Scînteia, iunie 1980 (Anul 49, nr. 11750-11774)

1980-06-01 / nr. 11750

PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11750 Prima ediţie Duminică 1 iunie 1980 6 PAGINI - 30 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe membrii Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit simbătă pe membrii Comi­tetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti, cu prile­jul începerii misiunii comitetului în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Secretarul Comitetului Popular, Aii Abdel Mat­ub Yunis, a transmis pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu din partea poporului libian, a conducăto­rului revoluţiei de la 1 Septembrie, colonelul Moammer El-Geddafi, cele mai sincere urări de sănătate, iar po­porului român urări de prosperitate şi progres. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită din partea poporului român şi a sa personal poporului libian urări de bunăstare, iar colonelului Moammer El-Geddafi un salut cordial şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceausescu s-a intretinut într-o ambianţă cordială, prietenească, cu membrii Comitetului Popular al Biroului Popular al Ja­mahiriei Arabe Libiene Populare So­cialiste la Bucureşti. Au fost expri­mate satisfacţia faţă de bunele rela­ţii româno-libiene şi convingerea că aceste raporturi se vor dezvolta tot mai puternic, în spiritul înţelegerilor convenite în timpul vizitei făcute de preşedintele Nicolae Ceausescu in Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă. CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. Stimaţi tovarăşi, In cadrul consfătuirii actuale ne-am propus să dezbatem, din nou, unele probleme ale conduce­rii activităţii economice şi ale creşterii rolului organizaţiilor de partid, al partidului în general, în conducerea ştiinţifică a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi. Rapoartele prezentate şi discu­ţiile din aceste două zile au eviden­ţiat, cu putere, marile realizări ob­ţinute în înfăptuirea planului pe primele cinci luni din anul 1980. Am avut o iarnă grea şi foarte pre­lungită, care ne-a provocat o serie de greutăţi în toate sectoarele, dar mai cu seamă în construcţii, în a­­gricultură şi, într-o anumită mă­sură, în transporturi. Cu toate a­­cestea, pe cinci luni am obţinut re­zultate bune în mai toate sectoa­rele industriale. Pe ansamblu, în industrie producţia netă a crescut cu­ peste 9 la sută, într-un ritm su­perior producţiei globale, care a sporit cu ceva mai mult de 8 la sută. In agricultură, cu toate condi­ţiile climatice nefavorabile, la în­ceputul lunii mai — în primele aale — am terminat, în linii ge­nerale, lucrările de însămînţări. Mai sînt însă de însămînţat unele suprafeţe de pe care urmează să se strîngă furajele şi să fie reînsă­­minţate cu porumb şi alte culturi. Avem, de asemenea, unele re­zultate pozitive şi în investiţii, în transporturi, în alte sectoare de activitate, în această perioadă s-a desfăşu­rat o activitate intensă în dome­niul ştiinţei, al progresului tehnic, în ridicarea calităţii în toate dome­niile. Se poate spune deci că organi­zaţiile de partid, consiliile oame­nilor muncii, toate organele de partid şi de stat, locale şi centra­le, au depus o activitate intensă pentru înfăptuirea planului cinci­nal 1976—1980, a hotărârilor Con­gresului al XII-lea al partidului. In acelaşi timp, se înfăptuiesc neabătut măsurile de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Rezultatele remarcabile din toa­te domeniile demonstrează cu pu­tere justeţea politicii partidului, care aplică neabătut, în mod crea­tor, legităţile generale ale con­strucţiei socialiste la condiţiile României. Măreţele realizări obţi­nute în toate domeniile demon­strează forţa şi capacitatea crea­toare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără de­osebire de naţionalitate, care în­făptuiesc neabătut Programul par­tidului, politica de dezvoltare eco­­nomico-socială, de ridicare conti­nuă a bunăstării întregului nostru popor. Se poate afirma cu deplină sa­tisfacţie că vom încheia cu succes planul cincinal — prima etapă a realizării în viaţă a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre co­munism. Pornind de la toate