Scînteia, august 1979 (Anul 48, nr. 11490-11514)
1979-08-01 / nr. 11490
Scrnteia ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLVIII Nr. 11490 Miercuri 1 august 1979 6 PAGINI -30 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIJI-VÅ! m ÎN CONDIŢIILE PENURIEI CARE CONFRUNTĂ ÎNTREAGA OMENIRE ECONOMISIŢI ENERGIA! XTSTL ECONOMISIŢI ELECTRICITATEA! Z "Zi"' ECONOMISIŢI COMBUSTIBILUL! 1A motoarele progresului societăţii şi creşterii continue a prosperităţii poporului Oamenii muncii, toţi cetăţenii patriei au luat cunoştinţă de Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. Sunt măsuri necesare, judicioase, care, in spiritul realismului ce caracterizează întreaga politică economică a partidului nostru, sunt luate în strînsa concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării multilaterale a patriei, ţinindu-se seama de necesitatea utilizării cu maximă eficienţă a resurselor de energie şi combustibili, precum şi de implicaţiile pe care Ie generează criza energetică ce se manifestă tot mai profund şi mai complex pe plan mondial. Este astăzi clar pentru oricine că menţinerea vreme îndelungată la acelaşi nivel a preţurilor şi tarifelor percepute consumatorilor pentru energia electrică, energia termică şi gazele naturale crease o situaţie anacronică. Aceste preţuri şi tarife erau mai mici decit costurile medii de producţie ale acestor surse energetice .— Influenţind negativ eficienţa economică în aceste sectoare — şi, ceea ce era şi mai grav, stimulau risipa, consumurile exagerate. In plus, aceste preţuri şi tarife erau complet inechitabile, întrucît dezavantajau categorii largi ale populaţiei, pe cetăţenii mai economi, mai gospodari. In interesul dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale, alternativa raţională, acceptabilă a fost aceea a adoptării unor măsuri care să asigure un regim sever de economisire a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, utilizarea lor cu înalt spirit gospodăresc in toate domeniile vieţii economice şi sociale, precum şi corelarea preţurilor şi tarifelor cu costurile reale de producţie ale acestor resurse energetice. în ansamblul lor, măsurile stabilite prin decret sunt de natură să stimuleze puternic spiritul gospodăresc şi preocupările pentru asigurarea unui consum raţional de energie electrică, termică şi gaze naturale, atît la nivelul unităţilor economice, instituţiilor, cît şi al consumatorilor individuali. Ceea ce se desprinde cu putere din prevederile decretului este preocuparea partidului nostru pentru realizarea neabătută a programului de creştere mai accentuată a nivelului de trai în actualul cincinal. După cum se ştie, de la 1 august a.c. începe să se treacă treptat la aplicarea prevederilor etapei a ll-a a acestui program. Dar pentru ca majorarea preţurilor şi tarifelor la consumurile normate de energie electrică, termică şi gaze naturale să nu influenţeze creşterea retribuţiei reale, pe ansamblul cincinalului, cu 30—32 la sută, decretul stabileşte măsuri de compensare bănească pentru personalul muncitor şi categorii largi de pensionari, astfel ca aceste majorări să nu afecteze masele largi ale populaţiei. » Eforturile de economisire a resurselor energetice trebuie concentrate cu prioritate în activitatea productivă , în întreprinderi, pe şantiere, în instituţiile de cercetare şi proiectare, in unităţile agricole şi de transporturi. Prezenţi ieri in mijlocul unor colective de oameni ai muncii, in discuţiile purtate cu o serie de cetăţeni, reporterii si corespondenţii „Scinteii“ au consemnat primele opinii, primele sugestii si acţiuni iniţiate in spiritul prevederilor decretului. Directorul unei mari întreprinderi demonstrează: „O sursă bogată de economisire: producţia industrială" Am luat cunoştinţă cu interes de Decretul Consiliului de Stat privind