Scînteia, august 1979 (Anul 48, nr. 11490-11514)

1979-08-01 / nr. 11490

PAGINA 2 se înfăptuieşte cu consecvenţă programul de creştere A NIVELULUI DE TRAI IN ACTUALUL CINCINAL Azi despre: Majorarea de la 1 august a retribuţiilor in industria metalul­ui feroase si consodniatica Oamenii muncii din marile combi­nate siderurgice Galaţi, Hunedoara, Reşiţa şi, împreună cu ei, toţi cei aproape 100 000 lucrători din indus­tria metalurgiei feroase şi cocsochi­­mică urmează să beneficieze de azi, 1 august, de retribuţii maj­orate în etapa a II-a. Noua majorare, în me­die cu 14,5 la sută, se alătură majo­rării retribuţiei tarifare din prima etapă, astfel că majorarea totală pe ansamblul cincinalului se ridică la 36,6 la sută, procent superior mediei pe economie. Este o dovadă a grijii şi atenţiei deosebite de care se bucură din partea societăţii acest important detaşament muncitoresc al ţării, angajat cu toate forţele în ampla bătălie pentru a da patriei cit mai mult oţel, fontă şi fier, de tot mai bună calitate şi cu cheltuieli cit mai mici.­­ Iată cîteva exemple concrete pri­vind noile cîştiguri de la 1 august ale lucrătorilor din industria meta­lurgiei feroase şi cocsochimică : Dacă acest maistru­ principal va fi promovat — cu­­respectarea condi­ţiilor prevăzute de lege — în noua funcţie de maistru principal specia­list, ce se va înfiinţa după aplicarea etapei a II-a de majorare a retri­buţiilor, atunci el va realiza un spor suplimentar de venituri de încă 207 lei, corespunzător creşterii retribu­ţiei tarifare, sporului de vechime şi adaosului de acord luate în calculele exemplului dat. Dacă acest muncitor va fi promo­­goria 7, bază, atunci el va putea be­­vat — cu respectarea condiţiilor p­e­­neficia de un spor de venituri de­văzute de lege — în noua categorie încă 152 lei, corespunzător creşterii de încadrare ce se va putea acorda retribuţiei tarifare, sporului de ve­­după aplicarea etapei a II-a de ma­­chimie şi adaosului de acord luate furare a retribuţiilor, respectiv cate­ în calculele exemplului dat. Creşterea medie a retribuţiei tarifare Pe ansamblul cincinalului Retribuţia înainte de etapa a ll-a de majorare Retribuţia după etapa a ll-a de majorare UN LAMINATOR — categoria 5, treapta I, reţeaua tarifară „siderurgie B“ — Cistigul Cistigul Sporul înainte de după de cîştig majorare majorare Retribuţia tarifară 2 183 lei 2 519 lei 336 lei Sporul de vechime (10 la sută) 218 lei 252 lei 34 lei Adaosul de acord (5 la sută)________________109 lei 126 lei 17 lei TOTAL : 2 510 lei 2 897 lei 387 lei UN JURNALIST sau COCSAR — categoria 6, treapta II, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuția tarifară 2 652 lei­­ 3101 lei 449 lei Sporul de vechime (10 la sută) 265 lei 310 lei 45 lei Adaosul de acord (5 la sută) _____________133 lei 155 lei 22 lei TOTAL : 3 050 lei 3 566 lei 516 lei MN OȚELAR — muncitor specialist, treapta II, reţeaua tarifară „siderurgie A." — Cistigul . Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuţia tarifară 3 019 lei 3 845 lei 826 lei Sporul de vechime (10 la sută) 302 lei 385 lei 83 lei Adaosul de acord (5 la sută)_______________151 lei 192 lei 41 lei TOTAL : 3 472 Iei_______4 422 lei 950 lei UN MAISTRU — gradaţia 5, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul Înainte de după de cistig majorare majorare Retribuţia tarifară 3 170 lei 3 500 lei 330 lei Sporul de vechime (10 la sută) 317 lei 350 lei 33 lei Adaosul de acord global (5 la sută)__________159 lei 175 lei 16 lei TOTAL : 3 646 lei________4 025 lei________379 lei UN MAISTRU PRINCIPAL — gradaţia 6, reţeaua tarifară „siderurgie A“ — Cistigul Cistigul Sporul înainte de după de cistig ______________________ majorare majorare Retribuţia