Scînteia, mai 1980 (Anul 49, nr. 11724-11749)
1980-05-01 / nr. 11724
PROLETARI DIN TOATE JARILE* MIJlVĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11724 Joi 1 MAI 1980 8 PAGINI - 40 BANI TRAIASCA SARBATOAREA MUNCII SI SOLIDARITĂTII INTERNATIONALE! „Ziua de 1 Mai a devenit un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotârîrii sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără războaie, o lume a păcii şi frăţiei“. NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, ieri a avut loc, într-o atmosferă de puternică însufleţire şi vibrant patriotism MAREA ADUNARE CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, miercuri, la marea adunare din Capitală consacrată zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc — eveniment omagiat astâzi sub semnul împlinirii a 90 de ani de la sărbătorirea pentru prima dată în România a acestei zile cu profunde semnificaţii in conştiinţa oamenilor muncii din ţara noastra. Adunarea a avut loc la Palatul Sporturilor şi Culturii. Sărbătorirea în acest an a zilei frăţiei muncitorilor din întreaga lume se desfăşoară un climatul de puternică efervescenţă creatoare în care întregul nostru popor, strîns unit în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, îşi mobilizează toată, energia pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale celui de-al Xîl-lea forum al comuniştilor, ce a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării multilaterale, un ritm accelerat a României socialiste, însufleţirea cu care oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — răspunzind chemării partidului, au desfăşurat larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai în toate sectoarele economiei naţionale, precum şi succesele obţinute în această întrecere ilustrează concludent înalta conştiinţă revoluţionară a celor ce muncesc, hotărîrea lor de a asigura înflorirea continuă a patriei, ridicarea ei pe noi trepte, de progres si civilizaţie. Rezultatele înregistrate atestă in acelaşi timp convingerea clasei noastre muncitoare, a întregului popor că, actionind cu hotărire si perseverentă pentru dezvoltarea continuă a României, contribuie concret la întărirea forţelor progresului si păcii din lumea întreagă, la afirmarea superiorităţii orinduirii socialiste. Ziua de 1 Mai este sărbătorită in tara noastră ca o zi a frăţiei in solid’alităţii cu oamenii muncii din toate ţările, cu toate forţele înaintate ale lumii contemporane, în lupta pentru pace, destindere, independenţă, colaborare şi înţelegere între naţiuni, pentru dezarmare, pentru opnirea deteriorării situaţiei internaţionale, pentru triumful idealurilor de progres şi bunăstare ale întregii omeniri. Atmosfera sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, specifică Intîiului de Mai, a atins intensitatea maximă în momentul sosirii în Parcul Tineretului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, căruia miile de cetăţeni aflaţi aici i-au făcut o călduroasă primire. Veselia cîntecului si jocului, emoţionantele urări care l-au insotit pe secretarul general al partidului pînă la Palatul Sporturilor si Culturii, unde a avut loc adunarea populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., s-au constituit într-o vibrantă expresie a sentimentelor de dragoste şi preţuire ale întregii naţiuni faţă de cel mai iubit fiu al său, conducătorul stimat al partidului şi al ţării. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei de tineri şi tinere oferă, la sosire, în faţa sălii palatului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, buchete de flori! Coruri reunite intonează cunoscutul cîntec „Partidul Ceauşescu-România“. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi a statului sunt salutaţi cu pesfirsite aplauze si puternice urale. Cei prezenţi în sala scandează îndelung numele partidului si secretarului său general, nume cu valoare de simbol in conştiinţa întregului nostru popor. (Continuare in pag. a IlI-a) SPECTACOLUL FESTIV DE LA PALATUL SPORTURIOR ŞI CULTURII DEDICAT ZILEI DE I MAI IN PAGINA A IV-A îs piticîSwmm s'' ' I4 , s•• 3-taliental II oamenilor, il tuturor PwPwSimiUP « s immm Comuniştii, întregul nostru popor, întimpinind marea sărbătoare de 1 Mai cu însufleţirea şi bucuria izvorite din conştiinţa bogatelor împliniri in istorica operă de construcţie socialistă, îşi reafirmă, in această zi solemnă a frăţiei celor ce muncesc de pretutindeni, prietenia şi solidaritatea de nezdruncinat cu toţi cei care militează pentru cauza libertăţii şi progresului, a păcii, destinderii şi conlucrării internaţionale, în concepţia comuniştilor români, momentul jubiliar al împlinirii a 99 de ani de la sărbătorirea pentru prima dată a zilei de 1 Mai constituie un prilej deosebit pentru intensificarea conlucrării tuturor forţelor progresiste, antiimperialiste ale contemporaneităţii, de înmănunchere intr-un singur şuvoi a eforturilor şi acţiunilor lor, pentru a se asigura pacea, securitatea şi dezvoltarea liberă a tuturor popoarelor. * Solidaritatea neabătută cu forţele înaintate de pretutindeni a constituit, dintotdeauna, o trăsătură de victorie a clasei muncitoare şi mişcării noastre muncitoreşti, însuşindu-şi ideile socialismului ştiinţific aproape imediat dup apariţia lor, mişcarea muncitorească din ţara noastră şi-a dezvoltat, chiar de la început, legăturile internaţionale cu mişcarea muncitorească din alte ţări ; aceste legături s-au amplificat puternic, odată cu constituirea, în 1893, a partidului revoluţionar marxist al proletariatului din România, P.M.S.D.R. — unul din cele mai vechi