Scînteia, iunie 1980 (Anul 49, nr. 11750-11774)
1980-06-01 / nr. 11750
PROLETARI DIN TOATE UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XLIX Nr. 11750 Prima ediţie Duminică 1 iunie 1980 6 PAGINI - 30 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe membrii Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit simbătă pe membrii Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti, cu prilejul începerii misiunii comitetului în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Secretarul Comitetului Popular, Aii Abdel Matub Yunis, a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu din partea poporului libian, a conducătorului revoluţiei de la 1 Septembrie, colonelul Moammer El-Geddafi, cele mai sincere urări de sănătate, iar poporului român urări de prosperitate şi progres. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită din partea poporului român şi a sa personal poporului libian urări de bunăstare, iar colonelului Moammer El-Geddafi un salut cordial şi cele mai bune urări. Preşedintele Nicolae Ceausescu s-a intretinut într-o ambianţă cordială, prietenească, cu membrii Comitetului Popular al Biroului Popular al Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste la Bucureşti. Au fost exprimate satisfacţia faţă de bunele relaţii româno-libiene şi convingerea că aceste raporturi se vor dezvolta tot mai puternic, în spiritul înţelegerilor convenite în timpul vizitei făcute de preşedintele Nicolae Ceausescu in Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă. CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. Stimaţi tovarăşi, In cadrul consfătuirii actuale ne-am propus să dezbatem, din nou, unele probleme ale conducerii activităţii economice şi ale creşterii rolului organizaţiilor de partid, al partidului în general, în conducerea ştiinţifică a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi. Rapoartele prezentate şi discuţiile din aceste două zile au evidenţiat, cu putere, marile realizări obţinute în înfăptuirea planului pe primele cinci luni din anul 1980. Am avut o iarnă grea şi foarte prelungită, care ne-a provocat o serie de greutăţi în toate sectoarele, dar mai cu seamă în construcţii, în agricultură şi, într-o anumită măsură, în transporturi. Cu toate acestea, pe cinci luni am obţinut rezultate bune în mai toate sectoarele industriale. Pe ansamblu, în industrie producţia netă a crescut cu peste 9 la sută, într-un ritm superior producţiei globale, care a sporit cu ceva mai mult de 8 la sută. In agricultură, cu toate condiţiile climatice nefavorabile, la începutul lunii mai — în primele aale — am terminat, în linii generale, lucrările de însămînţări. Mai sînt însă de însămînţat unele suprafeţe de pe care urmează să se strîngă furajele şi să fie reînsăminţate cu porumb şi alte culturi. Avem, de asemenea, unele rezultate pozitive şi în investiţii, în transporturi, în alte sectoare de activitate, în această perioadă s-a desfăşurat o activitate intensă în domeniul ştiinţei, al progresului tehnic, în ridicarea calităţii în toate domeniile. Se poate spune deci că organizaţiile de partid, consiliile oamenilor muncii, toate organele de partid şi de stat, locale şi centrale, au depus o activitate intensă pentru înfăptuirea planului cincinal 1976—1980, a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului. In acelaşi timp, se înfăptuiesc neabătut măsurile de ridicare a bunăstării materiale şi spirituale a întregului nostru popor. Rezultatele remarcabile din toate domeniile demonstrează cu putere justeţea politicii partidului, care aplică neabătut, în mod creator, legităţile generale ale construcţiei socialiste la condiţiile României. Măreţele realizări obţinute în toate domeniile demonstrează forţa şi capacitatea creatoare a clasei noastre muncitoare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care înfăptuiesc neabătut Programul partidului, politica de dezvoltare economico-socială, de ridicare continuă a bunăstării întregului nostru popor. Se poate afirma cu deplină satisfacţie că vom încheia cu succes planul cincinal — prima etapă a realizării în viaţă a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism. Pornind