Scînteia, august 1979 (Anul 48, nr. 11490-11514)
1979-08-01 / nr. 11490
PAGINA 2 se înfăptuieşte cu consecvenţă programul de creştere A NIVELULUI DE TRAI IN ACTUALUL CINCINAL Azi despre: Majorarea de la 1 august a retribuţiilor in industria metalului feroase si consodniatica Oamenii muncii din marile combinate siderurgice Galaţi, Hunedoara, Reşiţa şi, împreună cu ei, toţi cei aproape 100 000 lucrători din industria metalurgiei feroase şi cocsochimică urmează să beneficieze de azi, 1 august, de retribuţii majorate în etapa a II-a. Noua majorare, în medie cu 14,5 la sută, se alătură majorării retribuţiei tarifare din prima etapă, astfel că majorarea totală pe ansamblul cincinalului se ridică la 36,6 la sută, procent superior mediei pe economie. Este o dovadă a grijii şi atenţiei deosebite de care se bucură din partea societăţii acest important detaşament muncitoresc al ţării, angajat cu toate forţele în ampla bătălie pentru a da patriei cit mai mult oţel, fontă şi fier, de tot mai bună calitate şi cu cheltuieli cit mai mici. Iată cîteva exemple concrete privind noile cîştiguri de la 1 august ale lucrătorilor din industria metalurgiei feroase şi cocsochimică : Dacă acest maistru principal va fi promovat — curespectarea condiţiilor prevăzute de lege — în noua funcţie de maistru principal specialist, ce se va înfiinţa după aplicarea etapei a II-a de majorare a retribuţiilor, atunci el va realiza un spor suplimentar de venituri de încă 207 lei, corespunzător creşterii retribuţiei tarifare, sporului de vechime şi adaosului de acord luate în calculele exemplului dat. Dacă acest muncitor va fi promogoria 7, bază, atunci el va putea bevat — cu respectarea condiţiilor peneficia de un spor de venituri devăzute de lege — în noua categorie încă 152 lei, corespunzător creşterii de încadrare ce se va putea acorda retribuţiei tarifare, sporului de vedupă aplicarea etapei a II-a de machimie şi adaosului de acord luate furare a retribuţiilor, respectiv cate în calculele exemplului dat. Creşterea medie a retribuţiei tarifare Pe ansamblul cincinalului Retribuţia înainte de etapa a ll-a de majorare Retribuţia după etapa a ll-a de majorare UN LAMINATOR — categoria 5, treapta I, reţeaua tarifară „siderurgie B“ — Cistigul Cistigul Sporul înainte de după de cîştig majorare majorare Retribuţia tarifară 2 183 lei 2 519 lei 336 lei Sporul de vechime (10 la sută) 218 lei 252 lei 34 lei Adaosul de acord (5 la sută)________________109 lei 126 lei 17 lei TOTAL : 2 510 lei 2 897 lei 387 lei UN JURNALIST sau COCSAR — categoria 6, treapta II, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuția tarifară 2 652 lei 3101 lei 449 lei Sporul de vechime (10 la sută) 265 lei 310 lei 45 lei Adaosul de acord (5 la sută) _____________133 lei 155 lei 22 lei TOTAL : 3 050 lei 3 566 lei 516 lei MN OȚELAR — muncitor specialist, treapta II, reţeaua tarifară „siderurgie A." — Cistigul . Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuţia tarifară 3 019 lei 3 845 lei 826 lei Sporul de vechime (10 la sută) 302 lei 385 lei 83 lei Adaosul de acord (5 la sută)_______________151 lei 192 lei 41 lei TOTAL : 3 472 Iei_______4 422 lei 950 lei UN MAISTRU — gradaţia 5, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuţia tarifară 3 170 lei 3 500 lei 330 lei Sporul de vechime (10 la sută) 317 lei 350 lei 33 lei Adaosul de acord global (5 la sută)__________159 lei 175 lei 16 lei TOTAL : 3 646 lei________4 025 lei________379 lei UN MAISTRU PRINCIPAL — gradaţia 6, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul înainte de după de cistig ______________________ majorare majorare Retribuţia tarifară 3 480 lei 3 840 lei 360 