Scînteia, august 1979 (Anul 48, nr. 11490-11514)

1979-08-01 / nr. 11490

Scrnteia ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11490 Miercuri 1 august 1979 6 PAGINI -30 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VÅ! m ÎN CONDIŢIILE PENURIEI CARE CONFRUNTĂ ÎNTREAGA OMENIRE ECONOMISIŢI ENERGIA! XTSTL ECONOMISIŢI ELECTRICITATEA! Z "Zi"' ECONOMISIŢI COMBUSTIBILUL! 1A motoarele progresului societăţii şi creşterii continue a prosperităţii poporului Oamenii muncii, toţi cetăţenii pa­triei au luat cunoştinţă de Decre­tul Consiliului de Stat privind sta­bilirea unor măsuri pentru gospo­dărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. Sunt măsuri necesare, judicioase, care, in spiritul realismului ce ca­racterizează întreaga politică eco­nomică a partidului nostru, sunt luate în strînsa concordanţă cu ce­rinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării multilaterale a pa­triei, ţinindu-se seama de necesi­tatea utilizării cu maximă eficienţă a resurselor de energie şi com­bustibili,­ precum şi de implicaţiile pe care Ie generează criza energe­tică ce se manifestă tot mai profund şi mai complex pe plan mondial. Este astăzi clar pentru oricine că menţinerea vreme îndelun­gată la acelaşi nivel a preţurilor şi tarifelor percepute consumatorilor pentru energia electrică, energia termică şi gazele naturale crease o situaţie anacronică. Aceste preţuri şi tarife erau mai mici decit cos­turile medii de producţie ale aces­tor surse energetice .— Influenţind negativ eficienţa economică în aceste sectoare — şi, ceea ce era şi mai grav, stimulau risipa, consu­murile exagerate. In plus, aceste preţuri şi tarife erau complet in­echitabile, întrucît dezavantajau ca­tegorii largi ale populaţiei, pe cetă­ţenii mai economi, mai gospodari. In interesul dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale, al­ternativa raţională, acceptabilă a fost aceea a adoptării unor măsuri care să asigure un regim sever de economisire a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, utili­zarea lor cu înalt spirit gospodăresc in toate domeniile vieţii economice şi sociale, precum şi corelarea pre­ţurilor şi tarifelor cu costurile reale de producţie ale acestor resurse e­­nergetice. în ansamblul lor, măsu­rile stabilite prin decret sunt de na­tură să stimuleze puternic spiritul gospodăresc şi preocupările pentru asigurarea unui consum raţional de energie electrică, termică şi gaze naturale, atît la nivelul unităţilor e­­conomice, instituţiilor, cît şi al consumatorilor individuali. Ceea ce se desprinde cu putere din prevederile decretului este preocuparea partidului nostru pen­tru realizarea neabătută a progra­mului de creştere mai accentuată a nivelului de trai în actualul cinci­nal. După cum se ştie, de la 1 au­gust a.c. începe să se treacă trep­tat la aplicarea prevederilor etapei a ll-a a acestui program. Dar pen­tru ca majorarea preţurilor şi tari­felor la consumurile normate de e­­nergie electrică, termică şi gaze naturale să nu influenţeze creş­terea retribuţiei reale, pe ansam­blul cincinalului, cu 30—32 la sută, decretul stabileşte măsuri de com­pensare bănească pentru persona­lul muncitor şi categorii largi de pensionari, astfel ca aceste ma­­jorări să nu afecteze masele largi ale populaţiei. » Eforturile de economisire a re­surselor energetice trebuie concen­trate cu prioritate în activitatea productivă , în întreprinderi, pe şantiere, în instituţiile de cercetare şi proiectare, in unităţile agricole şi de transporturi. Prezenţi ieri in mijlocul unor co­lective de oameni­ ai muncii, in dis­cuţiile purtate cu o serie de cetă­ţeni, reporterii si corespondenţii „Scinteii“ au consemnat primele opinii, primele sugestii si acţiuni iniţiate in spiritul prevederilor de­cretului. Directorul unei mari întreprinderi demonstrează: „O sursă bogată de economisire: producţia industrială" Am luat cunoştinţă