măsurile de economisire a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale. Sunt prevederi realiste, judicioase, menite să asigure condiţii optime pentru înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi socială a ţării. Aş spune că baza efortului de economisire severă a energiei şi combustibilului este în producţie, acolo unde de fapt se consumă cea mai mare parte din energia produsă. Combinatul nostru este unul din marii consumatori de resurse energetice, spunindu-se pe drept cuvînt că cimentul este un produs energointensiv, ceea ce ne obligă Nicolae HARANACIU directorul Combinatului de lianţi şi azbociment din Tg. Jiu (Coutinuare in pag. a IlI-a) O tînără muncitoare «afirmă: „Măsuri de mult necesare, in spiritul echităţii" Am citit cu atenţie Decretul privind măsurile pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. Ca orice gospodină, ştiu că o punere de acord a veniturilor cu cheltuielile nu numai că trebuie făcută mereu şi mereu cu atenţie şi chibzuinţă la nivelul gospodăriei, dar cu atît mai mult la nivelul ţării, în aşa fel incit nimic să nu impieteze asupra bunului mers al dezvoltării patriei, a familiei mele. La nivelul întregii economii, această punere de acord, inteleg, era cu atît mai imperios necesară, nu numai din cauza cresterii vertiginoase a preturilor materiilor Aurelia ISTRATE muncitoare montatoare aparatură electronică, întreprinderea de elemente de automatizare — București (Continuare in pag. a IlI-a) Cetăţean , gospodar, econom imul şi energia... pare că niciodată ca acum acest raport n-a fost evaluat cu o asemenea gravitate, n-a îmbrăţişat spaţii atit de mari. Omul şi energia... O bătălie de mari proporţii s-a declanşat pretutindeni, avind o miză extraordinară: gospodărirea raţională a surselor de energie, economisirea cu gramul a acesteia, înlăturarea oricărei risipe, apel grabnic la trecerea la alte surse decit cele clasice. In această confruntare aspră, care nu ne-a ocolit nici pe noi — nici n-avea cum să ne ocolească ! — pornim decişi, încredinţaţi că vom şti să facem faţă, mai uniţi ca oricind, acestei situaţii. Convinşi că vom şti să ciştigăm si această bătălie. Această convingere isi are sorgintea in faptul că ştim ce avem de făcut. Măsurile întreprinse in ultimii ani in această direcţie, proiecteleprogram ale Congresului al Xll-lea al partidului, decretele publicate zilele acestea arată limpede direcţia preocupărilor partidului si statului in acest domeniu, indică limpede căile de acţiune. Programele Si măsurile luate vină acum fixează strategia generală. Aceasta este insă suma strategiilor personale. Adică, se compune din efortul fiecărui cetăţean al naţiunii noastre socialiste pentru înţelegerea imperativelor cu care ne confruntăm in domeniul energiei, pentru gospodărirea şi economisirea acesteia cu răspundere, cu un mait simţ civic. Strategia generală se cuprinde din gestul fiecăruia — de la savantul preocupat să afle noi procedee tehnice de economisire a energiei, de înlocuire a ei şi pină la muncitorul, tehnicianul, inginerul din întreprindere hotărîţi să pună in practică soluţii tehnologice , avantajoase, de gospodărire chibzuită a acestui bun naţional. Strategia generală a energiei se cuprinde din gestul simplu al gospodinei, al fiecărui cetăţean de a stinge orice bec ce consumă inutil energie electrică, de a răsuci robinetul din care picură benzina, motorina, gazul, aburul etc. Se compune din suma spiritului gospodăresc, chiar dacă buzunarul unuia sau altuia ar mai putea suporta risipa de benzină ori de energie electrică, de exemplu. Chiar dacă buzunarul cutărei întreprinderi, unde mai merg in gol numeroase strunguri, este destul de mare. Pentru că suntem in momentul de răscruce cind orice risipă, deşi personală, nu mai priveşte numai o persoană. Orice risipă, orice proastă