Scînteia, martie 1980 (Anul 49, nr. 11671-11697)
1980-03-01 / nr. 11671
PAGINA 2 AU ÎNCEPUT ÎNSĂ LAÎNTĂRILE; * exista in toate magaziile unităţilor agricole seminţele necesare? CINE TERGIVERSEAZĂ AZI PRELUAREA SA NU CAUTE MÎINE EXPLICAŢII PENTRU ÎNTÎRZIEREA CAMPANIEI! A inceput insămînţarea culturilor de primăvară. In cîmpia Banatului, formaţiile de mecanizatori care lucrează pe terenurile unităţilor agricole Peciu Nou, Jimbolia şi Biled au însămînţat primele suprafeţe cu mazăre. De asemenea, la Topolovăţu Mare se insămîntează culturile furajere, în curînd şi in alte judeţe, pe măsura încălzirii timpului, va începe însămintarea culturilor din prima epocă. Pentru desfăşurarea nestingherită a acestor lucrări este necesar ca toate pregătirile să fie încheiate. Intre acestea, un loc important ii ocupă asigurarea seminţelor, în ancheta publicată în ziarul nostru din 27 februarie, intitulată „Mai bine decit atunci cînd nu s-a lucrat prea bine nu e un motiv de laudă“, ne-am ocupat de modul cum se desfăşoară transferul de seminţe între judeţe. Se arăta că, deşi ne aflăm la sfîrşitul lunii februarie, nu s-a făcut încă transferul unor cantităţi însemnate de seminţe pentru culturile ce se insămîntează în prima urgentă, subliniindu-se, in concluzie, necesitatea ca Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, organele agricole judeţene să instaureze o ordine desăvîrşită în livrări, deoarece sarcinile privind transferul de seminţe între judeţe sunt obligatorii pentru toţi şi trebuie îndeplinite cu rigurozitate. în continuarea anchetei noastre, astăzi aducem în discuţie problema preluării seminţelor de către unităţile agricole de la magaziile întreprinderilor pentru valorificarea cerealelor. Ce arată, în această privinţă, situaţia „la zi“ în judeţele Buzău, Bacău şi Mureş , BUZĂU . In general, preluarea seminţelor de către unităţile agricole este avansată. Spunem „în general“, pentru că in timp ce unele cooperative agricole au in magazii întreaga cantitate de seminţă, in cele ale altora bate vintul. Să exemplificăm. Toate unităţile agricole de stat, precum şi cooperativele agricole din Padina, Puieşti, Smeeni, Cîmpeni, Florica, Limpezişu şi din alte localităţi au preluat şi transportat seminţele repartizate, în schimb, cele din Podgoria, Murgeşti, Buda şi Pardoşi nu au ridicat pină acum nici un kilogram de sămînţă. Cele din Brăieşti, Cozieni şi Odăile Înregistrează mari restanţe la preluarea seminţei de floarea-soarelui şi porumb. O tergiversare de netolerat acum, cînd se apropie declanşarea campaniei agricole. Ce a împiedicat preluarea seminţelor? „Nu există cauze serioase , ne răspunde tovarăşul Gheorghe Drăgoi, director adjunct al direcţiei agricole judeţene. Au fost asigurate toate seminţele necesare, cu excepţia lucernei, care urmează să sosească de la staţiile de decusculare din Braşov şi Botoşani. Totul se datoreşte comodităţii şi lipsei de răspundere a unor cadre de conducere şi specialiştilor din unităţile respective. Au fost luate măsuri energice ca in aceste zile să se intensifice ritmul transportării seminţelor repartizate“, în ziarul nostru din 27 februarie se critica faptul că judeţul Buzău mai avea de expediat altor judeţe mari cantităţi de porumb şi soia. Referitor la această problemă, tovarăşa Marcela Vernescu, contabil-şef la centrul de seminţe Buzău, ne-a declarat : „Am trimis întreaga cantitate de seminţe repartizată iniţial, iar astăzi, 29 februarie, se încarcă cele 20 tone de soia pentru judeţul Ialomiţa, care vor fi expediate în cursul zilei de sâmbătă. Ministerul Agriculturii ne-a repartizat să livrăm suplimentar 150 tone porumb în judeţele Covasna şi Bacău, ce se vor trimite în zilele următoare“. Iată cum se face In pripă un lucru care putea fi Încheiat de mult. BACAU : Aceleaşi situaţii — bune şi rele — in ce priveşte preluarea seminţelor. Gospodarii harnici au transportat de la centrul judeţean de seminţe si şi-au depozitat cu grijă in magazii cantităţile necesare. Aşa sunt cooperativele agricole din cadrul consiliilor agroindustriale