Scînteia, iunie 1979 (Anul 48, nr. 11438-11463)

1979-06-01 / nr. 11438

TOVĂRĂŞII NEUE CEAUŞEN­ A FUGIT IERI O VIZITA DE LUCRU IN CAPITALA (Urmare din pag. I) variantă, cu destinație sanitară, a avionului BN-2 („Islander“). Gazdele raportează, totodată, că s-a trecut la executarea reparaţiilor integrale ale avionului de pasageri AN-24. In acest scop a fost asimilată producția de echipament, aparatură de bord, piese dintre cele mai variate, de mare com­plexitate, pentru industria aeronau­tică, prezentate de altfel, pe larg, l­. halele de producție, unde secreta­rul general al partidului se opreş­te cu interes, examinînd rezultatele practice ale eforturilor de creaţie tehnică ale talentatului colectiv bucu­­reştean. In cadrul dialogului purtat aici sunt abordate probleme privind spe­cializarea şi cooperarea unor între­prinderi, amplasarea unor noi secţii în vederea asigurării unei eficiente superioare in realizarea aparaturii complexe ce echipează diferitele ti­puri de aeronave. Intr-una din hale are loc un mo­ment semnificativ al acestei vizite. Adresîndu-se unui grup de munci­tori, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de progresele pe care le-au obţinut în stăpinirea complica­tei tehnici pe care o implică pro­ducţia de avioane. Muncitorii il asigură pe secretarul general al partidului că vor face totul pen­tru ca industria aeronautică roma­nească, ce dispune în prezent de uti­laje şi maşini moderne, să se dezvolte cît mai repede. — Avem o tradiţie, tovarăşe secre­tar general, intervine un muncitor mai vîrstnic, am făcut noi şi altădată lucruri grele, o să ne descurcăm şi acum, mai ales că avem maşini bune ! Complexitatea crescîndă a sarcini­lor încredinţate acestui colectiv ce se străduieşte să aducă industria aero­nautică din ţara lui Aurel Vlaicu şi Traian Vuia la cel mai înalt nivel­­ca­litativ este ilustrată şi de celelalte momente ale vizitei, in cadrul cărora tovarăşului Nicolae Ceauşescu ii sunt prezentate, la faţa locului, în hale şi hangare, modul în care a fost organi­zată producţia, astfel incit să se obţi­nă o eficienţă cit mai ridicată şi în această activitate. Se relevă, intre altele, că avioanele din familia BN-2, aflate în producţie, sunt bine aprecia­te pe piaţa internaţională, fiind solici­tate de firme din numeroase ţări. In bune condiţii se desfă­şoară şi cooperarea cu firma „British Aerospace“, pentru care întreprinde­rea bucureşteană a asimilat o serie de subansamble de ridicată tehnicitate. Intr-una din hale este examinat mo­dul In care a fost conceput fluxul de fabricaţie a avioanelor BAC-1­11, pe care întreprinderea bucureşteană va începe in curînd să le realizeze, in cooperare cu firma britanică. Produc­ţia unor subansamble şi piese pentru acest tip de avion a început, dealtfel, potrivit indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de mai multă vre­me, pe spaţiile existente, partenerul britanic fiind mulţumit de calitatea acestora. Specialiştii înfăţişează aici, pe larg, măsurile preconizate pentru ca, în cooperare cu firma engleză, să se asigure un ritm ridicat de fabricaţie, grăbindu-se­­ procesul de integrare a acestui avion de cursă medie în pro­ducţia întreprinderii. .In legături cu aceasta are Ioc o cuprinzătoare discuţie privind reali­zarea noilor capacităţi de producţie proiectate, dintre care unele se află de acum în construcţie. Ele sunt exa­minate pe îndelete de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pe machete şi planşe, proiectele fiind apoi confrun­tate cu realitatea de pe teren. Direc­torul general al Centrului naţional al industriei aeronautice române, ing. Teodor Zamfirescu, relevă în cadrul acestui dialog că marea platformă