Scînteia, iulie 1980 (Anul 49, nr. 11775-11801)

1980-07-01 / nr. 11775

PROLET­ARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XLIX Nr. 11 775 Prima ediţie Marţi 1 iulie 1980 6 PAGINI — 30 BANI Cu toate forţele şi mijloacele, din zori şi pînă seara SECERIŞUL TREBUIE INTENSIFICA­T7 O ARIA RECOLTĂRII ORZULUI SĂ FIE EXTINSĂ ŞI IN JUDEŢELE DIN CENTRUL, ESTUL ŞI NORDUL ŢĂRII • DUPĂ ORZ­­ IMEDIAT CULTURI SUCCESIVE­­ ÎN JU­DEŢELE DIN SUD SĂ SE TREACĂ LA STRÎNGEREA GRIULUI, PARCELĂ CU PARCELĂ Am intrat într-o săptămină cînd este imperios necesar ca secerişul cerealelor păioase să fie intensificat la maximum. Desigur, pe primul plan al urgenţelor se situează în­cheierea recoltării orzului. Practic, în majoritatea judeţelor din sudul ţării această lucrare s-a încheiat sau se află intr-un stadiu final. Important este acum ca si în jude­ţele din centrul, nordul si estul tă­rii să se treacă cu toate forţele la secerişul orzului, iar după recoltare să se strîngă imediat paiele si să se insăminţeze cea de-a doua cu.-Duminică, în judeţul Ialomiţa s-au recoltat ultimele suprafeţe din cele 42 500 hectare cultivate cu orz. Ţinînd seama că din primele zile ale lunii iulie va începe recoltarea griului, cul­tură ce ocupă peste 100 000 hectare, prezintă un deosebit interes modul în care s-a desfăşurat secerişul orzului. Concluziile se cer analizate cu răs­pundere, trăgindu-se toate învăţămin­tele, atit din experienţa bună în ve­derea generalizării ei, cit şi din neajunsurile ce s-au manifestat pen­tru a putea fi prevenite. Un prim aspect : în judeţul Ialomi­ţură — legume, porumb pentru boabe şi plante furajere. » Caracteristic pentru această săp­tămină este începerea recoltării griului — moment de vîrf al sece­rișului — care nt -'esi­ta o maximă concentrare de forte, astfel ca „pîi­­nea tării“ să fie strînsă, asa cum a indicat conducerea partidului, in 8—10, cel mult 12 zile. Este de da­toria specialiştilor şi conducerilor unităţilor agricole din judeţele din Cîmpia Dunării să urmărească per­manent stadiul coacerii pe fiecare parcelă, pe fiecare tarla şi, acolo unde griul a ajuns la maturitate, să organizeze imediat recoltarea. La secerişul orzului s-a desfăşurat pe parcursul a numai cinci zile. Interva­lul putea fi scurtat dacă unele coo­perative agricole — cum sunt cele din Balaciu, Vlădeni, Sfîntu Gheorghe şi altele — nu ar fi tergiversat în­ceperea lucrărilor. Experienţa şi re­zultatele unităţilor agricole din con­siliile agroindustriale Borcea, Bog­dana, Ciocăneşti, Roseţi, Cosîmbeşti şi Griviţa au dovedit că secerişul or­zului se poate face intr-un timp cit mai scurt, de trei şi chiar numai două zile. „Realizarea vitezei zilnice stabilite a constituit factorul hotărî­tor care a asigurat încheierea recol­tării in termenul prevăzut — ne-a spus tovarăşul Nicolae Miu, primarul comunei Griviţa. Prin organizarea muncii în formaţii mari, care au lu­crat grupat, avind în dotare toate utilajele — de la combine la semănă­tori — recoltarea, transportul pro­ducţiei, eliberarea şi pregătirea te­renului şi însămînţarea culturilor duble s-au executat în flux con­­ti­nuu“. Nu vom insista asupra acestor ele­mente. Ele sunt bine cunoscute şi se află înscrise în programul de lucru al fiecărei unităţi agricole. Problema este că nu peste tot lucrările s-au desfăşurat după programul stabilit, încă de la început au apărut unele greutăţi şi neajunsuri care au îm­piedicat buna desfăşurare a lucrări­lor, neajunsuri care, la recoltarea griului, nu trebuie să se mai re­pete. Folosirea la capacitatea maximă a combinelor este hotărîtoare pentru realizarea vitezei zilnice la recoltarea griului şi încheierea acestei lucrări în 8—9 zile. Or, încă de acum există anumite semne de întrebare cu pri­vire la realizarea vitezei zilnice pla­nificate. Şi iată de ce. Modul în care s-au comportat combinele la secerişul orzului face necesar ca organele a­­gricole să analizeze cauzele ce au de­terminat ca, pe ansamblul judeţului, să se înregistreze peste 7 000 de pre­­staţionare în funcţionarea acestora. Aurel PAPACIUC ____________Mihai VIŞOIU (Continuare în pag. a IV-a) IALOMIŢA _______________. / ■ Cîteva învățăminte din „campania orzului" pentru „campania griului" |-------|__________­... ____|_____.