Scînteia, martie 1980 (Anul 49, nr. 11671-11697)

1980-03-01 / nr. 11671

PAGINA 2 AU ÎNCEPUT ÎNSĂ LAÎNTĂRILE;­­ * exista in toate magaziile unităţilor agricole seminţele necesare? CINE TERGIVERSEAZĂ AZI PRELUAREA SA NU CAUTE MÎINE EXPLICAŢII PENTRU ÎNTÎRZIEREA CAMPANIEI! A inceput insămînţarea culturilor de primăvară. In cîmpia Banatului, for­maţiile de mecanizatori care lucrează pe terenurile unităţilor agricole Peciu Nou, Jimbolia şi Biled au însămînţat primele suprafeţe cu mazăre. De ase­menea, la Topolovăţu Mare se insămîntează culturile furajere, în curînd şi in alte judeţe, pe măsura încălzirii timpului, va începe însămintarea culturilor din prima epocă. Pentru desfăşurarea nestingherită a acestor lucrări este necesar ca toate pregătirile să fie încheiate. Intre acestea, un loc important ii ocupă asigurarea seminţelor, în ancheta publicată în ziarul nostru din 27 februarie, intitulată „Mai bine decit atunci cînd nu s-a lucrat prea bine nu e un motiv de laudă“, ne-am ocupat de modul cum se desfăşoară transferul de seminţe între judeţe. Se arăta că, deşi ne aflăm la sfîrşitul lunii februarie, nu s-a făcut încă transferul unor cantităţi însemnate de seminţe pentru culturile ce se insămîntează în prima urgentă, subliniindu-se, in concluzie, necesitatea ca Ministerul Agri­culturii şi Industriei Alimentare, organele agricole judeţene să instaureze o ordine desăvîrşită în livrări, deoarece sarcinile privind transferul de se­minţe între judeţe sunt obligatorii pentru toţi şi trebuie îndeplinite cu rigurozitate. în continuarea anchetei noastre, astăzi aducem în discuţie problema preluării seminţelor de către unităţile agricole de la magaziile întreprinde­rilor pentru valorificarea cerealelor. Ce arată, în această privinţă, situaţia „la zi“ în judeţele Buzău, Bacău şi Mureş , BUZĂU . In general, preluarea se­minţelor de către unităţile agricole este avansată. Spunem „în general“, pentru că in timp ce unele coopera­tive agricole au in magazii întreaga cantitate de seminţă, in cele ale al­tora bate vintul. Să exemplificăm. Toate unităţile agricole de stat, pre­cum şi cooperativele agricole din Padina, Puieşti, Smeeni, Cîmpeni, Florica, Limpezişu şi din alte locali­tăţi au preluat şi transportat semin­ţele repartizate, în schimb, cele din Podgoria, Murgeşti, Buda şi Pardoşi nu au ridicat pină acum nici un kilo­gram de sămînţă. Cele din Brăieşti, Cozieni şi Odăile Înregistrează mari restanţe la preluarea seminţei de floarea-soarelui şi porumb. O tergi­versare de netolerat acum, cînd se apropie declanşarea campaniei agri­cole. Ce a împiedicat preluarea se­minţelor? „Nu există cauze serioase , ne răspunde tovarăşul Gheorghe Drăgoi, director adjunct al direcţiei agricole judeţene. Au fost asigurate toate seminţele necesare, cu excepţia lucernei, care urmează să sosească de la staţiile de decusculare din Braşov şi Botoşani. Totul se datoreşte como­dităţii şi lipsei de răspundere a unor cadre de conducere şi specialiştilor din unităţile respective. Au fost luate măsuri energice ca in aceste zile să se intensifice ritmul transportării se­minţelor repartizate“, în ziarul nostru din 27 februarie se cri­tica faptul că judeţul Buzău mai avea de expediat altor judeţe mari canti­tăţi de porumb şi soia. Referitor la această problemă, tovarăşa Marcela Vernescu, contabil-şef la centrul de seminţe Buzău, ne-a declarat : „Am trimis întreaga cantitate de seminţe repartizată iniţial, iar astăzi, 29 fe­bruarie, se încarcă cele 20 tone de soia pentru judeţul Ialomiţa, care vor fi expediate în cursul zilei de sâmbătă. Ministerul Agriculturii ne-a repartizat să livrăm suplimentar 150 tone porumb în judeţele Covasna şi Bacău, ce se vor trimite în zilele următoare“. Iată cum se face In pri­pă un lucru care putea fi Încheiat de mult. BACAU : Aceleaşi situaţii — bune şi rele — in ce priveşte preluarea se­minţelor. Gospodarii harnici au transportat de la centrul judeţean de seminţe si şi-au depozitat cu grijă in magazii cantităţile necesare. Aşa sunt cooperativele agricole din cadrul consiliilor agroindustriale