tarifară 3 480 lei 3 840 lei 360 lei Sporul de vechime (10 la sută) 348 lei 384 lei 36 lei Adaosul de acord global (5 la sută)__________174 lei 192 lei 18 lei TOTAL : 4 002 lei________4 416 lei________414 lei I întrebări şi răspunsuri despre­­ PROIECTUL DE DIRECTIVE­­ (Urmare din pag. I) centrale ale Directivelor, ale planu­lui cincinal viitor, ale activităţii noastre zilnice“. Care este semnificaţia concretă a prevederilor din proiectul de Direc­tive în legătură cu creşterea mai ra­pidă a venitului naţional, comparativ cu aceea a produsului social ? Dacă venitul naţional ar creşte in medie anual cu numai 6,6 la sută — cit s-a prevăzut pentru produsul social — la nivelul anului 1985 ar fi necesare importante resurse materiale supli­mentare faţă de prevederile din proiectul de Directive. Ca urmare, venitul naţional ar fi mai mic cu multe miliarde de lei, care ar repre­zenta, numai la ultimul an al cinci­nalului 1981—1985, investiţiile nece­sare pentru construcţia a circa 300 mii de apartamente. In concordanţă cu cerinţele redu­cerii cheltuielilor materiale, proiec­tul de Directive îndreaptă eforturile în direcţia raţionalizării stricte a consumurilor de materii prime, com­bustibili şi energie. Pe această bază se prevede ca în perioada 1981—1985 indicele consumului de energie pri­mară să se reducă în industrie cu cel puţin 21—23 la sută. Prin gospo­dărirea cu simţ de răspundere a tu­turor resurselor materiale şi adîn­­cirea continuă a gradului de prelu­crare a acestora, indicele de valori­ficare a materiilor prime de bază şi energetice urmează să crească cu 32—34 la sută. Consumurile au fost dimensionate avindu-se în vedere măsuri hotărîte pentru perfecţionarea structurii pro­ducţiei în toate ramurile, in sensul creşterii ponderii produselor care pot fi realizate cu consumuri mici de energie şi asigură valorificarea supe­rioară a materiilor prime, limitării la strictul necesar a produselor energo­­intensive şi mari consumatoare de materii prime şi materiale. Sunt pre­văzute acţiuni ferme pe multiple pla­nuri — în cercetare, proiectare şi execuţie — pentru micşorarea sub­stanţială a consumurilor specifice prin extinderea tehnologiilor moder­ne, ridicarea randamentelor de ar­dere, micşorarea consumurilor teh­nologice şi a pierderilor din centrale, reducerea greutăţii şi gabaritelor produselor Concomitent cu ridicarea calităţii lor, utilizarea de înlocuitori mai ieftini, recuperarea şi refolosirea tuturor materiilor prime şi materia­lelor rezultate din procesul de pro­ducţie şi de consum. Totodată, pentru a se asigura, pe unitatea de produs, un nivel cores­punzător al amortizării — compo­nentă importantă a cheltuielilor ma­teriale — atenţia generală este în­dreptată spre ridicarea continuă a indicilor de eficienţă a fondurilor fixe, prin utilizarea la maximum a maşinilor şi instalaţiilor, a tuturor mijloacelor tehnice, buna întreţinere şi exploatare a acestora, folosirea completă a suprafeţelor de producţie. Aşadar, înfăptuirea prevederilor din proiectul de Directive în legătură cu sporirea mai rapidă a venitului naţional faţă de aceea a produsului social pune în faţa colectivelor tutu­ror unităţilor economico-sociale sar­cina de a acţiona permanent potri­vit unei concepţii noi, moderne şi profund responsabile, de gestionare cu maximă eficienţă a tuturor resur­selor materiale. Sporirea venitului naţional în rit­murile propuse în proiectul de Di­rective va asigura resursele necesare creşterii rapide a forţelor de produc­ţie pe baza cuceririlor revoluţiei teh­­nico-ştiinţifice contemporane, ridică­rii continue a bunăstării întregului popor, astfel încît cincinalul viitor va marca intrarea ţării noastre intr-o etapă nouă, superioară, de