Scînteia, iulie 1979 (Anul 48, nr. 11464-11489)

1979-07-01 / nr. 11464

PROLETARI DIN TOATE JÂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11464 Duminică 1 iulie 1979 6 PAGINI — 30 BANI ŞEDINŢA COMUNA a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consili­ui Suprem al Dezvoltării Economice si Sociale si a Guvernului Republicii Socialiste Romania Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, simbătă, 30 iunie, a avut loc in staţiunea Neptun şedinţa comună a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale şi a Guvernului Republicii Socialiste Româ­nia. In cadrul şedinţei a fost examinat pro­iectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 și liniile di­rectoare ale dezvoltării economico-sociale a României pină în 1990. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem și guvernul au apreciat că direcţiile principale şi orientă­rile dezvoltării economice şi sociale a ţării pentru anii viitori, cuprinse în documentele supuse dezbaterii, sunt în conformitate cu prevederile Programului Partidului Comu­nist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism, ele jalonînd o etapă nouă, calitativ superioară, in opera de in­dustrializare socialistă a ţării, de ridicare pe o treaptă mai înaltă a agriculturii, de dezvoltare şi modernizare a forţelor de pro­ducţie pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Continuînd un ritm sus­ţinut procesul dezvoltării şi modernizării economiei naţionale, prevederile proiectului de Directive vizează ridicarea la un nivel calitativ superior a întregii activităţi eco­nomice, valorificarea intensivă, complexă a resurselor materiale şi umane de care dis­pune societatea noastră. In acelaşi timp, se urmăreşte asigurarea unei maxime eficiente economice in toate domeniile de activitate în vederea sporirii necontenite a avuţiei na­ţionale şi a venitului naţional. Pe această bază, proiectul de Directive prevede un cuprinzător program de creştere în conti­nuare a nivelului de trai material şi spiri­tual al întregului nostru popor , ţelul su­prem al politicii partidului, esenţa întregii opere de construcţie socialistă din patria noastră. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem al Dezvoltării­­ Economice și Sociale și guvernul apreciază că prevederile proiectului de Directive sunt pe deplin realiste, ele asigurînd dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor și sectoare­lor de activitate, a tuturor judeţelor, pro­gresul economico-social al întregii ţări pe calea socialismului şi comunismului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Perma­nent al Consiliului Suprem şi guvernul au dat o înaltă apreciere aportului nemijlocit al secretarului general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, la elaborarea şi fundamentarea prevederilor proiectului de Directive, relevind contribuţia sa esenţială la elaborarea şi înfăptuirea întregii politici a partidului, care asigură înaintarea fermă a patriei noastre pe calea edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a comu­nismului. In continuarea lucrărilor, a fost luat în dezbatere proiectul Programului de cerce­tare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi in­troducere a progresului tehnic pină în 1990 şi orientările principale pină in anul 2000. Elaborat in concordanţă cu strategia dez­voltării economico-sociale a ţării. Progra­mul asigură orientarea fermă a activităţii de cercetare şi proiectare tehnologică în di­recţii esenţiale pentru progresul în ritm înalt al economiei naţionale şi al întregii so­cietăţi pe baza afirmării tot mai puternice a revoluţiei tehnico-ştiinţifice în toate dome­niile construcţiei socialiste din ţara noastră. Programul prevede sporirea puternică a ro­lului şi contribuţiei cercetării ştiinţifice la lărgirea bazei de materii prime şi energie şi valorificarea lor superioară, reducerea consumurilor de materii prime şi materia­le, de combustibil şi energie, modernizarea susţinută şi creşterea gradului de tehnici­tate a mijloacelor de producţie, ridicarea calităţii produselor, a competitivităţii lor, sporirea contribuţiei ţării noastre la schim­bul mondial de valori. în acelaşi timp, Pro­gramul acordă un rol deosebit cercetării teoretice şi fundamentale. