa unei sugestive expoziţii ilustrînd profilul de fabricaţie actual şi tendinţele de dezvoltare a acestuia, tendinţe orientate în special spre producţia de echipamente electronice. Raportînd că întregul colectiv al „Automaticii“ se străduieşte să realizeze cu simţ de răspundere indicaţiile date de secretarul general al partidului la precedenta vizită, directorul întreprinderii, Liviu Beghegeanu, arată că principala sarcină trasată — creşterea pină în 1980 a volumului producţieimijloacelor “de automatizare la 1 miliard lei — ,va' fi depăşită, cu 50 minilioane lei. referindu-se apoi la indicaţia privind creşterea apor- AiiftJL creaţiei tehnicie originale în Vederea reducerii efortului valutar necesar procurării mijloacelor de automatizare din străinătate, directorul întreprinderii arată că în ultimii ani au fost asimilate 57 noi tipuri de instalaţii complexe de automatizare, cu un aport valutar de peste 100 milioane lei. El menţionează, totodată, că volumul exportului pe care „Automatica“ îl realizează în 14 ţări este mult superior importului la care recurge acum întreprinderea. Gazdele relevă, de asemenea, faptul că prin reorganizarea fluxului tehnologic in secţiile de bază, prin echiparea lor cu instalaţii moderne, 85 la sută din sporul producţiei industriale se realizează astăzi pe seama creşterii productivităţii muncii, iar prin reproiectarea a 60 de tipovariante de instalaţii, introducerea de echipamente electronice modulare de concepţie proprie şi prin tipizarea şi miniaturizarea unora dintre produse sau părţi componente, consumul specific de metal a fost diminuat cu 50 la sută. . Mulţumind pentru valoroasele indicaţii , care au constituit în toţi aceşti ani un preţios îndreptar in activitatea întreprinderii spre o înaltă eficienţă ilustrată prin creşterea productivităţii muncii, ‘ reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea producţiei-marfă şi, în ultimă instanţă, prin creşterea producţiei nete , gazdele subliniază cu deosebită satisfacţie că astăzi „Automatica“ este ceea ce secretarul general al partidului a cerut cu cinci ani in urmă , furnizorul general de echipamente şi instalaţii de automatizare, care asigură 60 la sută din producţia unor asemenea instalaţii realizate in ţara noastră. In continuare, Ion Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, prezintă cîteva produse reprezentative pentru viitorul profil al întreprinderii : instalaţia de cîntărire şi dozare automată (utilizată în industria siderurgică şi industria materialelor de construcţii) şi automatul programabil, produs reprezentativ pentru tehnica de virf, solicitat in diferite sectoare, şi îndeosebi în industria construcțiilor de maşini. A Preocupare statornică, indicaţii concrete pentru înfrumuseţarea unor zone centrale ale oraşului In continuare sunt vizitate diferite şantiere de construcţie din centrul Capitalei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu poposind atât la clădiri ridicate pe locul celor distruse de cutremurul din martie 1977, cit şi la unele noi ansambluri edilitare înălţate pe bulevardul Magheru şi Calea Victoriei, care conferă noi atribute de frumuseţe arhitectonică acestor artere centrale ale Bucureştiului. Aici, ca şi în alte zone ale Capitalei, noul a intrat în drepturi, încadrîndu-se firesc tradiţiei. Construcţiile au fost realizate la indicaţia secretarului general al partidului, cu participarea celor mai valoroşi arhitecţi, respectîndu-se specificul ansamblurilor Înconjurătoare, cărora le-au adăugat, totodată, elemente de modernitate şi o funcţionalitate sporită. Se vizitează mai intîi şantierul noului bloc „Grădiniţa“, edificiu impunător, zvelt, cu elemente arhitectonice care-i conferă o notă aparte de eleganţă. La parter şi la etajul intîi vor fi amenajate Unităţi de utilitate publică, între care un restaurant şi o berărie cu terase în aer liber. Alături se înalţă, complet finisat, noul bloc „Casata“, avînd la parter tradiţionala cofetărie. Vizitînd această unitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de organizarea activităţii comerciale şi varietatea produselor oferite consumatorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă edililor ca în spaţiul dintre cele două blocuri şi trotuarul larg din faţa cofetăriei „Casata" să se amenajeze terase (cu mese pentru consumatori) acoperite cu umbrare din iederă. întregul ansamblu se va constitui astfel intr-un punct de atracţie pentru bucureşteni şi vizitatori, completînd