Răcăciuni, Sascut, Tătărăşti, Hemeiuşi, Filipeşti. în schimb, cele din comunele Damie­­neşti, Ooloneşti, Ungureni şi altele, pînă la această dată n-au ridicat de la centrul de seminţe nici un bob din cantităţile repartizate. Prin magaziile cooperativelor agricole din aceste co­mune suflă vintul. N-au fost preluate nici seminţele de trifoi, nici cele de sorg, fioarea-soarelui şi nici cele de porumb. Motivul : lipsesc, chipurile, mijloacele de transport. Lucru neade­vărat, în unele cazuri se manifestă tendinţa unor specialişti şi cadre de conducere de a tergiversa această importantă acţiune pentru simplul motiv că „mai este destul timp“. Dar să vedem ce se­­intimplă la centrul judeţean de seminţe. în ziua raidului, graficul prevedea să vină şi să preia cantităţile planificate unită­ţile din cadrul consiliului agroindus­trial Parincea. Pină la ora prinzului, de la cooperativele agricole din Un­gureni şi Pinceşti nu sosise nici o maşină. Aceste unităţi aveau de ridi­cat sămînţă de trifoi, lucerna, fioarea­­soarelui, in pentru ulei şi porumb, în judeţul Bacău se cultivă mari supra­feţe cu ovăz, fioarea-soarelui, sfeclă furajeră , culturi care trebuie insa­­minţate la timpul optim pentru a se obţine recolte bogate. Or, pină acum, au fost preluate doar jumătate din cantităţile de seminţe necesare, restul sunt in magazii. Printre cooperativele care se lasă mult aşteptate să preia seminţele se numără şi cele din Hu­­ruieşti, Tamaşi, Odobeşti, unităţi care­e află la câţiva kilometri la Bacău. MUREŞ : Din datele furnizate de Centrul de seminţe­­rezultă că, pe judeţ, abia a fost preluată, pină la 29 februarie, 75 la sută din cantitatea de seminţe pentru culturile din epo­ca I. Cîteva exemple. Unităţile agri­cole nu au ridicat, între altele, 515 tone de orzoaica, 67 tone de ovăz, 7 tone sfeclă furajeră, 5 tone sorg, 1,1 tone sămînţă de gulii furajere. Mari restanţe au cooperativele agri­cole Miercurea Niraj, Chiheru, Criş, Tirimia, Cosma, Rîpa, Albeşti. Aces­tea n-au preluat decit cantităţi foar­te mici de seminţe, iar restanţele la unele sortimente — orzoaică, mai ales — sunt de ordinul zecilor de tone. A existat vreun motiv care să de­termine această intirziere ? „Nici unul­­ ne răspunde inginerul Ovi­­diu Tomuleţ, şeful centrului pentru condiţionarea şi valorificarea semin­ţelor al I.U.C.P.T. Mureş. în acest an pregătirile au demarat mai devreme decit in anii precedenţi. Exceptind sfecla de zahăr monogermă, pe care urmează să o primim din alt judeţ, dispunem de întreaga cantitate de sămînţă planificată. Cu o preocupare mai susţinută din partea consiliilor unice agroindustriale, a cadrelor de conducere din cooperativele agricole, săminţa putea ajunge în unităţi la termenul stabilit — 23 februarie a.c.“. Ne-am oprit in cîteva unităţi din raza consiliului agroindustrial Un­­gheni-Mureş. La sediul consiliului, inginerul-şef Aurel Hădărean ne spune referitor la seminţe : „Nu stăm prea bine cu preluarea“. Cau­zele ? întrebarea râmîne fără răs­puns. Şi e normal, deoarece nu a existat nici o cauză obiectivă care să ducă la tergiversarea acţiunii de preluare a seminţelor. Aşa se face că­ magaziile unor unităţi sunt goale, cu toate că suprafeţele ce urmează a fi însămânţate cu culturi din epoca I însumează, în acest consiliu, peste 1 200 hectare. Este vorba de orzoaică, in, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. în afară de 20 tone de orzoaică, preluată integral, din cele­lalte seminţe nu au ajuns în unităţi decit cantităţi mici. Situaţia e şi mai critică in cazul inului — plantă ce se cultivă pentru prima dată la cooperativele agricole Cerghid, Gh. Doja, Tirimia şi Crăciuneşti. în aces­te unităţi, specialiştii, şi nu numai ei, nu ştiau încă exact ce cantitate de sămînţă trebuia preluată pentru această cultură. ..Deocamdată ne preocupă fertilizarea solului. N-am idee cită sămînţă avem repartizată pentru această cultură“ , ne spune Porfirie Roman, preşedintele C.A.P. Cerghid. Ce se desprinde din această anchetă ? Că unităţile agricole mai au de pre­luat cantităţi însemnate de seminţe, chiar pentru