cu interes de Decretul Consiliului de Stat privind măsurile de eco­nomisire a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale. Sunt prevederi realiste, ju­dicioase, menite să asigure condiţii optime pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi socială a ţării. Aş spune că baza efortului de economisire severă a energiei şi combustibilului este în producţie, acolo unde de fapt se consumă cea mai mare parte din energia produsă. Combinatul nostru este unul din marii consumatori de resurse energetice, spunindu-se pe drept cuvînt că cimentul este un produs energointensiv, ceea ce ne obligă Nicolae HARANACIU directorul Combinatului de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu (Coutinuare in pag. a IlI-a) O tînără muncitoare «afirmă: „Măsuri de mult necesare, in spiritul echităţii" Am citit cu atenţie Decretul privind măsu­rile pentru gospodărirea judicioasă şi redu­cerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. Ca orice gospodină, ştiu că o punere de acord a veniturilor cu cheltuielile nu numai că trebuie făcută mereu şi mereu cu atenţie şi chibzuinţă la nivelul gospodăriei, dar cu atît mai mult la nivelul ţării, în aşa fel incit nimic să nu impieteze asupra bunului mers al dezvoltării patriei, a familiei mele. La nivelul întregii economii, această punere de acord, inteleg, era cu atît mai imperios necesară, nu numai din cauza cresterii vertiginoase a preturilor materiilor Aurelia ISTRATE muncitoare montatoare aparatură electronică, întreprinderea de elemente de automatizare — București (Continuare in pag. a IlI-a) Cetăţean , gospodar, econom­ i­mul şi energia... pare că niciodată ca acum acest raport n-a fost evaluat cu o asemenea gravitate, n-a îmbrăţişat spaţii atit de mari. Omul şi energia... O bătălie de mari proporţii s-a declan­şat pretutindeni, avind o miză extraordi­nară: gospodărirea ra­ţională a surselor de energie, economisirea cu gramul a acesteia, înlăturarea oricărei ri­sipe, apel grabnic la trecerea la alte surse decit cele clasice. In această confrun­tare aspră, care nu ne-a ocolit nici pe noi — nici n-avea cum să ne ocolească ! — por­nim decişi, încredin­ţaţi că vom şti să fa­cem faţă, mai uniţi ca oricind, acestei situa­ţii. Convinşi că vom şti să ciştigăm si a­­ceastă bătălie. Această convingere isi are sorgintea in faptul că ştim ce avem de făcut. Măsu­rile întreprinse in ul­timii ani in această direcţie, proiectele­­program ale Congre­sului al Xll-lea al partidului, decretele publicate zilele aces­tea arată limpede di­recţia preocupărilor partidului si statului in acest domeniu, indică limpede căile de ac­ţiune. Programele Si mă­surile luate vină acum fixează strategia ge­nerală. Aceasta este­ insă suma strategiilor personale. Adică, se compune din efortul fiecărui cetăţean al naţiunii noastre socia­liste pentru înţelege­rea imperativelor cu care ne confruntăm in domeniul energiei, pentru gospodărirea şi economisirea acesteia cu răspundere, cu un m­ait simţ civic. Stra­tegia generală se cu­prinde din gestul fie­căruia — de la savan­tul preocupat să afle noi procedee tehnice de economisire a ener­giei, de înlocuire a ei şi pină la muncitorul, tehnicianul, inginerul din întreprindere ho­­tărîţi să pună in prac­tică soluţii tehnolo­gice , avantajoase, de gospodărire chibzuită a acestui bun naţional. Strategia generală a energiei se cuprinde din gestul simplu al gospodinei, al fiecărui cetăţean de a stinge orice bec ce consumă inutil energie elec­trică, de a răsuci robi­netul din care picură benzina, motorina, ga­zul, aburul etc. Se compune din suma spiritului gospodăresc, chiar dacă buzunarul unuia sau altuia ar mai putea suporta ri­sipa de benzină ori de energie electrică, de exemplu. Chiar dacă buzunarul cutărei în­treprinderi, unde mai merg in gol nume­roase strunguri, este destul de mare. Pen­tru că suntem in mo­mentul de răscruce cind orice risipă, deşi