Scînteia, noiembrie 1979 (Anul 48, nr. 11567-11593)
1979-11-01 / nr. 11567
CONGRESUL Wflff @ li Mai sint doua luni / r ■ --------- pina la sfirşitul anului FIECARE ZI FOLOSITA DIN PLIN, Încheiată cu rezultate CIT MAI BUNE IN PRODUCŢIE! » Am cinstit Întotdeauna marile evenimente din viaţa partidului şi ţării printr-un efort superior de gindire şi acţiune, exprimat prin rezultate de referinţă in toate sferele activităţii economico-sociale. Dominată de apropierea Congresului al Xll-lea al Partidului Comunist Român, eveniment ale cărui reverberaţii marchează in sensul cel mai plin al cuvintului paşii noştri la întîlnirea cu viitorul, această perioadă a anului îşi probează plenar virtuţile mobilizatoare. Am privit acest an ca an hotărâtor in realizarea cincinalului actual. Dacă pretutindeni în fabrici şi uzine, pe şantiere, in mine, in toate unităţile productive a fost vizibil efortul de a face din 1979 un an al realizărilor superioare in economie, ultima perioadă s-a caracterizat prin dorința fierbinte a tuturor de a ridica la nivelurile cele mai înalte rezultatele muncii. Cu fiecare nouă filă de calendar întoarsă, zilele se dovedesc mai dense, dominate de timbrul specific marilor confruntări cu timpul. Aceasta se traduce, in atîtea locuri, in îndeplinirea, cu mult înainte de termen, a sarcinilor pe primii patru ani ai cincinalului şi a angajamentelor in întrecere. Se regăseşte in marele număr de obiective de investiţii racordate la circuitul productiv al economiei româneşti, înseamnă, în expresie concretă, importante depăşiri ale planului la producţia fizică şi netă livrări suplimentare la export, in condiţiile unei constante preocupări pentru îmbunătăţirea parametrilor calitativi ai întregii activităţi economice. Au mai rămas două luni din acest al patrulea an al cincinalului şi va trebui să recunoaştem că mai mult ca oricind zilele şi orele capătă importanţă decisivă pentru finalizarea corespunzătoare a obiectivelor stabilite, pentru crearea celor mai bune condiţii în vederea pregătirii producţiei anului viitor. Măsurăm cu satisfacţie, cu reală plăcere succesele înregistrate in lunile de pină acum ale anului de colectivele muncitoreşti, de comuniştii din majoritatea unităţilor noastre economice. Dar ele, o ştim prea bine, n-au constituit niciodată şi nu trebuie să constituie un impediment în sesizarea inegalităţilor, a diferenţelor existente în planul rezultatelor concrete, al eficienţei. Sunt şi la această oră întreprinderi care nu şi-au realizat integral planul la diferiţi indicatori, îndeosebi la producţia fizică, sunt şantiere unde, datorită întârzierilor faţă de graficele de execuţie, este pusă în cauză intrarea în funcţiune a obiectivelor respective la termenul prevăzut. Se înregistrează rămîneri în urmă la realizarea şi livrarea produselor la export. Munca asiduă desfăşurată în primele zece luni ale anului 1979, la temperatura ridicată a imperativului trecerii la o calitate nouă, superioară, în intreaga economie, a permis cristalizarea unei bogate experienţe în fiecare colectiv, in fiecare organizaţie de partid. Ea trebuie acum fructificată cu maximum de avantaje pentru producţie, generalized cu repe(Continuare în pag. a II-a) Un pod la Dunăre — iată un lucru la care nu poţi privi cu ochi oarecare. Poate unde ştiam, de la prima lecţie de geografie, că Dunărea,in lăţimea ei, te împiedică să-i vezi malul celălalt. Poate unde ştiam, tot de-atunci, că între apele curgătoare ale Europei, nu multe îi iau înainte. Poate unde rămăsese, în mintea mea, tutelar, lucrul lui Apolodor. Poate unde am aflat, de timpuriu, ce-a însemnat, în clipa zidirii, ce înseamnă și azi, munca lui Saligny. De pe bacul care traversează Borcea se zărește schelăria metalică, ţîșnind din apă neverosimil în vecinătatea prestigioasă a podului veteran. Se pregătesc picioarele compasului cel nou peste apa Dunării, aici tăiată în două, de cînd o știm, de cimpurile mănoase ce au pus stăpînire azi pe întinderile bălții de altădată. Un pod la Dunăre este, dincolo de orice, o bătălie, și ca orice luptă pe cinste revendică