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem al Dezvoltă­rii Economice şi Sociale şi guvernul au dez­bătut, de asemenea, proiectul Programului de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pină în 1990 şi orientările princi­pale pină in anul 2000. Programul orien­tează eforturile în direcţia punerii in va­loare de noi surse clasice furnizoare de energie, precum şi a celor neclasice — ener­gia solară, eoliană, geotermică şi altele — in scopul satisfacerii cerinţelor de consum în creştere impuse de dezvoltarea un ritm accelerat a economiei naţionale, de ridica­re continuă a nivelului de trai al întregu­lui popor. De asemenea, Programul pune un accent deosebit pe gospodărirea cu ma­ximum de eficienţă a resurselor energetice ale ţării, pe introducerea unui regim sever de economisire a energiei şi combustibilu­lui — condiţie esenţială pentru asigurarea progresului în ritm înalt al economiei na­ţionale, al ridicării nivelului de trai al po­porului. Comitetul Politic Executiv, Biroul Per­manent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și Guvernul Republi­cii Socialiste România au aprobat proiectul de Directive ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1981—1985 şi liniile direc­toare ale dezvoltării economico- anuare a României pină in 1990, proiectul Progra­mului de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pină în 1990 şi orientările prin­cipale pină in anul 2000 şi proiectul Pro­gramului de cercetare şi dezvoltare in do­meniul energiei pină în 1990 şi orientările principale pină în anul 2000 şi au hotărit ca, pe baza observaţiilor şi propunerilor fă­cute in cadrul şedinţei, acestea să­ fie îmbu­nătăţite, urmind ca apoi să fie supuse dez­baterii Plenarei Comitetului Central al partidului. In cadrul şedinţei, primul ministru al gu­vernului, tovarăşul Ilie Verdeţ, a prezentat o informare cu privire la şedinţa jubiliară a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Re­ciproc. Comitetul Politic Executiv a luat act cu deosebită satisfacţie de primirea căl­duroasă şi înalta apreciere de care s-a bucurat mesajul adresat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste România, partici­panţilor la şedinţa jubiliară a C.A.E.R. Tot­odată, a fost aprobată activitatea delegaţiei române la lucrările celei de-a 33-a şedinţe a sesiunii Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, activitate care a corespuns intru totul mandatului încredinţat de Comitetul Politic Executiv. Comitetul Politic Executiv a apreciat în­semnătatea deosebită a activităţii desfăşu­rate de C.A.E.R., de-a lungul celor trei de­cenii de la crearea sa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările socialiste membre, în scopul propăşirii lor economico-sociale tot mai rapide. S-a subliniat, de asemenea, rolul activ jucat de România in întreaga activitate a C.A.E.R., în perfecţionarea con­tinuă a funcţionării acestei organizaţii pe baza principiilor egalităţii, suveranităţii naţionale şi liberului consimţămînt al fiecă­rei ţări, în vederea îndeplinirii în condiţii tot mai bune a obiectivelor şi atribuţiilor organizaţiei, stabilite prin Statut. Comitetul Politic Executiv a subliniat ro­lul sporit al C.A.E.R. în faza actuală, supe­rioară, in care se găseşte construcţia noii orinduiri in ţările socialiste, pentru soluţio­narea corespunzătoare a problemelor com­plexe ce stau în faţa acestora, pentru acce­lerarea egalizării nivelului lor de dezvoltare economică. Comitetul Politic Executiv a re­levat necesitatea orientării tot mai ferme a activităţii C.A.E.R. în direcţia coordonării planurilor economice, satisfacerii