de la toate acestea, avem tot dreptul să privim cu mîndrie la tot ceea ce am realizat prin munca întregului popor, sub conducerea partidului nostru comunist. Viaţa, realităţile social-economice atestă cu putere faptul că Partidul Comunist Român îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de conducător politic al întregii societăţi, asigurînd ridicarea continuă a patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie. Rezultatele alegerilor pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliile populare, votul dat pentru candidaţii partidului şi ai Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste demonstrează, încă o dată, adeziunea deplină a întregului popor la politica internă şi exterhă a partidului, unitatea de nezdruncinat a maselor populare în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste — chezăşia mersului ferm înainte al patriei spre cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie comunistă, a întăririi continue a independenţei şi suveranităţii României socialiste. Stimaţi tovarăşi, Apreciind rezultatele obţinute, nu putem trece însă peste unele greutăţi, peste o serie de lipsuri şi minusuri din activitatea desfăşurată în această perioadă. Am vorbit, mai înainte, de condiţiile climatice nefavorabile din iarna şi primăvara acestui an. De asemenea, situaţia economică internaţională, adîncirea crizei economice mondiale, criza energetică şi financiară au determinat creşterea puternică a preţului petrolului şi a dobînzilor — şi aceasta a exercitat, fără îndoială, o serie de influenţe negative şi asupra ţării noastre. Trebuie însă să spunem deschis că toate acestea puteau fi depăşite sau, în cel mai rău caz, influenţa lor putea fi redusă mult, dacă în activitatea noastră — atît în domeniul economic, cit şi în celelalte sectoare — nu s-ar fi manifestat o serie de lipsuri, printre care unele foarte grave, dacă în conducerea activităţii economico-sociale nu ar fi apărut un şir de neajunsuri care au dus la nerealizări în multe domenii. Nu doresc să mă refer acum la toate acestea. Voi menţiona însă faptul că nu se acordă atenţia necesară aplicării măsurilor de reducere a consumurilor materiale, în mod deosebit a consumurilor energetice, de petrol. Realizăm producţia cu consumuri mari faţă de cele existente pe plan mondial, faţă de ceea ce trebuie să obţinem, şi chiar se depăşesc normele de consum stabilite. Sunt serioase lipsuri în buna organizare şi urmărire a producţiei, mai cu seamă în ce priveşte realizarea producţiei fizice. Nu se acordă atenţia necesară şi nu se asigură o bună cooperare in producţie între diferite unităţi care trebuie să realizeze produsele finale, ceea ce creează mari greutăţi în desfăşurarea activităţii de producţie. Se manifestă, de asemenea, lipsuri serioase în buna organizare a muncii şi a producţiei, în aplicarea noului mecanism economic. De fapt, e greu să apreciem că principiile noului mecanism economic sunt înţelese în mod corespunzător, că se acţionează în mod activ pentru realizarea lor. Aşa cum am menţionat şi în şedinţa Comitetului Politic Executiv, nici la nivel central, nici în cadrul organelor chemate să aplice noul mecanism nu sunt înţelese cum trebuie principiile acestuia, nu se acţionează cu consecvenţă şi fermitate pentru realizarea lor. Continuă să se manifeste încă destul de puternic birocratismul în activitatea unor organe de partid și de stat. Se îneacă în hîrtii, în tot felul de circulare activitatea vie de înfăptuire a legilor, a hotărîrilor de partid. Mai au loc, din păcate, multe manifestări de lipsă de răspundere, de indisciplină, de formalism. Asistăm la tot felul de încercări de ocolire a hotărîrilor şi legilor, la tot felul de justificări pentru nerealizarea întocmai a acestora. Dealtfel, trebuie să spunem că chiar şi în unele intervenţii din cadrul acestei consfătuiri s-au manifestat asemenea tendinţe. Nu se asigură o bună organizare a activităţii şi un control corespunzător, calificat, urmat de acordarea de ajutor practic organizaţiilor de partid şi unităţilor economice şi sociale în soluţionarea operativă a problemelor. Trebuie să spunem