Scînteia, noiembrie 1979 (Anul 48, nr. 11567-11593)

1979-11-01 / nr. 11567

CONGRESUL Wflff @ l­i Mai sint doua luni / r ■ ---------­ pina la sfirşitul anului FIECARE ZI­ FOLOSITA DIN PLIN, Încheiată cu rezultate CIT MAI BUNE IN PRODUCŢIE! » Am cinstit Întotdeauna marile evenimente din viaţa partidului şi ţării printr-un efort superior de gindire şi acţiune, exprimat prin rezultate de referinţă in toate sfe­rele activităţii economico-sociale. Dominată de apropierea Congresu­lui al Xll-lea al Partidului Comu­nist Român, eveniment ale cărui reverberaţii marchează in sensul cel­ mai plin al cuvintului paşii noştri la întîlnirea cu viitorul, a­­ceastă perioadă a anului îşi pro­bează plenar virtuţile mobilizatoa­re. Am privit acest an ca an hotă­râtor in realizarea cincinalului ac­tual. Dacă pretutindeni în fabrici şi uzine, pe şantiere, in mine, in toate unităţile productive a fost vi­zibil efortul de a face din 1979 un an al realizărilor superioare in economie, ultima perioadă s-a ca­racterizat prin dorința fierbinte a tuturor de a ridica la nivelurile cele mai înalte rezultatele mun­cii. Cu fiecare nouă filă de ca­lendar întoarsă, zilele se dovedesc mai dense, dominate de timbrul specific marilor confruntări cu timpul. Aceasta se traduce, in atî­­tea locuri, in îndeplinirea, cu mult înainte de termen, a sarcinilor pe primii patru ani ai cincinalului şi a angajamentelor in întrecere. Se regăseşte in marele număr de obiective de investiţii racordate la circuitul productiv al economiei ro­mâneşti, înseamnă, în expresie concretă, importante depăşiri ale p­­lanului la producţia fizică şi netă l­ivrări suplimentare la export, in condiţiile unei constante preocu­pări pentru îmbunătăţirea parame­trilor calitativi ai întregii activi­tăţi economice. Au mai rămas două luni din acest al patrulea an al cincinalului şi va trebui să recunoaştem că mai mult ca oricind zilele şi orele capătă importanţă decisivă pentru finali­zarea corespunzătoare a obiective­lor stabilite, pentru crearea celor mai bune condiţii în vederea pre­gătirii producţiei anului viitor. Mă­surăm cu satisfacţie, cu reală plăcere succesele înregistrate in lunile de pină acum ale anului de colecti­vele muncitoreşti, de comuniştii din majoritatea unităţilor noastre economice. Dar ele, o ştim prea bine, n-au constituit niciodată şi nu­ trebuie să constituie un impe­diment în sesizarea inegalităţilor, a diferenţelor existente în planul rezultatelor concrete, al eficienţei. Sunt şi la această oră întreprinderi care nu şi-au realizat integral planul la diferiţi indicatori, în­deosebi la producţia fizică, sunt şantiere unde, datorită întârzie­rilor faţă de graficele de exe­cuţie, este pusă în cauză intrarea în funcţiune a obiectivelor respec­tive la termenul prevăzut. Se înre­gistrează rămîneri în urmă la rea­lizarea şi livrarea produselor la ex­port. Munca asiduă desfăşurată în pri­mele zece luni ale anului 1979, la temperatura ridicată a imperati­vului trecerii la o calitate nouă, superioară, în i­ntreaga economie, a permis cristalizarea unei bogate experienţe în fiecare colectiv, in fiecare organizaţie de partid. Ea trebuie acum fructificată cu maximum de avantaje pentru producţie, generalized cu repe­(Continuare în pag. a II-a) Un pod la Dunăre — iată un lucru la care nu poţi privi cu ochi oarecare. Poa­te unde ştiam, de la prima lecţie de geografie, că Du­nărea,­in lăţimea ei, te îm­piedică să-i vezi malul ce­lălalt. Poate unde ştiam, tot de-atunci, că între apele curgătoare ale Europei, nu multe îi iau înainte. Poate unde rămăsese, în mintea mea, tutelar, lucrul lui­ Apolodor. Poate unde am aflat, de timpuriu, ce-a în­semnat, în clipa zidirii, ce înseamnă și azi, munca lui Saligny. De pe bacul care traver­­­­sează Borcea se zărește schelăria metalică, ţîșnind din apă neverosimil în ve­cinătatea prestigioasă a po­dului veteran. Se pregătesc picioarele compasului cel nou peste apa Dunării, aici tăiată în două, de cînd o știm, de cimpurile mănoa­se ce au pus stăpînire azi pe întinderile bălții de altă­dată. Un pod la Dunăre este, dincolo de orice, o bătălie, și ca orice luptă pe cinste revendică însemne aparte. In decorul contrastant al malurilor — pe stingă înalt, fără vegetaţie, dar acoperit de case, pe dreapta scund, împădurit, dar aproape pus­tiu, rechem gîndurile cu care plecasem la drum in căutarea constructorilor. Nişte temerari, cu un nume scos din dicţionarele de cu­vinte tocite. încercam să-i văd mai devreme, rostogo­­lindu-şi forţa întreagă peste pilonii m­ari, greu de con­vins să pătrundă spre cen­trul pămintului. încercam să mi-i închipui barînd cie pieptul valurile prea dor­nice să ajungă la mare. Mai întîi au fost studiile, diverse si des repetate, vizînd dublarea, liniei de cale ferată ce leagă „ţara vacanţei“ cu Ţara. Soluţia aleasă răspunde temei pro­puse : două poduri noi amplasate in apropierea celor existente, pe Bor­cea — în aval, pe Dunăre — în amonte, astfel incit să se asigure racordul