lei Sporul de vechime (10 la sută) 348 lei 384 lei 36 lei Adaosul de acord global (5 la sută)__________174 lei 192 lei 18 lei TOTAL : 4 002 lei________4 416 lei________414 lei I întrebări şi răspunsuri despre PROIECTUL DE DIRECTIVE (Urmare din pag. I) centrale ale Directivelor, ale planului cincinal viitor, ale activităţii noastre zilnice“. Care este semnificaţia concretă a prevederilor din proiectul de Directive în legătură cu creşterea mai rapidă a venitului naţional, comparativ cu aceea a produsului social ? Dacă venitul naţional ar creşte in medie anual cu numai 6,6 la sută — cit s-a prevăzut pentru produsul social — la nivelul anului 1985 ar fi necesare importante resurse materiale suplimentare faţă de prevederile din proiectul de Directive. Ca urmare, venitul naţional ar fi mai mic cu multe miliarde de lei, care ar reprezenta, numai la ultimul an al cincinalului 1981—1985, investiţiile necesare pentru construcţia a circa 300 mii de apartamente. In concordanţă cu cerinţele reducerii cheltuielilor materiale, proiectul de Directive îndreaptă eforturile în direcţia raţionalizării stricte a consumurilor de materii prime, combustibili şi energie. Pe această bază se prevede ca în perioada 1981—1985 indicele consumului de energie primară să se reducă în industrie cu cel puţin 21—23 la sută. Prin gospodărirea cu simţ de răspundere a tuturor resurselor materiale şi adîncirea continuă a gradului de prelucrare a acestora, indicele de valorificare a materiilor prime de bază şi energetice urmează să crească cu 32—34 la sută. Consumurile au fost dimensionate avindu-se în vedere măsuri hotărîte pentru perfecţionarea structurii producţiei în toate ramurile, in sensul creşterii ponderii produselor care pot fi realizate cu consumuri mici de energie şi asigură valorificarea superioară a materiilor prime, limitării la strictul necesar a produselor energointensive şi mari consumatoare de materii prime şi materiale. Sunt prevăzute acţiuni ferme pe multiple planuri — în cercetare, proiectare şi execuţie — pentru micşorarea substanţială a consumurilor specifice prin extinderea tehnologiilor moderne, ridicarea randamentelor de ardere, micşorarea consumurilor tehnologice şi a pierderilor din centrale, reducerea greutăţii şi gabaritelor produselor Concomitent cu ridicarea calităţii lor, utilizarea de înlocuitori mai ieftini, recuperarea şi refolosirea tuturor materiilor prime şi materialelor rezultate din procesul de producţie şi de consum. Totodată, pentru a se asigura, pe unitatea de produs, un nivel corespunzător al amortizării — componentă importantă a cheltuielilor materiale — atenţia generală este îndreptată spre ridicarea continuă a indicilor de eficienţă a fondurilor fixe, prin utilizarea la maximum a maşinilor şi instalaţiilor, a tuturor mijloacelor tehnice, buna întreţinere şi exploatare a acestora, folosirea completă a suprafeţelor de producţie. Aşadar, înfăptuirea prevederilor din proiectul de Directive în legătură cu sporirea mai rapidă a venitului naţional faţă de aceea a produsului social pune în faţa colectivelor tuturor unităţilor economico-sociale sarcina de a acţiona permanent potrivit unei concepţii noi, moderne şi profund responsabile, de gestionare cu maximă eficienţă a tuturor resurselor materiale. Sporirea venitului naţional în ritmurile propuse în proiectul de Directive va asigura resursele necesare creşterii rapide a forţelor de producţie pe baza cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, ridicării continue a bunăstării întregului popor, astfel încît cincinalul viitor va marca intrarea ţării noastre intr-o etapă nouă, superioară, de profunde schimbări