Scînteia, februarie 1980 (Anul 49, nr. 11646-11670)
1980-02-01 / nr. 11646
PAGINA 2 FAPTUL DIVERS 1 După 1245 I de zile Un porumbel al Iul Simion Ghi- I lescu din Dărmăneștii Bacăului a dispărut Iară urmă din ■ 1976. Atunci, porumbelul parti- I cipase la un concurs in Polonia, • dar nu se mai întorsese acasă. Omul s-a gindit că s-o fi rătă-I cit sau îmbolnăvit, l-o fi se- I chestrat sau răpus vreun răufăcător. Nu mică i-a fost însă mi■ rarea cind s-a pomenit acum, pe timp de iarnă grea, cu porumbelul în prag. După 124 de zile ! Şoferul dormea, * motorul mergea... ! După terminarea lucrului, ca- I mionul 21-VL-866 trebuia parcat la secţia Bălceşti a Intre- I prinderii de industrie a cărnii I Vilcea. Dar, de fiecare dată, după ce termina lucrul, șoferul ■ Ion Irimia mergea cu camionul I la domiciliul său din comuna * Fîrtătești, revenind a doua zi la lucru, tot „motorizat“, de ni-I meni întrebat, ca și cum nimic I nu s-ar fi întimplat. Ba, de cind cu gerul aspru, de teamă să nu • îngheţe motorul şi să nu-l mai ■ poată porni dimineaţa, şoferul • îl lăsa să meargă şi să „păcănească“ în gol toată noaptea, în timp ce el dormea şi visa... Nu I ştim ce-o fi visat noaptea trecută, în clipa cind a fost trezit I din somn de un echipaj al mili-ţiei. Şi, dintr-o dată, Irimia şi-a dat seama că benzina statului, arsă de pomană, „arde“ şi la buzunare sub forma unei amenzi I usturătoare. I Un Ion şi o Ioană Nicin-a apucat bine să-şi ■ ia in primire gestiunea la unul I din magazinele cooperativei de consum Plopşor-Gorj, că Ioana I Cornescu, frumuşică şi tinerică ! (27 de ani) s-a şi pomenit din partea lui Ion Vasile cu o „declaraţie de dragoste“: — Pe tine te cheamă Ioana, I pe mine Ion. Pină şi la nume ne potrivim — şi a invitat-o să I „cinstească“ evenimentul. I Ioana a insistat morţiş şi achite ea consumaţia. Ion ■ atit aştepta. Şi cum ,,consuma fiile“ şi petrecerile deveneau tot * mai dese şi mai costisitoare, ■ Ion chemindu-i „la pomană“ şi I pe alţii. Ioana a început să i -.sustragă bani din gestiune. .„Şi nu s-a mai oprit — ne scrie ■ C. Banta, preşedintele judecăto- I riei Tg. Jiu — pină cind Ioana „ n-a ajuns la tribunal, fiind condamnată la cinci ani şi jumătate închisoare“. Fără Ion, „nu-i drăgostitul“ lulea. De bani, nu de ea. Cu sania, I pe scurtâtură ! Ultimii clienţi ai restaurantu- I lui „Oltul“ din staţiunea Tuşnad au închis uşa pe dinafară. I Tot asa aveau să facă, în curînd, I si ospătarii, între care si Gabriela D., tinăra lor colegă. Era tirziu din seară si ea a pornit-o spre casă cu sania. Dar nu pe I drumul obișnuit, ci a apucat-o pe o scurtătură, luindu-si avînt, ■ ca pe derdeluș, pe strada Avin- I tului. Asa se face că a apărut brusc, cu sania, drept sub roştile unei maşini. A fost rănită, I dar a scăpat, ca prin minune, I cu viață. I „Distracfia" I costă . ...De la o vreme, o serie de maşini parcate noaptea pe străzi din Drobeta-Turnu Severin, erau găsite dimineaţa cu cauciucu- I rile înţepate, dezumflate. ...Din ograda unui cetăţean au dispărut, într-o noapte, 20 de • găini şi 2 curcani. întrebare : ce legătură există dintre cauciucurile înţepate si orătăniile furate ? Răspuns : între cei care se I „distrau“ inţepind cauciucurile maşinilor si cei care i-au I înşfăcat orătăniile omului există o legătură directă, ei fiind unii si aceiaşi făptuitori : Mitimed Oţet, O. Gheorghe zis Ghiţă, I îi Alexandru Chelu. Acum, toti I trei se află din nou împreună, dar in alt loc, unde vor trebui I să răspundă pentru faptele lor... I „Avem şi noi un... pierde iarna" Vicepreşedintele consiliului popular al oraşului Moineşti — I Bacău, Constantin Morosanu, I ne scrie : „Citind faptul divers “ din 20 ianuarie cu titlul „Şi nevastă tot nu şi-a găsit“, despre I acel pierde-vară care bate I ţara-n lung şi-n