in­dustrială a fost concepută avându-se în vedere criteriile de eficienţă econo­mică stabilite de conducerea partidu­lui, precum şi ideea integrării cerce­tării şi invăţămintului de specialitate cu producţia. Principalele fabrici şi secţii au fost amplasate pe firul unui flux tehnologic judicios, iar utilită­ţile şi dotările anexe­i în aşa fel incit să poată servi întreaga plat­formă. Apreciind strădaniile depuse, în acest sens de specialişti, tovarăşul Nicolae Ceauşescu face, în acelaşi timp, observaţia că, în forma pro­pusă, platforma ar urma să ocupe prea mult teren agricol fertil şi cere ca amplasarea unora dintre obiective să fie revăzută. Secretarul general al partidului, împreună cu tovarăşii din conducerea de partid care-l însoţesc, cu specialiştii, cercetează întreaga zonă adiacentă, pină la marginea car­tierului Băneasa, în cadrul dialogu­lui purtat aici preconizindu-se soluţii variate pentru a se asigura o plat­formă cit mai compactă, cît mai ju­dicios grupată, pentru a se evita orice risipă de teren. In acest context a fost discutată, între altele, şi ampla­sarea, în acest perimetru, a Fa­cultăţii de aeronautică a Politeh­nicii bucureştene şi a institutu­lui de cercetări şi proiectări de pro­fil, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sub­liniind din nou necesitatea de a se asigura o integrare efectivă între ac­tivităţile de invăţămint, cercetare şi producţie. Secretarul general al parti­dului, poposind la grupul şcolar al întreprinderii, ce pregăteşte cadrele de muncitori şi tehnicieni pentru noile obiective, a cerut ca toţi stu­denţii şi elevii să-şi însuşească de­prinderi practice in specialitatea lor şi, in primul rînd, să înveţe pilotarea diferitelor tipuri de aeronave. La despărţire, secretarul general al­­partidului a formulat cuvinte de apreciere la adresa vrednicului co­lectiv de la întreprinderea de avioane Bucureşti pentru realizările pe care le-a obţinut in ultimul an în dezvol­tarea­­şi diversificarea producţiei. în continuare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a oprit în cartierul He­răstrău, unde a examinat, împreună cu edilii, diferite variante privind sistematizarea acestei zone a Capi­talei. Peste instalaţii, recent distinse cu diplome la o expoziţie de la Buda­pesta, sunt realizate într-o concepţie tehnologică nouă. O suită de trei instalaţii de dozare şi cintărire, aflate în expoziţie, ilustrează preocupările larg manifestate în direcţia tipizării, fiabilităţii şi miniaturizării produse­lor. Sunt prezentate în continuare echi­pamente de automatizare destinate unor obiective industriale în con­strucţie, între care o cameră de co­mandă pentru Combinatul petrochi­mic de la Borzeşti, echipamente so­licitate de Combinatul chimic de la Midia şi de întreprinderea de anve­lope de la Zalău, echipamente de antrenare pentru maşinile-unelte cu complexitate ridicată, intre care noul carusel cu diametrul de 16 m, pre­cum şi produse destinată unor bene­ficiari din R.S. Cehoslovacă, R.P.D. Coreeană, S.U.A. şi Nigeria. In­­secţia următoare, gazdele infor­mează despre preocupările şi reali­zările lor în domeniul controlului. Aici, secretarul general al partidului recomandă conducerii întreprinderii, celorlalţi specialişti să acorde, in con­tinuare, toată atenţia efectuării con­trolului de calitate prin testări de verificare pe standuri specializate, cu simulatoare. In cadrul sectorului electrotehnic, unde se realizează instalaţii de sem­nalizare, de avertizare şi diferite alte echipamente, este prezentat calcula­torul „Independent 100“ , realizat de întreprinderea­­ de calculatoare, care urmează să fie folosit ca parte componentă a instalaţiilor complexe de