personală, nu mai pri­veşte numai o per­soană. Orice risipă, orice proastă si nera­­tională gospodărire au consecinţe asupra tu­turor. Reculul lor iz­beşte in întreaga eco­nomie, in interesul fie­cărui cetăţean. Omul şi energia... Trăim cu toţii etapa unei bătălii fierbinţi, care poate fi şi trebuie să fie ciştigată. Şi cu toţii ne simţim anga­jaţi in această bătă­lie care poate fi cîş­­tigată prin spiritul de responsabilitate al fie­căruia, prin susţinerea acestei hotăriri cu propuneri concrete de gospodărire si econo­misire a energiei, ori­cât de mărunte ar pă­rea la prima vedere. Să nu uităm un lucru aflat la înțelegerea oricui: economia în­cepe cu gramul, pen­tru ca gram cu gram să ajungem la tone. Trebuie, pentru că este imperativul aces­tui moment pe care-l străbatem, pentru că este in interesul în­floririi patriei, potrivit ideilor îndrăzneţe cu­prinse in proiectul de Directive ale celui de-al Xll-lea Con­gres, este in interesul vieţii noastre de fie­care zi. Ilie TANASACHE Primarul unui mare oraş apreciază: „Normele prevăzute­­norme rationale, gospodăreşti" După cum se ştie, Timişoara este primul oraş din Europa în care s-a introdus ilumi­natul electric. Poate şi acest amănunt istoric ne-a îndemnat, în calitate de gospodari ai oraşului, să analizăm cu toată răspunderea prevederile decretului Consiliului de Stat. Măsurile stabilite vizează, pe bună dreptate, Încadrarea intr-un regim mai sever de eco­nomie și a consumului de energie electrică pentru iluminatul public. Evident, norma sta­bilită prin noua reglementare, de a reduce­­ cu cel puţin 30 la sută faţă de anul trecut con­sumul de energie electrică pentru iluminatul public, ne obligă la acţiuni gospodăreşti mult Ing. Vasile. POP prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Timişoara (Continuare in pag. a IlI-a) — SABUL­?P­ARTIOM LUI! ! £■■ mmm mmmm mmm - wm . 60.c*v.*v. i.v. *"• &v .%.«^.w.w.wX w.v.v.v.viv.v.v#v»w»ai»xi*:« 1 y-y./a &m&"^r~ar y'f j 411Í9 f*w O linie tactică suplă, adecvată condiţiilor speci­fice ale ţării. Privită în desfă­şurarea istorică, revoluţia de elibe­rare naţională antifascistă şi antiim­­perialistă din august 1944 îşi dezvă­luie semnificaţiile ca evenimentul ce a marcat nu numai răsturnarea dicta­turii militaro-fasciste, dar şi începu­tul unei epoci noi în istoria patriei, epoca unor transformări literalmente fără precedent în existenţa istorică a poporului român, a făuririi unei vieţi noi, libere, demne şi prospere pen­tru toţi cei ce muncesc, a împlinirii idealurilor de dreptate socială şi na­ţională pentru care au luptat nenu­mărate generaţii de înaintaşi. Fireşte, această revoluţie a avut determinări obiective în structurile societăţii româneşti din acea perioa­dă, în complexul de contradicţii so­ciale proprii regimului burghezo-mo­­şieresc, considerabil accentuate de dictatura fascistă, contradicţii ce fă­cuseră din România o verigă slabă în ansamblul sistemului capitalist mon­dial. Dar faptul că dezvoltarea socie­tăţii a putut, după revoluţia din au­gust, să capete cursul neîntrerupt ce a dus la instaurarea unei noi orînduiri sociale este indisolubil legat de rolul îndeplinit de Partidul Comunist Ro­mân ca forţă politică conducătoare, de strategia şi tactica pe care le-a urmat în lupta revoluţionară. In elaborarea strategiei si tacticii sale, P.C.R. a avut în vedere condi­ţiile specifice României : stadiul dezvoltării economico-sociale, carac­terizat în esenţă prin înapoiere eco­nomică, prin menţinerea, alături de relaţiile capitaliste dominante, a unor puternice rămăşiţe feudale în agri­cultură ; ponderea redusă numericeşte a clasei muncitoare în totalul popu­laţiei , existenţa unui aparat de stat servind de decenii interesele claselor exploatatoare — burghezia şi moşie­­rimea -­ şi al cărui caracter reacţio­nar fusese şi mai mult accentuat de dictatura fascistă. Răsturnarea dicta­turii fasciste prin