structurale, etapă decisivă pentru înfăptuirea Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. UN INGINER De la 1 august, pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ, retribuit pe clase de retribuire din industria metalurgiei feroase şi cocsochimică se introduce o gradaţie in plus, faţă de numărul existent pină acum, respectiv gradaţia a 7-a. In acest fel se asigură şi personalului TESA, la fel ca muncitorilor şi maiştrilor, posibilităţi sporite de promovare şi deci de cîştig. Grupaj realizat de Mihai IONESCU — gradaţia 5, grupa II de ramuri, din „metalurgie feroasă A“ — Cistigul Înainte de Cistigul după Sporul de cistig , majorare majorare Retribuția tarifară 3 325 lei 3 670 lei 345 lei Sporul de vechime (10 la sută) 333 lei 367 lei 34 lei TOTAL : 3 658 Iei________4 037 lei________379 lei SCINTEIA — miercuri 1 august 1979 „Şi in nordul ţârii se pot obţine, in culturi succesive, producţii mari de Rezultatele înregistrate pină în prezent, ca şi evaluările riguros Întocmite relevă că anul acesta judeţul Botoşani se va înscrie cu o bună producţie de legume. De altfel, din lipsurile semnalate în anii trecuţi , cind arareori s-au îndeplinit sarcinile planificate — s-au tras suficiente învăţăminte în urma cărora inclusiv la nivelul întreprinderii judeţene de resort avea să se schimbe modul de a concepe, planifica şi coordona activitatea de cultivare a legumelor. Ni s-au demonstrat toate acestea prin concentrarea culturii legumelor intr-un număr de unităţi mult mai restrîns, organizîndu-se ferme specializate şi mixte, mai ales acolo unde condiţiile climaterice si sistemele de irigaţii erau favorabile. In unele localităţi, între care Dorohoi, Roma, Răchiţi etc., deşi nu s-a prevăzut prin planurile de producţie, s-au amenajat solarii pe o suprafaţă de aproape 10 hectare. Drept urmare, faţă de realizările înregistrate pe perioada corespunzătoare a anului trecut, întreprinderea judeţeană de resort a preluat de la începutul sezonului şi pună în prezent o cantitate de legume cu peste 600 tone mai mare, spor ce are asigurate toate condiţiile să crească de la o zi la alta. Dar, pe parcursul evoluţiei lucrărilor, comandamentul judeţean pentru agricultură a reanalizat de cîteva ori acest sector, astfel incit eficienţa terenurilor destinate legumiculturii, a întregii activităţi să poată fi cu Răsadniţe redevenite suprafeţe productive Cultivaţi acum fasole şi mazăre şi recoltaţi în septembrie Sistemele de irigaţii mereu în funcţiune Unii dau zor cu semănatul, alţii cu... „justificatul“ mai ridicată. Aşa de pildă, s-a stabilit ca toate răsadniţele să redevină spaţii productive după plantarea în cimp a materialului săditor. In legătură cu eficienţa acestui procedeu, din numeroasele exemple ce ne stau la dispoziţie îl consemnăm pe cel de la ferma legumicolă a C.A.P. Stăuceni, unde pe un hectar de răsadniţe s-au replantat vinete. „Procedeul impune mai multă atenţie din partea specialiştilor, intrucit culturile uşor pot fi compromise , aprecia inginerul-şef al unităţii, Grigore Zainea. Din experienţa noastră a reieşit insă că după eliberarea de material săditor în fiecare răsadniţă se pot cultiva castraveţi şi vinete în condiţii chiar foarte avantajoase. Personal apreciez că de pe suprafaţa de un hectar de răsadniţe cultivată cu vinete vom obţine în anul curent o producţie de cel puţin 13 000 kilograme, ceea ce înseamnă un venit suplimentar de 25 000—26 000 lei“. Aceeaşi preocupare şi aproximativ aceleaşi rezultate aveam să le întilnim şi la cooperativele agricole Lişna, Drăguşeni, Costeşti şi altele. Pe lingă lucrările de sezon pentru culturile de legume semănate sau plantate în