si neratională gospodărire au consecinţe asupra tuturor. Reculul lor izbeşte in întreaga economie, in interesul fiecărui cetăţean. Omul şi energia... Trăim cu toţii etapa unei bătălii fierbinţi, care poate fi şi trebuie să fie ciştigată. Şi cu toţii ne simţim angajaţi in această bătălie care poate fi cîştigată prin spiritul de responsabilitate al fiecăruia, prin susţinerea acestei hotăriri cu propuneri concrete de gospodărire si economisire a energiei, oricât de mărunte ar părea la prima vedere. Să nu uităm un lucru aflat la înțelegerea oricui: economia începe cu gramul, pentru ca gram cu gram să ajungem la tone. Trebuie, pentru că este imperativul acestui moment pe care-l străbatem, pentru că este in interesul înfloririi patriei, potrivit ideilor îndrăzneţe cuprinse in proiectul de Directive ale celui de-al Xll-lea Congres, este in interesul vieţii noastre de fiecare zi. Ilie TANASACHE Primarul unui mare oraş apreciază: „Normele prevăzutenorme rationale, gospodăreşti" După cum se ştie, Timişoara este primul oraş din Europa în care s-a introdus iluminatul electric. Poate şi acest amănunt istoric ne-a îndemnat, în calitate de gospodari ai oraşului, să analizăm cu toată răspunderea prevederile decretului Consiliului de Stat. Măsurile stabilite vizează, pe bună dreptate, Încadrarea intr-un regim mai sever de economie și a consumului de energie electrică pentru iluminatul public. Evident, norma stabilită prin noua reglementare, de a reduce cu cel puţin 30 la sută faţă de anul trecut consumul de energie electrică pentru iluminatul public, ne obligă la acţiuni gospodăreşti mult Ing. Vasile. POP prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Timişoara (Continuare in pag. a IlI-a) — SABUL?PARTIOM LUI! ! £■■ mmm mmmm mmm - wm . 60.c*v.*v. i.v. *"• &v .%.«^.w.w.wX w.v.v.v.viv.v.v#v»w»ai»xi*:« 1 y-y./a &m&"^r~ar y'f j 411Í9 f*w O linie tactică suplă, adecvată condiţiilor specifice ale ţării. Privită în desfăşurarea istorică, revoluţia de eliberare naţională antifascistă şi antiimperialistă din august 1944 îşi dezvăluie semnificaţiile ca evenimentul ce a marcat nu numai răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, dar şi începutul unei epoci noi în istoria patriei, epoca unor transformări literalmente fără precedent în existenţa istorică a poporului român, a făuririi unei vieţi noi, libere, demne şi prospere pentru toţi cei ce muncesc, a împlinirii idealurilor de dreptate socială şi naţională pentru care au luptat nenumărate generaţii de înaintaşi. Fireşte, această revoluţie a avut determinări obiective în structurile societăţii româneşti din acea perioadă, în complexul de contradicţii sociale proprii regimului burghezo-moşieresc, considerabil accentuate de dictatura fascistă, contradicţii ce făcuseră din România o verigă slabă în ansamblul sistemului capitalist mondial. Dar faptul că dezvoltarea societăţii a putut, după revoluţia din august, să capete cursul neîntrerupt ce a dus la instaurarea unei noi orînduiri sociale este indisolubil legat de rolul îndeplinit de Partidul Comunist Român ca forţă politică conducătoare, de strategia şi tactica pe care le-a urmat în lupta revoluţionară. In elaborarea strategiei si tacticii sale, P.C.R. a avut în vedere condiţiile specifice României : stadiul dezvoltării economico-sociale, caracterizat în esenţă prin înapoiere economică, prin menţinerea, alături de relaţiile capitaliste dominante, a unor puternice rămăşiţe feudale în agricultură ; ponderea redusă numericeşte a clasei muncitoare în totalul populaţiei , existenţa unui aparat de stat servind de decenii interesele claselor exploatatoare — burghezia şi moşierimea - şi al cărui caracter reacţionar fusese şi mai mult accentuat de dictatura fascistă. Răsturnarea dictaturii fasciste prin revoluţia din august 1944 nu schimbase în mod