automatizare. Pe întregul parcurs, muncitorii şi specialiştii întreprinderii fac o entu­ziastă primire secretarului general al partidului, prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu în mijlocul destoi­nicului colectiv al „Automaticii“ con­stituind şi de data aceasta un în­demn mobilizator spre noi şi impor­tante realizări. Din fiecare atelier, din fiecare secţie, din fiecare sector, muncitorii oferă flori secretarului ge­neral al partidului, simbol al dragos­tei şi respectului pe care colectivul „Automaticii“ le poartă conducătoru­lui iubit al partidului şi statului nostru. Luindu-şi rămas bun de la gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită călduros Întregul colectiv al între­prinderii „Automatica“, unindu-i noi succese in activitatea deosebit de im­portantă pe care o desfăşoară, pentru promovarea pe scară tot mai largă a progresului tehnic în întreaga eco­nomie, intr-una din secţiile întreprinderii „Electrotehnica" . Se examinează noi tipuri de prefabricate pentru locuinţe b­ bbbbbbbbb­m­n­bbbbbbbb PE CÎMP MAI SlNT MULTE FURAJE! Recoltarea şi însilozarea lor nu suferă animare In zonele de cîmpie şi colinare ale judeţului Dîmboviţa, mii de mecani­zatori şi cooperatori recoltează şi în­­silozeaza lucernă, trifoi şi masă ver­de din pajişti. In cadrul consiliilor unice agroindustriale s-au organizat 34 formaţii specializate de mecaniza­tori pentru recoltarea şi însilozarea furajelor. Birourile executive ale con­siliilor agroindustriale Răcari, Mătă­­saru, Potlogi şi altele urmăresc zilnic realizarea graficelor de recoltare şi însilozare, asigură folosirea integrală a capacităţii utilajelor pe întreaga durata a zilei-lumină. In urma unei analize efectuate cu privire la mă­rirea efectivelor de animale, organele agricole judeţene au luat măsuri pen­tru a însiloza mai multe nutreţuri faţă de prevederile iniţiale. Coopera­tivele agricole Cătunu, Hăbeni, Buc­­şani şi altele au depăşit programele de însilozare pe luna mai. In fermele şi complexele zootehnice cu efective mari de taurine sau ovine au fost concentrate utilajele de înalt randa­ment — vindrovere, combine autopro­pulsate şi remorci basculante , care asigură mecanizarea integrală a lu­crărilor, de la recoltat şi pină la în­silozarea sau depozitarea furajelor. Am urmărit cum se lucrează cu asemenea utilaje la recoltarea tri­­folienelor la complexul de creştere şi ingrăşare a ovinelor din Răcari. Ing. Gheorghe Badea, directorul uni­tăţii, a calculat timpul necesar pen­tru executarea fiecăreia dintre ope­raţiunile principale : cosit, tocat, transport, depozitarea şi presarea în silozuri. Se asigură corelarea perfectă a lucrărilor, un flux continuu de la recoltarea in lan cu două vindrovere, tocarea cu combine autopropulsate, transportul nutreţului din cimp cu opt remorci. Zilnic se recoltează tri­foiul de pe cel puţin 30 de hectare. In afara preocupării pentru urgen­tarea lucrărilor se remarcă două ini­ţiative menite să contribuie la îm­bunătăţirea calităţii nutreţului instlo­­zat : mai intîi, reducerea procentului de umiditate din masa verde la limita minimă de 45 la sută, iar in al doi­lea rînd, presarea puternică şi per­manentă a nutreţului spre a se eli­mina orice goluri de aer, cerinţă e­­senţială pentru fermentaţia lactică normală şi conservarea furajelor în bune condiţii. Aplicarea uneia sau alteia dintre tehnologiile de conser­vare a furajelor se face în raport cu starea timpului. Datorită ploilor că­zute, o mare parte din masa verde destinată iniţial preparării finului a fost însilozată, evitându-se astfel pierderile de substanţe nutritive ce au loc în cazul uscării nutreţurilor verzi în brazde. Ca urmare, a fost recoltată