profunde schimbări structurale, etapă decisivă pentru înfăptuirea Programului parti­dului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. UN INGINER De la 1 august, pentru personalul tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ, retribuit pe clase de retribuire din industria metalurgiei feroase şi cocsochimică se introduce o gradaţie in plus, faţă de numărul existent pină acum, respectiv grada­ţia a 7-a. In acest fel se asigură şi personalului TESA, la fel ca munci­torilor şi maiştrilor, posibilităţi spo­rite de promovare şi deci de cîştig. Grupaj realizat de Mihai IONESCU — gradaţia 5, grupa II de ramuri, din „metalurgie feroasă A“ — Cistigul Înainte de Cistigul după Sporul de cistig , majorare majorare Retribuția tarifară 3 325 lei 3 670 lei 345 lei Sporul de vechime (10 la sută) 333 lei 367 lei 34 lei TOTAL : 3 658 Iei________4 037 lei________379 lei SCINTEIA — miercuri 1 august 1979 „Şi in nordul ţârii se pot obţine, in culturi succesive, producţii mari de Rezultatele înregistrate pină în pre­zent, ca şi evaluările riguros Întoc­mite relevă că anul acesta ju­deţul Botoşani se va înscrie cu o bună producţie de legume. De altfel, din lipsurile semnalate în anii trecuţi , cind arareori s-au îndeplinit sar­cinile planificate — s-au tras sufi­ciente învăţăminte în urma cărora inclusiv la nivelul întreprinderii ju­deţene de resort avea să se schimbe modul de a concepe, planifica şi coor­dona activitatea de cultivare a legu­melor. Ni s-au demonstrat toate a­­cestea prin concentrarea culturii le­gumelor intr-un număr de unităţi mult mai restrîns, organizîndu-se ferme specializate şi mixte, mai ales acolo unde condiţiile climaterice si sistemele de irigaţii erau favorabile. In unele localităţi, între care Dorohoi, Roma, Răchiţi etc., deşi nu s-a pre­văzut prin planurile de producţie, s-au amenajat solarii pe o suprafaţă de aproape 10 hectare. Drept urmare, faţă de realizările înregistrate pe perioada corespunzătoare a anu­lui trecut, întreprinderea judeţea­nă de resort a preluat de la în­ceputul sezonului şi pună în prezent o cantitate de legume cu peste 600 tone mai mare, spor ce are asigurate toate condiţiile să crească de la o zi la alta. Dar, pe parcursul evoluţiei lucră­rilor, comandamentul judeţean pen­tru agricultură a reanalizat de cîteva ori acest sector, astfel incit eficienţa terenurilor destinate legumiculturii, a întregii activităţi să poată fi cu­ Răsadniţe redevenite suprafeţe productive Cultivaţi acum fasole şi mazăre­­ şi recoltaţi în septembrie Sistemele de irigaţii mereu în funcţiune Unii dau zor cu semă­natul, alţii cu... „jus­tificatul“ mai ridicată. Aşa de pildă, s-a sta­bilit ca toate răsadniţele să redevină spaţii productive după plantarea în cimp a materialului săditor. In le­gătură cu eficienţa acestui procedeu, din numeroasele exemple ce ne stau la dispoziţie îl consemnăm­ pe cel de la ferma legumicolă a C.A.P. Stău­­ceni, unde pe un hectar de răsadniţe s-au replantat vinete. „Procedeul im­pune mai multă atenţie din partea specialiştilor, intrucit culturile uşor pot fi compromise , aprecia ingi­­nerul-şef al unităţii, Grigore Zainea. Din experienţa noastră a reieşit insă că după eliberarea de material să­ditor în fiecare răsadniţă se pot cul­tiva castraveţi şi vinete în condiţii chiar foarte avantajoase. Personal apreciez că de pe suprafaţa de un hectar de răsadniţe cultivată cu vi­nete vom obţine în anul curent o producţie de cel puţin 13 000 kilo­grame, ceea ce înseamnă un venit suplimentar de 25 000—26 000 lei“. A­­ceeaşi preocupare şi aproximativ aceleaşi rezultate aveam să le întil­­nim şi la cooperativele agricole Lişna, Drăguşeni, Costeşti şi altele. Pe lingă lucrările de sezon pentru