lat cu trenurile, fără să plătească, pentru I a-îi afla, chipurile, aleasa ini- I mii, gindul m-a dus la un anume Constantin Silişteanu. Este ■ şi el — ca să fiu în ton cu acest sezon — tot un... pierde iarnă. I Şi Sălişteanu se plimbă cu trenurile prin toată tara, fără să I plătească un ban, iar la noi, la I primărie, s-au adunat teancuri de procese verbale, de sancţiuni ■ îi amenzi in valoare de zeci si zeci de mii de lei. Cine să le plătească, din moment ce Silişteanu nu mai locuieşte de mult în oraşul nostru ? De ce oare I ceferiştii, care-i prind in culpă pe aceşti indivizi, nu cer şi I sprijinul miliţiei?“. Bună idee ! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteli" Legislatura care se încheie la 9 martie, odată cu alegerea noilor deputaţi in Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare, a constituit şi pentru municipiul Bacău cea mai fertilă şi mai înfloritoare perioadă din toţi anii construcţiei socialiste. Oraşul, care în trecut era un tîrg prăfuit, la răspîntie de drumuri comerciale, trăieşte astăzi, cu adevărat, o nouă tinereţe. — în actuala legislatură — ne spune deputatul Nicolae Matei, primvicepreşedinte al consiliului popular municipal — au fost construite şi puse in funcţiune circa 20 de noi obiective industriale, între care marele combinat de îngrăşăminte chimice şi fabrica de hîrtie de ziar, fabrica de talpă artificială, iar peste puţină vreme va fi inaugurată o modernă unitate pentru fabricarea panourilor electropneumatice. Totodată, au fost dezvoltate şi modernizate unităţile existente : întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică, combinatul de prelucrare a lemnului , adevăraţi piloni care stau la baza întregii dezvoltări economicosociale şi edilitar-gospodăreşti a municipiului nostru. Toate acestea au făcut ca industria oraşului să crească în ultimii ani intr-un ritm anual superior celui realizat pe ţară. La una dintre aceste moderne unităţi ale economiei băcăuane — întreprinderea metalurgică — l-am intîlnit pe maistrul Mihai Caraiman, care ne-a spus : — Faptul că oraşul nostru, unde odinioară se fabricau doar ceaune şi bucşe de căruţă, realizează astăzi aproape 40 la sută din producţia globală industrială a judeţului constituie, după părerea mea, o urmare firească a înfăptuirii cu succes a politicii partidului de industrializare socialistă a ţării, a dezvoltării armonioase şi echilibrate a forţelor de producţie pe teritoriu. Ne mindrim cu faptul că acest ritm impetuos de dezvoltare a industriei va face ca la finele anului 1980, municipiul nostru să realizeze o producţie globală industrială în valoare de peste 12 miliarde lei, ceea ce înseamnă o creştere de 2,1 ori faţă de 1975. Cu toţii ne facem un titlu de cinste din a ne fi angajat ca prin folosirea mai judicioasă a potenţialului de care dispunem să realizăm în acest cincinal o producţie suplimentară in valoare de aproape 3 miliarde lei. In imediata apropiere a acestor giganţi ai industriei de pe platforma de sud a oraşului, apar siluetele elegante ale noilor obiective social-culturale. Pe cîmpul dinspre Sarata s-au înălţat in anii actualei legislaturi modernele cartiere „Bucegi“, „Victor Babeş“, „Letea“, „Republicii“. Odată cu acestea, au fost construite şcoli, grădiniţe, dispensare, magazine cu o suprafaţă de peste 30 000 mp. Cartiere noi au apărut şi în celelalte zone ale oraşului. De la alegerile din 1975 şi până acum au fost construite blocuri care însumează circa 18 000 de apartamente, adică aproape tot atitea cite au fost construite in întreaga perioadă 1951—1975. Un calcul arată că fondul locativ, construit in actuala legislatură ar fi putut adăposti întreaga populaţie a oraşului existentă in anul 1963. Fireşte, aceasta nu înseamnă că nevoile de locuinţe au fost pe deplin