întreaga cantitate de nutre­ţuri prevăzută pentru luna mai. Realizarea unui flux continuu de la recoltat, transport şi pină la depo­zitarea nutreţurilor în silozuri, depă­şirea zilnică a graficelor stabilite sunt Raidul nostru în unităţi agricole din judeţul Dîmboviţa cerinţe de primă însemnătate pentru încheierea recoltării furajelor. Aspec­te interesante referitoare la corelarea operaţiunilor în cimp şi la silozuri in­­tîlnim la T A.S. Tîrgovişte, unitate în care se fac eforturi deosebite pentru a se asigura hrana unui efectiv de 7 200 taurine Pentru a se putea enc­ir­­oza, în total, 38 000 tone de furaje, din care 40 la sută în prima etapă, s-a constituit o puternică formaţie de mecanizatori care lucrează în schim­buri prelungite sau în două schim­buri. Randamentul muncii lor este echivalent cu cel al unui număr de 80—100 de cosaşi. De asemenea, me­canizatorul Ion Toma, cu o combină E-280, servită de 4 remorci, recoltea­ză zilnic 300 tone de furaje. Stadiul înaintat de vegetaţie a plantelor de nutreţ impune urgenta­rea recoltatului, folosirea deplină a capacităţii de lucru a combinelor şi a mijloacelor de transport. Sunt însă cazuri cînd combinele nu funcţio­nează, defecţiunile se înlătură cu în­­tirziere sau deloc Faptul că unii mecanizatori reuşesc să stringă sute de tone de furaje zilnic, iar alţii nici măcar o tonă nu este de natură să asigure înfăptuirea programului de recoltare şi insilo­­zare. La sediul S.M.A. Nucet, un mecanizator, Gheorghe Dorobănţoiu, venise, cale de 12 km de la C.A.P. Văcăreşti, cu un tractor şi o combină C.S.U. pentru o reparaţie simplă. Timp pierdut, combustibil irosit, furaje recoltate cu întîrziere — iată pe scurt bilanţul neglijenţei. Şi la cooperativa agricolă Mircea Vodă, toţi cei 6 mecanizatori de la combi­nele şi tractoarele repartizate la re­coltarea furajelor au fost antrenaţi la o acţiune care, de fapt, putea fi efectuată in oricare altă perioadă a anului. Or, este cunoscut, odată în­cepută umplerea unui siloz cu furaje, această lucrare mai poate fi în­treruptă sub nici­­in motiv. Aici, la această unitate lucrul fusese între­rupt seara şi nu a mai fost reluat decit a doua zi după-amiază. Un trac­tor pe şenile destinat presării nutre­ţului stătea nefolosit. În urma in­tervenţiei direcţiei agricole judeţene, lucrările au fost reluate imediat. Nu­mai că timpul pierdut este în dauna cooperativelor agricole învecinate, unde utilajele respective mult aştep­tate au ajuns cu întîrziere. Tocmai în această direcţie, a respectării cu ri­gurozitate a graficelor de recoltare şi de deplasare operativă a forma­ţiilor specializate de mecanizatori dintr-o unitate agricolă în alta, este necesar să fie concentrată atenţia bi­rourilor executive ale consiliilor u­­nice agroindustriale, care dirijează activitatea acestor formaţii. In ultimele zile a început cositul pajiştilor. La I.AS. Pucioasa, de pildă, se lucrează cu autocositori, iar pe pante mai mari au intrat co­saşii. Ing. Ion Petrescu, direc­torul unităţii, a străbătut în lung şi în lat păşunile pentru a depista porţiunile care pot fi recoltate pentru fin sau semisiloz spre a asigura hrana celor 30 000 de ovine pină la recolta anului viitor. în acest mod, gospodăreşte, cu spirit de exigenţă şi responsabilitate faţă de cerinţele dezvoltării zooteh­niei trebuie să se procedeze în toate satele, în toate unităţile­ agricole. A­­cum se cer valorificate multiplele re­surse de furaje : iarba de pe sutele de kilometri de şanţuri ale căilor de comunicaţie, din poienile pădurilor, livezi etc Important este ca pretu­tindeni recolta bună de furaje să fie strinsă şi depozitată cu cea mai mare grijă, cit mai repede şi fără pierderi. C. BORDEIANU