culturile care se însămin­­ţează în prima epocă. Desigur, procurarea lor constituie o îndatorire de mare răspundere a cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole. Dar sarcini mari revin in această direcţie şi organelor agricole judeţene, centre­lor de seminţe. Specialiştii acestora nu trebuie să-şi reducă activitatea doar la repartizarea seminţelor pe unităţi. Datoria lor este să asigure ca ele să ajungă în timpul cel mai scurt acolo unde vor fi folosite, să urmărească mo­dul cum sunt depozitate şi păstrate. Insăminţările au început şi, in curind, campania agricolă de primăvară se va desfăşura din plin. Toate seminţele să ajungă in unităţi ! Anchetă realizată de D. DAJVAILA, Gh. BALTA, Gh. GIURGIU * (Urmare din pag. I) permită, aşa cum s-a subliniat şi la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., grăbirea execuţiei uti­lajului tehnologic, livrarea la terme­nele stabilite sau chiar mai devreme a acestuia către şantierele ţării, pentru a contribui pe această cale la asigu­rarea intrării la datele prevăzute in funcţiune a noilor capacităţi, la reali­zarea integrală a planului de inves­tiţii. Totodată, sunt înfăţişate preo­cupările permanente ale colectivului pentru gospodărirea raţională a me­talului, diminuarea consumului de energie şi a cheltuielilor de produc­ţie, sporirea eficienţei întregii activi­tăţi , laturi definitorii ale proce­sului de afirmare a noii calităţi. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu analizează îm­preună cu conducerea ministerului de resort, cu cadrele din conducerea Centralei industriale şi întreprinderii perspectivele de dezvoltare a unităţii. Se arată ca, in vederea îndeplinirii programului prioritar indicat de conducerea partidului şi statului pri­vind dezvoltarea şi diversificarea producţiei de utilaj tehnologic pentru industria alimentară şi tehnica fri­gului, întreprinderea va asimila şi prelua, in anii următori, un volum şi o gamă importantă de asemenea in­stalaţii — ea devenind in viitorul cin­cinal unitate coordonatoare în pro­ducţia utilajului pentru industria ali­mentară. în acest scop, pînă în 1985, aici vor intra în circuitul productiv noi capacităţi, care vor asigura reali­zarea, între altele, a instalaţiilor complete pentru fabricarea zahărului, uleiului, laptelui, berei şi a utilajelor pentru unităţile de panificaţie şi conserve. Secretarul general al partidului, apreciind succesele înregistrate de acest destoinic colectiv bucureştean, i-a adresat calde felicitări şi a indi­cat, totodată, că este necesar să se persevereze într-o măsură şi mai accentuată în direcţia perfecţionării fabricaţiei, sporirii productivităţii muncii, ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Se vizitează, în continuare,­­ BRICA ÎNTREPRINDERII „VULCAN" pentru cazane ener­getice de pe platforma industrială Berceni, importantă investiţie a ac­tualului cinci­tal. Prin gradul supe­rior de dotare, prin complexitatea agregatelor ce se realizează aici şi procedeele tehnologice de înaltă efi­cienţă utilizate, fabrica reprezintă tuna din cele mai moderne unităţi ale industriei noastre. Aici au fost exe­cutate importantele utilaje energetice pentru înzestrarea termocentralelor Rovinari şi Turceni. Aici se execută primele cazane, in premieră naţiona­lă, care folosesc, la termocentrala de la Anina, şisturile bituminoase. în momentul de faţă se află în diferite faze de execuţie cazanele de 420 tone/oră pentru termocentralele de la Borzeşti, Giurgiu, Năvodari-Midia, Zalău, precum şi cazanele de apă fierbinte, de mare capacitate, pentru centralele de termoficare din Craiova, Focşani şi Zalău. Produsele între­prinderii „Vulcan“ sunt exportate in peste 40 de ţări. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în această nouă unitate bucureşteană are Ioc in atmosfera de puternic entuziasm caracteristică în­tâlnirilor secretarului general al partidului cu oamenii muncii din În­treaga ţară, constructorii de maşini de aici fiind mîndri şi bucuroşi că pot raporta conducătorului partidului şi statului succese importante în activi­tatea lor, ca urmare a transpunerii in viaţă a indicaţiilor şi recomandă­rilor primite in timpul dialogurilor anterioare cu colectivul de muncă de la „Vulcan“. Astfel, directorul unităţii, Petre Fluture, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că întreprinderea „Vulcan“ este capabilă, în prezent, să realizeze întregul necesar de cazane energetice, industriale și de apă fierbinte de care economia noastră are nevoie, eliminînd din anul aces­ta orice import in acest domeniu. Gazdele subliniază, de asemenea, că a început fabricarea de cazane spe­ciale pentru recuperarea resurselor energetice de pe marile platforme ale metalurgiei și chimiei. In mod firesc, în centrul dialogu­lui secretarului general al partidu­lui cu factorii de răspundere ai în­treprinderii, cu specialiștii care lu­crează aici s-au situat probleme le­gate de realizarea in continuare a unor agregate capabile să valorifice resursele energetice ieftine de care dispune economia noastră naţională, în special a cărbunilor inferiori, în acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că activita­tea întreprinderii se axează, in pre­zent, pe asimilarea întregii game de cazane care să folosească lignit şi şisturi bituminoase, astfel incit, in următorii 2—3 ani, ponderea energiei electrice­ şi termice produse pe baza combustibililor solizi inferiori să crească substanţial. Este aceasta deci o contribuţie importantă la reali­zarea obiectivului fixat de Congresul al XII-lea al partidului ca Româ­nia să devină independentă din punct de vedere energetic in următorii zece­­ ani. Vizitind hala de foto-agregate, to­varăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoş­tinţă de preocupările constructorilor de maşini de la „Vulcan" în direc­ţia creşterii randamentelor cazanelor energetice in paralel cu reducerea consumurilor specifice de combusti­bil, fabricarea de cazane capabile să utilizeze diferite resurse energetice. Apreciind aceste realizări, preocu­pările colectivului de la „Vulcan“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, totodată, să se acţioneze în continua­re in direcţia modernizării construc­ţiei de cazane, atît sub raportul va­­lorificării combustibililor inferiori, cit şi al creşterii randamentelor. De a­­semenea, s-a recomandat conducerii unităţii, ministerului şi centralei in­dustriale de resort să se acorde pe mai departe o atenţie sporită folo­sirii judicioase a spaţiilor de pro­ducţie, sporirii capacităţii de lucru a utilajelor, îmbunătăţirii tehnologii­lor. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă unul din cele mai re­prezentative produse ale industriei de utilaj energetic : cazanul de 1035 tone abur pe oră, căruia i s-au a­­­­dus recent importante perfecţionări, mărindu-i-se astfel considerabil ran­damentul pe seama omogenizării combustibililor folosiţi. Legat de a­­ceasta, secretarul general al partidu­lui a indicat conducerii întreprinde­rii şi ministerului de resort să se folosească şi experienţa altor ţări în omogenizarea şi pregătirea prin uscare a combustibililor inferiori fo­losiţi la asemenea cazane. Se vizitează în continuare secţia unde sunt realizate subansamblele destinate cazanelor energetice care lucrează sub presiune şi care repre­zintă adevărate lucrări tehnice de artă. Aici sunt folosite procedee teh­nologice dintre cele mai moderne. Sunt prezentate secretarului general al partidului diferite maşini şi agrega­te produse după concepţie proprie in cadrul programului de autoutilare. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe con­structorii de maşini de la întreprin­derea „Vulcan“, indemnîndu-i să folo­sească din plin, cu rezultate cit mai bune, tehnica de care dispun, să ac­ţioneze pentru continua, modernizare şi diversificare a agregatelor energe­tice pe care le produc, în concordan­ţă cu necesităţile economiei noastre naţionale. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu continuă la ÎN­TREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE — una din cele mai im­portante unităţi ale industriei noas­tre constructoare de maşini — care Îşi aduce o contribuţie hotăritoare la Înzestrarea cu utilaje tehnologice de mare complexitate a economiei ro­mâneşti, precum şi la pregătirea fabricaţiei utilajelor pentru prima centrală atomoelectrică românească. Primirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu are loc in faţa secţiei de utilaj tehnologic greu — una din ca­pacităţile de producţie intrate recent în funcţiune, a cărei construcţie a fost hotărită de secretarul general al partidului cu prilejul participării sale in anul 1978 la adunarea generală a oamenilor muncii de la I.M.G.B. Discuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţii ministe­rului şi centralei de resort, cu specia­liştii uzinei a cuprins, şi aici, o vastă problematică consacrată dezvoltării producţiei de utilaje moderne, desti­nate unor importante sectoare ale industriei, folosirii cu maximum de randament a capacităţilor de care dispune întreprinderea, asimilării în ţară a unor scule şi dispozitive de mare randament, în vederea renun­ţării la importurile costisitoare, îm­bunătăţirii tehnologiilor de obţinere a oţelurilor înalt aliate, necesare pro­ducerii utilajelor din ce in ce mai complexe prevăzute in programele de fabricaţie ale uzinei, reducerii consu­murilor de materiale şi energie şi sporirii pe această cale a eficienţei Întregii activităţi. Directorul întreprinderii, ing. Ema­nuel Babici, prezintă programul de extindere a unităţii, care prevede crearea de noi capacităţi, atît de turnare, cit şi de prelucrare, ce vor permite o creştere importantă a pro­ducţiei unităţii. De asemenea, secre­tarul general al partidului este in­format că secţia de utilaj tehnolo­gic greu va fi terminată înainte de termen, ceea ce va da posibilitatea colectivului să treacă mai repede la execuţia unor utilaje complexe, so­licitate de industriile metalurgică, chimică şi navală, în continuare sunt analizaţi prin­cipalii indicatori ai întreprinderii. S-a arătat, în acest context, câ, faţă de 1977, producţia netă a sporit cu 15 la sută în 1979, pentru ca în 1980 să crească cu 41,6 la sută. De aseme­nea, producţia-marfă va creşte în a­­cest an cu 55,3 la sută. De la în­ceputul cincinalului, aici s-a realizat o producţie suplimentară de 1,2 mi­liarde lei, calculele preliminare ară­­tînd că aceasta va ajunge la 2 mi­liarde la finele anului 1980. înnoi­rea producţiei, sarcină prioritară tra­sată de secretarul general al parti­dului, a mobilizat forţele de crea­ţie ale întregului colectiv, care a reu­şit să ridice ponderea produselor noi şi reproiectate la 72,4 la sută din totalul fabricaţiei. Intre realizările mai importante din ultimul an ob­ţinute aici se numără mari instala­ţii şi utilaje pentru industriile si­derurgică, chimică şi alte ramuri ale economiei naţionale. Au fost produ­se, de asemenea, turbine şi genera­toare electrice pentru parteneri din Iordania, Siria, Egipt, Filipine etc. Secretarului general al partidului ii sunt prezentate, in secţiile de fa­bricaţie vizitate, unele din piesele­­gigant cu înalt grad de prelucrare, care solicită din plin capacitatea de pregătire a muncitorilor. Este vorba de arbori cotiţi pentru mo­toarele navale de 30 000 CP şi 7 400 CP, piesele pentru mori de ciment de 3 000 t, turbine,, generatoare şi ro­toare de diferite puteri, care pentru laminoare, convertizoare, polimeriza­­­tori etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat aprecieri faţă de nivelul calitativ ridicat al produselor, la a­­dresa calităţii muncii acestui harnic colectiv. Secretarul general al partidului a examinat, totodată, o microexpoziţie cu scule şi dispozitive, cu care prilej a indicat să se acţioneze pentru pro­ducerea în ţară de scule cu randa­mente sporite. în acest sens, s-a re­levat importanţa colaborării cu Insti­tutul politehnic din Bucureşti, evi­­denţiindu-se necesitatea unei mai strînse legături şi între învăţămint­­cercetare şi producţie în vederea re­zolvării problemelor ivite in procesul productiv. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a consacrat apoi o parte a vizitei ana­lizării modului in care a fost pregă­tită şi se desfăşoară fabricaţia echi­pamentelor centralelor atomoelectrică şi a turbinelor de 660 MW. în acest sens, gazdele prezintă secretarului ge­neral al partidului utilaje de mare complexitate tehnologică, care vor avea o contribuţie hotăritoare în fa­bricarea ansamblelor şi subansamble­­lor din dotarea echipamentelor res­pective, între acestea se numără pri­mul strung românesc de 16 metri produs la I.M.U.A.B. şi care funcţio­nează aici cu rezultate foarte bune şi presa hidraulică de 12 000 tone for­ţă, utilaj unic produs în ţara noastră, realizare de mare pres­tigiu a acestui colectiv şi a în­tregii industrii româneşti construc­toare de maşini. Intrarea în funcţiu­ne a acestui utilaj va permite pro­ducerea în ţară a rotoarelor, gene­ratoarelor şi altor utilaje pentru vii­toarea centrală atomoelectrică, pre­cum şi a altor piese de mare gabarit ce vor intra in componenta unor uti­laje metalurgice şi chimice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat asupra caracteristicilor aces­tei piese, realizată in proporţie de 90 la sută in uzină, capabilă să forjeze lingouri de pină la 450 tone şi cu un diametru de 3 900 mm. Avind o înăl­ţime de 24 m şi o greutate de 6 000 t, presa, printre puţinele de acest fel din lume, este dotată cu un calcula­tor de proces care permite progra­marea tuturor operaţiilor de forjare, precum şi cu instalaţii de presiune de pînă la 320 atmosfere. Realizarea acestui adevărat colos, de o deosebită complexitate tehnolo­gică, a impus colectivului de aici fo­losirea unor tehnici de mare dificul­tate în fabricarea pieselor componen­te, de înaltă precizie. Alături de oa­menii muncii de la I.M.G.B., o con­tribuţie însemnată la asimilarea şi instalarea acestei prese au adus-o şi colectivele de la Institutul de cer­cetare şi proiectare tehnologică pen­tru sectoarele calde, precum şi cel de la întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaj, care au reuşit să devanseze cu aproape doi ani construcţia şi montajul utilajului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat in camera de comandă, unde i se adresează rugămintea celor pre­zenţi să inaugureze probele mecanice ale acestei prese. în aplauzele celor prezenţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu acţionează maneta de pornire a utilajului, care începe să funcţioneze. Secretarul general al partidului fe­licită cu căldură pe muncitorii şi spe­cialiştii care au colaborat la con­struirea utilajului, întregul colectiv al întreprinderii, urîndu-i noi succes d­in activitatea de viitor, în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu străbate hala tur­nătoriei şi oţelăriei uzinei, unde in­dică să fie luate măsuri de moderni­zare în continuare, de extindere a capacităţilor de producţie, în vederea turnării lingourilor de 450 tone şi ela­borării de oţeluri înalt aliate. Mulţumind din inimă pentru apre­cierile făcute, pentru indicaţiile pri­mite, cadrele de conducere ale între­prinderii se angajează să depună toa­te eforturile in vederea îndeplinirii întocmai a sarcinilor deosebite ce le revin în acest an şi in viitorul cin­cinal în direcţia dotării economiei naţionale cu utilaje de înaltă tehni­citate. (Continuare in pag. a IlI-a) TOVARĂŞUL NUM­TEAUSESCU A CONTINUAT IERI VIZITA DE LUCRU IN CAPITALA Discuţia despre perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie la întreprinderea „Vulcan" In sectoarele întreprinderii mecanice de utilaj chimic sint prezentate cîteva * vor lua drumul șantierelor din noile produse care in scurt timp SClNTEIA — simbätä 1 martie 1980 Votul nostru de la 9 martie (Urmare din pag. I) partizarea mai judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, iar prin aceasta creşterea potenţialului economic al tuturor judeţelor, ridi­carea generală a nivelului economic şi a gradului de civilizaţie a fiecărui judeţ. Se reflectă, totodată, limpede în aceasta consecventa cu care parti­dul îmbină, in politica sa de ampla­sare raţională a forţelor de produc­ţie, considerentele de eficienţă eco­nomică cu cele sociale, precum şi cu preocuparea