satisfăcute. Pentru că nu trebuie să se uite că in ultimii 10 ani populaţia oraşului s-a dublat, iar studiile de perspectivă prevăd Bacăului un viitor şi mai strălucit, situîndu-i intre oraşele mari cu o populaţie de peste 300 000 de locuitori. în legătură cu aceasta, primarul municipiului, tovarăşul Valerian Ghineţ, ne-a spus : „ Legislatura pe care o încheiem a fost bogată în realizări, dar cea care urmează va constitui o etapă de noi şi profunde înnoiri în toate domeniile. Vom construi, printre altele, în oraşul nostru, un mare combinat petrochimic, o întreprindere de elemente de automatizare, o întreprindere de reparat maşini unelte, precum şi un mare număr de obiective social-culturale. Se vor înălţa peste 21 000 de apartamente, dintre care circa 6 000 vor fi date în folosinţă până la finele acestui an. Deputatul Ioan Bernevic, unul dintre gospodarii de frunte ai oraşului, ne spunea : „ Dacă la data construirii lor, vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, azi teatrul dramatic, erau considerate construcţii monumentale, în prezent ele se „pierd“ între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri : casa de cultură, hotelul „Decebal“, complexul comercial „Select“, spitalul, sala sporturilor. Până la finele acestui an, vor mai fi date în folosinţă un hotel turistic cu 400 de locuri, 2 cinematografe, piaţa agroalimentară şi multe alte edificii. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 100 de kilometri de străzi modernizate. Se execută ample lucrări de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, de amenajare a unor noi spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. „Cum poţi sta de o parte, cind vezi cine se fac în jurul tău de către oameni şi pentru oameni ? — ne spunea gospodina Nina Iftimie, mamă a trei copii şcolari din cartierul „Cornişa Bistriţei“. Este de datoria noastră, a tuturor, să participăm la lucrările de gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului. în privinţa asta, suntem ajutaţi mereu de deputaţi, de tovarăşii de la primărie, care în ultima vreme parcă şi-au mutat sediul în cartierul nostru“. Asemenea cuvinte am auzit şi de la alţi alegători şi deputaţi din oraş, care pun împreună umărul la executarea, prin muncă voluntar-patriotică, a numeroase lucrări edilitar-gospodăreşti. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan de a-şi vedea urbea in care trăieşte şi munceşte tot mai frumoasă. Gh. BALTA corespondentul „Scînteii" PENTRU OM, PENTRU BUNĂSTAREA LUI IN INTÎMPINAREA ALEGERILOR O legislatură bogată în împliniri Deputaţii şi cetăţenii despre înflorirea oraşului lor: BACAUL V Marea virtute a democraţiei muncitoreşti (Urmare din pag. I) care oamenii muncii participă activ şi nemijlocit la conducerea întreprinderii lor, exercitindu-şi astfel dreptul de a dezbate şi hotărî, de a răspunde de soarta imensului avut obştesc încredinţat lor de societate. E vorba de folosirea eficientă a zece mii de hectare, de o bază tehnico-materială şi de investiţii de milioane şi bunele rezultate obţinute — întreprinderea fiind decorată cu Ordinul Muncii şi fruntaşă pe judeţ — sunt pe loc amendate de o exigenţă meritorie şi de un remarcabil simţ al răspunderii personale si colective, bază sigură pentru obţinerea unor rezultate si mai bune in anul abia început. Privesc oamenii din sală şi mă gindesc la truda, zbuciumul şi sudoarea, dar şi entuziasmul cu care au obţinut aceste rezultate, şi mi-i închipui nu cum arată acum in adunare, ci cum au arătat in timpul muncilor de anul trecut, in sutele lor de zile-lumină şi de schimburi prelungite, pe arşiţă şi ger, în ploaie şi vint, cu cită îndărătnicie au întors brazdele, cu cită grijă de gospodar au pipăit ţărina, pină ce au văzut sămînţa in pămint, şi-apoi cum le-a tremurat