Răcăciuni, Sascut, Tătărăşti, Hemeiuşi, Filipeşti. în schimb, cele din comunele Damieneşti, Ooloneşti, Ungureni şi altele, pînă la această dată n-au ridicat de la centrul de seminţe nici un bob din cantităţile repartizate. Prin magaziile cooperativelor agricole din aceste comune suflă vintul. N-au fost preluate nici seminţele de trifoi, nici cele de sorg, fioarea-soarelui şi nici cele de porumb. Motivul : lipsesc, chipurile, mijloacele de transport. Lucru neadevărat, în unele cazuri se manifestă tendinţa unor specialişti şi cadre de conducere de a tergiversa această importantă acţiune pentru simplul motiv că „mai este destul timp“. Dar să vedem ce seintimplă la centrul judeţean de seminţe. în ziua raidului, graficul prevedea să vină şi să preia cantităţile planificate unităţile din cadrul consiliului agroindustrial Parincea. Pină la ora prinzului, de la cooperativele agricole din Ungureni şi Pinceşti nu sosise nici o maşină. Aceste unităţi aveau de ridicat sămînţă de trifoi, lucerna, fioareasoarelui, in pentru ulei şi porumb, în judeţul Bacău se cultivă mari suprafeţe cu ovăz, fioarea-soarelui, sfeclă furajeră , culturi care trebuie insaminţate la timpul optim pentru a se obţine recolte bogate. Or, pină acum, au fost preluate doar jumătate din cantităţile de seminţe necesare, restul sunt in magazii. Printre cooperativele care se lasă mult aşteptate să preia seminţele se numără şi cele din Huruieşti, Tamaşi, Odobeşti, unităţi caree află la câţiva kilometri la Bacău. MUREŞ : Din datele furnizate de Centrul de seminţerezultă că, pe judeţ, abia a fost preluată, pină la 29 februarie, 75 la sută din cantitatea de seminţe pentru culturile din epoca I. Cîteva exemple. Unităţile agricole nu au ridicat, între altele, 515 tone de orzoaica, 67 tone de ovăz, 7 tone sfeclă furajeră, 5 tone sorg, 1,1 tone sămînţă de gulii furajere. Mari restanţe au cooperativele agricole Miercurea Niraj, Chiheru, Criş, Tirimia, Cosma, Rîpa, Albeşti. Acestea n-au preluat decit cantităţi foarte mici de seminţe, iar restanţele la unele sortimente — orzoaică, mai ales — sunt de ordinul zecilor de tone. A existat vreun motiv care să determine această intirziere ? „Nici unul ne răspunde inginerul Ovidiu Tomuleţ, şeful centrului pentru condiţionarea şi valorificarea seminţelor al I.U.C.P.T. Mureş. în acest an pregătirile au demarat mai devreme decit in anii precedenţi. Exceptind sfecla de zahăr monogermă, pe care urmează să o primim din alt judeţ, dispunem de întreaga cantitate de sămînţă planificată. Cu o preocupare mai susţinută din partea consiliilor unice agroindustriale, a cadrelor de conducere din cooperativele agricole, săminţa putea ajunge în unităţi la termenul stabilit — 23 februarie a.c.“. Ne-am oprit in cîteva unităţi din raza consiliului agroindustrial Ungheni-Mureş. La sediul consiliului, inginerul-şef Aurel Hădărean ne spune referitor la seminţe : „Nu stăm prea bine cu preluarea“. Cauzele ? întrebarea râmîne fără răspuns. Şi e normal, deoarece nu a existat nici o cauză obiectivă care să ducă la tergiversarea acţiunii de preluare a seminţelor. Aşa se face că magaziile unor unităţi sunt goale, cu toate că suprafeţele ce urmează a fi însămânţate cu culturi din epoca I însumează, în acest consiliu, peste 1 200 hectare. Este vorba de orzoaică, in, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. în afară de 20 tone de orzoaică, preluată integral, din celelalte seminţe nu au ajuns în unităţi decit cantităţi mici. Situaţia e şi mai critică in cazul inului — plantă ce se cultivă pentru prima dată la cooperativele agricole Cerghid, Gh. Doja, Tirimia şi Crăciuneşti. în aceste unităţi, specialiştii, şi nu numai ei, nu ştiau încă exact ce cantitate de sămînţă trebuia preluată pentru această cultură. ..Deocamdată ne preocupă fertilizarea solului. N-am idee cită sămînţă avem repartizată pentru această cultură“ , ne spune Porfirie Roman, preşedintele C.A.P. Cerghid. Ce se desprinde din această anchetă ? Că unităţile agricole mai au de preluat cantităţi însemnate de seminţe, chiar