în chip fericit această porţiune a bulevardului Magheru cu o notă de prospeţime şi bun gust. Se vizitează şi şantierele din Calea Victoriei, unde, între străzile Nuferilor şi Ştirbei Vodă, se înalţă cîteva ansambluri moderne, precum şi noul edificiu din faţa Teatrului „Constantin Tănase“. De aici se străbate, pe jos, porţiunea Căii Victoriei pină la magazinul „Victoria“, zonă marcată în prezent de noile clădiri situate la intersecţia cu bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej și cele care încadrează, unul din '‘Vechile''' ‘ '(nefilifiente istorice •iie Bucureștiului — biserica Zlătari. Diin fata acestui ansamblu — în urma demolării vechii clădiri a hotelului „Victoria“, puterncic avariată de tottremur — se deschide o frumoasă perspectivă spre cheiul Dîmboviţei. In discuţiile cu specialiştii şi edilii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu recomandă să se urgenteze lucrările de construcţie sau de finisare, în special ale faţadelor, pentru ca ele să se încadreze cît mai armonios în ansamblul general al arhitecturii acestei părţi a oraşului. Numeroşi bucureşteni aflaţi la această oră pe Calea Victoriei l-au salutat cu multă dragoste şi căldură pe secretarul general al partidului, manifestându-şi şi în acest fel profunda lor recunoştinţă faţă de grija sa statornică pentru dezvoltarea continuă a patriei noastre şi, în acest cadru, a frumoasei şi înfloritoarei noastre Capitale. (Continuare în pag. a IlI-a) VEŞTI DIN ŢARĂ Depăşiri ale planului producţiei nete. Oamenii muncii hunedoreni au realizat suplimentar pină la sfîrşitul lunii mai o producţie în valoare de peste 150 milioane lei, concretizată în obţinerea unor importante cantităţi de producţie fizică, printre care se numără : 230 milioane kWh energie electrică, 6 000 tone cocs metalurgic, 20 000 tone fontă, 15 000 tone, oţel, 18 000 tone laminate, 1 000 tone maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, 1 600 mp placaje din marmură, 18 000 mp dale mozaicate şi alte importante cantităţi de produse. Depăşirile înregistrate la producţia fizică şi economiile realizate prin reducerea cheltuielilor materiale au creat condiţii care asigură depăşirea planului la producţia netă nu peste 90 milioane lei. (Sabin Cerbu). Noi artere de circulaţie. In municipiul Galaţi au fost create noi artere de circulaţie în scopul descongestionării traficului din zona centrală. Astfel, intre bulevardul Falezei şi strada Partizanilor din cartierul Ţiglina I a fost executată o arteră de legătură asfaltată, uşurîndu-se astfel circulaţia pe strada Brăilei, una dintre principalele magistrale ale oraşului. O altă arteră destinată îndeosebi traficului greu uneşte acum strada Traian cu Calea Prutului, făcînd legătura cu zona industrială de sud-est a Galaţiului, unde se află şantierul naval, porturile Bazinul Nou şi Docuri, întreprinderea de elice etc. (Dan Plăeşu). Producţie fizică peste prevederi Colectivele din industria judeţului Mehedinţi, care au realizat la cîteva zile mai devreme sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, au obţinut pină la finele lunii mai o producţie suplimentară ce se concretizează in 254,2 milioane kWh energie electrică, 236 vagoane marfă echivalente cu 4 osii, 362 mc cherestea, 360 COO mp furnire estetice, 11 000 mp plări fibrolemnoase, 510 mc buşteni de fag, 634 tone carne tăiată şi alte însemnate cantităţi de produse necesare economiei naţionale. O serie de colective, printre care cele de la întreprinderea „Electrocentrale“ Porţile de Fier, întreprinderea mecanică şi altele şi-au îndeplinit integral angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an. (Virgiliu Tătaru). Prin autoutilaje. La Combinatul de fibre sintetice din Iaşi, care are şi sectoare de construcţii de maşini şi piese de schimb, s-a asimilat şi introdus recent în producţia de serie o nouă maşină de cobinat fire sintetice. Noua maşină, menită să înzestreze spaţiile din dezvoltarea platformei marelui combinat ieșean, este executată în trei variante, rezultate din echiparea acesteia cu diferite dispozitive specifice bobinării de fire sintetice, răsucite şi nerăsucite, albe sau vopsite. Prin intrarea în fabricaţie a acestui utilaj complex, Combinatul de fibre sintetice din Iași elimină importul unor astfel de maşini şi va realiza numai în anii 1979 şi 1980 economii în valoare de peste 22 milioane lei valută. (Manole Corcaci). Dotări sanitare. Sanatoriul subteran de la mina Tîrgu Ocna, unde