culturile de legume semănate sau plantate în primăvară, o alt­ă măsură ce a stat in atenţia comandamentu­lui judeţean pentru agricultură in ultimul timp a fost aceea privind creşterea suprafeţelor şi urgentarea insămînţărilor cu cea de-a doua cul­tură de legume. Pe această­ linie au apărut şi unele iniţiative proprii, unităţi agricole care, deşi nu-şi pla­nificaseră să realizeze culturi succe­sive de legume, au adoptat această hotărîre in urma condiţiilor clima­terice favorabile. „Faţă de ceilalţi ani, o mare parte din suprafeţele cul­tivate cu orz au fost recoltate, in anul curent, mai de timpuriu — ne spunea tovarăşul Vasile Apopei, pre­şedintele C.A.P. Cristih­eşt­i. Sfătuin­­du-ne cu specialiştii, am ajuns la concluzia să semănăm fasole pe unele dintre aceste suprafeţe. La început ne-am gîndit că vom putea oferi in toamnă fondului pieţei fasole-păstăi. Cum însă cultura s-a dezvoltat foar­te bine, credem că, pină la urmă, vom recolta fasole boabe". Iar supra­faţa însămînţată la Cristineşti cu fasole in cultură succesivă depăşeşte 20 de hectare. In alte unităţi, intre care Româneşti, Bobuleşti, Viişoara etc. s-au semănat însemnate supra­feţe (între 5 şi 10 hectare în fie­care) cu mazăre ; la Copălău, Bălu­­şeni şi Hilişeu-Horia — varză ; la Ştefăneşti, Broscăuţi, Nicşeni etc. — castraveţi. Acţiunea s-ar fi putut încheia la nivelul judeţului Botoşani încă îna­intea sfîrşitului celei de-a doua de­cade a lunii iulie dacă preşedinţii unor cooperative agricole de produc­ţie, în loc să încerce să găsească tot felul de justificări, doar-doar vor fi scutiţi de o grijă în plus, ar fi zorit cu însămînţatul. Unităţile coopera­tiste din Tătărăşeni şi Mileanca, de exemplu (preşedinţi Vasile Ato­­diresei şi, respectiv, Costache Gheor­­ghiu), pină la 25 iulie încă nu semă­­naseră cele 10 hectare cu mazăre, cît le revenea în sarcină fiecăreia. încet au acţionat şi unităţile agricole din Hlipiceni şi Buimăceni, fapt ce ar fi trebuit să determine conducerea U.J.C.A.P., birourile comitetelor de partid din comunele respective la o intervenţie oportună pentru ca lu­crările să se fi încheiat în termenele stabilite. In legătură cu subiectul adus în discuţie ne-am interesat şi de spri­jinul ce urmează a-i acorda direcţia agricolă judeţeană. Tovarăşul Mihai Curcan, director general adjunct, ne-a asigurat, între altele, că pentru toate suprafeţele pe care s-au însă­­mînţat culturi succesive de legume s-au luat măsuri ca sistemele de iri­gaţie să fie mereu în funcţiune. „Vrem să demonstrăm in acest an, ne spunea interlocutorul, că şi in nordul ţării se pot obţine producţii mari de legume în a doua cultură. Este, de altfel, o concluzie la care au ajuns cei mai mulţi dintre specialiştii noştri. Iar evaluarea culturilor ne promite un plus de recoltă faţă de sarcinile de plan iniţiale însumind cel puţin 1 000 tone“. La rindul său, tovarăşul Vasile Filipoaia, directorul I.J.L.F. Botoşani, ne-a declarat : „ Cele trei centre de preluare şi prelucrare a legumelor existente in judeţ funcţionează deja în trei schim­buri. Avem asigurate mijloacele de transport necesare. Deocamdată lu­crăm chiar în devans faţă de grafi­cele de producţie. Oricum, sîntem ho­­tărîţi ca, în anul curent, contribuţia judeţului nostru la realizarea cu le­gume a fondului centralizat al sta­tului să fie pe măsura aşteptărilor. Silvestri AILENE1 corespondentul „Scînteii" Fotografii de Vasile Anania în premieră la C.A.P. Stăuceni: a doua recoltă de tomate „în fiecare dimineaţă, cel puţin 5 tone de ardei gras pe piaţă" — Iată cuvîntul de ordine al aceloraşi cooperatori din Stăuceni Pe adresa întreprinderilor „Danubiana“ Bucureşti şi „Victoria11 Floreşti. De ce nu livraţi ritmic anvelopele necesare