acestea, avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce am realizat prin munca întregului popor, sub conducerea partidului nostru co­munist. Viaţa, realităţile social-eco­­nomice atestă cu putere faptul că Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste misiunea is­torică de conducător politic al în­tregii societăţi, asigurînd ridicarea continuă a patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Rezultatele alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi pen­tru consiliile populare, votul dat pentru candidaţii partidului şi ai Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste demonstrează, încă o dată, adeziunea deplină a între­gului popor la politica internă şi exterhă a partidului, unitatea de nezdruncinat a maselor populare în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — chezăşia mersului ferm înainte al patriei spre cele mai înalte culmi de pro­gres şi civilizaţie comunistă, a în­tăririi continue a independenţei şi suveranităţii României socialiste. Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele obţinute, nu putem trece însă peste unele greutăţi, peste o serie de lipsuri şi minusuri din activitatea desfă­şurată în această perioadă. Am vorbit, mai înainte, de con­diţiile climatice nefavorabile din iarna şi primăvara acestui an. De asemenea, situaţia economică in­ternaţională, adîncirea crizei eco­nomice mondiale, criza energetică şi financiară au determinat creş­terea puternică a preţului petro­lului şi a dobînzilor — şi aceasta a exercitat, fără îndoială, o serie de influenţe negative şi asupra ţă­rii noastre. Trebuie însă să spu­nem deschis că toate acestea pu­teau fi depăşite sau, în cel mai rău caz, influenţa lor putea fi re­dusă mult, dacă în activitatea noastră — atît în domeniul eco­nomic, cit şi în celelalte sectoa­re — nu s-ar fi manifestat o se­rie de lipsuri, printre care unele foarte grave, dacă în conducerea activităţii economico-sociale nu ar fi apărut un şir de neajunsuri care au dus la nerealizări în multe do­menii. Nu doresc să mă refer acum la toate acestea. Voi menţiona însă faptul că nu se acordă atenţia ne­cesară aplicării măsurilor de re­ducere a consumurilor materiale, în mod deosebit a consumurilor e­­nergetice, de petrol. Realizăm pro­ducţia cu consumuri mari faţă de cele existente pe plan mondial, faţă de ceea ce trebuie să obţi­nem, şi chiar se depăşesc nor­mele de consum stabilite. Sunt serioase lipsuri în buna or­ganizare şi urmărire a producţiei, mai cu seamă în ce priveşte reali­zarea producţiei fizice. Nu se a­­cordă atenţia necesară şi nu se a­­sigură o bună cooperare in pro­ducţie între diferite unităţi care trebuie să realizeze produsele fi­nale, ceea ce creează mari greu­tăţi în desfăşurarea activităţii de producţie. Se manifestă, de aseme­nea, lipsuri serioase în buna orga­nizare a muncii şi a producţiei, în aplicarea noului mecanism eco­nomic. De fapt, e greu să apreciem că principiile noului mecanism e­­conomic sunt înţelese în mod co­respunzător, că se acţionează în mod activ pentru realizarea lor. Aşa cum am menţionat şi în şe­dinţa Comitetului Politic Executiv, nici la nivel central, nici în cadrul organelor chemate să aplice noul mecanism nu sunt înţelese cum trebuie principiile acestuia, nu se acţionează cu consecvenţă şi fer­mitate pentru realizarea lor. Con­tinuă să se manifeste încă destul de puternic birocratismul în acti­vitatea unor organe de partid și de stat. Se îneacă în hîrtii, în tot felul de circulare activitatea vie de înfăptuire a legilor, a hotărîrilor de partid. Mai au loc, din păcate, multe manifestări de lipsă de răs­pundere, de indisciplină, de forma­lism. Asistăm la tot felul de în­cercări de ocolire a hotărîrilor şi legilor, la tot felul de justificări pentru nerealizarea întocmai a a­­cestora. Dealtfel, trebuie să spu­nem că chiar şi în unele inter­venţii din cadrul acestei consfă­tuiri s-au manifestat asemenea tendinţe. Nu se asigură o bună organi­zare a activităţii şi un control co­respunzător, calificat, urmat de a­­cordarea de ajutor practic organi­zaţiilor de partid şi unităţilor e­­conomice şi sociale în soluţionarea operativă a problemelor. Trebuie să spunem deschis că foarte mul­te controale