----------­ JUDEŢUL­­ BIHOR — Ultima perioadă, de un deceniu şi jumătate, din istoria patriei se dis­tinge prin progrese remarcabile in construcţia socialistă. Cum se oglin­deşte această perioadă, tovarăşe prim-secretar, şi in realităţile jude­ţului Bihor ? — Perioada la care ne referim — is­toriceşte atit de scurtă — este şi pentru Bihor, la fel ca pentru toată ţara, cea mai bogată din întreaga construcţie socialistă. Punctul de por­nire pe calea unei dezvoltări fără precedent în toate domeniile vieţii economico-sociale îl reprezintă — aşa cum o ştim noi, acasă, aşa cum ştie toată lumea care a urmărit evoluţia României socialiste. — Congresul al IX-lea al partidului, care a stabilit o nouă strategie a înaintării ţării noastre pe calea socialismului. Şi tot ce s-a realizat măreţ de-atunci în­coace la noi este indisolubil legat de personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, de gîndirea sa no­vatoare, de dinamismul său revolu­ţionar, pe care le-a imprimat, în fo­losul ţării, întregii noastre societăţi. Ca toţi oamenii muncii de pe cu­prinsul patriei, şi bihorenii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi, care trăiesc şi muncesc înfrăţiţi pe aceste străvechi plaiuri româneşti — au ob­ţinut în această perioadă succese fără egal. Ca să ilustrăm drumul parcurs in cei 15 ani — privind Bihorul in oglinda retrospectivă a ceea ce a fost şi în chipul lui de astăzi — trebuie să ne întrebăm înainte de toate pe noi înşine : cum am fost şi cum am gindit atunci, cine suntem­, cum gin­­dim şi acţionăm acum ? — De la ce stadiu a pornit atunci Bihorul şi unde se află acum ? — La baza progresului economico­­social se află, desigur, industrializa­rea. La aceasta mă voi referi, deci, în primul rind, subliniind că la în­ceputul a ceea ce numim „Epoca Ceauşescu“ zestrea industrială a Bi­horului era destul de modestă. Gra­ţie politicii partidului nostru de dez­voltare armonioasă, echilibrată a for­ţelor de producţie, de înflorire multi­laterală a tuturor judeţelor şi locali­tăţilor ţării, Bihorul se prezintă azi ca un judeţ Industrial-agrar in plină dezvoltare. In cei 15 ani de progres continuu în toate domeniile vieţii ma­teriale şi spirituale, prin grija parti­dului nostru, în judeţul Bihor au fost create noi întreprinderi industriale, de un înalt nivel tehnic. O realizare deosebită din această perioadă o con­stituie marea platformă­­ industrială din zona de vest a municipiului Oradea — o salbă de mari întreprin-Convorbire realizată de Alexandru PETI corespondentul „Scinteii" (Continuare în pag. a II-a)­ ­ÎN ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI A 1 ani de istorie nouă, revoluţionară a patriei, )­­ de puternic avint creator în construcţia socialistă. La temelia bunăstării oamenilor - dezvoltarea economico-socială armonioasă a tuturor localităţilor Convorbire cu tovarăşul Gheorghe BLAJ, prim-secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R. ş -­­ Construcţii noi, moderne in zona de vest a Oradei , în fotografia din stingă — acum 15 ani pe strada 6 Martie, din aceeaşi zonă a municipiului În întreaga ţară, sentimente de profundă satisfacţie pentru înalta apreciere a contribuţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu la întărirea colaborării prieteneşti dintre România şi R. D. Germană, la cauza generală a socialismului şi păcii Telegrame adresate