autocamioanelor ? In acest an, întreprinderea de autocamioane din Braşov a fost şi este confruntată cu o seamă de greu­tăţi generate de neprimirea inte­grală şi la timp, de la furnizorii din ţară, a unor materiale, piese şi re­pere necesare pentru fabricaţia autocamioanelor. Dacă pentru ma­joritatea reperelor-„problemă“ s-au găsit, în ultima vreme, rezolvări corespunzătoare, anvelopele conti­nuă să se afle de luni de zile pe lista celor nesoluţionate. Anvelo­pele sunt livrate sau, mai bine spus, ar trebui livrate de întreprinderile „Danubiana“-Bucureşti şi „Victoria“­­Floreşti (prin intermediul bazei de aprovizionare tehnico-materială Bucureşti). Restanţele celor două unităţi producătoare faţă de între­prinderea braşoveană s-au ridicat la finele semestrului I la 5 500 bucăţi anvelope. Această situaţie necores­punzătoare s-a menţinut şi în prima decadă a lunii iulie, perioadă in care restanţele s-au ridicat la 3 820 seturi. La unele sortimente, cum sunt anvelopele tip 900/20, 1 000/20, 1 100/20, fie că nu s-a livrat în acest interval nici o bucată, fie că s-au livrat can­tităţi foarte reduse. Ce implicaţii decurg din această situaţie ? Este lesne de înţeles că nelivrarea ritmică şi in cantităţile prevăzute în grafice a anvelopelor a creat perturbaţii in livrarea ritmică a autocamioanelor atît către bene­ficiarii din tară, cit şi pentru parte­nerii externi. Nu mai puţin de 300 autocamioane pregătite pentru li­vrare nu au putut fi expediate in iunie, deoarece le lipseau anvelo­pele. O situaţie similară se întîl­­neşte şi in cazul livrărilor de anve­lope pe care întreprinderea le expe­diază nemontate. Faţă de 1 100 seturi prevăzute in prima decadă a lunii iulie, uzina din Braşov a primit doar 379 seturi. Fluxul producţiei la în­treprinderea de autocamioane nu poate fi oprit, din cauza neseriozită­ţii cu care unii colaboratori se achi­tă de obligaţiile contractuale. Im­plicaţiile sunt însă numeroase. Pen­tru ştiinţa tovarăşilor din conduce­rile celor două întreprinderi pro­ducătoare de anvelope şi a celor din centrala de resort, le aducem la cunoştinţă, aşa cum ne-au rugat muncitorii braşoveni, că autocamioa­nele ies de pe banda de montaj cu pneuri de serviciu cu care ajung in parcul uzinei. Aici se aşteaptă so­sirea anvelopelor care sunt montate cu cheltuieli şi forţă de muncă su­plimentare. In ciuda şedinţelor, analizelor, apelurilor făcute, lucrurile continuă să meargă pe acelaşi făgaş, aşa cum o arată situaţia livrărilor pe ulti­mele zile. Ultimul grafic al livrări­lor întocmit de Centrala industrială de prelucrare a cauciucului şi ma­selor plastice nu este respectat. La apelurile zilnice ale conducerii uzi­nei din Braşov, conducerea centra­lei răspunde de regulă : „Deşi nu avem încheiate contracte direct cu dumneavoastră, noi, ne conformăm prevederilor ultimului grafic în­tocmit. Dacă R.A.T.M.M. Bucureşti nu vă livrează dumneavoastră an­velopele, noi nu suntem­ vinovaţi“. La rîndul ei, conducerea bazei se jus­tifică şi ea : „Faţă de noi, Centrala industriei cauciucului şi maselor plastice nu-şi onorează integral pre­vederile contractuale. De aceea, nici noi nu ne putem onora contractul". In aceste condiţii se pune, firesc, Întrebarea : dacă in primul semes­tru cele două întreprinderi produ­cătoare de anvelope nu şi-au putut onora obligaţiile contractuale faţă de întreprinderea de autocamioane, ce garanţii oferă ele că acest lucru va fi remediat în semestrul II, în condiţiile în care numărul de anve­lope care trebuie expediate la Braşov creşte cu încă 25 la sută faţă de se­mestrul I. — Date fiind aceste condiţii — ne-a relatat tovarăşul ing. Vasile Munteanu, director comercial al în­treprinderii de autocamioane, noi considerăm că, pentru