necesităţi­lor de materii prime, combustibil şi energie ale ţărilor membre, adîncirii specializării şi cooperării în producţie, schimbului de teh­nologii avansate, moderne, intensificării coo­perării ştiinţifice şi tehnice, în cadrul unor acorduri pe termen lung, precum şi cerinţa perfecţionării în continuare a formelor de activitate a acestei organizaţii, sporirii ope­rativităţii şi eficienţei sale, adîncirii carac­terului său democratic. Comitetul Politic Executiv a apreciat că înţelegerile şi convenţiile stabilite cu pri­lejul recentei sesiuni a C.A.E.R. deschid per­spectiva intensificării conlucrării pe mul­tiple planuri între ţările socialiste, in in­teresul înfloririi tot mai rapide a fiecărei economii naţionale, al întăririi forţelor ge­nerale ale socialismului şi păcii. Comitetul Politic Executiv a stabilit mă­suri pentru înfăptuirea de către organismele noastre economice a prevederilor înscrise in documentele adoptate de sesiune, exprimind hotărirea fermă a României de a participa în continuare în mod activ la colaborarea in cadrul C.A.E.R., de a contribui consecvent la realizarea înţelegerilor stabilite in inte­resul progresului economic şi social al tu­turor statelor membre. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu pri­vire la vizita de stat efectuată în ţara noas­tră, în perioada 23—26 iunie, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, de preşedin­tele Republicii Cipru, Spyros Kyprianou. Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat deplina aprobare şi a dat o inaltă apreciere rezultatelor rodnice ale convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, care şi-au găsit o pregnantă expresie in Declaraţia solemnă comună sem­nată de cei doi şefi de stat la încheierea vi­zitei. Declaraţia solemnă comună reafirmă hotărirea Republicii Socialiste România şi Republicii Cipru de a acţiona şi conlucra tot mai strins, atit pe plan bilateral, cit şi pe arena internaţională, în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei apropierii, înţelegerii şi păcii in Europa şi tei intreaga lume. Comitetul Politic Executiv a relevat că dialogul româno-cipriot la nivel înalt a con­ferit noi dimensiuni relaţiilor tradiţionale dintre cele două ţări, a evidenţiat încă o dată dorinţa României şi Ciprului de a im­prima un ritm susţinut cooperării şi colabo­rării româno-cipriote, în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific şi cultural, pre­cum şi în alte domenii de interes comun. A fost exprimată convingerea că dezvoltarea şi diversificarea acestor raporturi în toate­ domeniile corespund aspiraţiilor comune de progres şi bunăstare ale celor două popoare, cauzei generale a destinderii şi colaborării internaţionale. Totodată, Comitetul Politic Executiv a subliniat importanţa schimbului de opinii în­tre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou în legătură cu aspecte esenţiale ale actualităţii politice internaţionale, care a evidenţiat existenţa unei largi apropieri şi similitudini a poziţiilor celor două ţări in problemele care confruntă omenirea. In cadrul convorbirilor, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a exprimat poziţia fermă a ţării noastre privind soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a situaţiei din Cipru, pe baza respectării independenţei, suverani­tăţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi nea­linierii Republicii Cipru, a asigurării con­vieţuirii paşnice a celor două comunităţi ci­priote. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou au relevat atenţia deosebită pe care România şi Cipru o acordă probleme­lor instaurării unui climat trainic de pace şi colaborare în Balcani şi in zona Medite­­ranei, edificării securităţii şi dezvoltării co­operării în Europa, traducerii in viaţă, ca un tot unitar, a Actului final de la Helsinki, inclusiv in ceea ce priveşte adoptarea de măsuri practice de dezangajare militară, fără de care nu poate fi concepută destin­derea, atit pe continentul nostru, cit şi în întreaga lume. A fost subliniată dorinţa şi hotărirea ce­lor două ţări de a conlucra tot mai strins pe arena mondială pentru promovarea unor relaţii noi, de deplină egalitate şi echitate între state, pentru trecerea la măsuri con­crete, practice, de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, pentru lichi­darea subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice internaţionale, pentru în­făptuirea dezideratelor de pace şi progres ale popoarelor şi făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte. Aprobind in unanimitate documentele şi înţelegerile stabilite cu prilejul vizitei, al convorbirilor dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Spyros Kyprianou, Comitetul Politic Executiv a stabilit măsuri corespun­zătoare pentru aplicarea lor în viaţă, pen­tru dezvoltarea tot mai intensă, pe multiple planuri, a relaţiilor dintre România şi Ci­pru, dintre popoarele celor două ţări, in fo­losul şi spre binele lor, al cauzei progresu­lui, înţelegerii şi păcii in lume. ★ Comitetul Politic Executiv a rezolvat, de asemenea, probleme ale muncii curente de partid şi de stat. La Combinatul de în­grăşăminte chimice din Bacău a fost pusă în func­ţiune fabrica de amoniac. Pe platforma Combinatului de în­grăşăminte chimice din Bacău­­a fost înregistrat un important eve­niment de producţie — punerea in funcţiune a fabricii de amoniac. Noua instalaţie este cea mai mo­dernă de acest fel din ţară Angajament îndeplinit. Colectivul exploatării miniere Deva, care a realizat, de la începutul anu­lui, o producţie netă peste preve­deri în valoare de 5,2 milioane Iei, a îndeplinit, înainte de termen, an­gajamentele asumate în cinstea ce­lei de-a 35-a aniversări a eliberării patriei. Tehnologie modernă.Co­­lectivul întreprinderii metalurgice Aiud, județul Alba, unitate profilată pe producerea de utilaje metalur­gice complexe, se prezintă cu im­portante realizări in direcția pro­movării progresului tehnic. Pe baza unei tehnologii originale, elaborate de specialiştii şi muncitorii de la turnătoria de fontă a unităţii, s-au turnat recent primele bacuri port­­electrod cu serpentine interioare din cupru. Prin aplicarea acestei tehno­logii s-a realizat, pentru prima dată în ţară, turnarea cuprului pe un miez din acelaşi metal, înlocuindu-se oţelul folosit pină în prezent. Ca urm­are, durabilitatea bacurilor rea­lizate după acest procedeu creşte de 6 ori. TIMIŞOARA. Tractorul cu numărul 1 000. La intreprin­derea constructoare de maşini şi utilaje „Tehnometal“ din Timişoara a ieşit de pe banda de montaj trac­torul viticol V-445, cu numărul 1 000. In prezent, aici se află in construc­ţie noi şi moderne capacităţi indus­triale, care la atingerea parametri­lor proiectaţi vor asigura realizarea unei producţii anuale de 10 000 trac­toare, destinate mecanizării lucrări­lor în viticultură şi în alte sectoare agricole. ALBENI - GORJ. A 100 000-a tonă de cărbu­ne Sâmbătă la amiază, la mina Albeni, una dintre cele mai tinere unităţi din industria carboniferă a judeţului Gorj, a fost extrasă cea de-a 100 000-a tonă de cărbune de la darea in funcţiune a primului abta­n­taj. O treime din această cantitate a fost extrasă peste plan, colectivul brigăzii conduse de Vintilă Dobro­­vie, brigadier miner, şi Ionişor Vă­duva, brigadier mecanic, depăşin­­du-şi angajamentul asumat in între­cere pe întregul an. Odată cu jubi­leul amintit, formaţia de mineri care a inaugurat activitatea minei Albeni a terminat frontul de lucru stabilit, hotărind­ să scurteze cu o decadă timpul de­ transport şi montare la, noul abataj a comple­xului mecanizat din dotare. REALIZĂRI ÎN CINSTEA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI A început secerişul griului AURUL HOLDELOR - cît mai grabnic ÎN HAMBARE! A început secerişul griului. In Cimpia Bără­ganului, în Dobrogea şi în Banat, peste tot unde