însemne aparte. In decorul contrastant al malurilor — pe stingă înalt, fără vegetaţie, dar acoperit de case, pe dreapta scund, împădurit, dar aproape pustiu, rechem gîndurile cu care plecasem la drum in căutarea constructorilor. Nişte temerari, cu un nume scos din dicţionarele de cuvinte tocite. încercam să-i văd mai devreme, rostogolindu-şi forţa întreagă peste pilonii mari, greu de convins să pătrundă spre centrul pămintului. încercam să mi-i închipui barînd cie pieptul valurile prea dornice să ajungă la mare. Mai întîi au fost studiile, diverse si des repetate, vizînd dublarea, liniei de cale ferată ce leagă „ţara vacanţei“ cu Ţara. Soluţia aleasă răspunde temei propuse : două poduri noi amplasate in apropierea celor existente, pe Borcea — în aval, pe Dunăre — în amonte, astfel incit să se asigure racordul cit mai eficient la linia feroviară. Podurile sunt prevăzute cu două căi ferate şi o şosea cu patru benzi de circulaţie, pe viitoarea autostradă Bucureşti — Constanţa. O machetă mă ajută să văd cum vor arăta, plutind peste ape. La Feteştii un pod cu trei deschideri de bază. La Cernavoda, tot trei deschideri principale, între care una centrală, de 190 metri, situează lucrarea printre cele mai mari din lume de acest fel. Pe Dunăre este cea mai amplă. Și intr-un loc și in celălalt se aliniază în completare arcurile viaductelor — 11 la Borcea, 17 la Dunăre. In total, cele două poduri însumează peste 2,5 kilometri. Spuneam că operaţia „Poduri dunărene“ a început prin a consuma faza, necesară, a studiilor. Au urmat expertizările, au urmat numeroasele probe de încercări hidraulice pe model, a urmat programul de teste pentru coloanele de fundaţii, cercetările privind tablierele metalice. Dar ca roţile trenurilor să-şi poarte glasul ritmat peste pilele nou ancorate în albia Dunării va trebui să mai curgă apă şi timp. Exact timpul impus constructorilor pentru a implanta in sol cele 100 de coloane, dintre ele 200 avind diametrul de doi metri. Pentru a turna 150 000 metri cubi de betoane. Pentru a lua la mină un milion de metri cubi de terasamente. Pentru a fixa la locul lor 32 000 tone confecţii meta■fice. O cursă contracronometru a început atunci, odată cu acele studii de tatonare ale Începutului. O cursă contracronometru care îşi va găsi săvîrşirea în meomentul cînd prima garnitură de tren va trece victorioasă spre mare, salutind Dunărea de la etajul maiestuos al balcoanelor abia fixate în rosturile lor. Unde ne aflăm acum ? „Lucrările de fundaţii au fost demarate la Borcea in vara anului 1977, precizează Nicolae Constantinescu, directorul gru-Neagu UDROIU (Continuare în pag. a II-a) ALĂTURI DE PODUL „VETERAN“ AL LUI SALIGNY SE CONSTRUIEȘTE Un nou pod peste Dunăre Macheta viitorului ansamblu de pe Dunăre, în prim-plan, paralel cu cel ridicat de Saligny, podul aflat acum în construcţie, flancat de benzile şoselei rutiere. Foto : S. Cristian PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11567 Joi 1 noiembrie 1979 6 PAGINI-30 BANI n mfimpria Congresului al Xll-lea al partidului PANOU DE ONOARE Au îndeplinit planul pe patru ani ai cincinalului Oamenii muncii din întreprinderile industriei uşoare La 31 octombrie, oamenii muncii din unităţile industriei uşoare au raportat îndeplinirea planului la producţia globală industrială, pe primii patru ani ai cincinalului, succes pe care îl consacră celui de-al Xll-lea Congres al partidului. Realizarea cu 61 de zile mai devreme a sarcinilor amintite permite oamenilor muncii din acest sector să obţină, până la finele anului, o producţie suplimentară estimată la 22,1 miliarde lei. Acest spor de producţie se concretizează în 5,2 mii. mp ţesături tip lină, produse tricotate in valoare de 1,6 miliarde lei, confecţii textile evaluate la 1,3 miliarde lei şi alte produse. De asemenea, în aceşti patru ani producţia industriei uşoare a fost reînnoită în proporţie de aproape 52 la sută. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu se spune: In " vinele celor peste 580 000 oameni ai muncii din industria uşoară, vă Încredinţăm, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom munci cu şi mai mult elan şi răspundere comunistă, pentru a încheia cu bune rezultate activitatea pe anul 1979 şi pentru a pregăti condiţiile de realizare a sarcinilor de plan pe anul 1980, an hotărîtor pentru trecerea la îndeplinirea prevederilor viitorului plan cincinal. Şi cu acest prilej, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, vă adresăm cele mai b vni mulţumiri, exprimindu-vă încă o dată adinca noastră recunoştinţă pentru sprijinul permanent acordat industriei uşoare, pentru preţioasele indicaţii pe care ni le-aţi dat cu ocazia vizitelor de lucru şi a analizelor efectuate în unităţile noastre, sustinind în același timp cu căldură și mîndrie patriotică propunerea pentru realegerea dumneavoastră, la feel de-al Xll-lea Congres, în funcția ,de sediil ac,general pipar.L- dului." Colectivele unităţilor industriale din judeţul Sibiu Oamenii muncii din unităţile industriale ale judeţului Sibiu — români, germani, maghiari — puternic mobilizaţi in ampla întrecere care se desfăşoară în cinstea Congresului al Xll-lea al partidului, au îndeplinit miercuri planul producţiei industriale pe 4 ani ai actualului cincinal. Pină la sfirşitul anului, unităţile economice din acest judeţ vor realiza o producţie industrială suplimentară în valoare de 5,2 miliarde lei. Organizaţia judeţeană de partid, toţi locuitorii judeţului Sibiu , se menţionează în telegrama adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu — îşi exprimă şi cu acest prilej adeziunea fierbinte la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, angajarea fermă pentru înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi susţin din toată inima propunerea ca la Congresul al Xll-lea, dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, să fiţi reales in funcţia de secretar general al partidului, chezăşie a viitorului luminot al patriei şi poporului nostru. Vă asigurăm că, alături de întregul nostru popor, vom munci fără preget, cu abnegaţie si pasiune, revoluţionară, ne vom pune întreaga noastră energie si capacitate creatoare in slujba înfăptuirii exemplare a sarcinilor ce ne revin in continuare, asigurînd sporirea contribuţiei judeţului Sibiu la dezvoltarea economică armonioasă a ţării, la ridicarea ei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU S-A IMVIT CU TOVARĂŞUL LUIS CABRAI In cursul dimineţii de miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit cu tovarăşul Luis Cabrai, secretar general adjunct al Partidului African al Independentei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere a luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România. A luat parte, de asemenea, Victor Maria Saude, comisar de stat al afacerilor externe al Republicii Guineea-Bissau. Cei doi şefi de stat şi-au manifestat satisfacţia de a se întîlni din nou, de a continua schimbul rodnic de păreri in probleme privind dezvoltarea continuuă a bunelor relaţii existente între cele două ţări, între Partidul Comunist Român şi Partidul African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde, precum şi în legătură cu unele aspecte ale vieţii internaţionale. Preşedintele Luis Cabral a salutat succesele obţinute de România in dezvoltarea generală a ţării şi a arătat că ele constituie şi o contribuţie la întărirea forţelor care luptă pentru independenţă, a tuturor forţelor antiimperialiste, un sprijin pentru ţările care s-au eliberat de sub dominaţia colonială şi înaintează pe calea dezvoltării independente. In cadrul convorbirii s-a procedat la o informare reciprocă privind activitatea şi preocupările actuale ale celor două partide şi popoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabral au constatat cu multă satisfacţie că înţelegerile convenite cu prilejul dialogului avut in 1976 la Bucureşti se transpun cu succes in viaţă şi au hotărit să se acţioneze în continuare pentru extinderea colaborării dintre Republica Socialistă România şi Republica Guineea- Bissau in spiritul Declaraţiei solemne comune şi al celorlalte documente semnate cu acest