pentru culturile care se însăminţează în prima epocă. Desigur, procurarea lor constituie o îndatorire de mare răspundere a cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole. Dar sarcini mari revin in această direcţie şi organelor agricole judeţene, centrelor de seminţe. Specialiştii acestora nu trebuie să-şi reducă activitatea doar la repartizarea seminţelor pe unităţi. Datoria lor este să asigure ca ele să ajungă în timpul cel mai scurt acolo unde vor fi folosite, să urmărească modul cum sunt depozitate şi păstrate. Insăminţările au început şi, in curind, campania agricolă de primăvară se va desfăşura din plin. Toate seminţele să ajungă in unităţi ! Anchetă realizată de D. DAJVAILA, Gh. BALTA, Gh. GIURGIU * (Urmare din pag. I) permită, aşa cum s-a subliniat şi la recenta consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., grăbirea execuţiei utilajului tehnologic, livrarea la termenele stabilite sau chiar mai devreme a acestuia către şantierele ţării, pentru a contribui pe această cale la asigurarea intrării la datele prevăzute in funcţiune a noilor capacităţi, la realizarea integrală a planului de investiţii. Totodată, sunt înfăţişate preocupările permanente ale colectivului pentru gospodărirea raţională a metalului, diminuarea consumului de energie şi a cheltuielilor de producţie, sporirea eficienţei întregii activităţi , laturi definitorii ale procesului de afirmare a noii calităţi. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu analizează împreună cu conducerea ministerului de resort, cu cadrele din conducerea Centralei industriale şi întreprinderii perspectivele de dezvoltare a unităţii. Se arată ca, in vederea îndeplinirii programului prioritar indicat de conducerea partidului şi statului privind dezvoltarea şi diversificarea producţiei de utilaj tehnologic pentru industria alimentară şi tehnica frigului, întreprinderea va asimila şi prelua, in anii următori, un volum şi o gamă importantă de asemenea instalaţii — ea devenind in viitorul cincinal unitate coordonatoare în producţia utilajului pentru industria alimentară. în acest scop, pînă în 1985, aici vor intra în circuitul productiv noi capacităţi, care vor asigura realizarea, între altele, a instalaţiilor complete pentru fabricarea zahărului, uleiului, laptelui, berei şi a utilajelor pentru unităţile de panificaţie şi conserve. Secretarul general al partidului, apreciind succesele înregistrate de acest destoinic colectiv bucureştean, i-a adresat calde felicitări şi a indicat, totodată, că este necesar să se persevereze într-o măsură şi mai accentuată în direcţia perfecţionării fabricaţiei, sporirii productivităţii muncii, ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor. Se vizitează, în continuare, BRICA ÎNTREPRINDERII „VULCAN" pentru cazane energetice de pe platforma industrială Berceni, importantă investiţie a actualului cincital. Prin gradul superior de dotare, prin complexitatea agregatelor ce se realizează aici şi procedeele tehnologice de înaltă eficienţă utilizate, fabrica reprezintă tuna din cele mai moderne unităţi ale industriei noastre. Aici au fost executate importantele utilaje energetice pentru înzestrarea termocentralelor Rovinari şi Turceni. Aici se execută primele cazane, in premieră naţională, care folosesc, la termocentrala de la Anina, şisturile bituminoase. în momentul de faţă se află în diferite faze de execuţie cazanele de 420 tone/oră pentru termocentralele de la Borzeşti, Giurgiu, Năvodari-Midia, Zalău, precum şi cazanele de apă fierbinte, de mare capacitate, pentru centralele de termoficare din Craiova, Focşani şi Zalău. Produsele întreprinderii „Vulcan“ sunt exportate in peste 40 de ţări. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în această nouă unitate bucureşteană are Ioc in atmosfera de puternic entuziasm caracteristică întâlnirilor secretarului general al partidului cu oamenii muncii din Întreaga ţară, constructorii de maşini de aici fiind mîndri şi bucuroşi că pot raporta conducătorului partidului şi statului succese importante în activitatea lor, ca urmare a transpunerii in viaţă a indicaţiilor şi recomandărilor primite in timpul dialogurilor anterioare cu colectivul de muncă de la „Vulcan“. Astfel, directorul unităţii, Petre Fluture, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că întreprinderea „Vulcan“ este capabilă, în prezent, să realizeze întregul necesar de cazane energetice, industriale și de apă fierbinte de care economia noastră are nevoie, eliminînd din anul acesta orice import in acest domeniu. Gazdele subliniază, de asemenea, că a început fabricarea de cazane speciale pentru recuperarea resurselor energetice de pe marile platforme ale metalurgiei și chimiei. In mod firesc, în centrul dialogului secretarului general al partidului cu factorii de răspundere ai întreprinderii, cu specialiștii care lucrează aici s-au situat probleme legate de realizarea in continuare a unor agregate capabile să valorifice resursele energetice ieftine de care dispune economia noastră naţională, în special a cărbunilor inferiori, în acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat că activitatea întreprinderii se axează, in prezent, pe asimilarea întregii game de cazane care să folosească lignit şi şisturi bituminoase, astfel incit, in următorii 2—3 ani, ponderea energiei electrice şi termice produse pe baza combustibililor solizi inferiori să crească substanţial. Este aceasta deci o contribuţie importantă la realizarea obiectivului fixat de Congresul al XII-lea al partidului ca România să devină independentă din punct de vedere energetic in următorii zece ani. Vizitind hala de foto-agregate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ia cunoştinţă de preocupările constructorilor de maşini de la „Vulcan" în direcţia creşterii randamentelor cazanelor energetice in paralel cu reducerea consumurilor specifice de combustibil, fabricarea de cazane capabile să utilizeze diferite resurse energetice. Apreciind aceste realizări, preocupările colectivului de la „Vulcan“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut, totodată, să se acţioneze în continuare in direcţia modernizării construcţiei de cazane, atît sub raportul valorificării combustibililor inferiori, cit şi al creşterii randamentelor. De asemenea, s-a recomandat conducerii unităţii, ministerului şi centralei industriale de resort să se acorde pe mai departe o atenţie sporită folosirii judicioase a spaţiilor de producţie, sporirii capacităţii de lucru a utilajelor, îmbunătăţirii tehnologiilor. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i se prezintă unul din cele mai reprezentative produse ale industriei de utilaj energetic : cazanul de 1035 tone abur pe oră, căruia i s-au adus recent importante perfecţionări, mărindu-i-se astfel considerabil randamentul pe seama omogenizării combustibililor folosiţi. Legat de aceasta, secretarul general al partidului a indicat conducerii întreprinderii şi ministerului de resort să se folosească şi experienţa altor ţări în omogenizarea şi pregătirea prin uscare a combustibililor inferiori folosiţi la asemenea cazane. Se vizitează în continuare secţia unde sunt realizate subansamblele destinate cazanelor energetice care lucrează sub presiune şi care reprezintă adevărate lucrări tehnice de artă. Aici sunt folosite procedee tehnologice dintre cele mai moderne. Sunt prezentate secretarului general al partidului diferite maşini şi agregate produse după concepţie proprie in cadrul programului de autoutilare. în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu felicită pe constructorii de maşini de la întreprinderea „Vulcan“, indemnîndu-i să folosească din plin, cu rezultate cit mai bune, tehnica de care dispun, să acţioneze pentru continua, modernizare şi diversificare a agregatelor energetice pe care le produc, în concordanţă cu necesităţile economiei noastre naţionale. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu continuă la ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI GRELE — una din cele mai importante unităţi ale industriei noastre constructoare de maşini — care Îşi aduce o contribuţie hotăritoare la Înzestrarea cu utilaje tehnologice de mare complexitate a economiei româneşti, precum şi la pregătirea fabricaţiei utilajelor pentru prima centrală atomoelectrică românească. Primirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu are loc in faţa secţiei de utilaj tehnologic greu — una din capacităţile de producţie intrate recent în funcţiune, a cărei construcţie a fost hotărită de secretarul general al partidului cu prilejul participării sale in anul 1978 la adunarea generală a oamenilor muncii de la I.M.G.B. Discuţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu reprezentanţii ministerului şi centralei de resort, cu specialiştii uzinei a cuprins, şi aici, o vastă problematică consacrată dezvoltării producţiei de utilaje moderne, destinate unor importante sectoare ale industriei, folosirii cu maximum de randament a capacităţilor de care dispune întreprinderea, asimilării în ţară a unor scule şi dispozitive de mare randament, în vederea renunţării la importurile costisitoare, îmbunătăţirii tehnologiilor de obţinere a oţelurilor înalt aliate, necesare producerii utilajelor din ce in ce mai complexe prevăzute in programele de fabricaţie ale uzinei, reducerii consumurilor de materiale şi energie şi sporirii pe această cale a eficienţei Întregii activităţi. Directorul întreprinderii, ing. Emanuel Babici, prezintă programul de extindere a unităţii, care prevede crearea de noi capacităţi, atît de turnare, cit şi de prelucrare, ce vor permite o creştere importantă a producţiei unităţii. De asemenea, secretarul general al partidului este informat că secţia de utilaj tehnologic greu va fi terminată înainte de termen, ceea ce va da posibilitatea colectivului să treacă mai repede la execuţia unor utilaje complexe, solicitate de industriile metalurgică, chimică şi navală, în continuare sunt analizaţi principalii indicatori ai întreprinderii. S-a arătat, în acest context, câ, faţă de 1977, producţia netă a sporit cu 15 la sută în 1979, pentru ca în 1980 să crească cu 41,6 la sută. De asemenea, producţia-marfă va creşte în acest an cu 55,3 la sută. De la începutul cincinalului, aici s-a realizat o producţie suplimentară de 1,2 miliarde lei, calculele preliminare arătînd că aceasta va ajunge la 2 miliarde la finele anului 1980. înnoirea producţiei, sarcină prioritară trasată de secretarul general al partidului, a mobilizat forţele de creaţie ale întregului colectiv, care a reuşit să ridice ponderea produselor noi şi reproiectate la 72,4 la sută din totalul fabricaţiei. Intre realizările mai importante din ultimul an obţinute aici se numără mari instalaţii şi utilaje pentru industriile siderurgică, chimică şi alte ramuri ale economiei naţionale. Au fost produse, de asemenea, turbine şi generatoare electrice pentru parteneri din Iordania, Siria, Egipt, Filipine etc. Secretarului general al partidului ii sunt prezentate, in secţiile de fabricaţie vizitate, unele din pieselegigant cu înalt grad de prelucrare, care solicită din plin capacitatea de pregătire a muncitorilor. Este vorba de arbori cotiţi pentru motoarele navale de 30 000 CP şi 7 400 CP, piesele pentru mori de ciment de 3 000 t, turbine,, generatoare şi rotoare de diferite puteri, care pentru laminoare, convertizoare, polimerizatori etc. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat aprecieri faţă de nivelul calitativ ridicat al produselor, la adresa calităţii muncii acestui harnic colectiv. Secretarul general al partidului a examinat, totodată, o microexpoziţie cu scule şi dispozitive, cu care prilej a indicat să se acţioneze pentru producerea în ţară de scule cu randamente sporite. în acest sens, s-a relevat importanţa colaborării cu Institutul politehnic din Bucureşti, evidenţiindu-se necesitatea unei mai strînse legături şi între învăţămintcercetare şi producţie în vederea rezolvării problemelor ivite in procesul productiv. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a consacrat apoi o parte a vizitei analizării modului in care a fost pregătită şi se desfăşoară fabricaţia echipamentelor centralelor atomoelectrică şi a turbinelor de 660 MW. în acest sens, gazdele prezintă secretarului general al partidului utilaje de mare complexitate tehnologică, care vor avea o contribuţie hotăritoare în fabricarea ansamblelor şi subansamblelor din dotarea echipamentelor respective, între acestea se numără primul strung românesc de 16 metri produs la I.M.U.A.B. şi care funcţionează aici cu rezultate foarte bune şi presa hidraulică de 12 000 tone forţă, utilaj unic produs în ţara noastră, realizare de mare prestigiu a acestui colectiv şi a întregii industrii româneşti constructoare de maşini. Intrarea în funcţiune a acestui utilaj va permite producerea în ţară a rotoarelor, generatoarelor şi altor utilaje pentru viitoarea centrală atomoelectrică, precum şi a altor piese de mare gabarit ce vor intra in componenta unor utilaje metalurgice şi chimice. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat asupra caracteristicilor acestei piese, realizată in proporţie de 90 la sută in uzină, capabilă să forjeze lingouri de pină la 450 tone şi cu un diametru de 3 900 mm. Avind o înălţime de 24 m şi o greutate de 6 000 t, presa, printre puţinele de acest fel din lume, este dotată cu un calculator de proces care permite programarea tuturor operaţiilor de forjare, precum şi cu instalaţii de presiune de pînă la 320 atmosfere. Realizarea acestui adevărat colos, de o deosebită complexitate tehnologică, a impus colectivului de aici folosirea unor tehnici de mare dificultate în fabricarea pieselor componente, de înaltă precizie. Alături de oamenii muncii de la I.M.G.B., o contribuţie însemnată la asimilarea şi instalarea acestei prese au adus-o şi colectivele de la Institutul de cercetare şi proiectare tehnologică pentru sectoarele calde, precum şi cel de la întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaj, care au reuşit să devanseze cu aproape doi ani construcţia şi montajul utilajului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este invitat in camera de comandă, unde i se adresează rugămintea celor prezenţi să inaugureze probele mecanice ale acestei prese. în aplauzele celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acţionează maneta de pornire a utilajului, care începe să funcţioneze. Secretarul general al partidului felicită cu căldură pe muncitorii şi specialiştii care au colaborat la construirea utilajului, întregul colectiv al întreprinderii, urîndu-i noi succes din activitatea de viitor, în încheierea vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu străbate hala turnătoriei şi oţelăriei uzinei, unde indică să fie luate măsuri de modernizare în continuare, de extindere a capacităţilor de producţie, în vederea turnării lingourilor de 450 tone şi elaborării de oţeluri înalt aliate. Mulţumind din inimă pentru aprecierile făcute, pentru indicaţiile primite, cadrele de conducere ale întreprinderii se angajează să depună toate eforturile in vederea îndeplinirii întocmai a sarcinilor deosebite ce le revin în acest an şi in viitorul cincinal în direcţia dotării economiei naţionale cu utilaje de înaltă tehnicitate. (Continuare in pag. a IlI-a) TOVARĂŞUL NUMTEAUSESCU A CONTINUAT IERI VIZITA DE LUCRU IN CAPITALA Discuţia despre perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie la întreprinderea „Vulcan" In sectoarele întreprinderii mecanice de utilaj chimic sint prezentate cîteva * vor lua drumul șantierelor din noile produse care in scurt timp SClNTEIA — simbätä 1 martie 1980 Votul nostru de la 9 martie (Urmare din pag. I) partizarea mai judicioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării, iar prin aceasta creşterea potenţialului economic al tuturor judeţelor, ridicarea generală a nivelului economic şi a gradului de civilizaţie a fiecărui judeţ. Se reflectă, totodată, limpede în aceasta consecventa cu care partidul îmbină, in politica sa de amplasare raţională a forţelor de producţie, considerentele de eficienţă economică cu cele