pentru aplicarea politicii sale nationale. Intr-adevăr, prin dez­voltarea puternică a forţelor de pro­ducţie în toate judeţele ţării, inclu­siv în zonele unde, alături de ro­mâni, trăiesc oameni ai muncii de alte naţionalităţi, se creează premise­le necesare asigurării efective a de­plinei egalităţi în drepturi a tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţio­nalitate, astfel incit să se bucure deo­potrivă de condiţii superioare de trai, în spiritul echităţii socialiste. Este sugestiv faptul că, faţă de anul 1965, cînd producţia minimă pe locuitor era de peste 2,1 ori mai mică (8 657 lei) faţă de media pe ţară, la sfîrşitul vii­torului cincinal această diferenţă va reprezenta doar 23 la sută, ilustrind grăitor procesul de apropiere a jude­ţelor în ce priveşte nivelul de dezvol­tare economică. Prevederile noului cincinal privind creşterea pină în anul 1985 la cel pu­ţin 400 a numărului persoanelor ocu­pate la 1 000 de locuitori ilustrează, deopotrivă, procesul de înlăturare a decalajului între judeţe în ce priveşte posibilităţile de participare a cetăţe­nilor la activitatea economico-socială cit mai aproape de localitatea unde domiciliază. Astfel, in Botoşani, Su­ceava, Vaslui, Iaşi, Maramureş şi alte judeţe cu ritm mai accentuat de creştere a populaţiei şi excedent al forţei de muncă sunt repartizate cu prioritate noi obiective industriale, creîndu-se un mare număr de locuri de muncă, în felu­l acesta amplasarea judicioasă a obiectivelor industriale în viitorul cincinal determină repar­tizarea echitabilă a noilor locuri de muncă, paralel cu o mai mare sta­bilitate a forţei de muncă, limitarea atragerii de forţă de muncă supli­mentară din alte judeţe, atenuarea tendinţei de migrare spre marile centre industriale, precum şi a nave­­t Omului, croarea treptată a unui e­chilibru privind ocuparea forţei de muncă pe ansamblul teritoriului na­ţional. Amintindu-ne de epocile „pa­triarhale“ cînd centrele industriale erau încă „oaze“ într-o ţară pe care cercurile guvernante urmăreau să o menţină in situaţia de stat „emina­mente agricol“, uriaşa forţă trans­formatoare a orînduirii socialiste este ilustrată strălucit de faptul că pînă in 1985 toate oraşele şi comunele ţă­rii vor dispune de unităţi cu activi­tate industrială. Pe planul noilor elemente calitati­ve caracterizînd dezvoltarea econo­mico-socială a României în profil te­ritorial pe anii 1981—1985 retine, de asemenea, atenţia orientarea spre o mai armonioasă dezvoltare a locali­tăţilor in cadrul fiecărui judeţ. Prin amplasarea in localităţile mai puţin dezvoltate a unor unităţi economice de dimensiuni mai reduse, îndeosebi din industria prelucrătoare, se vor crea condiţii atît pentru dezvoltarea mai rapidă a oraşelor mici, cit şi pentru transformarea in oraşe agro­industriale a încă 110 centre comu­nale. Dacă la aceasta adăugăm construi­rea a­­ 100 000 de apartamente (la care se vor adăuga aproximativ 100 000 locuinţe realizate de populaţie in regie proprie), a numeroase şcoli, cămine pentru nefamilişti, grădiniţe, spitale, a unor importante dotări e­­dilitar-gospodăreşti, se vădeşte faptul că politica partidului de dezvoltare armonioasă, echilibrată a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării va determina profunde schimbări înnoi­toare nu numai pe plan economic, ci şi social, reprezentînd un factor de­cisiv în transformarea fiecărei locali­tăţi intr-un centru economic şi social puternic, bine dotat din punct de ve­dere edilitar, sanitar, comercial şi cultural, capabil să asigure locuitori­lor posibilităţi de continuă perfecţio­nare a pregătirii profesionale şi cul­turale, condiţii mereu mai bune de muncă şi de trai, un nivel superior de civilizaţie socialistă. Votul nostru la 9 martie va fi un vot pentru politic« partidului de am­plă «­ Intensă dezvoltare economico­­socială a tuturor judeţelor, de înflo­rire a oraşelor şi satelor, expresia concludentă a «fortului general pen­tru ridicarea continuă a gradului de bunăstare a tuturor cetăţenilor, în spiritul profundului umanism al so­cietăţii noastre socialiste.

Next