PAGINA 2 Creşterea aportului creaţiei tehnice originale la dezvoltarea producţiei mijloacelor de automatizare Următorul moment al vizitei de lu­cru are loc la „Automatica“, puter­­­nică unitate a industriei construc­toare de maşini, care, prin activitatea sa, contribuie în mare măsură la pro­movarea tehnicii de virf în diferite ramuri ale economiei naţionale. Reîntîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu constituie, ca de fiecare dată, un nou prilej de exprimare a dragostei neţărmurite pe care colec­tivul acestei întreprinderi bucureştene o nutreşte, asemenea întregului nos­tru popor, faţă de partid, faţă de se­cretarul său general. Sutele de mun­citori veniţi în întimpinare scandează îndelung : „Ceauşescu — P.C.R. !“. Un moment emoţionant are loc la intra­rea în întreprindere, unde un grup numeros de copii îl înconjoară cu en­tuziasmul caracteristic virstei pe con­ducătorul partidului şi al statului, oferindu-i flori. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îi îmbrăţişează cu dra­goste pe mulţi dintre copiii, prezenţi la această întîlnire, cu acea dragoste părintească pe care o manifestă faţă de toţi copiii ţării. Dialogul de lucru începe în cadrul secţiei a VI-a de echipament electric, în ambianţa unei sugestive expoziţii ilustrînd profilul de fabricaţie actual şi tendinţele de dezvoltare a acestuia, tendinţe orientate în special spre pro­ducţia de echipamente electronice. Raportînd că întregul colectiv al „Au­tomaticii“ se străduieşte să realizeze cu simţ de răspundere indicaţiile date de secretarul general al partidului la precedenta vizită, directorul între­prinderii, Liviu Beghegeanu, arată că principala sarcină trasată — creş­terea pină în 1980 a volumului pro­ducţiei­­mijloacelor “de automatizare la 1 miliard lei — ,va­' fi depăşită, cu 50 minilioane lei. referindu-se apoi la indicaţia privind creşterea apor- AiiftJL creaţiei tehnicie originale în Ve­derea reducerii efortului valutar ne­cesar procurării mijloacelor de au­tomatizare din străinătate, directorul întreprinderii arată că în ultimii ani au fost asimilate 57 noi tipuri de instalaţii complexe de automatizare, cu un aport valutar de peste 100 mi­­lioane lei. El menţionează, totodată, că volumul exportului pe care „Au­tomatica“ îl realizează în 14 ţări este mult superior importului la care recurge acum întreprinderea. Gazde­le relevă, de asemenea, faptul că prin reorganizarea fluxului tehnologic in secţiile de bază, prin echiparea lor cu instalaţii moderne, 85 la sută din sporul producţiei industriale se reali­zează astăzi pe seama creşterii pro­ductivităţii muncii, iar prin repro­­iectarea a 60 de tipovariante de in­stalaţii, introducerea de echipamente electronice modulare de concepţie proprie şi prin tipizarea şi miniatu­rizarea unora dintre produse sau părţi componente, consumul specific de metal a fost diminuat cu 50 la sută. . Mulţumind pentru valoroasele in­dicaţii , care au constituit în toţi aceşti ani un preţios îndreptar in ac­tivitatea întreprinderii spre o înaltă eficienţă ilustrată prin creşterea pro­ductivităţii muncii, ‘ reducerea cheltu­ielilor de producţie, sporirea produc­­ţiei-marfă şi, în ultimă instanţă, prin creşterea producţiei nete , gazdele subliniază cu deosebită satisfacţie că astăzi „Automatica“ este ceea ce secretarul general al partidului a ce­rut cu cinci ani in urmă , furnizo­rul general de echipamente şi in­stalaţii de automatizare, care asigu­ră 60 la sută din producţia unor a­­semenea instalaţii realizate in ţara noastră. In continuare, Ion Avram, minis­trul industriei construcţiilor de ma­şini, prezintă cîteva produse repre­zentative pentru viitorul profil al în­treprinderii : instalaţia de cîntărire şi dozare automată (utilizată în in­dustria siderurgică şi industria ma­terialelor de construcţii) şi automa­tul programabil, produs reprezentativ pentru tehnica de virf, solicitat in diferite sectoare, şi îndeosebi în in­dustria construcțiilor de maşini. A­ Preocupare statornică, indicaţii concrete pentru înfrumuseţarea unor zone centrale ale oraşului In continuare sunt vizitate diferite şantiere de construcţie din centrul Capitalei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu poposind atât la clădiri ridicate pe locul celor distruse de cutremurul din martie 1977, cit şi la unele noi ansambluri edilitare înălţate pe bu­levardul Magheru şi Calea Victoriei, care conferă noi atribute de frumu­seţe arhitectonică acestor artere centrale ale Bucureştiului. Aici, ca şi în alte zone ale Capitalei, noul a intrat în drepturi, încadrîndu-se fi­resc tradiţiei. Construcţiile au fost realizate la indicaţia secretarului ge­neral al partidului, cu participarea celor mai valoroşi arhitecţi, respec­­tîndu-se specificul ansamblurilor În­conjurătoare, cărora le-au adăugat, totodată, elemente de modernitate şi o funcţionalitate sporită. Se vizitează mai intîi şantierul noului bloc „Grădiniţa“, edificiu im­punător, zvelt, cu elemente arhi­tectonice care-i conferă o notă apar­te de eleganţă. La parter şi la etajul intîi vor fi amenajate Uni­tăţi de utilitate publică, între care un restaurant şi o berărie cu terase în aer liber. Alături se înalţă, com­plet finisat, nou­l bloc „Casata“, avînd la parter tradiţionala cofetărie. Vizitînd această unitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de organizarea activităţii comerciale şi varietatea produselor oferite consu­matorilor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă edililor ca în spaţiul dintre cele două blocuri şi trotuarul larg din faţa cofetăriei „Casata" să se amenajeze terase (cu mese pentru consumatori) acoperite cu umbrare din iederă. întregul ansamblu se va constitui astfel intr-un punct de atracţie pentru bucureşteni şi vizita­tori, completînd în chip fericit aceas­tă porţiune a bulevardului Magheru cu o notă de prospeţime şi bun gust. Se vizitează şi şantierele din Ca­lea Victoriei, unde, între străzile Nu­ferilor şi Ştirbei Vodă, se înalţă cîteva ansambluri moderne, precum şi noul edificiu din faţa Teatrului „Constan­tin Tănase“. De aici se străbate, pe jos, porţiunea Căii Victoriei pină la magazinul „Victoria“, zonă marcată în prezent de noile clădiri situate la intersecţia cu bd. Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej și cele care încadrează, unul din '‘Vechile''' ‘ '(nefilifiente istorice •iie Bucureștiului — biserica Zlătari. Diin fata acestui ansamblu — în urma demolării vechii clădiri a hotelului „Victoria“, puterncic avariată de tot­­tremur — se deschide o frumoasă perspectivă spre cheiul Dîmboviţei. In discuţiile cu specialiştii şi edilii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu reco­mandă să se urgenteze lucrările de construcţie sau de finisare, în special ale faţadelor, pentru ca ele să se în­cadreze cît mai armonios în ansam­blul general al arhitecturii acestei părţi a oraşului. Numeroşi bucureşteni aflaţi la această oră pe Calea Victoriei l-au salutat cu multă dragoste şi căldură pe secretarul general al partidului, manifestându-şi şi în acest fel profun­da lor recunoştinţă faţă de grija sa statornică pentru dezvoltarea conti­nuă a patriei noastre şi, în acest ca­dru, a frumoasei şi înfloritoarei noas­tre Capitale. (Continuare în pag. a IlI-a) VEŞTI DIN ŢARĂ Depăşiri ale planului producţiei nete. Oamenii mun­cii hunedoreni au realizat supli­mentar pină la sfîrşitul lunii