cit mai eficient la linia fero­viară. Podurile sunt pre­văzute cu două căi ferate şi o şosea cu patru benzi de circulaţie, pe viitoarea autostradă Bucureşti — Constanţa. O machetă mă ajută să văd cum vor arăta, plu­tind peste ape. La Feteştii un pod cu trei deschideri de bază. La Cernavoda, tot trei deschideri principale, între care una centrală, de 190 metri, situează lu­crarea printre cele mai mari din lume de acest fel. Pe Dunăre este cea mai amplă. Și intr-un loc și in celălalt­ se alinia­ză în completare arcurile viaductelor — 11 la Bor­cea, 17 la Dunăre. In total, cele două poduri însumează peste 2,5 kilometri. Spuneam că operaţia „Poduri dunărene“ a în­ceput prin a consuma faza, necesară, a studiilor. Au urmat expertizările, au urmat numeroasele probe de încercări hidraulice pe model, a urmat programul de teste pentru coloanele de fundaţii, cercetările pri­vind tablierele metalice. Dar ca roţile trenurilor să-şi poarte glasul ritmat peste pilele nou ancorate în albia Dunării va trebui să mai curgă apă­ şi timp. Exact timpul impus con­structorilor pentru a im­planta in sol cele­­ 100­ de coloane, dintre ele 200 avind diametrul de doi metri. Pentru a turna 150 000 metri cubi de be­toane. Pentru a lua la mină un milion de metri cubi de terasamente. Pen­tru a fixa la locul lor 32 000 tone confecţii meta­­■fice. O cursă contracrono­­metru a început atunci, odată cu acele studii de tatonare ale Începutului. O cursă contracronometru care îşi va găsi săvîrşirea în me­omentul cînd prima garnitură de­­ tren va trece victorioasă spre mare, sa­­lutind Dunărea de la eta­jul maiestuos al balcoane­lor abia fixate în rosturile lor. Unde ne aflăm acum ? „Lucrările de fundaţii au fost demarate la Bor­cea in vara anului 1977, precizează Nicolae Con­­stantinescu, directorul gru-Neagu UDROIU (Continuare în pag. a II-a) ALĂTURI DE PODUL „VETERAN“ AL LUI SALIGNY SE CONSTRUIEȘTE Un nou pod peste Dunăre Macheta viitorului ansamblu de pe Dunăre, în prim-plan, paralel cu cel ridicat de Saligny, podul aflat acum în construcţie, flancat de benzile şoselei rutiere. Foto : S. Cristian PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11567 Joi 1 noiembrie 1979 6 PAGINI-30 BANI ­n mfimpria Congresului al Xll-lea al partidului PANOU DE ONOARE Au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului Oamenii muncii din întreprinderile industriei uşoare La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au raportat îndeplinirea planului la producţia globală industrială, pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care îl consacră celui de-al Xll-lea Congres al parti­dului. Realizarea cu 61 de zile mai de­vreme a sarcinilor amintite permi­te oamenilor muncii din acest sector să obţină, până la finele anu­lui, o producţie suplimentară esti­mată la 22,1 miliarde lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. mp ţesături tip lină, produse tricotate in valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile eva­luate la 1,3 miliarde lei şi alte pro­duse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de a­­proape 52 la sută. In telegrama adresată cu a­­cest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu se spune: In " vine­le celor peste 580 000 oameni ai mun­cii din industria uşoară, vă Încre­dinţăm, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere comunistă, pentru a încheia cu bune rezultate activita­tea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a sarcinilor de plan pe anul 1980, an hotărîtor pentru trecerea la îndeplinirea pre­vederilor viitorului plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă­­ adresăm cele mai b vni mulţumiri, exprimindu-vă încă o dată adinca noastră recunoştinţă pentru spriji­nul permanent acordat industriei uşoare, pentru preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vi­zitelor de lucru şi a analizelor efectuate în unităţile noastre, sus­­tinind în același timp cu căldură și mîndrie patriotică propunerea pentru realegerea dumneavoastră, la feel de-al Xll-lea Congres, în funcția ,de sediil ac,general pipar.L- dului." Colectivele unităţilor industriale din judeţul Sibiu Oamenii muncii din unităţile in­dustriale ale judeţului Sibiu — ro­mâni, germani, maghiari — puter­nic mobilizaţi in ampla întrecere care se desfăşoară în cinstea Con­gresului al Xll-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul produc­ţiei industriale pe 4 ani ai actua­lului cincinal. Pină la sfirşitul anu­lui, unităţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie in­dustrială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Sibiu , se menţionează în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu — îşi exprimă şi cu acest prilej adeziunea fierbinte la politi­ca internă şi externă a partidului şi statului nostru, angajarea fermă pentru înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi susţin din toa­tă inima propunerea ca la Congre­sul al Xll-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminot al patriei şi po­porului nostru. Vă asigurăm că, alături de între­gul nostru­ popor, vom munci fără preget­, cu abnegaţie si pasiune, re­voluţionară, ne vom pune întreaga noastră energie si capacitate crea­toare in slujba înfăptuirii exempla­re a sarcinilor ce ne revin in con­tinuare, asigurînd sporirea contri­buţiei judeţului Sibiu la dezvoltarea economică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de pro­gres şi civilizaţie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A IMVIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAI In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România, s-a intilnit cu to­varăşul Luis Cabrai, secretar general adjunct al Partidului African al In­dependentei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Şte­fan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afa­cerilor externe al Republicii Gui­neea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au manifes­tat satisfacţia de a se întîlni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvolta­rea continuuă a bunelor relaţii exis­tente între cele două ţări, între Parti­dul Comunist Român şi Partidul African al Independenţei din Gui­neea-Bissau şi Insulele Capului Ver­de, precum şi în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a salutat succesele obţinute de România in dezvoltarea generală a ţării şi a ară­tat că ele constituie şi o contribuţie la întărirea forţelor care luptă pen­tru independenţă, a tuturor forţelor antiimperialiste, un sprijin pentru ţările care s-au eliberat de sub do­minaţia colonială şi înaintează pe calea dezvoltării independente. In cadrul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă privind ac­tivitatea şi preocupările actuale ale celor două partide şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabral au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogului avut in 1976 la Bucureşti se transpun cu succes in viaţă şi au hotărit să se acţioneze în continuare pentru extinderea cola­borării dintre Republica Socialistă România­ şi Republica Guineea- Bissau in spiritul Declaraţiei solem­ne comune şi al celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordindu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voinţa Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea- Bissau de a-şi aduce, in continuare, contribuţia lor activă la lupta pentru adincirea procesului transformărilor revoluţionare din lumea contempora­nă. Împotriva imperialismului, colo­nialismului şi neocolonialismului, pentru asigurarea independenţei na­ţionale a tuturor popoarelor, pentru instaurarea unor relaţii noi, demo­cratice în viaţa internaţională, baza­te pe raporturi de egalitate şi res­pect între state, care să favorizeze dezvoltarea tuturor ţărilor şi in pri­mul rind a celor în curs de dezvol­tare. Ei au reafirmat rolul impor­tant care revine ţărilor socialiste, ţă­rilor in curs de dezvoltare, statelor nealiniate in viaţa internaţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvol­tarea relaţiilor de prietenie între toate naţiunile lumii. In acest con­text, s-a evidenţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi întă­rească unitatea­­ şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientărilor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea in­tensificării eforturilor pentru soluţio­narea pe cale politică, prin­ negocieri, a tuturor problemelor litigioase dintre state, pornindu-se de la respectarea independenţei şi suveranităţii fie­cărui stat, a dreptului fiecărui popor de a se dezvolta de sine stătător. In acest cadru s-a subliniat importanţa rezolvării prin tratative intre statele africane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare şi con­flict apărute între ţări de pe conti­nentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi­ Luis Cabrai au reafirmat solidarita­tea activă a României şi Guineei- Bissau cu lupta de eliberare naţiona­lă a popoarelor din Namibia şi Rho­desia, a populaţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discrimină­rilor rasiale si apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanta realizării unui sistem real de securitate si cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii in întreaga lume. Cei doi şefi de stat au scos in evidenţă necesitatea între­prinderii de măsuri concrete şi efi­ciente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situa­ţia din Orientul Mijlociu, apreciin­­du-se că este necesară continuarea eforturilor in vederea realizării unei păci globale în această regiune, prin rezolvarea pe cale politică a conflic­tului, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în 1967. solu­ţionării problemei poporului palesti­nian prin exercitarea dreptului său la autodeterminare, inclusiv consti­tuirea unui stat palestinian indepen­dent, asigurării independenţei si in­tegrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie, de în­ţelegere reciprocă. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţe­lor Armate Unite ale s­tate­lor parti­cipante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a desfăşurat lucrările, la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uniunii Sovietice V.G. Kulikov, comandant­­şef al Forţelor Armate Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statu­lui Major al Forţelor Armate Unite, general-colonel G.A. Semerdjiev, prim-locţiitor al ministrului apărării populare al Republicii Populare Bul­garia, şeful Marelui Stat Major al armatei populare­­ bulgare, general­­colonel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare ceho­slovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socia­liste Cehoslovace, general-colonel Fritz Streletz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statului Major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, general-broni Eugeniusz Molczik, inspector principal pentru instrucţie, viceministru al apărării naţionale al Republicii Populare Po­lone, general-colonel Marin Nicoles­­cu, adjunct al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România, general-colonel Csemi Ka­roly, secretar de stat al Ministerului Apărării Republicii Populare Ungare, mareşal al Uniunii Sovietice R. S. Moskalenko, locţiitor al ministru­lui apărării al U.R.S.S., mareşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apărare antiaeriană a statelor participante la Tratatul de la Varşovia, locţiitor al comandan­n­tului-şef al Forţelor Armate Unite, general-colonel de aviaţie A.N. Ka­­trici, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru for­ţele aeriene militare, amiral V.V. Mi­­hailin, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flo­ta maritimă militară, general-colonel I.A. Fabrikov, locţiitor al comandan­­tului-şef al Forţelor Armate Unite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat general­­colonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării na­ţionale. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat im­portanţa dezvoltării continue a prie­teniei şi colaborării dintre statele membre ale Tratatului de la Varşo­via, dintre armatele acestor ţâri, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, reducerea chel­tuielilor militare, înfăptuirea dezan­gajării, a dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea, atit in Europa, cit si in în­treaga lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Republicii Senegal cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Ibrahima Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Abu Gefen, ambasadorul Israelului Dieng, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de am­basador extraordinar şi plenipo­tenţiar al Republicii Senegal in ţara noastră. (Continuare in pagi­na a V-a), al statului Israel, Menahem Begin. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. BACĂU: O nouă unitate­­ în funcţiune în intîmpinarea Congresului al Xll-lea al partidului, la Bacău a fost pusă in funcţiune o fabrică de talpă artificială — prima unitate de acest fel din ţară. Realizată după o con­cepţie originală, pe baza unei teh­nologii elaborate de specialiştii In­stitutului de cercetări din industria uşoară, noua capacitate de produc­ţie este înzestrată cu utilaje mo­derne de inaltă tehnicitate, fabricate in ţară. Noua unitate valorifică su­perior materiile prime recuperabile provenite din procesul de producţie de la întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“, precum şi de la alte unităţi similare din ţară. Anual se vor­ produce aici circa 2 400 tone de talpă artificială. Prin intra­rea in funcţiune a acestei fabrici se va reduce complet importul la acest produs. (Gheorghe Baltă). Ambasadorul Israelului la Bucureşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis tova­răşului Nicolae Ceauşescu un me­saj din partea primului ministru LA FABRICA DE CIMENT DIN TAŞCA A început să producă cea de-a doua linie tehnologică Constructorii, mon­­torii si instalatorii de pe şantierul Fabricii de ciment de la Taşca raportează un impor­tant succes pe care il consacră Congresului al Xll-lea al parti­dului : intrarea in producţie a celei de-a doua linii de fabri­caţie, avind capaci­tatea de 3 000 tone ciment în 24 de ore. Lucrările de montaj la această linie au durat cu 6 luni mai puţin de­cit la prima linie. Demn de remarcat este faptul că utilajele montate au fost fabri­cate in întregime de unităţi­­ constructoare de maşini din ţara noastră — între care întreprinderea de ma­şini grele şi uzinele „23 August“ din Bucu­reşti, întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila — iar insta­laţiile de comandă şi automatizare au fost realizate şi montate de specialişti ai Institu­tului de cercetări si proiectări electroteh­nice din București. La producerea cimentu­lui in noua fabrică este folosit procedeul uscat, care In compa­raţie cu procedeul umed permite reduce­rea cu 40 la sută a consumurilor de ener­gie pe tona de ciment. (C. Blagovici).

Next