deschis că foarte multe controale sunt fără finalitate, ocolesc problemele, încearcă să justifice o serie de lipsuri şi abateri de la legi şi hotărîri. Multe din aceste controale nu sunt urmate de măsuri imediate care să ducă la lichidarea lipsurilor constatate, la îmbunătăţirea în practică a activităţii. De aceea, se poate spune că această activitate destul de importantă pentru conducerea activităţii economico-sociale este dominată, de multe ori, de formalism şi superficialitate. Practica şedinţelor inutile, a organizării a tot felul de comandamente şi comisii ascunde, de fapt, lipsa de răspundere şi, cîteodată, incapacitatea unora de a soluţiona problemele care intră în atribuţiile lor. Deşi am mai discutat aceste probleme, continuă, din păcate, această practică. Se pare că ea este mai comodă, pentru că, pînă la urmă, nu se mai ştie cine răspunde şi cine trebuie să îndeplinească atribuţiile care sînt stabilite clar prin lege sau prin hotărîri, asociindu-se la nerealizarea lor un mare număr de organe şi de oameni, creîndu-se deci posibilitatea diminuării răspunderilor, a sustragerii de la răspundere a celor ce nu-şi îndeplinesc obligaţiile. Se lucrează încă foarte mult — săptămîni, cîteodată chiar luni — pentru întocmirea a tot felul de referate sau aşa-zise studii pentru probleme ce ar putea fi rezolvate mult mai simplu şi pentru care există legi şi hotărîri. De multe ori, unele din referatele sau din aşa-zisele studii prezentate urmăresc, de fapt, să modifice sau să ocolească prevederile legilor, ale hotărîrilor. Nu o dată asemenea referate şi studii au fost respinse atît de Biroul Permanent, cit și de Comitetul Politic Executiv , dar, din păcate, încă continuă această practică inadmisibilă. Unii tovarăşi trec probabil pe lingă probleme în speranţa că se va uita de ele, că se vor soluţiona de la sine, sau — poate — pînă la urmă se va găsi cineva care să îşi asume răspunderea rezolvării lor, deşi aceste probleme cad exclusiv în răspunderea şi atribuţiile tovarăşilor respectivi. Trebuie spus că aceşti tovarăşi, care nu îşi asumă nici o răspundere, sunt însă foarte combativi şi foarte activi în a critica pe alţii care soluţionează problemele — cînd, eventual, apar unele lipsuri în felul cum aceştia le-au rezolvat. Aceasta nu poate fi considerată, de fapt, decit ca o încercare de a determina şi pe alţii să nu mai soluţioneze problemele, pentru că, după părerea lor, este mai bine să nu faci nimic şi deci să nu mai fie nici lipsuri, decit să rezolvi problemele şi, eventual, să apucă unele deficienţe într-un sector sau altul. Am ridicat aceste probleme pentru că este necesar să punem capăt cu desăvîrşire lipsurilor de acest fel şi altora — care vă sînt cunoscute — şi să asigurăm desfăşurarea în bune condiţii a activităţii noastre, rezolvarea problemelor în conformitate cu legile şi hotăririle pe care le avem, cu răspunderile încredinţate fiecăruia. Desigur, avem principiul muncii colective, avem organe colective. Aceste organe trebuie să-şi desfăşoare activitatea, să ia hotărîri, să-şi asume răspunderea pentru hotărârile respective , dar trebuie să existe şi răspunderea fiecăruia pentru realizarea sarcinilor încredințate. Nimeni nu trebuie să se ascundă după activitatea colectivă, după hotărîrile organelor colective, pentru a-și justifica inactivitatea sau incapacitatea. Trebuie să spunem deschis că, după părerea mea, nivelul muncii organizatorice, al conducerii ştiinţifice nu este întotdeauna la înălţimea cerinţelor puse de dezvoltarea forţelor de producţie, de ritmul înalt şi rapid al activităţii economico-sociale. Multe din lipsurile existente în activitatea noastră sunt un rezultat nemijlocit al stilului şi unor metode de muncă necorespunzătoare, precum şi al unor minusuri în pregătirea profesională şi tehnică, în înţelegerea problemelor conducerii şi, în general, in nivelul politic şi ideologic al unor activişti de partid şi de stat. De altfel, cu 2—3 zile în urmă, cu prilejul începerii preschimbării carnetelor de partid, am menţionat că există o anumită rămînere în urmă a nivelului politico-ideologic, al activităţii ideologice în general, faţă de ritmul