sunt fără finalitate, o­­colesc problemele, încearcă să jus­tifice o serie de lipsuri şi abateri de la legi şi hotărîri. Multe din aceste controale nu sunt urmate de măsuri imediate care să ducă la lichidarea lipsurilor constatate, la îmbunătăţirea în practică a acti­vităţii. De aceea, se poate spune că această activitate destul de im­portantă pentru conducerea activi­tăţii economico-sociale este domi­nată, de multe ori, de formalism şi superficialitate. Practica şedin­ţelor inutile, a organizării a tot felul de comandamente şi comisii ascunde, de fapt, lipsa de răspun­dere şi, cîteodată, incapacitatea u­­nora de a soluţiona problemele care intră în atribuţiile lor. Deşi am mai discutat aceste pro­bleme, continuă, din păcate, a­­ceastă practică. Se pare că ea este mai comodă, pentru că, pînă la urmă, nu se mai ştie cine răs­punde şi cine trebuie să îndepli­nească atribuţiile care sînt stabi­lite clar prin lege sau prin hotă­rîri, asociindu-se la nerealizarea lor un mare număr de organe şi de oameni, creîndu-se deci posibi­litatea diminuării răspunderilor, a sustragerii de la răspundere a ce­lor ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile. Se lucrează încă foarte mult — săptămîni, cîteodată chiar luni — pentru întocmirea a tot felul de referate sau aşa-zise studii pentru probleme ce ar putea fi rezolva­te mult mai simplu şi pentru care există legi şi hotărîri. De multe ori, unele din referatele sau­ din aşa-zisele studii prezentate urmă­resc, de fapt, să modifice sau să ocolească prevederile legilor, ale hotărîrilor. Nu o dată asemenea referate şi studii au fost respin­se atît de Biroul Permanent, cit și de Comitetul Politic Executiv , dar, din păcate, încă continuă această practică inadmisibilă. Unii tovarăşi trec probabil pe lingă probleme în speranţa că se va uita de ele, că se vor soluţiona de la sine, sau — poate — pînă la urmă se va găsi cineva care să îşi asume răspun­derea rezolvării lor, deşi aceste probleme cad exclusiv în răspun­derea şi atribuţiile tovarăşilor res­pectivi. Trebuie spus că aceşti to­varăşi, care nu îşi asumă nici o răspundere, sunt însă foarte comba­tivi şi foarte activi în a critica pe alţii care soluţionează problemele — cînd, eventual, apar unele lip­suri în felul cum aceştia le-au re­zolvat. Aceasta nu poate fi consi­derată, de fapt, decit ca o încer­care de a determina şi pe alţii să nu mai soluţioneze problemele, pentru că, după părerea lor, este mai bine să nu faci nimic şi deci să nu mai fie nici lipsuri, decit să rezolvi problemele şi, eventual, să­ apucă unele deficienţe într-­un sector sau altul. Am ridicat aceste probleme pen­tru că este necesar să punem ca­păt cu desăvîrşire lipsurilor de acest fel şi altora — care vă sînt cunoscute — şi să asigurăm desfă­şurarea în bune condiţii a activi­tăţii noastre, rezolvarea probleme­lor în conformitate cu legile şi ho­­tăririle pe care le avem, cu răs­punderile încredinţate fiecăruia. Desigur, avem principiul muncii colective, avem organe colective. Aceste organe trebuie să-şi desfă­şoare activitatea, să ia hotărîri, să-şi asume răspunderea pentru hotărârile respective , dar trebuie să existe şi răspunderea fiecăruia pentru realizarea sarcinilor încre­dințate. Nimeni nu trebuie să se ascundă după activitatea colectivă, după hotărîrile organelor colective, pentru a-și justifica inactivitatea sau incapacitatea. Trebuie să spunem deschis că, după părerea mea, nivelul muncii organizatorice, al conducerii ştiin­ţifice nu este întotdeauna la înăl­ţimea cerinţelor puse de dezvolta­­rea forţelor de producţie, de ritmul înalt şi rapid al activităţii econo­mico-sociale. Multe din lipsurile existente în activitatea noastră sunt un rezultat nemijlocit al stilului şi unor metode de muncă necores­punzătoare, precum şi al unor mi­nusuri în pregătirea profesională şi tehnică, în înţelegerea proble­melor conducerii şi, în general, in nivelul politic şi ideologic al unor activişti de partid şi de stat. De altfel, cu 2—3 zile în urmă, cu prilejul începerii preschimbării carnetelor de partid, am menţionat că există o anumită rămînere în urmă a nivelului politico-ideologic, al activităţii ideologice în general, faţă de ritmul înalt al dezvoltării