secretarului general al partidului, președintele republicii, cu prilejul înmînării de către tovarășul Erich Honecker a Ordinului „Karl Marx" PAGINA A 111-A ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ CĂPENI-BARAOLT ŞI-A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Colectivul de muncă al între­prinderii miniere Căpeni-Bara­­olt, judeţul Covasna, a anunţat la 29 iunie îndeplinirea sarci­nilor de plan aferente actualu­lui cincinal. Aceasta va permi­te unităţii să realizeze, până la finele perioadei, o producţie de 670 000 tone cărbune peste pre­vederile planului. De subliniat că prin aplicarea în viaţă a pre­vederilor noului mecanism eco­­nomico-financiar s-a obţinut o importantă reducere a cheltu­ielilor de producţie, astfel incit indicatorul cheltuielilor ma­teriale la 1 000 lei producţie­­marfă este cu 41 lei sub cel planificat. Anunţind acest succes prin­­tr-o telegramă adresată Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, colectivul de muncă al întreprinderii subli­niază, printre altele : Rezultatele înregistrate sunt o dovadă a ataşamentului şi ade­ziunii depline a celor ce trăim şi muncim în bazinul carboni­fer Baraolt faţă de politica şti­inţifică, clarvăzătoare a parti­dului şi statului nostru, sunt o ilustrare a sentimentelor noas­tre de mulţumire faţă de conducerea partidului, faţă de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, pen­tru grija ce o purtaţi dezvoltă­rii şi înfloririi multilaterale a tuturor judeţelor patriei, ridi­cării continue a bunăstării fii­lor României socialiste. v­ă . Cea de-a XVII-a Conferinţă la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Africane îmi oferă plăcutul prilej ca, în numele poporului român şi al meu personal, să vă adresez dum­neavoastră, tuturor şefilor de stat şi guvern ai ţărilor membre ale organizaţiei, precum şi conducătorilor miş­cărilor de eliberare naţională participanţi la această im­portantă reuniune africană, un călduros mesaj de priete­nie şi solidaritate, precum şi cele mai bune urări de pace şi progres pentru popoarele din Africa. Conferinţa la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Afri­cane are loc în condiţiile unei situaţii internaţionale deo­sebit de complexe, cînd s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă. Se afirmă tot mai puternic hotărîrea popoarelor de a pune capăt vechii politici imperialiste de dominaţie şi asuprire, de forţă şi dictat, de a se dezvolta libere şi independente, într-un climat de deplină egalitate, înţe­legere şi pace. Totodată, ca urmare a acumulării unor pro­bleme nerezolvate şi a apariţiei altora noi, se accentuează contradicţiile dintre unele state şi grupări de state, po­litica de reîmpărţire a zonelor de influenţă şi dominaţie , ceea ce creează mari pericole pentru libertatea şi in­dependenţa popoarelor, pentru pacea şi securitatea inter­naţională. România consideră că imperativul cel mai arzător al prezentului este unirea şi conlucrarea tot mai strînsă a tuturor popoarelor, a forţelor înaintate de pretutindeni pentru a împiedica agravarea situaţiei internaţionale, pen­tru reluarea şi continuarea cursului spre destindere. Viaţa demonstrează că cerinţa esenţială a destinderii şi păcii este respectarea riguroasă a dreptului sacru al fiecărui popor la libertate, independenţă şi suveranitate naţională, a dreptului fiecărei naţiuni de a-şi hotărî viaţa aşa cum doreşte, fără nici un amestec din afară. Popoarele Africii au adus şi aduc o contribuţie de sea­mă la afirmarea libertăţii, independenţei, egalităţii, păcii şi colaborării pe continent şi in întreaga lume. România socialistă, poporul român au acordat şi acordă un sprijin activ acţiunii hotărîte a ţărilor şi popoarelor africane pentru abolirea oricărei politici imperialiste, co­lonialiste şi neocolonialiste, de