sociale, precum şi cu preocuparea pentru aplicarea politicii sale nationale. Intr-adevăr, prin dezvoltarea puternică a forţelor de producţie în toate judeţele ţării, inclusiv în zonele unde, alături de români, trăiesc oameni ai muncii de alte naţionalităţi, se creează premisele necesare asigurării efective a deplinei egalităţi în drepturi a tuturor fiilor ţării, fără deosebire de naţionalitate, astfel incit să se bucure deopotrivă de condiţii superioare de trai, în spiritul echităţii socialiste. Este sugestiv faptul că, faţă de anul 1965, cînd producţia minimă pe locuitor era de peste 2,1 ori mai mică (8 657 lei) faţă de media pe ţară, la sfîrşitul viitorului cincinal această diferenţă va reprezenta doar 23 la sută, ilustrind grăitor procesul de apropiere a judeţelor în ce priveşte nivelul de dezvoltare economică. Prevederile noului cincinal privind creşterea pină în anul 1985 la cel puţin 400 a numărului persoanelor ocupate la 1 000 de locuitori ilustrează, deopotrivă, procesul de înlăturare a decalajului între judeţe în ce priveşte posibilităţile de participare a cetăţenilor la activitatea economico-socială cit mai aproape de localitatea unde domiciliază. Astfel, in Botoşani, Suceava, Vaslui, Iaşi, Maramureş şi alte judeţe cu ritm mai accentuat de creştere a populaţiei şi excedent al forţei de muncă sunt repartizate cu prioritate noi obiective industriale, creîndu-se un mare număr de locuri de muncă, în felul acesta amplasarea judicioasă a obiectivelor industriale în viitorul cincinal determină repartizarea echitabilă a noilor locuri de muncă, paralel cu o mai mare stabilitate a forţei de muncă, limitarea atragerii de forţă de muncă suplimentară din alte judeţe, atenuarea tendinţei de migrare spre marile centre industriale, precum şi a navet Omului, croarea treptată a unui echilibru privind ocuparea forţei de muncă pe ansamblul teritoriului naţional. Amintindu-ne de epocile „patriarhale“ cînd centrele industriale erau încă „oaze“ într-o ţară pe care cercurile guvernante urmăreau să o menţină in situaţia de stat „eminamente agricol“, uriaşa forţă transformatoare a orînduirii socialiste este ilustrată strălucit de faptul că pînă in 1985 toate oraşele şi comunele ţării vor dispune de unităţi cu activitate industrială. Pe planul noilor elemente calitative caracterizînd dezvoltarea economico-socială a României în profil teritorial pe anii 1981—1985 retine, de asemenea, atenţia orientarea spre o mai armonioasă dezvoltare a localităţilor in cadrul fiecărui judeţ. Prin amplasarea in localităţile mai puţin dezvoltate a unor unităţi economice de dimensiuni mai reduse, îndeosebi din industria prelucrătoare, se vor crea condiţii atît pentru dezvoltarea mai rapidă a oraşelor mici, cit şi pentru transformarea in oraşe agroindustriale a încă 110 centre comunale. Dacă la aceasta adăugăm construirea a 100 000 de apartamente (la care se vor adăuga aproximativ 100 000 locuinţe realizate de populaţie in regie proprie), a numeroase şcoli, cămine pentru nefamilişti, grădiniţe, spitale, a unor importante dotări edilitar-gospodăreşti, se vădeşte faptul că politica partidului de dezvoltare armonioasă, echilibrată a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării va determina profunde schimbări înnoitoare nu numai pe plan economic, ci şi social, reprezentînd un factor decisiv în transformarea fiecărei localităţi intr-un centru economic şi social puternic, bine dotat din punct de vedere edilitar, sanitar, comercial şi cultural, capabil să asigure locuitorilor posibilităţi de continuă perfecţionare a pregătirii profesionale şi culturale, condiţii mereu mai bune de muncă şi de trai, un nivel superior de civilizaţie socialistă. Votul nostru la 9 martie va fi un vot pentru politic« partidului de amplă « Intensă dezvoltare economicosocială a tuturor judeţelor, de înflorire a oraşelor şi satelor, expresia concludentă a «fortului general pentru ridicarea continuă a gradului de bunăstare a tuturor cetăţenilor, în spiritul profundului umanism al societăţii noastre socialiste.