primăvară, o altă măsură ce a stat in atenţia comandamentului judeţean pentru agricultură in ultimul timp a fost aceea privind creşterea suprafeţelor şi urgentarea insămînţărilor cu cea de-a doua cultură de legume. Pe această linie au apărut şi unele iniţiative proprii, unităţi agricole care, deşi nu-şi planificaseră să realizeze culturi succesive de legume, au adoptat această hotărîre in urma condiţiilor climaterice favorabile. „Faţă de ceilalţi ani, o mare parte din suprafeţele cultivate cu orz au fost recoltate, in anul curent, mai de timpuriu — ne spunea tovarăşul Vasile Apopei, preşedintele C.A.P. Cristiheşti. Sfătuindu-ne cu specialiştii, am ajuns la concluzia să semănăm fasole pe unele dintre aceste suprafeţe. La început ne-am gîndit că vom putea oferi in toamnă fondului pieţei fasole-păstăi. Cum însă cultura s-a dezvoltat foarte bine, credem că, pină la urmă, vom recolta fasole boabe". Iar suprafaţa însămînţată la Cristineşti cu fasole in cultură succesivă depăşeşte 20 de hectare. In alte unităţi, intre care Româneşti, Bobuleşti, Viişoara etc. s-au semănat însemnate suprafeţe (între 5 şi 10 hectare în fiecare) cu mazăre ; la Copălău, Băluşeni şi Hilişeu-Horia — varză ; la Ştefăneşti, Broscăuţi, Nicşeni etc. — castraveţi. Acţiunea s-ar fi putut încheia la nivelul judeţului Botoşani încă înaintea sfîrşitului celei de-a doua decade a lunii iulie dacă preşedinţii unor cooperative agricole de producţie, în loc să încerce să găsească tot felul de justificări, doar-doar vor fi scutiţi de o grijă în plus, ar fi zorit cu însămînţatul. Unităţile cooperatiste din Tătărăşeni şi Mileanca, de exemplu (preşedinţi Vasile Atodiresei şi, respectiv, Costache Gheorghiu), pină la 25 iulie încă nu semănaseră cele 10 hectare cu mazăre, cît le revenea în sarcină fiecăreia. încet au acţionat şi unităţile agricole din Hlipiceni şi Buimăceni, fapt ce ar fi trebuit să determine conducerea U.J.C.A.P., birourile comitetelor de partid din comunele respective la o intervenţie oportună pentru ca lucrările să se fi încheiat în termenele stabilite. In legătură cu subiectul adus în discuţie ne-am interesat şi de sprijinul ce urmează a-i acorda direcţia agricolă judeţeană. Tovarăşul Mihai Curcan, director general adjunct, ne-a asigurat, între altele, că pentru toate suprafeţele pe care s-au însămînţat culturi succesive de legume s-au luat măsuri ca sistemele de irigaţie să fie mereu în funcţiune. „Vrem să demonstrăm in acest an, ne spunea interlocutorul, că şi in nordul ţării se pot obţine producţii mari de legume în a doua cultură. Este, de altfel, o concluzie la care au ajuns cei mai mulţi dintre specialiştii noştri. Iar evaluarea culturilor ne promite un plus de recoltă faţă de sarcinile de plan iniţiale însumind cel puţin 1 000 tone“. La rindul său, tovarăşul Vasile Filipoaia, directorul I.J.L.F. Botoşani, ne-a declarat : „ Cele trei centre de preluare şi prelucrare a legumelor existente in judeţ funcţionează deja în trei schimburi. Avem asigurate mijloacele de transport necesare. Deocamdată lucrăm chiar în devans faţă de graficele de producţie. Oricum, sîntem hotărîţi ca, în anul curent, contribuţia judeţului nostru la realizarea cu legume a fondului centralizat al statului să fie pe măsura aşteptărilor. Silvestri AILENE1 corespondentul „Scînteii" Fotografii de Vasile Anania în premieră la C.A.P. Stăuceni: a doua recoltă de tomate „în fiecare dimineaţă, cel puţin 5 tone de ardei gras pe piaţă" — Iată cuvîntul de ordine al aceloraşi cooperatori din Stăuceni Pe adresa întreprinderilor „Danubiana“ Bucureşti şi „Victoria11 Floreşti. De ce nu livraţi ritmic anvelopele necesare autocamioanelor ? In acest