esenţial aceste trăsături, nu afectase baza economico-socială a regimului burghezo-moşieresc. Aşa cum se ştie, după revoluţie, datorită condiţiilor concrete, nu a fost posibil să se formeze imediat un guvern care să reprezinte în mod real interesele forţelor populare , grupurile burghezo-moşiereşti au reuşit să impună guverne cu o majoritate reacţionară, încercînd să stăvilească fluxul revoluţionar. Forţa conducătoare a procesului revoluţionar — clasa muncitoare. In aceste condiţii, P.C.R. — urmărind în perspectivă cucerirea puterii de către clasa muncitoare şi aliaţii săi, ca premisă majoră a înfăptuirii tuturor schimbărilor cerute de progresul societăţii româneşti — a înţeles că acest obiectiv fundamental nu putea fi atins dintr-o dată, ci într-un proces ce trebuia să se desfăşoare gradual, pe etape, pe măsura consolidării forţelor democratice, populare. Atragerea maselor celor mai largi în lupta revoluţionară, unirea lor tot mai strînsă sub conducerea clasei muncitoare şi a partidului ei revoluţionar, schimbarea în acest fel a raportului de forţe în favoarea clasei muncitoare şi a aliaţilor ei a devenit direcţia fundamentală a activităţii partidului. Partidul a stabilit, ca obiective imediate, participarea cu toate forţele la războiul pentru eliberarea întregului teritoriu al patriei şi apoi al ţărilor vecine pînă la înfrîngerea definitivă a Germaniei hitleriste, democratizarea ţării, înfăptuirea reformei agrare — adică tocmai acele obiective care, răspunzînd cerinţelor etapei antifasciste şi burghezo-democratice a revoluţiei, intereselor şi năzuinţelor celor mai largi şi mai diverse forţe sociale, le puteau atrage in luptă. Totodată, P.C.R. a desfăşurat o vastă activitate de mobilizare şi organizare a maselor largi. O importanţă deosebită a avut, în acest sens, reorganizarea pe baze noi, în condiţiile legalităţii, a organizaţiilor de partid, a sindicatelor, a organizaţiilor de tineret, femei, a altor organizaţii democratice. Faptul că nu numai cîteva luni partidul a reuşit să-şi creeze organizaţii puternice în toate judeţele şi localităţile importante ale ţării demonstrează influenţa şi capacitatea sa organizatorică. Determinantă şi esenţială pentru creşterea forţei şi influenţei clasei muncitoare s-a dovedit politica partidului de întărire a unităţii muncitoreşti, prin dezvoltarea colaborării dintre P.C.R. şi P.S.D. în cadrul Frontului Unic Muncitoresc, încheiat incă înainte de eliberare şi prin organizarea sindicatelor unice. Acţionind unită, clasa muncitoare a putut să-şi afirme tot mai puternic rolul conducător in revoluţie, să asigure desfăşurarea ei corespunzător intereselor maselor largi populare. Alianţa muncitoreascăţărănească — temeiul victoriei în revoluţie. Atragerea în lupta revoluţionară a ţărănimii, care reprezenta, după cum se ştie, majoritatea populaţiei ţării, a preocupat în mod deosebit partidul, un rol important îndeplinind în acest sens organizaţia Frontul Plugarilor, reorganizată la scara Întregii ţări. Cum era şi firesc, lupta pentru Întărirea alianţei cu masele ţărăneşti s-a desfăşurat pe baza rezolvării problemei pămîntului, partidul lansînd in februarie 1945 lozinca înfăptuirii reformei agrare pe cale revoluţionară, prin împărţirea cu de la sine putere de către ţărănime a pămînturilor moşiereşti. Dezvoltarea activităţii politice in rîndurile tineretului, femeilor, intelectualilor, meşteşugarilor, ale naţionalităţilor conlocuitoare s-a aflat, de asemenea, în atenţia centrală a partidului. Se cuvine menţionată şi măiestria cu care partidul a folosit contradicţiile dintre diferitele grupuri ale claselor exploatatoare, dezvoltînd legăturile cu grupările de stingă din cadrul partidelor burgheze — Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal. Practic, nici o forţă politică, nici o clasă sau categorie