inima in piept la grindină şi îngheţ, cum au nădăjduit încă la seceta din primăvară şi la nesfirşitele ploi din iulie, de care n-au fost ocoliţi, cum au intimpinat, muncind, fiecare răsărit şi apus de soare, pină ce au văzut toată recolta adunată la adăpost în hambare. Şi iată-i acum, cind afară, dincolo de aşezările întreprinderii şi livada de pomi, pămintul se odihneşte şi griul dormitează sub zăpada pină la genunchi, iar cîmpia trozneşte de ger, cum stau din nou la sfat şi iar chibzuiesc cu răspundere sporită despre ceea ce vor trebui neapărat să facă şi în acest an Gheorghe Ungureanu, preşedintele comitetului oamenilor muncii, dă astfel citire noului plan de măsuri, multiplu şi complex, mobilizator, corespunzător noilor orientări şi sarcini ale Congresului XII, precum şi indicaţiilor personale ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care a onorat I.A.S.-Afumaţi cu două vizite de lucru. Desigur, se pleacă de la puterea şi posibilităţile sporite ale întreprinderii, de la mai buna ei înzestrare tehnico-materială, de la intrarea in funcţiune a noilor investiţii, dar şi de la mărita pricepere şi experienţă a oamenilor, de la entuziasmul acestui încercat colectiv, trebia statornica lui dorinţă mai bine şi de înălţare a patriei noastre socialiste. La dezbaterile asupra rezultatelor obţinute şi asupra planului de măsuri pe anul în curs intervin activ mecanizatori, muncitori la ferme, tehnicieni, ingineri, medici veterinari, şefi de echipe şi şefi de ferme. Uit iarăşi de date şi cifre, dar descopăr cum toată dezbaterea este străbătută ca de un fir roşu de o idee majoră, centrală, care leagă şi luminează totul dintr-odată şi in mintea mea şi care îmi încheagă şi-mi întăreşte sentimentul de profundă satisfacţie abia intuit la început... Exprimată pe scurt, iată această măreaţă idee : „Statul ne-a dat in seamă atîta întindere de pămint, o puternică bază tehnico-materială, mari mijloace economico-financiare, posibilitatea de a folosi la maximum noile cuceriri ale ştiinţei agricole, avantajele chimizării etc., iar, pe deasupra tuturor, dreptul şi onoarea de a răspunde de acest însemnat avut obştesc, precum şi marea putinţă de a ne sfătui şi hotărî noi asupra folosirii lui şi a muncii noastre. Cum trebuie să răspundem noi acestei încrederi şi măreţe sarcini ? Foarte simplu : să dăm ţării mai mult, o producţie mai mare. Cum ? Păi, tocmai asta facem, de aceea ne-am adunat : să vedem, să dezbatem, să hotărim şi, mai ales, să ne angajăm deplin fată de noi, de tară, de partid !“ Da, acum ştiu, am descoperit „mirabila săminţă“ a acelui profund sentiment de satisfacţie pe care il trăiesc din plin. Ea constă in marea virtute a autoconducerii muncitoreşti, în afirmarea concretă, tot mai puternică a democraţiei noastre socialiste, larg şi deplin manifestată in această perioadă de pregătire a alegerilor de la 9 martie, pregătire ce se desfăşoară pretutindeni, aşa cum arăta secretarul general al partidului, printr-o intensă activitate, prin remarcabile realizări in muncă. Căci votul de la 9 martie va fi un vot dat propriei noastre bunăstări, pentru continuarea înaintării un ritm susținut pe drumul pe care ni l-am ales. Analiză concreta, la obiect Scrisoarea Aureliei Ene, soră medicală laspitalul din Săpoca, judeţul Buzău, referitoare la unele neajunsuri din unitate, a fost cercetată şi analizată cu atenţia cuvenită de un colectiv de la direcţia sanitară judeţeană, alcătuit din dr. Costin Sandu, director, Nicolae Poenaru, director adjunct economic, şi Ion Marin, şeful serviciului personal. Din răspunsul întocmit rezultă că s-au constatat unele lipsuri in planificarea şi organizarea activităţii cadrelor medii de la acest spital, în evidenţa muncii prestate şi în utilizarea integrală şi eficientă a timpului