discriminare rasială şi apartheid, eforturilor lor îndreptate spre consolidarea in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, pentru lichidarea subdezvoltării şi tuturor consecinţelor îndelungatei asu­priri coloniale, pentru asigurarea unei dezvoltări armo­nioase un ritm rapid, în conformitate cu cerinţele progre­sului economic şi social contemporan, pentru edificarea unei noi ordini economice internaţionale. Susţinînd lupta dreaptă a popoarelor africane pentru înlăturarea ultimelor rămăşiţe ale dominaţiei coloniale, poporul român priveşte cu profundă satisfacţie victoriile obţinute în ultimii ani de statele africane care s-au eli­berat de dominaţia colonială. Salutăm proclamarea noului stat Zimbabwe, încununarea strălucită a luptei pline de eroism duse de poporul Zimbabwe, căruia îi dorim noi succese în consolidarea independenţei şi progresului eco­nomic şi social al patriei sale. Suntem­ solidari cu lupta pentru eliberare şi indepen­denţă naţională a poporului din Namibia, căruia îi acor­dăm sprijinul nostru politic, moral, diplomatic şi material, şi ne exprimăm încrederea că sub conducerea Organiza­ţiei Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.) această luptă va fi încununată de succes. Totodată, România mi­litează cu fermitate pentru lichidarea definitivă a politicii de discriminare rasială şi de apartheid în Africa de Sud. Pornind de la interesele vitale ale popoarelor africane, de care ne dişagă o strînsă şi trainică prietenie, de la ca­racterul­­­indivizibil pe care pacea şi securitatea l-au că­pătat îrn epoca noastră, ne exprimăm încrederea că statele africane vor face totul pentru depăşirea tensiunilor şi situaţiilor conflictuale care mai există în diferite părţi ale continentului, pentru soluţionarea problemelor litigioase pe calea tratativelor, prin mijloace paşnice, în situaţia complexă a lumii de azi, întărirea unităţii şi solidarităţii ţărilor africane, concentrarea eforturilor, pe FREETOWN plan naţional şi regional, în vederea progresului lor eco­nomic şi social mai rapid, reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea politicii de independenţă şi dezvoltare liberă, de sine stătătoare, pentru excluderea oricăror pre­siuni şi imixtiuni din afară, constituie unica modalitate de rezolvare trainică şi stabilă a problemelor cu care ele sunt confruntate. Legăturile trainice de solidaritate şi colaborare care unesc poporul român şi popoarele africane capătă astăzi o semnificaţie şi mai profundă prin conţinutul tot mai bogat al raporturilor care s-au statornicit­­între România şi statele independente din Africa. Suntem­ bucuroşi să constatăm că aceste relaţii cunosc un progres continuu, se amplifică şi se adîncesc pe baza principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suvera­nităţii naţionale, avantajului şi respectului reciproc. Ţările noastre colaborează, de asemenea, în mod fructuos la O.N.U. şi alte reuniuni internaţionale, în cadrul grupu­lui ţărilor în curs de dezvoltare şi al ţărilor nealiniate, unindu-şi eforturile in lupta pentru lichidarea politicii imperialiste şi colonialiste, pentru apărarea independenţei şi libertăţii popoarelor, întîlnirile frecvente pe care le-am avut cu conducătorii statelor şi ai mişcărilor de eliberare naţională din Africa, atit în România, cit şi pe pâmintul african, convorbirile şi înţelegerile adoptate cu aceste prilejuri au constituit o vie manifestare a hotăririi poporului român şi popoarelor africane de a întări şi mai mult prietenia şi solidaritatea dintre ele, de a dezvolta cooperarea în domeniile eco­nomic, tehnic şi cultural-ştiinţific şi conlucrarea lor pe plan internaţional. Considerăm că în condiţiile actuale se impune să se acţioneze cu mai multă energie, pe plan internaţional pen­tru a se pune capăt cu desăvârşire