socială interesate în dezvoltarea democratică, progresistă a României nu a rămas în afara sistemului de alianţe ale partidului comunist. Tocmai pe baza acestei politici de alianţe şi largă colaborare s-a putut închega în primele luni după insurecţie un front larg al forţelor democratice — aşa-numitul Front Naţional Democrat — care a unit, sub conducerea Partidului Comunist Român, covîrşitoarea majoritate a poporului. Un alt element specific tacticii partidului comunist în acea perioadă îl constituie faptul că, ţinînd seama de complexitatea şi caracterul ascuţit al Juntei de clasă ce se desfăşura în întreaga ţară, el s-a pregătit pentru toate formele de luptă — atît paşnice, cît şi nepaşnice. Este concludent in Dionîsie PETCU (Continuare in pag. a IV-a) 6. Neabătut pe drumul transformărilor revoluţionare profunde, cerute de progresul societăţii româneşti Hărnicia - la baza realizărilor în cinstea marii sărbători naţionale Ce semnificaţie are creşterea venitului naţional într-un ritm superior creşterii produsului social? Ritmurile de creştere ale produsului social şi venitului naţional, raportul dintre, aceste ritmuri reflectă într-o formă dintre cele mai sintetice caracteristicile cantitative şi calitative ale procesului de reproducţie. Prevederile din proiectul de Directive pentru Congresul al Xll-lea în legătură cu sporirea venitului naţional într-un ritm mediu anual de 6,7—7,4 la sută şi a produsului social cu 6,0—6,6 la sută în medie pe an ilustrează elocvent că ansamblul unitar de opţiuni economice promovat de partidul nostru asigură mobilizarea intensă a resurselor naţionale, a capacităţii de muncă şi creaţie a poporului, orientindu-se în direcţiile hotăritoare pentru creşterea în continuare, în ritmuri înalte, a producţiei materiale şi ridicarea substanţială a eficienţei economice, pentru realizarea unei noi calităţi in toate domeniile de activitate. înainte de a examina semnificaţia sporirii mai rapide a venitului naţional comparativ cu aceea a produsului social, trebuie subliniat că procesele specifice ce vor conduce la această corelaţie urmează să se realizeze în condiţiile in care PENTRU AMBII INDICATORI SE PREVĂD ŞI ÎN VIITOR RITMURI ÎNALTE DE CREŞTERE. Ce va însemna mărirea venitului national in cincinalul 1981—1985 cu 6,7—7,4 la sută in medie pe an ? Obţinerea unui spor al venitului naţional practic egal cu sporul realizat în 1978 faţă de 1970 ! Aşadar timpul se va comprima considerabil : în viitorul cincinal vom parcurge deci un drum egal cu cel din ultimii opt ani. Este de arătat, de asemenea că, potrivit proiectului de Directive, venitul naţional pe locuitor va spori în cincinalul următor într-un ritm mediu anual care este de 1,8 ori superior creşterii medii anuale a produsului naţional brut pe locuitor înregistrate în ultimul deceniu în majoritatea ţărilor care au ajuns de acum la un produs intern brut de peste 2 500 dolari pe locuitor. Se creează astfel in continuare condiţii pentru apropierea treptată a României de nivelurile de dezvoltare economică ale ţărilor cu o industrie avansată. Ritmul superior de creştere a venitului naţional comparativ cu cel al produsului social dă expresie generalizatoare preocupărilor partidului nostru pentru valorificarea factorilor intensivi ai dezvoltării, pentru accentuarea laturilor calitative în toate sectoarele de activitate — obiectiv fundamental al viitorului cincinal. După cum se știe, produsul social reprezintă practic totalitatea bunurilor materiale — mijloace de producţie şi obiecte de consum — create in întreaga economie in decursul unui an. Produsul social este format din : a) mijloacele de producţie ce se consumă in perioada respectivă în producţie, respectiv munca materializată, cheltuielile materiale ; b) bunurile care intră în consumul populaţiei şi mijloacele de