de lucru. Pentru înlăturarea acestor deficienţe s-au adoptat următoarele măsuri : întocmirea şi afişarea graficului de lucru pentru întregul personal până la data de 25 a fiecărei luni ; verificarea permanentă a statelor de funcţiuni pe secţii şiservicii, astfel incit retribuţia lunară a fiecărui om al muncii să corespundă activităţii prestate ; dezbaterea la toate locurile de muncă a sarcinilor ce revin fiecărui lucrător ; organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de soră şefă în secţiile de neurologie şi psihiatrie , sancţionarea asistentei şefe pentru nerealizarea sarcinilor ce-i revin, în răspuns se arată, de asemenea, că s-au luat măsuri pentru mai buna organizare a activităţii de primire a oamenilor muncii in audienţă. Un răspuns şi cîteva nedumeriri Cooperativa agricolă de producţie din satul Viile, comuna Ion Corvin, judeţul Constanţa, are condiţii bune pentru sporirea bazei sale materiale şi largi posibilităţi de dezvoltare. Dar, se arăta într-o scrisoare adresată redacţiei, preşedintele acesteia, Voicu Tănase, nu este bun gospodar, nu respectă democraţia cooperatistă, acţionează de unul singur, păgubind avutul obştesc, comite abuzuri şi ilegalităţi. Multe din sesizările care s-au făcut la organele locale ajungeau in mina sa, şi, in loc să se ia măsuri pentru înlăturarea neregulilor, erau căutaţi semnatarii scrisorilor „pentru a fi puşi la punct“. Comitetul judeţean Constanţa al P.C.R., căruia i s-a trimis spre soluţionare această sesizare, ne-a comunicat rezultatele cercetărilor întreprinse. Abuzurile şi ilegalităţile săvirşite de Voicu Tănase, care au dus la păgubirea avutului obştesc, au fost analizate într-o şedinţă a secretariatului, hotărîndu-se destituirea acestuia din funcţie. Măsura a fost adoptată in şedinţa extraordinară comună a consiliului de conducere al C.A.P. şi a comitetului de partid din cooperativă. Se menţionează, totodată, că s-a constituit un colectiv care cercetează in continuare faptele de necinste ale lui V. T. şi ilegalităţile comise de el pentru ca, in funcţie de vinovăţie, să fie sesizate organelor de justiţie. Pină aici — toate bune. Răspunsul nu precizează insă de ce numeroasele sesizări făcute cu privire la acest caz n-au fost rezolvate de la bun început pe plan local şi cum se explică faptul că unele dintre ele au ajuns in mina celui reclamat, aşa cum se afirma în scrisoarea în atenţie, îmbunătăţirea condiţiilor de transport Centrala de transporturi auto Bucureşti, verificind la fata locului o sesizare semnată de Stelian Lepădatu, din Birlad, referitoare la modul de desfăşurare a activităţii in autogara Bereşti — Galati, a constatat o seamă de neajunsuri. Astfel, nu exista o informare corespunzătoare a publicului călător cu privire la programul de circulaţie a autobuzelor , unii conducători auto au comis abateri de la legalitatea transporturilor, motiv pentru care au fost amendaţi contravenţional şi sancţionaţi disciplinar etc. In vederea îmbunătăţirii activităţii în această autogară s-au luat măsuri de afişare a pandurilor cu orarul de circulaţie a curselor , de stabilire a programului de funcţionare a casei de bilete şi de afişare a acestuia in sala de aşteptare , de urmărire permanentă a activităţii autogării şi a autobazei Tg. Bujor. De asemenea, se vor intensifica controalele pe traseele din raza de activitate a autogării Bereşti pentru depistarea eventualelor abateri de la disciplina şi legalitatea transporturilor de călători. Rezultatele verificărilor şi măsurile adoptate au fost prelucrate cu întregul personal din autobaza Tg. Bujor şi autogara Bereşti. Spicuiri din răspunsuri • Consiliul judeţean al sindicatelor Argeş . Sesizarea corespondentului voluntar Dumitrache Preoteasa, de la Grupul de şantiere construcţiimontaj-reparaţii