grînele s-au pirguit, la­nurile cunosc in aceste zile freamătul combine­lor. Rodul holdelor aurii este gata a oferi mireasma pâinii proaspete. Secerişul este porţiunea finală şi cea mai plăcută de pe asprul drum al făuririi recoltei. Timp de aproa­pe un an de zile meca­nizatorii, cooperatorii, specialiştii din agricultu­ră au muncit, cu braţele şi cu­­mintea, pentru a plămădi noua recoltă. Fie­care bob e o fărimitură de piine, care laolaltă for­mează piinea ţării. Pri­mele boabe constituie pri­­ma piine a anului 1979, proaspătă şi mirositoare. Curg boabele din zori si pină seara cum ar curge un izvor. Trec mai întîi prin măruntaiele combi­nei, iar apoi se revarsă in camioane,, care le trans­portă la silozuri şi ma­gazii. Mecanizatorii care au trecut acum la volanul combinelor, luind cu asalt lanurile, vor trebui să în­cheie secerişul in cel mult 8—10 zile. Este o cerinţă determinată de natura griului : el nu poate aştepta, trebuie strins repede, altfel boa­bele se scutură. Există condiţii ca­ acest termen să fie respectat. Pe ogoa­re lucrează mai multe combine decit in alţi ani, ele au fost pregătite cu răspundere din vreme, iar noul cadru creat prin organizarea consiliilor u­­nice agroindustriale oferă largi posibilităţi pentru folosirea mai bună a uti­lajelor şi dirijarea lor operativă, acolo unde este nevoie de ele. In numai citeva zile, care au trecut de la declanşarea secerişului, a şi fost strânsă recolta de pe a­­proape 200 000 hectare cultivate cu grîu. Şi, pe măsură ce se recoltează, griul este înmagazinat in silozuri şi hambare, alături de orz, care a fost strins de pe mai bine de 500 000 hectare. In unele judeţe — Ialomiţa, Brăila, Bu­zău, Teleorman, Constan­ţa şi Tulcea, adică acolo unde se întinde grinarul ţării — secerişul este a­­vansat şi se intensifică de la o zi la altă. Griul de pe cea mai­­mstre parte din suprafe­ţele cultivate in jumăta­tea de sud a ţării va tre­bui strins în săptămina care urmează. Prin ur­mare, in această săptămi­­nă se vor realiza cele mai­­înalte ritmuri la se­ceriş. Intr-un timp foarte scurt dealtfel, recolta de I. HERŢEG (Continuare in pag. a IlI-a) Ţară a piinii Pe lunci şi pe cîmpii­e române, Atîtea lanuri rumene de grîne ! Foşnesc în soare spice dolofane — Şi-atîta pace-n fiecare lan­ţ ! E-o fară-a piinii patria mea, ştiu, Pe Mureş, şi pe Siret, şi pe Jiu,­­ Pe riurile toate-n lung şi-n lat, Cresc spicele cu sufletul curat ! Miroase ţara mea a miez de vară Şi-a nobil grîu — de forţă milenară ! Dim. RACHICI ANI LIBERTĂȚII, ANI! RODNICI AI SOCIALISMULUI 1080:­m luate farifuic­a producţie­ndustrială de peste 10 miliarde lei? Oamenii au aplaudat bucuroşi cind în cuvîntare s-a spus că Botoşaniul va deveni un puternic centru industrial al Moldovei ...ȘI AU AVUT DREPTATE! • Pentru dezvoltarea multilaterală a ju­deţului, in actualul cincinal fondurile de investiţii alocate depăşesc 10 miliarde lei. • Faţă de 1950, producţia industrială este în acest an de peste 6­0 de ori mai mare. • Practic, în numai doi ani, 1979—1980, producţia industrială se va dubla faţă de anul 1978. Peste 70 la sută din această creştere urmează să se obţină pe capaci­tăţi noi, puse în funcţiune în această pe­rioadă. • Numai in industrie se vor­ crea în acest cincinal 20 000 de noi locuri de muncă. • Faţă de anul 1968, producţia coopera­tivelor agricole a fost cu 60 la sută mai mare. O serie de unităţi au obţinut în această perioadă titlul de Erou al Muncii Socialiste: I.A.S. Leorda, C.A.P. Bucecea, C.A.P. Dorohoi, C.A.P. Vîrfu Cîmpului. • Din 1968 s-au dat în folosinţă oame­nilor muncii din judeţ 11 700 de aparta­mente şi 3 600 locuri în căminele de nefa­­^nilişti. • în actualul cincinal se construiesc IA 500 de apartamente, din care 1 300 în viitoarele centre urbane — Bucecea, Flă­­mînzi, Ştefăneşti. Se vor da în folosinţă 5 000 noi locuri în creşe şi grădiniţe, 100 săli de clasă, 1 560 locuri în internate. IN PAGINA A 111-A

Next