Scînteia, iulie 1980 (Anul 49, nr. 11775-11801)

1980-07-01 / nr. 11775

PAGINA 2 FAPTUL­ DIVERS A fi auzit de „Ecoenerg"? Aşa a fost botezată o intere­santă instalaţie de iluminat re­alizată de cercul de electrotehni­că al Casei pionierilor şi şoimi­­lor patriei din Tulcea, sub îndru­marea profesorului Petru Fior. „Ecoenerg“ înseamnă economie de energie. Pe cit de simplă este instalaţia din punct de vedere constructiv, pe atit de eficientă se dovedeşte, asigurind o redu­cere la jumătate a consumului de energie electrică faţă de cor­purile de iluminat fluorescente. Este confecţionată, in cea mai mare parte, din materiale refolo­­sibile. Datorită acestei instalaţii, tuburile fluorescente arse devin utilizabile. Instalaţia poate fi fo­losită la iluminatul apartamen­telor şi al altor încăperi. Ba, mai mult, este prevăzută cu un dispozitiv pentru producerea... razelor ultraviolete! „Stă­pini pe volan" In fiecare an are loc întrecerea celor mai buni conducători auto. Etapa finală din acest an, sub genericul „Stăpin pe volan“, a­ avut loc la Baia Mare. Anii vola­nului, promovaţi la etapele pre­cedente, au fost supuţi unor difi­cile probe. Intru lauda lor, cu toţii s-au prezentat foarte bine pregătiţi, juriul fiind pus la grea încercare. Pină la urmă au cîş­­tigat cei mai buni dintre cei mai buni. Ei se numesc : Gheorghe Stoica, de la autobaza nr. 2 Baia Sprie, la categoria sub 30 de ani, şi Vasile Ciobanu, de la secţia utilaj greu de transport­­aţi, la categoria peste 30 de ani. Lor li s-a alăturat ţi foarte tînărul Mircea Fărcaţ, de pe şantierul naţional al tineretului de la Ca­nalul Dunărea—Marea Neagră. Dacă îi veţi intilni pe drumu­rile ţării, puteţi să le daţi bi­neţe cu claxonul, dar ţi mai bine ar fi să fiţi la fel ca ei , stă­­pini pe volan. S-a lăsat cu... cintec Seară de dans la clubul „Con­structorul“ din Deva. Băieţi Şi fete petrec în compania unei orchestre tot tînără ca şi ei. La­­ora fixată pentru încheierea programului, muzica a cintat marţul, iar băieţii ţi fetele au plecat spre casele lor. Trei din­tre ei — Ştefan Mihăilescu, M. Mihai şi S. Pascu — au făcut însă cale întoarsă. S-au furişat in club şi au sustras instrumen­tele muzicale. Nu ca să evite, pentru că nu se pricepeau, ci ca să le facă de petrecanie la niscai amatori de chilipir. N-au mai apucat. Prinţi de autorităţi, s-a lăsat cu... cîntec. S-a intîmplat la orele 23AS Vineri, 27 iunie, orele 23:45. Un autobuz de pe traseul 31 Rapid, cu numărul I.T.B. 2217, a oprit in Piaţa Scinteii. După ce s-au urcat călătorii, şo­ferul le-a spus : „Dacă vreţi să vă duc vină in Piaţa Naţiunii, scoateţi fiecare bani ţi daţi-i la băiatu’“. Degeaba au încercat oamenii să-i spună că au bilete şi abonamente. In faţa restaurantului „Perla“, de pe Dorobanţi, şoferul a întors autobuzul şi i-a dat jos pe toţi călătorii: „Eu am , inteles că-i noapte şi să vă duc, dar dacă voi n-aţi înţeles chestia cu taxarea la şofer...