a fi satisfă­cute necesităţile de anvelope pe acest semestru, inclusiv restanţele semes­trului I, forurile­ centrale să ia în considerare următoarele propuneri : • Derularea contractului la anve­lope să nu se mai facă prin •R.A.T.M.M. Bucureşti, ci direct prin furnizorii de anvelope, care să asi­gure — aşa cum este şi normal — un regim prioritar livrărilor către întreprinderea noastră ca unitate de primă dotare. • Dublarea numărului actual de anvelope recondiţionate prin reşa­­pare ar reduce cu circa o treime necesităţile de anvelope noi. • Ministerul Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor să asigure parcul de vagoane necesare transportului anve­lopelor spre Brașov, dat fiind fap­tul că, la ora actuală, transportul acestora cu mijloace auto nu numai că scoate din circuitul economic nu­meroase autocamioane, dar acest lu­cru ridică cu 25 lei costul unei an­velope. „Vom recupera restanțele la contracte“, ne asigură Centrala industrială de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice Faţă de situaţia semnalată de co­lectivul întreprinderii de autocamioa­ne din Braşov, am solicitat punctul de vedere al conducerii Centralei in­dustriale de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice din Bucureşti. „ Intr-adevăr, în cursul semestru­lui I, la cele două întreprinderi pro­ducătoare de anvelope, „Danubiana“ din Bucureşti şi „Victoria“ din Flo­reşti, s-au acumulat importante res­tanţe la producţia fizică de anvelope pentru autocamioane, ne spune to­varăşul Dumitru Nicolaescu, di­rectorul general al centralei. Pre­cizez însă că pe semestrul I am li­vrat în plus întreprinderii din Bra­şov, faţă de contract, 500 bucăţi an­­­velope, dar la o serie de poziţii sor­timentale nu am putut acoperi inte­gral solicitările. Conştienţi de im­portanţa livrărilor de anvelope desti­nate echipării autocamioanelor pen­tru export, producţia acestora se ur­măreşte zilnic. Eforturi deosebite se întreprind la „Danubiana“ pentru îndeplinirea condiţiilor exigente, ce­rute de partenerii străini.­­ Totuşi, pentru autocamioanele ieşite de pe benzile de montaj se aşteaptă sosirea anvelopelor promise. —­ Măsurile întreprinse în unităţile centralei, care au drept obiectiv sta­bilizarea forţei de muncă, creşterea gradului de mecanizare a operaţiilor la locurile înguste, sporirea indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţii­lor din liniile tehnologice, intrarea în devans a unor capacităţi produc­tive se vor materializa, în cursul acestui semestru, în creşterea simţi­toare a producţiei de anvelope. Sunt create condiţiile ca până la sfîrşitul anului să recuperăm toate restan­ţele înregistrate la contracte. Acesta este obiectivul nr. 1 al activităţii noastre. — Este normal ca livrarea anvelo­pelor pentru echiparea autocamioa­nelor produs­e la Braşov să se facă prin intermediul bazei de aprovizio­nare tehnico-materială din Bucu­reşti ? —: Nu. Tocmai de aceea solicită­rile întreprinderii de autocamioane nu se pot onora prompt. Consider că trebuie luate măsurile organiza­torice corespunzătoare pentru întă­rirea compartimentelor de livrare de la „Danubiana“ şi „Victoria“ care să aibă relaţii directe cu întreprinderea din Brașov — cel mai mare consu­mator de anvelope la prima echi­pare. Nicolae MOCANU - Dan CONSTANTIN In judeţul Vaslui s-a încheiat recoltarea griului In judeţul Vaslui s-a încheiat marţi campania de recoltare a griului pe întreaga suprafaţă de 81 400 ha. Acum, ţăranii coope­ratori, mecanizatorii, ceilalţi lu­crători de pe ogoare îşi concen­trează eforturile în muncile de eliberare a terenurilor de paie, la executarea arăturilor de vară și încheierea însămînțării celei de-a doua culturi. (Crăciun Lăluci).

Next