oricărei încălcări a libertăţii şi drepturilor naţionale legitime ale popoarelor africane, a oricărei forme de dominaţie sau amestec străin în afacerile interne. In acest sens, apreciem că Organizaţia Unităţii Africane are un rol de însemnătate deosebită in întărirea solidarităţii şi unităţii ţărilor continentului, la depăşirea unor probleme complexe râmase din­ perioada oprimării coloniale, la promovarea cauzei eliberării totale a Africii, a cooperării şi conlucrării strinse în scopul dez­voltării economice şi sociale independente. Suntem de părere că se impune un efort sporit din partea întregii comunităţi internaţionale pentru lichidarea gravei anomalii a epocii noastre, care este perpetuarea stării de subdezvoltare în care se mai află cea mai mare parte a omenirii. România militează permanent şi doreşte să întărească colaborarea cu ţările africane, cu ţările in curs de dezvoltare si nealiniate, cu toate statele, în ve­derea lichidării marilor decalaje dintre ele si instaurării unei noi ordini economice internaţionale, pentru ca se­siunea specială a Adunării Generale a O.N.U. din acest an să adopte măsuri eficiente în această direcţie. Ca tară europeană, interesată in dezvoltarea premiselor păcii şi colaborării pe continent, România acţionează pentru ca reuniunea de la Madrid să se soldeze cu măsuri de natură să realizeze securitatea, să promoveze dezan­gajarea militară, reducerea armamentelor, relaţiile de în­credere şi colaborare neîngrădită în domeniul economic, ştiinţific şi tehnic între statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare europeană. România militează, totodată, pentru înfăptuirea de­zarmării, şi în primul rând a dezarmării nucleare, pentru soluţionarea marilor probleme care confruntă omenirea contemporană cu participarea tuturor ţărilor, condiţie fun­damentală a asigurării stabilităţii în lume. Cu aceste gînduri şi sentimente, îmi exprim convingerea că cea de-a XVII-a Conferinţă la nivel înalt a O.U.A. da la Freetown se va înscrie ca o nouă şi importantă con­tribuţie la cauza libertăţii şi independenţei popoarelor din Africa şi vă urez succes deplin în desfăşurarea lucrărilor sesiunii dumneavoastră. MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii Socialiste România, adresat celei de-a XVII-a Conferinţe la nivel inart a Organizaţiei Unităţii Africane Excelenţei Sale Domnului SIAKA STEVENS Preşedintele Republicii Sierra Leone, Preşedintele în exerciţiu al Organizaţiei Unităţii Africane NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Valoarea formativă a literaturii pentru copii Urmărind presa li­terară, se poate lesne observa — de ani de zile — un insuficient interes al criticii lite­rare faţă de literatura destinată copiilor. Ici­­colo apar cite o recen­zie sau un articol, dar autorul respectiv nu reuşeşte întotdeauna să judece cartea pen­tru copii ca atare. Consider că dacă s-ar clarifica din punct de vedere teoretic tot „complexul“ acesta de literatură — carte pentru copii — prin dezbateri, discuţii, ma­teriale publicate cu regularitate — atunci s-ar reliefa mai pre­cis ceea ce au comun literatura şi literatura pentru copii, precum şi deosebirile dintre ele. Acest lucru este o condiţie fundamentală pentru o critică ştiin­ţifică a literaturii pentru copii. Literatura pentru copii este condusă de aceleaşi legi generale estetice ca beletristica în general, fiind prin urmare artă. De a­­ceea, se cere evaluată ca atare. Nu poate fi socotită drept o lite­ratură de mai mică importanţă, dar nici nu poate sprijini ne­mijlocit activitatea pe­dagogică — cum cred unii pedagogi — ci poate acţiona cu mij­loace specifice, ca orice artă. Dacă literatura, arta pot avea şi o influen­ţă educativă, atunci cărţile destinate copii­lor trebuie să aibă cu atit mai mult însuşi­rea de a