“ Şi a dispărut cu autobuz cu tot. Cine-l „taxează“ şi pe ...bă­iatu’ ? N-avea somn Constantin Buda din Huşi nu putea să doarmă. Iţi frămînta mintea cum să facă ţi să dreagă pentru a-ţi găsi ţi el o ocupaţie, că de muncit nu-i plăcea să muncească. A sărit din pat ţi a pornit-o hai-hui prin oraş, tre­­cînd „în revistă“ autoturismele parcate peste noapte. Din fiecare înşfăca ce găsea. Deodată însă, o mină nevăzută l-a înşfăcat de guler şi abia atunci i-a pierit cu adevărat somnul. Un echipaj al miliţiei l-a poftit tot intr-un au­toturism, dar de culoare alb-al­­bastră, şi a ajuns într-un loc de unde se speră să iasă curat, lu­minat, ca argintul strecurat... Lovitură de pedeapsă 0691530, 0690902, 0691009, 0691529, 0690903, 0691526... Sunt citeva nu­mere luate la intîmplare din­­tr-un teanc de „Bilete de in­trare“. Ce fel de bilete ? Bilete de intrare la spectacol. La ce spectacol ? Nu se spune. Unde ? Nu se precizează. Cind ? Nu se știe.......Dacă am fi ştiut măcar de ce şi cum — ne scrie un grup de muncitori de la I.J.C.M. Sibiu — nu v-am fi trimis aceste bi­lete plătite de fiecare dintre noi cu cite 5 lei bucata. Ceea ce ştim e că de aceşti bani mun­ciţi de noi profită sportivii. Mai exact, fotbaliştii de la „A.S. Con­strucţia“. Dar nu numai pe astfel de bilete de intrare... nicăieri nu se reţin bani, ci şi pentru tot fe­lul de tombole şi calendare. Şi, ca să facem haz de necaz, mă­car de-am avea şi noi fotbalişti mai de soi, dar cînd ii vezi lu­cind, le plîngi de milă. Oricum, celor care se ocupă cu astfel de afaceri nu le-ar strica o lovi­tură de pedeapsă“. Intr-adevăr ! Cine o execută ? Rubrica realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scinteii"' 1 15 ANI DE LA CONGRESUL AL IX-LEA AL PARTIDULUI ----------( ani de istorie nouă, revoluţionară a patriei, de puternic avint creator in construcţia socialistă) JUDEŢUL CREŞTEREA INVESTIŢIILOR (în milioane lei) BIHOR (Urmare din pag. I) deri cu diverse profile — Uzina de alumină (care pune în valoare bauxi­ta de la Dobreşti), Combinatul de prelucrare a lemnului, Întreprinderea de industrializare a sfeclei de zahăr, unitatea de bază a complexei între­prinderi chimice „Sinteza“, întreprin­derile „Electrocentrale“, de materiale de construcţii, „Mecanica“, de acce­sorii pentru mijloace de transport. In afara acestei platforme, aş adăuga şi marca aparte a întreprinderii de ma­­şini-unelte „înfrăţirea“ din Oradea, firmă cu renume în ţară şi pe glob , construită şi extinsă pe locul unei mici fabrici de odinioară, ea a devenit în ultimii ani o unitate de primă mărime a industriei româneşti de profil. Nu pot apoi să omit din su­marul realizărilor acestor ani Com­binatul de lianţi şi azbociment de la Aleşd, în curs de amplă extindere, el urmînd să devină cea mai mare în­treprindere de acest gen din ţară. In cununa de roade a acestor ani trebuie să adăugăm şi numele altor noi întreprinderi din judeţ — întreprinderea mecanică din oraşul Dr. Petru Groza, fabricile de maşini­­unelte din Beiuş şi Marghita, schela şi rafinăria de petrol din Suplacu de Barcău, fabricile de mobilă din Ti­­leagd şi Beiuş, ţesătoria de bumbac din Salonta, întreprinderea textilă din Oradea, întreprinderea de con­fecţii din Marghita şi altele — unităţi economice care şi-au creat un renu­me binemeritat. ■— Prin urmare, Bihorul oferă ima­ginea unei desfăşurări armonioase de forţe pe întreg teritoriul său. — Intr-adevăr. Şi nu sunt puţine ar­gumentele care ne ajută să facem această demonstraţie. O semnificaţie majoră are faptul că astăzi indus­tria este prezentă nu numai in Ora­dea, ci şi în alte şase oraşe şi 15 localităţi rurale, ceea ce face ca o treime din producţia industrială a ju­deţului să­ se realizeze în afara mu­nicipiului de reşedinţă — Oradea. Astfel, în ultimii 15 ani, noile