pentru industria chimică Piteşti s-a dovedit întemeiată. S-au luat măsuri de reparare urgentă a duşurilor şi instalaţiilor sanitare defecte de la căminul de nefamilişti de pe bd. Petrochimiştilor din localitate şi darea acestora în primire celor ce le folosesc, pentru a răspunde de buna lor administrare. De asemenea, se va organiza supravegherea modului de comportare a locatarilor în cămin de către echipele de control al oamenilor muncii şi activişti sociali, pentru a se lua măsurile ce se impun. • Regionala de căi ferate Cluj : Trenul personal 4 244/4 241 Cluj-Napoca — Sighetul Marmaţiei va circula pe distanţa Cluj-Napoca — Dej cu 5 vagoane de clasa a II-a in plus, creindu-se astfel condiţii pentru înlăturarea aglomeraţiei. • N-au răspuns în termen legal : Consiliul popular judeţean Dîmboviţa, la scrisoarea nr. 9953 din luna iunie 1979 ; Consiliul popular judeţean Dolj, la scrisorile nr. 6 234 din octombrie 1979 şi 6 356 din noiembrie 1979 ; Comitetul judeţean Teleorman al P.C.R., la scrisorile nr. 4 639 şi 4 976 — ambele din luna august 1979 ; Comitetul judeţean Olt al P.C.R., la scrisoarea nr. 4 639 şi 4 976 — ambele din luna august 1979; Comitetul judeţean Gorj al P.C.R., la scrisoarea nr. 52 539 din noiembrie 1979; Comitetul judeţean Botoşani al P.C.R., la scrisorile nr. 38 519 din luna august 1979 şi 38 713 din luna septembrie 1979; Comitetul de partid al sectorului 6 Bucureşti, la scrisoarea nr. 9 896 din luna mai 1979 ; Consiliul popular al municipiului București, la scrisoarea nr. 8 238 din luna februarie 1979. Gheorghe PIRVAN Conducerea statului de către popor (Urmare din pag. I) aleşi 369 de deputaţi, faţă de 349 în actuala legislatură. Se lărgeşte astfel reprezentarea cetăţenilor în organele puterii de stat, precum şi posibilităţile de exercitare a drepturilor lor constituţionale de a alege şi de a fi aleşi în aceste ori, pod asemănător pentru consiliile populare s-ar stabilit un număr mai mare de circumscripţii electorale. Sunt create în acest fel condiţii ca deputaţii să cunoască mai bine şi mai temeinic problemele ce se ridică în circumscripţia de care răspund, să dezbată cu cetăţenii soluţiile cele mai adecvate, să rezolve operativ multiplele aspecte pe care Ie ridică dezvoltarea circumscripţiilor şi localităţilor respective, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Totodată, printr-o serie de criterii şi norme care au fost stabilite, se urmăreşte să se asigure o reprezentare mai judicioasă in Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare a tuturor categoriilor de cetăţeni, a femeilor, precum şi a membrilor organizaţiilor democraţiei si unităţii socialiste. Sunt prevederi care atestă cu putere preocuparea conducerii de partid şi de stat ca forurile democraţiei noastre reprezentative să-şi perfecţioneze continuu componenţa, pentru a reflecta cit mai fidel schimbările ce se petrec în structura socială, realităţile politice şi sociale ale ţării. O deosebită importantă are faptul că în apropiatele alegeri se vor depune mai multe candidaturi pentru un joc de deputat intr-un număr sporit de circumscripţii electorale — în cazul consiliilor populare comunale ajungindu-se pină la 95 la sută din totalul circumscripţiilor. In felul acesta, cetăţenii exprimă opţiunea pentru acel candidat pe care-l consideră cel mai apt să-l reprezinte in organele puterii. Este evident că extinderea acestei practici va asigura promovarea în Marea Adunare Naţională şi în consiliile populare a celor mai vrednici cetăţeni — muncitori, ţărani, intelectuali, gospodine, oameni ai muncii din toate domeniile de activitate, care au dovedit iniţiativă,, hărnicie, spirit gospodăresc, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru progresul şi înflorirea României socialiste. Caracterul profund