revoluţia din au­gust 1944 nu schimbase în mod esen­ţial aceste trăsături, nu afectase baza economico-socială a regimului bur­­ghezo-moşieresc. Aşa cum se ştie, după revoluţie, datorită condiţiilor concrete, nu a fost posibil să se for­meze imediat un guvern care să re­prezinte în mod real interesele for­ţelor populare , grupurile bur­­ghezo-moşiereşti au reuşit să impună guverne cu o majoritate reacţionară, încercînd să stăvilească fluxul revo­luţionar. Forţa conducătoare a procesului revoluţionar — clasa muncitoare. In aceste condiţii, P.C.R. — urmărind în per­spectivă cucerirea puterii de către clasa muncitoare şi aliaţii săi, ca pre­misă majoră a înfăptuirii tuturor schimbărilor cerute de progresul so­cietăţii româneşti — a înţeles că acest obiectiv fundamental nu putea fi atins dintr-o dată, ci într-un proces ce trebuia să se desfăşoare gradual, pe etape, pe măsura consolidării forţelor democratice, populare. Atragerea ma­selor celor mai largi în lupta revolu­ţionară, unirea lor tot mai strînsă sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei revoluţionar, schimbarea în acest fel a raportului de forţe în favoarea clasei muncitoare şi a alia­ţilor ei a devenit direcţia fundamen­tală a activităţii partidului. Partidul a stabilit, ca obiective imediate, par­ticiparea cu toate forţele la războiul pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei şi apoi al ţărilor vecine pînă la înfrîngerea definitivă a Ger­maniei hitleriste, democratizarea ţării, înfăptuirea reformei agrare — adică tocmai acele obiective care, răspun­­zînd cerinţelor etapei antifasciste şi burghezo-democratice a revoluţiei, intereselor şi năzuinţelor celor mai largi şi mai diverse forţe sociale, le­­ puteau atrage in luptă. Totodată, P.C.R. a desfăşurat o vastă activitate de mobilizare şi or­ganizare a maselor largi. O impor­tanţă deosebită a avut, în acest sens, reorganizarea pe baze noi, în condi­ţiile legalităţii, a organizaţiilor de partid, a sindicatelor, a organizaţiilor de tineret, femei, a altor organizaţii democratice. Faptul că nu numai cîteva luni partidul a reuşit să-şi creeze organizaţii puternice în toate judeţele şi localităţile importante ale ţării demonstrează influenţa şi capa­citatea sa organizatorică. Determinantă şi esenţială pentru creşterea forţei şi influenţei clasei muncitoare s-a dovedit politica parti­dului de întărire a unităţii muncito­reşti, prin dezvoltarea colaborării dintre P.C.R. şi P.S.D. în cadrul Fron­tului Unic Muncitoresc, încheiat incă înainte de eliberare şi prin organiza­rea sindicatelor unice. Acţionind unită, clasa muncitoare a putut să-şi afirme tot mai puternic rolul condu­cător in revoluţie, să asigure desfă­şurarea ei corespunzător intereselor maselor largi populare. Alianţa muncitorească­­ţărănească — temeiul vic­toriei în revoluţie. Atragerea în lupta revoluţionară a ţărănimii, care reprezenta, după cum se ştie, majoritatea populaţiei ţării, a pre­ocupat în mod deosebit partidul, un rol important îndeplinind în acest sens organizaţia Frontul Plugarilor, reorganizată la scara Întregii ţări. Cum era şi firesc, lupta pentru Întă­rirea alianţei cu masele ţărăneşti s-a desfăşurat pe baza rezolvării proble­mei pămîntului, partidul lansînd in februarie 1945 lozinca înfăptuirii re­formei agrare pe cale revoluţionară, prin împărţirea cu de la sine putere de către ţărănime a pămînturilor mo­şiereşti. Dezvoltarea activităţii politice in rîndurile tineretului, femeilor, inte­lectualilor, meşteşugarilor, ale naţio­nalităţilor conlocuitoare s-a aflat, de asemenea, în atenţia centrală a parti­dului. Se cuvine menţionată şi măies­tria cu care partidul a folosit contra­dicţiile dintre diferitele grupuri ale claselor exploatatoare, dezvoltînd legăturile cu grupările de stingă din cadrul partidelor burgheze — Parti­dul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. Practic, nici o forţă