oraşe Aleşd, Marghita, Dr. Petru Groza au devenit centre industriale care-şi deschid larg ferestre spre anii ce vin. In dezvoltarea industriei bihorene în ultimii ani un rol hotărîtor a avut promovarea largă, accentuată, a pro­gresului tehnic, a celor mai noi şi mai moderne tehnologii, care au determi­nat mutaţii structurale atit de ordin cantitativ, dar mai ales calitativ. Mă refer, în primul rînd, la construcţiile de maşini şi industria chimică, a că­ror producţie a crescut în acest răs­timp de aproape 10 ori, respectiv de 5,5 ori faţă de 1965. întreaga produc­ţie industrială a Bihorului din anul 1938 se realizează acum în numai 11 zile. Pentru orice om de bună cre­dinţă aceste ritmuri de dezvoltare vorbesc de la sine. Odată cu industria s-au dezvoltat şi celelalte ramuri ale producţiei ma­teriale : agricultura, transporturile, telecomunicaţiile, prestările de servi­cii, care s-au circumscris transformă­rilor înnoitoare în tabloul bihorean contemporan. Agricultura, bunăoară, a fost marcată de însemnate mutaţii calitative. In prezent dispunem de aproape 4 000 tractoare şi 1 450 se­mănători, aproape 900 combine şi multe alte utilaje, ceea ce a dus la mecanizarea completă a culturii pă­­ioaselor, inului, cînepii, florii-soare­­lui, iar la porumb mecanizarea a ajuns la 60 la sută , au sporit an de an cantităţile de îngrăşăminte chi­mice, erbicidele. In prezent se admi­nistrează de 3,4 ori mai multe în­grăşăminte chimice decit în 1966. Deşi în ultimii ani nu am beneficiat de condiţii climatice favorabile, produc­ţiile medii la hectar au crescut la toate culturile, producţia agricolă globală la nivelul anului 1979 fiind de aproape două ori şi jumătate mai mare decit cea obţinută în 1965. Au sporit, de asemenea, şi efectivele de animale. Toate acestea sunt însă departe de a reprezenta limita posibilităţilor de care dispunem. — Industrializarea nu este un scop in sine. Este factorul care declanşea­ză toate mecanismele progresului — inclusiv în domeniul creşterii con­ştiinţei oamenilor, a nivelului lor de civilizaţie. Cum se reflectă acest fapt în realităţile de azi ale Bihorului ? ? O componentă esenţială a dez­voltării multilaterale este nivelul de trai, determinat de progresele mar­cate de avîntul construcţiei ma­teriale. Cu satisfacţie putem spune că Bihorul dispune în prezent de o bogată bază materială pentru cultură, învăţămînt şi ocrotirea sănătăţii. Practic, fiecare sat are, pe lingă şcoală, şi aşezămînt de cultură , mai mic sau mai mare. Zeci de aşezări rurale au şi cinematograf , cartea şi, in mare parte, filmul pătrund astăzi pretutindeni. Electrificarea şi, pe această bază, aparatele moderne de uz casnic şi gospodăresc, televizorul, radioul fac parte acum din viaţa obiş­nuită a satului bihorean. In judeţ există azi circa 500 de şcoli primare, 60 şcoli gimnaziale, numeroase licee — în mare majoritate cu profiluri de specialitate — şcoli profesionale şi de maiştri, un apreciat institut de în­­văţămînt superior. Deplina egalitate între toţi cetăţenii este ilustrată şi de faptul că în ju­deţul Bihor funcţionează, în raport cu numărul populaţiei, 114 unităţi şcolare şi secţii cu limba de predare maghiară, iar alte 17 şcoli cu limba de predare slovacă. Teatrul de stat, ca şi cel de păpuşi din Oradea au fie­care şi secţie în limba maghiară. Tot în Oradea se găseşte o activă casă de