mai o producţie în valoare de peste 150 milioane lei, concretizată în obţi­nerea unor importante cantităţi de producţie fizică, printre care se nu­mără : 230 milioane kWh energie electrică, 6 000 tone cocs metalur­gic, 20 000 tone fontă, 15 000 tone, oţel, 18 000 tone laminate, 1 000 tone maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, 1 600 mp placaje din marmură, 18 000 mp dale mozaicate şi alte importante cantităţi de pro­duse. Depăşirile înregistrate la pro­ducţia fizică şi economiile reali­zate prin reducerea cheltuielilor ma­teriale au creat­ condiţii care asi­gură depăşirea planului la produc­ţia netă nu peste 90 milioane lei. (Sabin Cerbu). Noi artere de circulaţie. In municipiul Galaţi au fost create noi artere de circulaţie în scopul descongestionării traficului din zona centrală. Astfel, intre bulevardul Falezei şi strada Partizanilor din cartierul Ţiglina I a fost executată o arteră de legătură asfaltată, uşu­­rîndu-se astfel circulaţia pe strada Brăilei, una dintre principalele ma­gistrale ale oraşului. O altă arter­ă destinată îndeosebi traficului greu uneşte acum strada Traian cu Ca­lea Prutului, făcînd legătura cu zona industrială de sud-est a Galaţiului, unde se află şantierul naval, porturile Bazinul Nou şi Docuri, întreprinderea de elice etc. (Dan Plăeşu). Producţie fizică peste prevederi Colectivele din indus­tria judeţului Mehedinţi, care au realizat la cîteva zile mai devreme sarcinile de plan pe primele cinci luni ale anului, au obţinut pină la finele lunii mai o producţie su­plimentară ce se concretizează in 254,2 milioane kWh energie electri­că, 236 vagoane marfă echivalente cu 4 osii, 362 mc cherestea, 360 COO mp furnire estetice, 11 000 mp plări fibrolemnoase, 510 mc buşteni de fag, 634 tone carne tăiată şi alte în­semnate cantităţi de produse necesare economiei naţionale. O serie de colective, printre care cele de la întreprinderea „Electro­­centrale“ Porţile de Fier, întreprin­derea mecanică şi altele şi-au în­deplinit integral angajamentele asumate în întrecerea socialistă pe acest an. (Virgiliu Tătaru). Prin autoutilaje. La Com­­binatul de fibre sintetice din Iaşi, care are şi sectoare de construcţii de maşini şi piese de schimb, s-a asimilat şi introdus recent în pro­ducţia de serie o nouă maşină de cobinat fire sintetice. Noua maşi­nă, menită să înzestreze spaţiile din dezvoltarea platformei marelui com­binat ieșean, este executată în trei variante, rezultate din echiparea acesteia cu diferite dispozitive spe­cifice bobinării de fire sintetice, răsucite şi nerăsucite, albe sau vop­site. Prin intrarea în fabricaţie a acestui utilaj complex, Combinatul de fibre sintetice din Iași elimină importul unor astfel de maşini şi va realiza numai în anii 1979 şi 1980 economii în valoare de peste 22 milioane lei valută. (Manole Corcaci). Dotări sanitare. Sanatoriul subteran de la mina Tîrgu Ocna, unde se tratează de astm bronşic circa 300 de pacienţi pe serie, a fost dotat în ultima vreme cu un nou cabinet medical şi o sală de agre­ment. In prezent se amenajează te­renuri de tenis, volei şi o popică­­rie. Se prevede, de asemenea, ca în curînd să fie amenajat aici un cine­matograf, întreg sanatoriul urmînd să fie radioficat. (Gheorghe Baltă). Pentru minerii din Căli­mani Incinta socială situată la altitudinea de 1 500 m de la exploa­tarea minieră Călimani capătă tot mai mult conturul unui orăşel. Re­­cent a fost dat în folosinţă un n­ou şi modern cămin de nefamilişti, cu o capacitate de cazare de 520 locuri. Constructorii vor înălţa aici pină la finele acestui an încă un cămin cu 504 locuri, precum şi un bloc de 42 de garsoniere. (Gh. Parascan). SCÂNTEIA — vineri 7 iunie 1979 