se tratează de astm bronşic circa 300 de pacienţi pe serie, a fost dotat în ultima vreme cu un nou cabinet medical şi o sală de agrement. In prezent se amenajează terenuri de tenis, volei şi o popicărie. Se prevede, de asemenea, ca în curînd să fie amenajat aici un cinematograf, întreg sanatoriul urmînd să fie radioficat. (Gheorghe Baltă). Pentru minerii din Călimani Incinta socială situată la altitudinea de 1 500 m de la exploatarea minieră Călimani capătă tot mai mult conturul unui orăşel. Recent a fost dat în folosinţă un nou şi modern cămin de nefamilişti, cu o capacitate de cazare de 520 locuri. Constructorii vor înălţa aici pină la finele acestui an încă un cămin cu 504 locuri, precum şi un bloc de 42 de garsoniere. (Gh. Parascan). SCÂNTEIA — vineri 7 iunie 1979 Acum un secol şi jumătate, la 1 iunie 1829, in Iaşi, prin grija lui Gheorghe Asachi, „vede lumina zilei şi ţinerile sale aripi le cearcă in ostenitoarea sa călătorie“, cum se spune in acea „înainte cuvîntare“ din numărul inaugural, gazeta „Albina românească“. Venind la scurtă vreme după apariţia „Curierului românesc“ din Bucureşti, „Albina românească“ se înscrie in rindul pionierilor presei române în accepţia integrală a noţiunii. Reliefind necesitatea presei in viata unei naţiuni, înştiinţarea care anunţa „Albina românească“ sublinia: „Nu se află astăzi in lumea politică neam, deşi mai mic la număr decit românii, carele, între alte ale sale folositoare instituţii, să nu aibă în limba naţiei un jurnal periodic. Sportul acel vrednic de mirare in carele acum au ajuns ştiinţele, măiestriile şi negoţul au răsărit în parte din asemenea împărtăşitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dispăruti de munţi şi de mări să fac vecini şi, imprumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndăminează traiul însoţitor. ‘ Luătoriul-aminte, cetitoriul gazetei, ca într-o oglindă în ea vede înfăţoşate toate interesantele intîmplari de carile el insul atîrnă, martor să face cruntelor bătălii; vede faptele, aude vorbile străluciţilor bărbaţi, să minunează de fenomenele firii, şi ca un călător de ore rătunzimea pămîntului culege folositoare pilde şi învăţături". După cum se vede, de la început se evidenţia funcţia socială a presei prin accentul pus nu numai pe caracterul informativ al foii, ci şi pe rolul ei formativ, instructiv, educativ. Străduindu-se să răspundă practic scopurilor propuse, pe spaţiul restrîns a patru pagini mici, „Albina românească“ a abordat o problematică relativ variată, care, pe măsura trecerii anilor, se va diversifica tot mai mult în rubrici ca „înştiinţări dinlăuntru“, „Literatura“, „Varietăţi“, cu o mare grijă pentru veridicitatea conţinutului şi accesibilitatea formei, gazeta publica ştiri, reportaje, articole de ordin politic intern şi extern, economic, ştiinţific, literar, artistic, dădea Îndrumări şi sfaturi practice. Spre a facilita cunoaşterea realităţilor româneşti peste hotare, unele articole erau publicate şi in limba franceză. Un loc important era destinat fenomenului cultural, deoarece in concepţia fondatorului, mărturisită în numărul unu din 2 aprilie 1831, gazeta înfăţişa „metodul practic al culturii nationale“. Spre a putea răspunde comandamentelor in acest domeniu, „Albinei“ i-a fost adăugat un supliment special — „Alăuta românească“, menit a promova literatura vrednică a fi cunoscută, inspirată din istoria patriei, din cunoaşterea şi simţirea nevoilor lumii, a cărei datorie consta în a fi un mijloc de luminare, de înălţare morală, de stirpire a ignoranţei, un factor învestit cu puterea de a insufla speranţă celor năpăstuiţi. Sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, „Alăuta românească“ a încetat de a mai fi un apendice al gazetei-mamă, devenind o publicaţie cu personalitate distinctă, o adevărată revistă literară. Nu doar „moldovenească“, ci „românească“, publicaţia ieşeană şi-a câştigat un merit de seamă prin oglindirea constantă a problematicii majore ce preocupa Muntenia şiTransilvania. Prin intermediul colaboratorilor din aceste provincii, prin reproduceri din „Curierul românesc“ şi „Gazeta Transilvaniei“, „Albina românească"* înlesnea legăturile intre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. „Albina românească“ reprezintă un moment marcant în istoria presei române, prin atitudinea sa iluministă, umanistă. Constantin ANTIP 150 de ani de la apariţia gazetei „Albina românească“ Un moment de seamă in istoria presei româneşti