politică, nici o clasă sau categorie socială interesate în dezvoltarea democratică, progre­sistă a României nu a rămas în afara sistemului de alianţe ale partidului comunist. Tocmai pe baza acestei po­litici de alianţe şi largă colaborare s-a putut închega în primele luni după insurecţie un front larg al for­ţelor democratice — aşa-numitul Front Naţional Democrat — care a unit, sub conducerea Partidului Co­munist Român, covîrşitoarea majori­tate a poporului. Un alt element specific tacticii par­tidului comunist în acea perioadă îl constituie faptul că, ţinînd seama de complexitatea şi caracterul ascuţit al Juntei de clasă ce se desfăşura în întreaga ţară, el s-a pregătit pentru toate formele de luptă — atît paşnice, cît şi nepaşnice. Este concludent in Dionîsie PETCU (Continuare in pag. a IV-a) 6. Neabătut­­ pe drumul transformărilor revoluţionare profunde, cerute de progresul societăţii româneşti Hărnicia - la baza realizărilor în cinstea marii sărbători naţionale Ce semnificaţie are creşterea venitului naţional într-un ritm superior creşterii produsului social? Ritmurile de creştere ale produsu­lui social şi venitului naţional, rapor­tul dintre, aceste ritmuri reflectă într-o formă dintre cele mai sinte­tice caracteristicile cantitative şi ca­litative ale procesului de reproducţie. Prevederile din proiectul de Direc­tive pentru Congresul al Xll-lea în legătură cu sporirea venitului naţio­nal într-un ritm mediu anual de 6,7—7,4 la sută şi a produsului social cu 6,0—6,6 la sută în medie pe an ilustrează elocvent că ansamblul uni­tar de opţiuni economice promovat de partidul nostru asigură mobili­zarea intensă a resurselor naţionale, a capacităţii de muncă şi creaţie a poporului, orientindu-se în direcţiile hotăritoare pentru creşterea în conti­nuare, în ritmuri înalte, a producţiei materiale şi ridicarea substanţială a eficienţei economice, pentru reali­zarea unei noi calităţi in toate do­meniile de activitate. înainte de a examina semnificaţia sporirii mai rapide a venitului naţio­nal comparativ cu aceea a produsu­lui social, trebuie subliniat că proce­sele specifice ce vor conduce la această corelaţie urmează să se rea­lizeze în condiţiile in care PENTRU AMBII INDICATORI SE PREVĂD ŞI ÎN VIITOR RITMURI ÎNALTE DE CREŞTERE. Ce va însemna mă­rirea venitului national in cincinalul 1981—1985 cu 6,7—7,4 la sută in medie pe an ? Obţinerea unui spor al veni­tului naţional practic egal cu sporul realizat în 1978 faţă de 1970 ! Aşa­dar timpul se va comprima conside­rabil : în viitorul cincinal vom par­curge deci un drum egal cu cel din ultimii opt ani. Este de arătat, de asemenea că, potrivit proiectului de Directive, venitul naţional pe locui­tor va spori în cincinalul următor într-un ritm mediu anual care este de 1,8 ori superior creşterii medii anuale a produsului naţional brut pe locuitor înregistrate în ultimul deceniu în majoritatea ţărilor care au ajuns de acum la un produs intern brut de peste 2 500 dolari pe locuitor. Se creează astfel in continuare con­diţii pentru apropierea treptată a României de nivelurile de dezvoltare economică ale ţărilor cu o industrie avansată. Ritmul superior de creştere a veni­tului naţional comparativ cu cel al produsului social dă expresie gene­ralizatoare preocupărilor partidului nostru pentru valorificarea factorilor intensivi ai dezvoltării, pentru accen­tuarea laturilor calitative în toate sectoarele de activitate — obiectiv fundamental al viitorului cincinal. După cum se știe, produsul social reprezintă practic totalitatea bunuri­lor materiale — mijloace de produc­ţie şi obiecte de consum — create in întreaga economie in decursul unui an. Produsul social este format din : a) mijloacele de producţie ce se con­sumă in perioada respectivă în pro­ducţie, respectiv munca materializată, cheltuielile materiale ; b) bunurile care intră în consumul populaţiei şi mijloacele de producţie