producţie destinate lărgirii producţiei, adică munca vie sau valoarea nou creată, deci venitul naţional. Evident, venitul naţional — izvorul resurselor pentru amplificarea producţiei şi ridicarea bunăstării populaţiei — va creşte mai rapid decit produsul social cind consumurile productive, cheltuielile materiale se reduc sau sporesc intr-un ritm mai mic decit venitul naţional, cu alte cuvinte dacă se consumă pentru realizarea fiecărui leu venit naţional mai puţine mijloace de producţie. Aceasta înseamnă la nivelul întreprinderilor ca VALOAREA PRODUCŢIEI NETE SA CREASCĂ MAI RAPID DECIT PRODUCŢIA GLOBALA, să se reducă ponderea cheltuielilor materiale, cu deosebire consumurile de materii prime, combustibili şi energie. Importanţa reducerii cheltuielilor materiale decurge din faptul că economia românească, aflată într-un proces rapid de dezvoltare şi modernizare, solicită un volum din ce in ce mai mare de resurse materiale, asigurarea acestora constituind o cerinţă vitală a creşterii noastre economice. In acelaşi timp, ea decurge din aceea că In toate întreprinderile s-au acumulat importante mijloace tehnice şi experienţă care fac posibilă reducerea simţitoare a cheltuielilor materiale. Iată de ce in ansamblul preocupărilor partidului nostru pentru accentuarea laturilor calitative ale activităţii economice un loc central ocupă reducerea continuă a cheltuielilor materiale, utilizarea cu randamente superioare a materiilor prime, combustibililor şi energiei. Conducerea partidului nostru, secretarul său general au previzionat în mod ştiinţific tendinţele pe plan mondial, iniţiind din timp in economia noastră acţiuni hotărîte, la scară naţională, pentru gospodărirea raţională, în spiritul unui sever regim de economii, a resurselor de materii prime şi energetice. Ca urmare, începind încă din cincinalul trecut, venitul naţional a crescut mai rapid decit produsul social, reducerea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs devenind un factor tot mai important al sporirii venitului naţional. Prin prevederile sale, proiectul de Directive pune in fata tuturor oamenilor muncii sarcina accelerării proceselor de economisire a muncii sociale. In acest cadru, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară comună a Comitetului Central al partidului şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, „reducerea consumurilor materiale, de energie şi combustibil In toate domeniile este una din problemele Ion DESMIREANU membru al Academiei de ştiinţe sociale şi politice (Continuare in pag. a II-a) Noua întreprindere de tricotaje din Cehu Silvaniei — județul Sălaj Foto : S. Cristian Un spor de producţie de 300 milioane lei Aşa cum se consemnează in graficele întrecerii, unităţile economice din judeţul Mureş au realizat, în primele şapte luni ale anului, un spor de producţie de peste 300 milioane lei, materializat intre altele intr-un mare număr de maşini şi instalaţii tehnologice pentru industria chimică şi de prelucrare a maselor plastice, de exploatare şi prelucrare a lemnului, in însemnate cantităţi de produse chimice, mijloace ale tehnicii de calcul, aparataj electric, bunuri ale industriei uşoare şi alimentare şi altele. Producţie netă suplimentară Primele şapte luni din acest an au constituit pentru muncitorii întreprinderii textile „Bucegi“, din Pucioasa, perioada cea mai rodnică din actualul cincinal. Cu acelaşi potenţial tehnic ei au realizat peste prevederi o producţie netă de aproape 5 milioane lei, creindu-şi astfel condiţii pentru realizarea actualului cincinal nu mai puţin de patru ani şi jumătate. Totodată, au fost livrate înainte de termen, partenerilor de peste hotare, pinzeturi evaluate la 377 000 lei-valută, sumă care întrece substanţial angajamentul asumat la acest indicator in cinstea marii sărbători de la 23 August.