an, întreprinderea de autocamioane din Braşov a fost şi este confruntată cu o seamă de greutăţi generate de neprimirea integrală şi la timp, de la furnizorii din ţară, a unor materiale, piese şi repere necesare pentru fabricaţia autocamioanelor. Dacă pentru majoritatea reperelor-„problemă“ s-au găsit, în ultima vreme, rezolvări corespunzătoare, anvelopele continuă să se afle de luni de zile pe lista celor nesoluţionate. Anvelopele sunt livrate sau, mai bine spus, ar trebui livrate de întreprinderile „Danubiana“-Bucureşti şi „Victoria“Floreşti (prin intermediul bazei de aprovizionare tehnico-materială Bucureşti). Restanţele celor două unităţi producătoare faţă de întreprinderea braşoveană s-au ridicat la finele semestrului I la 5 500 bucăţi anvelope. Această situaţie necorespunzătoare s-a menţinut şi în prima decadă a lunii iulie, perioadă in care restanţele s-au ridicat la 3 820 seturi. La unele sortimente, cum sunt anvelopele tip 900/20, 1 000/20, 1 100/20, fie că nu s-a livrat în acest interval nici o bucată, fie că s-au livrat cantităţi foarte reduse. Ce implicaţii decurg din această situaţie ? Este lesne de înţeles că nelivrarea ritmică şi in cantităţile prevăzute în grafice a anvelopelor a creat perturbaţii in livrarea ritmică a autocamioanelor atît către beneficiarii din tară, cit şi pentru partenerii externi. Nu mai puţin de 300 autocamioane pregătite pentru livrare nu au putut fi expediate in iunie, deoarece le lipseau anvelopele. O situaţie similară se întîlneşte şi in cazul livrărilor de anvelope pe care întreprinderea le expediază nemontate. Faţă de 1 100 seturi prevăzute in prima decadă a lunii iulie, uzina din Braşov a primit doar 379 seturi. Fluxul producţiei la întreprinderea de autocamioane nu poate fi oprit, din cauza neseriozităţii cu care unii colaboratori se achită de obligaţiile contractuale. Implicaţiile sunt însă numeroase. Pentru ştiinţa tovarăşilor din conducerile celor două întreprinderi producătoare de anvelope şi a celor din centrala de resort, le aducem la cunoştinţă, aşa cum ne-au rugat muncitorii braşoveni, că autocamioanele ies de pe banda de montaj cu pneuri de serviciu cu care ajung in parcul uzinei. Aici se aşteaptă sosirea anvelopelor care sunt montate cu cheltuieli şi forţă de muncă suplimentare. In ciuda şedinţelor, analizelor, apelurilor făcute, lucrurile continuă să meargă pe acelaşi făgaş, aşa cum o arată situaţia livrărilor pe ultimele zile. Ultimul grafic al livrărilor întocmit de Centrala industrială de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice nu este respectat. La apelurile zilnice ale conducerii uzinei din Braşov, conducerea centralei răspunde de regulă : „Deşi nu avem încheiate contracte direct cu dumneavoastră, noi, ne conformăm prevederilor ultimului grafic întocmit. Dacă R.A.T.M.M. Bucureşti nu vă livrează dumneavoastră anvelopele, noi nu suntem vinovaţi“. La rîndul ei, conducerea bazei se justifică şi ea : „Faţă de noi, Centrala industriei cauciucului şi maselor plastice nu-şi onorează integral prevederile contractuale. De aceea, nici noi nu ne putem onora contractul". In aceste condiţii se pune, firesc, Întrebarea : dacă in primul semestru cele două întreprinderi producătoare de anvelope nu şi-au putut onora obligaţiile contractuale faţă de întreprinderea de autocamioane, ce garanţii oferă ele că acest lucru va fi remediat în semestrul II, în condiţiile în care numărul de anvelope care trebuie expediate la Braşov creşte cu încă 25 la sută faţă de semestrul I. — Date fiind aceste condiţii — ne-a relatat tovarăşul ing. Vasile Munteanu, director comercial al întreprinderii de autocamioane, noi considerăm că, pentru