partide muncitoreşti din lume. Se cuvine astfel evocat faptul că exponenţi ai proletariatului din România au fost prezenţi pe baricadele Comunei din Paris, au stabilit contacte cu întemeietorii socialismului ştiinţific Marx şi Engels, care au urmărit cu atenţie evoluţia mişcării muncitoreşti din ţara noastră, manifestindu-şi simpatia faţă de lupta poporului român pentru eliberare naţională şi socială , sunt bine cunoscute, în acest sens, desele referiri la ţara noastră cuprinse in opera lui Marx, corespondenţa purtată de Engels cu fruntaşi ai mişcării noastre muncitoreşti. Partidul Comunist Român, ducînd mai departe vechile tradiţii de solidaritate ale mişcării muncitoreşti din ţara noastră, a înscris pagini glorioase de colaborare şi întrajutorare cu forţele înaintate ale lumii, dezvoltind larg relaţiile cu alte partide revoluţionare, comuniste, socialiste, cu mişcări de eliberare, şi a manifestat, în cele mai diverse forme, simpatia şi sprijinul faţă de lupta lor dreaptă, sorbind la rindul său îmbărbătare din acţiunile de solidaritate ale comuniştilor, ale militanţilor democratici şi progresişti din diferite ţări ale globului. Revoluţionarii români au salutat cu bucurie Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, au luptat cu arma în mină pentru apărarea acesteia împotriva intervenţiei imperialiste, au participat activ la războiul civil din Spania, au militat pentru relaţii de strînsă prietenie cu Uniunea Sovietică, împotriva pregătirii şi apoi a războiului fascist, pentru ieşirea României din acest război şi întoarcerea armelor contra forţelor hitleriste, alături de marea coaliţie antifascistă a popoarelor. Flacăra vie a solidarităţii a devenit şi mai puternică, strălucirea ei şi mai mare, după ce partidul nostru a devenit partid de guvernămint, forţa conducătoare a întregului popor. Acţionînd neobosit pentru promovarea intereselor vitale ale poporului român, P.C.R. a militat şi militează, totodată. Cu profundă consecvenţă — îmbinînd organic îndatoririle faţă de propriul popor cu înalta răspundere internaţională fata de destinele păcii şi socialismului în lume, ca laturi vise(Continuare în pag. a VIII-a) phssmT JWm PARTIDUL COMUNIST ROMÂN ferm solidar cu toate forţele înaintate ale contemporaneităţii in lupta pentru pace, destindere, independentă, progres Sub steagul partidului, uniţi şi încrezători Astăzi, poporul nostru sărbătoreşte din nou, cu aleasă cinstire, ziua atît de scumpă omenirii muncitoare de pretutindeni, ce simbolizează înalta preţuire acordată muncii şi luptei înfrăţite pentru un viitor mai bun — 1 Mai. Sărbătoarea muncii si solidarităţii internationale isi sporeşte si mai mult în acest an semnificaţia ; în această primă zi din luna florilor aniversăm 90 de ani de la sărbătorirea întiiului de mai din România, dată ce coincide cu însăşi intrarea lui în istoria mişcării muncitoreşti internationale, ceea ce atestă, o dată mai mult, că muncitorimea din tara noastră s-a aflat întotdeauna in pas cu gîndirea si voinţa de luptă a forţelor revoluţionare ale lumii. Tot în acest anotimp al marilor declanşări de energie aniversăm 35 de ani de la desfăşurarea primului 1 Mai liber in România, 1 Mai 1890 şi 1 Mai 1945 — două momente, departe unul de altul pe firul curgător al timpu- lui, dar degajînd acelaşi profund adevăr : marea forţă socială pe care a reprezentat-o şi o reprezintă în viaţa ţării muncitorimea. La 1 Mai 1890, muncitorii ridicau steagul luptei pentru libertate si dreptate socială, pentru un trai omenesc al tuturor celor ce muncesc. în urmă cu trei decenii si jumătate, muncitorimea, ieşită întîia oară în stradă fără riscul represiunii, definind în mîinile ei puterea in stat, îşi afirma în fata întregului popor voinţa de a înalta pe pămîntul patriei edificiul socialist. De atunci, de la 1 Mai 1945, încoace, fiecare sărbătoare de Arminden a găsit ţara tot mai puternic angrenată pe calea progresului. Acum, cînd sărbătorim un nou 1 Mai în plin avint al muncii con în viii structive pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, privim cu încredere şi mîndrie chipul patriei libere şi prospere , o patrie care şi-a adăugat, an de an, în diadema de împliniri — ce au schimbat radical înfăţişarea oraşelor şi satelor, viaţa celor ce muncesc — roadele muncii tuturor făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale, fără deosebire de naţionalitate , o patrie în a cărei ascensiune pe treptele civilizaţiei socialiste, răstimpul ultimilor 15 ani, de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, marchează, prin spiritul înnoitor ce a cuprins toate sferele vieţii sociale, prin amploarea şi densitatea realizărilor, epoca cea mai fertilă, cea mai rodnică din întreaga istorie a poporului român. Prefacerea ţării din temelii nu s-a realizat, desigur, uşor, fără efort. Nu de puţine ori în care s-au ivit obstacole, au trebuit înlăturate piedici. Dacă de fiecare dată am ieşit învingători, determinantă s-a dovedit unitatea de nezdruncinat dintre partid şi popor — deviză ce ne vine de departe, din adîncul istoriei de peste unveac de luptă a clasei noastre muncitoare — unitate căreia secretarul general al partidului i-a dat valenţe noi, superioare, prin întărirea puternică a legăturilor partidului cu masele cele mai largi populare, prin adîncirea democraţiei socialiste, prin stimularea şi mobilizarea energiilor creatoare ale întregii naţiuni, prin atragerea tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la făurirea conştientă a propriei lor istorii. Tocmai unitatea mai puternică decit (Continuare in pag. a IV-a)