economice şi sociale, al creşterii forţelor de producţie, a bazei ma­teriale. Aceasta duce fără îndoială la manifestarea unor lipsuri în activitatea diferiţilor activişti, atît de partid, cit şi de stat Iată de ce este necesar să luăm o atitudine foarte fermă faţă de aceste stări de lucruri negative, faţă de lipsurile şi greşelile ce se manifestă. Să acţionăm cu toată hotărîrea pentru înlăturarea aces­tora, pentru perfecţionarea conti­nuă a activităţii organizatorice, de conducere a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi — aceasta consti­tuind o cerinţă fundamentală a îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari ce ne stau în faţă. Consider că dispunem de capacitatea nece­sară ca — discutînd deschis aceste stări de lucruri negative — să le putem lichida şi să asigurăm îm­bunătăţirea activităţii noastre. Stimaţi tovarăşi, Mai sînt 7 luni din acest cinci­nal — şi trebuie să facem totul pentru realizarea cu succes a pla­nului, a angajamentelor asumate, încheind planul pe 1976—1980 cu realizarea indicatorilor de bază şi asigurînd, astfel, dezvoltarea pe o treaptă superioară a societăţii noastre socialiste. Este necesar să acordăm toată atenţia acestei probleme şi să pu­nem în centrul activităţii organelor (Continuare in pag. a II-a) GALAŢI , în fabricaţie - un nou tip de navă Pe platformele docului uscat al Şantierului naval Galaţi au fost în­cheiate operaţiunile de premontare a unui nou tip de navă. Solicităm amănunte inginerului-şef, Vasile Lăcătuş.­­ Este vorba despre cea dinţii navă pentru transportul de treile­­re, autoturisme şi conteinere, des­tinată flotei noastre maritime co­merciale. Vasul va constitui, aşa­dar, o premieră pentru ţara noas­tră. Deocamdată noi am încheiat o importantă operaţie, premontajul în secţii mari de volum, de pînă la 300 tone fiecare, stadiu în care avem un avans de două luni în execuţia navei. Citeva caracteristici ale vasului : lungimea 128 m, lăţi­mea 20 m, înălţimea construcţiei 15,5 m. Nava, servită de un echi­paj de 32 oameni, poate dez­volta o viteză de 17 noduri. Poate încărca 74 treilere frigorifice şi 151 autoturisme. Desenele de execuţie au fost realizate la ICEPRONAV — Galaţi. Industria românească con­structoare de maşini — întreprin­derea de construcţii de maşini Re­şiţa, „Tehnoton“ — Iaşi, „Tehno­­frig“ — Cluj-Napoca ş.a. — contri­buie la realizarea lui cu un mare număr de echipamente şi instala­ţii. Vasul, primul dintr-o serie de patru, face parte din producția­­marfă a anului viitor. (Dan Plă­­eșu). arad . Primul strung românesc fără cutie de viteze Urmărind creşterea mai accentua­tă a productivităţii muncii, reduce­rea importurilor, îmbunătăţirea performanţelor tehnico-funcţionale prin reproiectarea produselor, un colectiv de specialişti de la între­prinderea de strunguri din Arad a realizat primul strung românesc fără cutie de viteze, locul acesteia fiind luat de un mecanism progra­mabil prin comandă numerică. In acest fel, consumul de metal a scăzut substanţial la fiecare strung paralel. Totodată, s-a obţinut o economie de manoperă de 198 ore pe strung. Renunţîndu-se şi la importul de cuplaje electro­magnetice folosite la cutia de vi­teze, se realizează anual o econo­mie de 653 000 lei valută. Prin tipi­zare, noul sistem urmează a fi ex­tins la întreaga familie a strungu­rilor cu batiu înclinat şi la strun­gurile frontale cu comandă nume­rică. (Mircea Dorgoșan). 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU APĂRAREA COPILULUI ÎMBRĂŢIŞÎND COPIII ŢĂRII Convorbire cu tovarăşa Ana MUREŞAN, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor — Ziua de 1 Iunie mă determină să abor­dez convorbirea cu un pretext liric. Mă refer la cintecul de largă notorietate al şoimilor patriei. Vă propun, aşa­dar, stimată tovarăşă Ana Mureşan, să „mer­gem“ pe firul versului şi să vorbim despre cei pe care ii auzim cin­­tind cu glasuri de clo­poţel : „Noi, in anul 2000“. Cum am putea contura succint nobila şi consecventa preocu­pare ce străbate întrea­ga politică a partidului pentru copiii tării, pen­tru pacea si viito­rul lor ? — Orice societate si orice epocă din exis­tenta ei este apreciată, judecată de viitorime după moştenirea pe care o lasă. E vorba, în primul rînd, de moş­tenirea umană, care se vede în pri­ceperea si răspunderea societatea respectivă a oamenii, generaţiile prin care să dăi­nuie şi să înflorească. Această preo­cupare de căpetenie se împleteşte strins, la noi, cu grija pentru asigura­rea condiţiilor materiale propice creş­terii şi educării tinerelor vlăstare. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a apărării copilului, mamele şi copiii acestei ţări aduc un fierbinte omagiu conducătorului partidului, cel mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, pentru­­ prezentul luminos in care-şi trăiesc viaţa fericită, pentru viitorul copiilor noştri. In anii socialismului, şi în mod deosebit in ultimul deceniu şi jumătate, perioada cea mai fertilă din istoria patriei, care începe cu Congresul al IX-lea, de cînd în fruntea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au asigurat pentru copii, pentru tineret în gene­ral, condiţii de viaţă şi învăţătură, de educare şi recreare cum nu gin­­deau în trecut nici minţile cele mai cutezătoare. Femeile ţării îşi exprimă recu­noştinţa lor tovarăşei Elena Ceauşescu, care a manifestat şi ma­nifestă constant, zi de zi, grijă pentru afirmarea femeilor în viaţa socială, dragoste fierbinte pentru copiii ţării. Personalitate marcantă a vieţii politice interne şi internaţionale, savant de renume mondial, exemplu insufleţitor de comunist de omenie, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu se bucură de dra­goste şi recunoştinţă din partea mamelor şi copiilor ţării, a întregului popor. Din solul rodnic al condiţiilor ma­teriale şi sociale de care be­neficiază copiii ţării se înalţă trun­chiul viguros al generaţiilor de mîine, însufleţite de dragoste de patrie, crescute in cultul muncii libe­re, creatoare, animate de profund res­pect faţă de trecutul glorios al poporu­lui. Prin tot ce a realizat pînă acum, prin tot ceea ce-şi propune să înfăp­tuiască în cincinalul care va începe, in programele de perspectivă, se poate spune că societatea noastră se va înfăţişa nu numai în faţa anilor ce vin, a anului 2000, pe care-i evită astăzi copiii, ci şi a viitorului mai îndepărtat, cu mîndria unor realizări epocale. Succesele obţinute în dezvoltarea economică şi socială a ţării, în for­marea omului nou, înaintat se regă­sesc şi in situaţia şi statutul fami­liei în climatul de creştere şi edu­care a copiilor, a tinerei generaţii. In consens cu prefacerile din întrea­ga societate, au fost aduse substan­ţiale perfecţionări cadrului juridic, legislativ de ocrotire a familiei, a mamei şi copilului. Atenţia deosebită pe care con­ducerea partidului şi statului, per­sonal tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu o acordă întăririi familiei, ca nucleu pri­mordial şi fundamental de creştere şi educare a tinerei generaţii, îşi are rădăcina în tradiţia poporului nos­tru, in gindirea profund umanistă, străbătută de dragostea şi pilduitoa­­rea răspundere a secretarului gene­ral al partidului faţă de viitor, faţă de tînăra generaţie şi de pregătirea multilaterală a omului nou. Această dragoste, această răspun­dere îşi găsesc expresie şi in uria­şa activitate pe care preşedintele României o desfăşoară în slujba celui mai nobil ţel al acestor timpuri — asigurarea păcii, a liniştii in care oamenii să creeze, să se bucure de viaţă, să-şi crească şi să-şi educe copiii feriţi de lipsuri şi de urgia distrugătoare a unui nou război. Cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul tine­rei generaţii vor rămine cu pregnanţă înscrise in analele istoriei ca o vi­brantă chemare la răspundere adre­sată de un mare umanist al acestui timp : „întotdeauna gindul meu e la copiii ţării mele, la tineretul, la po­porul meu ! Doresc ca tinerii, copiii, poporul meu să trăiască in pace. Dar, deopotrivă, gîndurile rhele sint îndreptate spre copiii tuturor po­poarelor. Am fost în multe ţări, am intilnit acolo şi copii, şi tineri, şi oameni mai în vîrstă, şi chiar foarte bătrini. Trebuie să mărturisesc că aceeaşi căldură pe care o simt îm­­brăţişînd copiii patriei mele am simţit-o îm­brăţişind copiii altor ţări. Peste tot am­ simţit dorinţa popoare­(Continuare în pag. a IV-a) cu care modelat Desen de Tia PELTZ

Next