a fi satisfăcute necesităţile de anvelope pe acest semestru, inclusiv restanţele semestrului I, forurile centrale să ia în considerare următoarele propuneri : • Derularea contractului la anvelope să nu se mai facă prin •R.A.T.M.M. Bucureşti, ci direct prin furnizorii de anvelope, care să asigure — aşa cum este şi normal — un regim prioritar livrărilor către întreprinderea noastră ca unitate de primă dotare. • Dublarea numărului actual de anvelope recondiţionate prin reşapare ar reduce cu circa o treime necesităţile de anvelope noi. • Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor să asigure parcul de vagoane necesare transportului anvelopelor spre Brașov, dat fiind faptul că, la ora actuală, transportul acestora cu mijloace auto nu numai că scoate din circuitul economic numeroase autocamioane, dar acest lucru ridică cu 25 lei costul unei anvelope. „Vom recupera restanțele la contracte“, ne asigură Centrala industrială de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice Faţă de situaţia semnalată de colectivul întreprinderii de autocamioane din Braşov, am solicitat punctul de vedere al conducerii Centralei industriale de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice din Bucureşti. „ Intr-adevăr, în cursul semestrului I, la cele două întreprinderi producătoare de anvelope, „Danubiana“ din Bucureşti şi „Victoria“ din Floreşti, s-au acumulat importante restanţe la producţia fizică de anvelope pentru autocamioane, ne spune tovarăşul Dumitru Nicolaescu, directorul general al centralei. Precizez însă că pe semestrul I am livrat în plus întreprinderii din Braşov, faţă de contract, 500 bucăţi anvelope, dar la o serie de poziţii sortimentale nu am putut acoperi integral solicitările. Conştienţi de importanţa livrărilor de anvelope destinate echipării autocamioanelor pentru export, producţia acestora se urmăreşte zilnic. Eforturi deosebite se întreprind la „Danubiana“ pentru îndeplinirea condiţiilor exigente, cerute de partenerii străini. Totuşi, pentru autocamioanele ieşite de pe benzile de montaj se aşteaptă sosirea anvelopelor promise. — Măsurile întreprinse în unităţile centralei, care au drept obiectiv stabilizarea forţei de muncă, creşterea gradului de mecanizare a operaţiilor la locurile înguste, sporirea indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor din liniile tehnologice, intrarea în devans a unor capacităţi productive se vor materializa, în cursul acestui semestru, în creşterea simţitoare a producţiei de anvelope. Sunt create condiţiile ca până la sfîrşitul anului să recuperăm toate restanţele înregistrate la contracte. Acesta este obiectivul nr. 1 al activităţii noastre. — Este normal ca livrarea anvelopelor pentru echiparea autocamioanelor produse la Braşov să se facă prin intermediul bazei de aprovizionare tehnico-materială din Bucureşti ? —: Nu. Tocmai de aceea solicitările întreprinderii de autocamioane nu se pot onora prompt. Consider că trebuie luate măsurile organizatorice corespunzătoare pentru întărirea compartimentelor de livrare de la „Danubiana“ şi „Victoria“ care să aibă relaţii directe cu întreprinderea din Brașov — cel mai mare consumator de anvelope la prima echipare. Nicolae MOCANU - Dan CONSTANTIN In judeţul Vaslui s-a încheiat recoltarea griului In judeţul Vaslui s-a încheiat marţi campania de recoltare a griului pe întreaga suprafaţă de 81 400 ha. Acum, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, ceilalţi lucrători de pe ogoare îşi concentrează eforturile în muncile de eliberare a terenurilor de paie, la executarea arăturilor de vară și încheierea însămînțării celei de-a doua culturi. (Crăciun Lăluci).