educa, fără să fie didacticiste. O carte care nu furnizea­ză copiilor pe neobser­vate şi cunoştinţe noi despre lumea în care trăiesc aproape nu este de conceput, ştiut fiind faptul că acumu­larea de cunoştinţe cit şi cunoaşterea sînt caracteristici esenţi­ale ale acestei vîrste. Copiii au devenit citi­tori mai pretenţioşi, literatura joacă un rol crescînd in procesul educaţional, aşteptă­rile sociale faţă de li­teratură şi sarcinile în acest sens au devenit mai diferenţiate, mai cuprinzătoare. Dar rolul educativ nu se rezumă doar la îmbogăţirea cunoş­tinţelor cititorilor; car­tea pentru copii are Întotdeauna şi un mesaj clar, moraliza­tor. Dealtfel, depinde de talentul scriitoru­lui care se adresează celor mai tineri citi­tori ai noştri dacă a­­pare în faţa lor ca un moralist sau ca un e­­ducator. Prin urmare, atitudinea micilor ci­titori este şi aceasta diferenţiată: dacă o carte reuşeşte să îm-Opinii de Hedi HAUSER bine fericit morala cu întreaga acţiune a cărţii, atunci copiii vrind-nevrînd ajung singuri la concluziile urmărite de scriitor. Dealtfel, fiecare virsta are preferinţele ei — basmul, legenda, le­genda eroică, cartea de aventură etc. — dar în general sunt sa­vurate în primul rind cărţi cu o acţiune cap­tivantă, pline de sur­prize; să nu uităm că adesea copiii se lasă lesne mişcaţi de eve­nimente tragice, dar în acelaşi timp umo­rul şi satira sunt arme care nimeresc întot­deauna la ţintă. De a­­ceea, cărţile semnate de Octav Pancu-Iaşi, care s-ar cere reedi­tate mai des, au avut o priză atât de puter­nică la cititori; de a­­ceea, povestirile triste, nostalgice ale Otiliei Cazimir („A murit Luchi“) au emoţionat multe generaţii de copii. Aici s-ar cere desi­gur o analiză mai a­­mănunţită a felului în care trebuie oglindită realitatea în literatura pentru copii, a eroilor pilduitori, a oameni­lor maturi, a conflic­telor etc. Literatura germană autohtonă pentru copii abordează în mod fi­resc o serie de teme, subiecte, probleme care sunt tratate deo­potrivă de literatura română pentru copii , teme mari ca respec­tul adevărului, cinstea şi munca, prietenia, dragostea de mamă, de părinţi şi fraţi, de ţară, faţă de partid şi de statul socialist. Li­teratura pentru copii înlesneşte, in acelaşi timp, înţelegerea unor fenomene noi, a unor procese complexe ale lumii moderne în veş­nică mişcare, trans­formare şi evoluţie, tratînd copilul in re­laţie cu societatea. Dar dincolo de aceste lucruri general valabi­le mai există şi trăsă­turi specifice care ţin de tradiţie, de istorie, de limbă etc., trăsă­turi la care mă voi referi pe scurt în cele ce urmează. Literatura germană destinată copiilor s-a dezvoltat în România abia după 1944, volu­mele apărute în anii de dinainte fiind pu­ţine la număr şi mo­deste ca realizare (de pildă, cîteva volume de Schuster Dutz), necesarul da carta pentru copii acope­­rindu-se, în acei ani, prin cartea de import. In asemenea condiţii, nu se mai putea, desi­gur, pune problema oglindirii în literatura de copii a realităţilor din ţara noastră la acea vreme, a relaţii­lor sociale, a vieţii copiilor în condiţii­le unei societăţi baza­te pe inechitate şi ex­ploatare. Excepţie fac unele culegeri de fol­clor — basme şi cîn­­tece — precum şi cî­teva Cărţi scrise de autori germani autoh­toni, dar tipărite in străinătate, de pildă, povestirile despre ani­male ale scriitorului bănăţean Otto Alscher sau romanele de aven­tură ale sibianului Anton Maly. Creindu-se posibili­tăţi de publicare prin Editura tineretului, au început să apară — pe lingă traduceri din li­teratura română — primele cărţi germa­ne pentru copii, sem­nate de Lotte Berg, Maria Haydl, Else Kar­nis, Pauline Schneider, Ursula Brandsch şi Ri­chard Breckner. Depă­şind stadiul de început cu slăbiciunile i­erei­(Continuare in pag. a IV-a)

Next