democratic al alegerilor este ilustrat de însuşi sistemul de propunere şi alegere a deputaţilor. După cum se ştie, ca urmare a perfecţionărilor aduse de recentul congres, Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, atit prin organizaţiile componente, cit şi prin cele proprii, este cel mai larg şi cel mai reprezentativ organism politic,, incluzind absolut toate categoriile sociale, practic pe toţi cetăţenii ţării. Or, acestui organism atotcuprinzător, despre care intr-adevăr se poate spune că înmănunchează toate forţele politice şi sociale ale naţiunii, îi revine sarcina să facă propunerile de candidaţi. Esenţa democratică a sistemului electoral din ţara noastră este viu ilustrată şi de principiul răspunderii deputaţilor in faţa alegătorilor lor. Şi in acest domeniu se cuvine reliefat progresul substanţial realizat in ultimul timp prin crearea unei instituţii speciale, anume „Tribuna democraţiei“, care asigură un caracter sistematic, periodic, întîlnirilor şi consfătuirilor pe care deputatul are datoria să le organizeze. Este un cadru optim pentru a dezbate toate problemele legate de viaţa şi munca cetăţenilor, de dezvoltarea localităţilor şi, totodată, pentru a face propuneri de îmbunătăţire a activităţii deputatului, cit şi a organului reprezentativ, a urmări modul în care propunerile făcute de alegători sunt rezolvate de către organele competente. Toate acestea demonstrează că nu societatea noastră este pe deplin înfăptuit cadrul instituţional pentru ca voinţa cetăţenilor să fie cit mai fidel oglindită de reprezentanţii lor în organele puterii de stat. Deputaţii sunt aleşi ai poporului, investiţi cu răspunderea civică de a acţiona energic pentru că poporul, în frunte cu clasa muncitoare şi sub conducerea Partidului Comunist Român, să-şi exercite în permanenţă puterea pe care o deţine în mod suveran potrivit măreţei sale cuceriri istorice — prerogativa de unic stăpîn al propriilor destine. De altfel, aceste realităţi se vor evidenţia şi în cursul actualei campanii electorale, când însăşi desfăşurarea adunărilor cetăţeneşti, a întâlnirilor candidaţilor cu alegătorii va prilejui, fără îndoială, o puternică afirmare a spiritului de responsabilitate civică atit din partea viitorilor deputaţi, cit şi a alegătorilor, a hotăririi lor de a acţiona împreună pentru a asigura înfăptuirea in cele mai bune condiţii a hotărîrilor Congresului al XII-lea. SCINTEl A — vineri I februarie 1980 începînd de azi, 1 februarie 1980 Beneficiază de majorarea retribuţiei în etapa a doua oamenii muncii din industria sticlei, porţelanului şi faianţei Actuala legislatură, care se încheie la 9 martie, a fost cea mai fertilă şi în domeniul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al întregului nostru popor. Pe temelia trainică a realizărilor deosebite obţinute în industrie, agricultură, în toate domeniile de activitate se înfăptuieşte cu consecvenţă Programul de creştere a nivelului de trai in perioada 1976— 1980. Una din componentele importante ale acestui program este creşterea retribuţiilor oamenilor muncii din toate domeniile de activitate, cu peste 32 la sută, procent superior celui prevăzut prin plan pentru actualul cincinal. După cum se ştie, la 1 iulie 1977 a început aplicarea, în prima etapă, a majorării retribuţiilor tarifare, in _________________ medie pe economie cu 17 la sută, creşteri mai accentuate acordindu-se oamenilor muncii din industria minieră (19,2 la sută), siderurgie (18,8 la sută), metalurgie neferoasă (18,8 la sută), construcţiimontaj (18,7 la sută) şi altele. Prima etapă a majorării retribuţiilor s-a încheiat cu trei luni mai devreme decit se stabilise iniţial. La 1 august 1979, potrivit hotărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. s-a trecut la aplicarea majorării