prilej. Abordindu-se unele probleme ale activităţii internaţionale, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat voinţa Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea- Bissau de a-şi aduce, in continuare, contribuţia lor activă la lupta pentru adincirea procesului transformărilor revoluţionare din lumea contemporană. Împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru asigurarea independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru instaurarea unor relaţii noi, democratice în viaţa internaţională, bazate pe raporturi de egalitate şi respect între state, care să favorizeze dezvoltarea tuturor ţărilor şi in primul rind a celor în curs de dezvoltare. Ei au reafirmat rolul important care revine ţărilor socialiste, ţărilor in curs de dezvoltare, statelor nealiniate in viaţa internaţională pentru instaurarea unui climat de securitate şi pace, pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie între toate naţiunile lumii. In acest context, s-a evidenţiat necesitatea ca mişcarea de nealiniere să-şi întărească unitatea şi solidaritatea pe baza principiilor şi orientărilor sale fundamentale. A fost evidenţiată necesitatea intensificării eforturilor pentru soluţionarea pe cale politică, prin negocieri, a tuturor problemelor litigioase dintre state, pornindu-se de la respectarea independenţei şi suveranităţii fiecărui stat, a dreptului fiecărui popor de a se dezvolta de sine stătător. In acest cadru s-a subliniat importanţa rezolvării prin tratative intre statele africane, fără nici un amestec din afară, a stărilor de încordare şi conflict apărute între ţări de pe continentul african. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Luis Cabrai au reafirmat solidaritatea activă a României şi Guineei- Bissau cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Namibia şi Rhodesia, a populaţiei majoritare din Africa de Sud, împotriva discriminărilor rasiale si apartheidului. Pornind de la considerentul că pacea mondială este indivizibilă, s-a subliniat importanta realizării unui sistem real de securitate si cooperare în Europa, care va avea o influenţă pozitivă asupra păcii şi securităţii in întreaga lume. Cei doi şefi de stat au scos in evidenţă necesitatea întreprinderii de măsuri concrete şi eficiente care să ducă la realizarea dezarmării generale, şi in primul rind a dezarmării nucleare. A fost evocată, de asemenea, situaţia din Orientul Mijlociu, apreciindu-se că este necesară continuarea eforturilor in vederea realizării unei păci globale în această regiune, prin rezolvarea pe cale politică a conflictului, pe baza retragerii Israelului din teritoriile arabe ocupate în 1967. soluţionării problemei poporului palestinian prin exercitarea dreptului său la autodeterminare, inclusiv constituirea unui stat palestinian independent, asigurării independenţei si integrităţii teritoriale a tuturor statelor din zonă. Convorbirile s-au desfăşurat intr-o atmosferă de caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, comandantul suprem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a primit, la 31 octombrie, pe participanţii la şedinţa Consiliului militar al Forţelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care şi-a desfăşurat lucrările, la Bucureşti. Au luat parte mareşalul Uniunii Sovietice V.G. Kulikov, comandantşef al Forţelor Armate Unite, general de armată A.I. Gribkov, şeful Statului Major al Forţelor Armate Unite, general-colonel G.A. Semerdjiev, prim-locţiitor al ministrului apărării populare al Republicii Populare Bulgaria, şeful Marelui Stat Major al armatei populare bulgare, generalcolonel Karel Rusov, şeful Marelui Stat Major al armatei populare cehoslovace, prim-locţiitor al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste Cehoslovace, general-colonel Fritz Streletz, locţiitor al ministrului apărării naţionale, şeful Statului Major principal al armatei naţionale populare a Republicii Democrate Germane, general-broni Eugeniusz Molczik, inspector principal pentru instrucţie, viceministru al apărării naţionale al Republicii Populare