destinate lărgirii producţiei, adică munca vie sau valoarea nou creată, deci venitul naţional. Evident, venitul naţional — izvorul resurselor pentru ampli­ficarea producţiei şi ridicarea bună­stării populaţiei — va creşte mai ra­pid decit produsul social cind con­sumurile productive, cheltuielile ma­teriale se reduc sau sporesc intr-un ritm mai mic decit venitul naţional, cu alte cuvinte dacă se consumă pen­tru realizarea fiecărui leu venit na­ţional mai puţine mijloace de pro­ducţie. Aceasta înseamnă la nivelul întreprinderilor ca VALOAREA PRO­DUCŢIEI NETE SA CREASCĂ MAI RAPID DECIT PRODUCŢIA GLOBA­LA, să se reducă ponderea cheltuie­lilor materiale, cu deosebire consu­murile de materii prime, combusti­bili şi energie. Importanţa reducerii cheltuielilor materiale decurge din faptul că eco­nomia românească, aflată într-un proces rapid de dezvoltare şi mo­dernizare, solicită un volum din ce in ce mai mare de resurse materiale, asigurarea acestora constituind o ce­rinţă vitală a creşterii noastre eco­nomice. In acelaşi timp, ea decurge din aceea că In toate întreprinderile s-au acumulat importante mijloace tehnice şi experienţă care fac posi­bilă reducerea simţitoare a cheltuie­lilor materiale. Iată de ce in an­samblul preocupărilor partidului nos­tru pentru accentuarea laturilor cali­tative ale activităţii economice un loc central ocupă reducerea continuă a cheltuielilor materiale, utilizarea cu randamente superioare a materiilor prime, combustibililor şi energiei. Conducerea partidului nostru, secre­tarul său general au previzionat în mod ştiinţific tendinţele pe plan mondial, iniţiind din timp in econo­mia noastră acţiuni hotărîte, la scară naţională, pentru gospodărirea raţio­nală, în spiritul unui sever regim de economii, a resurselor de materii pri­me şi energetice. Ca urmare, înce­­pind încă din cincinalul trecut, veni­tul naţional a crescut mai rapid de­cit produsul social, reducerea chel­tuielilor materiale pe unitatea de produs devenind un factor tot mai important al sporirii venitului na­ţional. Prin prevederile sale, proiectul de Directive pune in fata tuturor oa­menilor muncii sarcina accelerării proceselor de economisire a muncii sociale. In acest cadru, aşa cum sub­linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară comună a Comitetu­lui Central al partidului şi Consiliu­lui Suprem al Dezvoltării Econo­mice şi Sociale a României, „redu­cerea consumurilor materiale, de energie şi combustibil In toate do­meniile este una din problemele Ion DESMIREANU membru al Academiei de­ ştiinţe sociale şi politice (Continuare in pag. a II-a) Noua întreprindere de tricotaje din Cehu Silvan­iei — județul Sălaj Foto : S. Cristian Un spor de producţie de 300 milioane lei Aşa cum se consemnează in graficele întrecerii, unităţile eco­nomice din judeţul Mureş au realizat, în primele şapte luni ale anului, un spor de producţie de peste 300 milioane lei, mate­rializat intre altele intr-un mare număr de maşini şi insta­laţii tehnologice pentru indus­tria chimică şi de prelucrare a maselor plastice, de exploatare şi prelucrare a lemnului, in în­semnate cantităţi de produse chimice, mijloace ale tehnicii de calcul, aparataj electric, bu­nuri ale industriei uşoare şi ali­mentare şi altele. Producţie netă suplimentară Primele şapte luni din acest an au constituit pentru munci­torii întreprinderii textile „Bu­­cegi“, din Pucioasa, perioada cea mai rodnică din actualul cin­cinal. Cu acelaşi potenţial teh­nic ei au realizat peste pre­vederi o producţie netă de a­­proape 5 milioane lei, creindu-şi astfel condiţii pentru realiza­rea actualului cincinal nu mai puţin de patru ani şi jumătate. Totodată, au fost livrate înainte de termen, partenerilor de peste hotare, pinzeturi evaluate la 377 000 lei-valută, sumă care în­trece substanţial angajamentul asumat la acest indicator in cin­stea marii sărbători de la 23 August.

Next