înalt al dezvoltării economice şi sociale, al creşterii forţelor de producţie, a bazei materiale. Aceasta duce fără îndoială la manifestarea unor lipsuri în activitatea diferiţilor activişti, atît de partid, cit şi de stat Iată de ce este necesar să luăm o atitudine foarte fermă faţă de aceste stări de lucruri negative, faţă de lipsurile şi greşelile ce se manifestă. Să acţionăm cu toată hotărîrea pentru înlăturarea acestora, pentru perfecţionarea continuă a activităţii organizatorice, de conducere a tuturor sectoarelor, a întregii societăţi — aceasta constituind o cerinţă fundamentală a îndeplinirii cu succes a sarcinilor mari ce ne stau în faţă. Consider că dispunem de capacitatea necesară ca — discutînd deschis aceste stări de lucruri negative — să le putem lichida şi să asigurăm îmbunătăţirea activităţii noastre. Stimaţi tovarăşi, Mai sînt 7 luni din acest cincinal — şi trebuie să facem totul pentru realizarea cu succes a planului, a angajamentelor asumate, încheind planul pe 1976—1980 cu realizarea indicatorilor de bază şi asigurînd, astfel, dezvoltarea pe o treaptă superioară a societăţii noastre socialiste. Este necesar să acordăm toată atenţia acestei probleme şi să punem în centrul activităţii organelor (Continuare in pag. a II-a) GALAŢI , în fabricaţie - un nou tip de navă Pe platformele docului uscat al Şantierului naval Galaţi au fost încheiate operaţiunile de premontare a unui nou tip de navă. Solicităm amănunte inginerului-şef, Vasile Lăcătuş. Este vorba despre cea dinţii navă pentru transportul de treilere, autoturisme şi conteinere, destinată flotei noastre maritime comerciale. Vasul va constitui, aşadar, o premieră pentru ţara noastră. Deocamdată noi am încheiat o importantă operaţie, premontajul în secţii mari de volum, de pînă la 300 tone fiecare, stadiu în care avem un avans de două luni în execuţia navei. Citeva caracteristici ale vasului : lungimea 128 m, lăţimea 20 m, înălţimea construcţiei 15,5 m. Nava, servită de un echipaj de 32 oameni, poate dezvolta o viteză de 17 noduri. Poate încărca 74 treilere frigorifice şi 151 autoturisme. Desenele de execuţie au fost realizate la ICEPRONAV — Galaţi. Industria românească constructoare de maşini — întreprinderea de construcţii de maşini Reşiţa, „Tehnoton“ — Iaşi, „Tehnofrig“ — Cluj-Napoca ş.a. — contribuie la realizarea lui cu un mare număr de echipamente şi instalaţii. Vasul, primul dintr-o serie de patru, face parte din producțiamarfă a anului viitor. (Dan Plăeșu). arad . Primul strung românesc fără cutie de viteze Urmărind creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, reducerea importurilor, îmbunătăţirea performanţelor tehnico-funcţionale prin reproiectarea produselor, un colectiv de specialişti de la întreprinderea de strunguri din Arad a realizat primul strung românesc fără cutie de viteze, locul acesteia fiind luat de un mecanism programabil prin comandă numerică. In acest fel, consumul de metal a scăzut substanţial la fiecare strung paralel. Totodată, s-a obţinut o economie de manoperă de 198 ore pe strung. Renunţîndu-se şi la importul de cuplaje electromagnetice folosite la cutia de viteze, se realizează anual o economie de 653 000 lei valută. Prin tipizare, noul sistem urmează a fi extins la întreaga familie a strungurilor cu batiu înclinat şi la strungurile frontale cu comandă numerică. (Mircea Dorgoșan). 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU APĂRAREA COPILULUI ÎMBRĂŢIŞÎND COPIII ŢĂRII Convorbire cu tovarăşa Ana MUREŞAN, preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor — Ziua de 1 Iunie mă determină să abordez convorbirea cu un pretext liric. Mă refer la cintecul de largă notorietate al şoimilor patriei. Vă propun, aşadar, stimată tovarăşă Ana Mureşan, să „mergem“ pe firul versului şi să vorbim despre cei pe care ii auzim cintind cu glasuri de clopoţel : „Noi, in anul 2000“. Cum am putea contura succint nobila şi consecventa preocupare ce străbate întreaga politică a partidului pentru copiii tării, pentru pacea si viitorul lor ? — Orice societate si orice epocă din existenta ei este apreciată, judecată de viitorime după moştenirea pe care o lasă. E vorba, în primul rînd, de moştenirea umană, care se vede în priceperea si răspunderea societatea respectivă a oamenii, generaţiile prin care să dăinuie şi să înflorească. Această preocupare de căpetenie se împleteşte strins, la noi, cu grija pentru asigurarea condiţiilor materiale propice creşterii şi educării tinerelor vlăstare. Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua internaţională a apărării copilului, mamele şi copiii acestei ţări aduc un fierbinte omagiu conducătorului partidului, cel mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, pentru prezentul luminos in care-şi trăiesc viaţa fericită, pentru viitorul copiilor noştri. In anii socialismului, şi în mod deosebit in ultimul deceniu şi jumătate, perioada cea mai fertilă din istoria patriei, care începe cu Congresul al IX-lea, de cînd în fruntea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-au asigurat pentru copii, pentru tineret în general, condiţii de viaţă şi învăţătură, de educare şi recreare cum nu gindeau în trecut nici minţile cele mai cutezătoare. Femeile ţării îşi exprimă recunoştinţa lor tovarăşei Elena Ceauşescu, care a manifestat şi manifestă constant, zi de zi, grijă pentru afirmarea femeilor în viaţa socială, dragoste fierbinte pentru copiii ţării. Personalitate marcantă a vieţii politice interne şi internaţionale, savant de renume mondial, exemplu insufleţitor de comunist de omenie, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu se bucură de dragoste şi recunoştinţă din partea mamelor şi copiilor ţării, a întregului popor. Din solul rodnic al condiţiilor materiale şi sociale de care beneficiază copiii ţării se înalţă trunchiul viguros al generaţiilor de mîine, însufleţite de dragoste de patrie, crescute in cultul muncii libere, creatoare, animate de profund respect faţă de trecutul glorios al poporului. Prin tot ce a realizat pînă acum, prin tot ceea ce-şi propune să înfăptuiască în cincinalul care va începe, in programele de perspectivă, se poate spune că societatea noastră se va înfăţişa nu numai în faţa anilor ce vin, a anului 2000, pe care-i evită astăzi copiii, ci şi a viitorului mai îndepărtat, cu mîndria unor realizări epocale. Succesele obţinute în dezvoltarea economică şi socială a ţării, în formarea omului nou, înaintat se regăsesc şi in situaţia şi statutul familiei în climatul de creştere şi educare a copiilor, a tinerei generaţii. In consens cu prefacerile din întreaga societate, au fost aduse substanţiale perfecţionări cadrului juridic, legislativ de ocrotire a familiei, a mamei şi copilului. Atenţia deosebită pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu o acordă întăririi familiei, ca nucleu primordial şi fundamental de creştere şi educare a tinerei generaţii, îşi are rădăcina în tradiţia poporului nostru, in gindirea profund umanistă, străbătută de dragostea şi pilduitoarea răspundere a secretarului general al partidului faţă de viitor, faţă de tînăra generaţie şi de pregătirea multilaterală a omului nou. Această dragoste, această răspundere îşi găsesc expresie şi in uriaşa activitate pe care preşedintele României o desfăşoară în slujba celui mai nobil ţel al acestor timpuri — asigurarea păcii, a liniştii in care oamenii să creeze, să se bucure de viaţă, să-şi crească şi să-şi educe copiii feriţi de lipsuri şi de urgia distrugătoare a unui nou război. Cuvintele rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul tinerei generaţii vor rămine cu pregnanţă înscrise in analele istoriei ca o vibrantă chemare la răspundere adresată de un mare umanist al acestui timp : „întotdeauna gindul meu e la copiii ţării mele, la tineretul, la poporul meu ! Doresc ca tinerii, copiii, poporul meu să trăiască in pace. Dar, deopotrivă, gîndurile rhele sint îndreptate spre copiii tuturor popoarelor. Am fost în multe ţări, am intilnit acolo şi copii, şi tineri, şi oameni mai în vîrstă, şi chiar foarte bătrini. Trebuie să mărturisesc că aceeaşi căldură pe care o simt îmbrăţişînd copiii patriei mele am simţit-o îmbrăţişind copiii altor ţări. Peste tot am simţit dorinţa popoare(Continuare în pag. a IV-a) cu care modelat Desen de Tia PELTZ