Acum un secol şi jumătate, la 1 iunie 1829, in Iaşi, prin grija lui Gheorghe Asachi, „vede lumina zilei şi ţinerile sale aripi le cearcă in ostenitoarea sa călătorie“, cum se spune in acea „înainte cuvîntare“ din numărul inaugural, gazeta „Al­bina românească“. Venind la scurtă vreme după apariţia „Curierului românesc“ din Bucureşti, „Albina românească“ se înscrie in rindul pio­nierilor presei române în accepţia integrală a noţiunii. Reliefind necesitatea presei in viata unei na­ţiuni, înştiinţarea care anunţa „Al­bina româneas­că“ sublinia: „Nu se află astăzi in lumea politică neam, deşi mai mic la număr decit românii, carele, între alte ale sale folosi­toare instituţii, să nu aibă în limba naţiei un jurnal periodic. Sportul acel vrednic de mirare in carele acum au ajuns ştiinţele, mă­­iestriile şi negoţul au răsărit în parte din asemenea împărtăşitoare mijloace, prin carile lăcuitorii dis­­păru­ti de munţi şi de mări să fac vecini şi, imprumutîndu-se cu rodul cercărilor, îndăminează traiul în­soţitor. ‘ Luătoriul-aminte, cetitoriul gazetei, ca într-o oglindă în ea vede înfăţoşate toate interesantele intîm­­plari de carile el insul atîrnă, mar­tor să face cruntelor bătălii; vede faptele, aude vorbile străluciţilor bărbaţi, să minunează de fenome­nele firii, şi ca un călător de ore rătunzimea pămîntului culege folo­sitoare pilde şi învăţături". După cum se vede, de la început se evi­denţia funcţia socială a presei prin accentul pus nu numai pe caracterul informativ al foii, ci şi pe rolul ei formativ, instructiv, educativ. Străduindu-se să răspundă practic scopurilor propuse, pe spaţiul res­­trîns a patru pagini mici, „Albina românească“ a abordat o problema­tică relativ variată, care, pe măsura trecerii anilor, se va diversifica tot mai mult în rubrici ca „înştiinţări dinlăuntru“, „Literatura“, „Varietăţi“, cu o mare grijă pentru veridicitatea conţinutului şi accesibilitatea formei, gazeta publica ştiri, reportaje, articole de ordin politic intern şi extern, eco­nomic, ştiinţific, literar, artistic, dădea Îndrumări şi sfaturi practice. Spre a facilita cunoaşterea realită­ţilor româneşti peste hotare, unele articole erau publicate şi in limba franceză. Un loc important era destinat fe­nomenului cultural, deoarece in con­cepţia fondatorului, mărturisită în numărul unu din 2 aprilie 1831, ga­zeta înfăţişa „me­todul practic al culturii nationa­le“. Spre a putea răspunde coman­damentelor in a­­cest domeniu, „Al­binei“ i-a fost a­­dăugat un supli­ment special — „Alăuta româ­nească“, menit a promova literatura vrednică a fi cu­noscută, inspirată din istoria patriei, din cunoaşterea şi simţirea nevoilor lumii, a cărei datorie consta în a fi un mijloc de luminare, de înălţare morală, de stirpire a ignoranţei, un factor învestit cu puterea de a in­sufla speranţă celor năpăstuiţi. Sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, „Alăuta românească“ a încetat de a mai fi un apendice al gazetei-mamă, devenind o publicaţie cu personali­tate distinctă, o adevărată revistă literară. Nu doar „moldovenească“, ci „ro­mânească“, publicaţia ieşeană şi-a câştigat un merit de seamă prin oglindirea constantă a problematicii majore ce preocupa Muntenia şi­­Transilvania. Prin intermediul cola­boratorilor din aceste provincii, prin reproduceri din „Curierul româ­nesc“ şi „Gazeta Transilvaniei“, „Albina românească"* înlesnea legă­turile intre românii de pe ambele versante ale Carpaţilor. „Albina românească“ reprezintă un moment marcant în istoria presei române, prin atitudinea sa iluministă, umanistă. Constantin ANTIP 150 de ani de la apariţia gazetei „Albina românească“­ ­ Un moment de seamă in istoria presei româneşti

Next