Polone, general-colonel Marin Nicolescu, adjunct al ministrului apărării naţionale al Republicii Socialiste România, general-colonel Csemi Karoly, secretar de stat al Ministerului Apărării Republicii Populare Ungare, mareşal al Uniunii Sovietice R. S. Moskalenko, locţiitor al ministrului apărării al U.R.S.S., mareşal de aviaţie A.I. Koldunov, comandantul trupelor de apărare antiaeriană a statelor participante la Tratatul de la Varşovia, locţiitor al comandanntului-şef al Forţelor Armate Unite, general-colonel de aviaţie A.N. Katrici, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru forţele aeriene militare, amiral V.V. Mihailin, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru flota maritimă militară, general-colonel I.A. Fabrikov, locţiitor al comandantului-şef al Forţelor Armate Unite pentru înzestrare, şeful Comitetului tehnic al Forţelor Armate Unite. La primire a participat generalcolonel Ion Coman, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul apărării naţionale. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa dezvoltării continue a prieteniei şi colaborării dintre statele membre ale Tratatului de la Varşovia, dintre armatele acestor ţâri, precum şi necesitatea consolidării cursului spre destindere, securitate şi pace, a eforturilor pentru oprirea cursei înarmărilor, reducerea cheltuielilor militare, înfăptuirea dezangajării, a dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, fără de care nu pot fi concepute destinderea şi pacea, atit in Europa, cit si in întreaga lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Ambasadorul Republicii Senegal cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Ibrahima Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri după-amiază, pe Abu Gefen, ambasadorul Israelului Dieng, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Senegal in ţara noastră. (Continuare in pagina a V-a), al statului Israel, Menahem Begin. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. BACĂU: O nouă unitate în funcţiune în intîmpinarea Congresului al Xll-lea al partidului, la Bacău a fost pusă in funcţiune o fabrică de talpă artificială — prima unitate de acest fel din ţară. Realizată după o concepţie originală, pe baza unei tehnologii elaborate de specialiştii Institutului de cercetări din industria uşoară, noua capacitate de producţie este înzestrată cu utilaje moderne de inaltă tehnicitate, fabricate in ţară. Noua unitate valorifică superior materiile prime recuperabile provenite din procesul de producţie de la întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“, precum şi de la alte unităţi similare din ţară. Anual se vor produce aici circa 2 400 tone de talpă artificială. Prin intrarea in funcţiune a acestei fabrici se va reduce complet importul la acest produs. (Gheorghe Baltă). Ambasadorul Israelului la Bucureşti, la cererea acestuia. Ambasadorul a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj din partea primului ministru LA FABRICA DE CIMENT DIN TAŞCA A început să producă cea de-a doua linie tehnologică Constructorii, montorii si instalatorii de pe şantierul Fabricii de ciment de la Taşca raportează un important succes pe care il consacră Congresului al Xll-lea al partidului : intrarea in producţie a celei de-a doua linii de fabricaţie, avind capacitatea de 3 000 tone ciment în 24 de ore. Lucrările de montaj la această linie au durat cu 6 luni mai puţin decit la prima linie. Demn de remarcat este faptul că utilajele montate au fost fabricate in întregime de unităţi constructoare de maşini din ţara noastră — între care întreprinderea de maşini grele şi uzinele „23 August“ din Bucureşti, întreprinderea de utilaj greu „Progresul“ din Brăila — iar instalaţiile de comandă şi automatizare au fost realizate şi montate de specialişti ai Institutului de cercetări si proiectări electrotehnice din București. La producerea cimentului in noua fabrică este folosit procedeul uscat, care In comparaţie cu procedeul umed permite reducerea cu 40 la sută a consumurilor de energie pe tona de ciment. (C. Blagovici).