retribuţiilor în cea de-a doua etapă din actualul cincinal, urmind ca, pină la finele acestui an, toate categoriile de personal muncitor să beneficieze de venituri sporite. Pină la sfîrşitul anului 1979, oamenii muncii din zece ramuri industriale au beneficiat de retribuţii majorate. Începînd de astăzi, 1 februarie, oamenii muncii din industria sticlei, porţelanului şi faianţei vor primi retribuţii majorate, in medie cu 14,1 la sută, adăugîndu-se sporului din prima etapă de majorare, care a fost de 17,2 la sută. Aşadar, actuala legislatură le-a adus celor ce muncesc în acest sector, al făuritorilor de frumos, o creştere a veniturilor de 33,7 la sută, superior mediei pe ţară. Beneficiarii acestei majorări sunt vestiţii sticlari de la Turda, Mediaş, Pădurea Neagră , (judeţul Bihor), Toţrceşti (Timiş)’,* Poiană Codrului (Satu Mare), ca şi cei din întreprindrile noi, moderne, construite la Dorohoi, Buzău, Bucureşti, Scăieni, Tîrnăveni, cei care creează şi produc, la scară industrială, frumoasele obiecte din faianţă şi porţelan, fie că poartă o marcă cu vechi renume, ca „Iris“ din Cluj-Napoca sau mărci în plină afirmare ca acelea ale noilor întreprinderi de la Alba Iulia şi Curtea de Argeş. Pentru a vedea ce reprezintă majorarea retribuţiilor din etapa a doua, ale oamenilor muncii din acest sector, vom apela la citeva exemple. Un muncitor topitor de sticlă, încadrat in categoria 6, treapta a II-a, avea pină acum o retribuţie tarifară netă de 2 050 lei ; după 1 februarie, retribuţia lui va ajunge la 2 468 lei, fiind deci cu 418 lei mai mare. Dacă lucrează în acord şi are un spor de 10 la sută pentru vechime neîntreruptă, venitul realizat in plus se ridică la 480 lei. Iar dacă ne întoarcem la veniturile lui anterioare majorării din prima etapă și luăm în calcul toate elementele de mai sus rezultă că, în această legislatură, respectivul muncitor beneficiază de un spor ce se ridică la 896 lei. Un alt e ________________xemplu: un muncitor sticlar, prelucrător manual de topitură la ţeavă, categoria a 7-a, treapta I, primea, pină acum, o retribuţie tarifară netă de 2183 lei, după majorare el va încasa 2 611 lei, deci o diferenţă in plus ------------------------ de 428 lei, la care se adaugă, fireşte, sporul de muncă în acord şi cel de vechime, calculate la retribuţia mărită. Totalul creşterii : 492 lei. Cîştigul este şi mai evident, dacă avem in vedere că, înainte de majorarea din prima etapă, în 1977, acelaşi muncitor avea o retribuţie de 1 797 lei. în decurs de numai trei ani, cîştigul lui sporeşte cu 936 lei. La rîndul lor, oamenii muncii din întreprinderile de faianţă şi porţelan vor beneficia de sporuri importante ale veniturilor provenite din muncă. Un muncitor cuptorat, ceramică fină şi decor, încadrat în categoria a 4-a, treapta a II-a realizează în plus, după aplicarea majorărilor din ambele etape şi cu adăugarea sporului de vechime, suma de 651 lei ; retribuţia lui va creşte, după 1 februarie, cu 327 lei, de la 1 805 la 2 132 lei. O muncitoare pictor pe sticlă sau pe ceramică fină, categoria a 5-a, treapta a II-a avea pină acum o retribuţie tarifară netă de 1 907 lei , de azi înainte ea va primi 2 285 lei, cu 378 lei mai mult. In acest an, peste 7 435 000 de oameni ai muncii din diferite domenii de activitate vor beneficia de majorarea retribuţiilor din etapa a doua de aplicare a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai, ceea ce relevă in chip convingător grija permanentă a partidului şi statului nostru, personal a secretarului general al partidului, pentru creşterea continuă a calităţii vieţii poporului. Rodica ŞERBAN Se înfăptuieşte cu consecvenţă programul de creştere a nivelului de trai în actualul cincinal Aspect de la Întreprinderea de sticlă din Dorohoi Foto : S. Cristian