cultură a sindicatelor, o filarmonică cu orchestre simfonică şi populară. Judeţul are în total 9 case de cultură, 434 cămine culturale, 186 cinemato­grafe, realizate în cea mai mare parte în ultimul deceniu şi jumătate. O vastă reţea de spitale cu toate spe­cialităţile pentru adulţi şi copii, cu peste 6 000 de paturi, policlinici şi dispensare, peste 1 000 de medici şi circa 8 000 de cadre medii sanitare asigură o asistenţă medicală atotcu­prinzătoare. Sunt, toate acestea, com­ponente inseparabile ale bunăstării material-spirituale multilaterale, me­reu crescînde, dovezi certe ale grijii pentru om­i­ţelul suprem al poli­ticii partidului, expresii vii ale uma­nismului societăţii noastre socialiste. Oamenii noştri sunt legaţi astăzi cu trup şi suflet de societatea socialistă care este opera lor făurită sub con­ducerea partidului şi acţionează din convingere pentru aplicarea politicii partidului, ştiind că tot ceea ce reali­zează prin muncă şi eforturi în inte­resul general este spre folosul fie­căruia în parte. Acum muncito­rul lucrează şi acţionează con­ştient în calitate de producător, proprietar, beneficiar. Acesta este in sine un aspect semnificativ al cuceririlor noastre revoluţio­nare. Mai mult decit oricînd pină acum, fiecare om al muncii şi toţi oa­menii muncii la un loc se simt şi trebuie să se simtă in cel mai înalt grad răspunzători pentru valorile ma­teriale ce le sunt încredinţate şi pe care le administrează. Faptul că, în actualul cincinal, cheltuielile mate­riale la 1 000 lei producţie marfă în industria bihoreană au fost diminuate cu 148 lei fără de prevederi vorbeşte despre modul de gîndire economic, înaintat, despre preocupările stărui­toare ale muncitorului de astăzi. Cu­noscuta hărnicie a bihorenilor este apoi atestată şi de faptul că sarcinile primilor 4 ani şi jumătate ai cincina­lului in curs au fost realizate cu 84 zile mai devreme, ceea ce creează condiţii pentru o producţie suplimen­tară în actualul cincinal de aproape 5 miliarde lei. Spiritul de iniţiativă al omului muncii gospodar se mate­rializează, la nivelul cincinalului în curs, şi în asimilarea în fabricaţie a 25 tipuri de maşini şi utilaje tehnolo­gice, a 450 articole de larg consum, a 80 tehnologii noi sau modernizate. Toate aceste fapte de muncă reflectă conştiinţa în acţiune. — Cum apreciaţi, tovarăşe prim-se­­cretar, perspectivele de dezvoltare economico-socială a judeţului, prin prisma împlinirilor de pină acum . — Am vorbit pe scurt despre ceea ce a fost şi s-a făcut îndeosebi în ultimii 15 ani. Să anticipăm viitorul ? Ceea ce pot spune sigur este că îm­plinirile de pină acum sunt o încu­rajare şi chezăşie pentru tot ce vom întreprinde în continuare. In cadrul plenarei comitetului judeţean de partid cu activul au fost dezbătute, într-un spirit de înaltă exigenţă şi răspundere comunistă, măsurile poli­­tico-organizatorice ce trebuie luate pentru îndeplinirea întocmai a indi­caţiilor şi orientărilor date de tovară­şul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., precum şi la şedinţa plenară lărgită a Consi­liului Naţional al Oamenilor Muncii din 13 iunie, în expunerile secretaru­lui general al partidului nostru. A fost adoptat un amplu program de măsuri prin a cărui aplicare vom asi­gura perfecţionarea întregii noastre activităţi, conferindu-i o calitate su­perioară. Vom încheia — suntem­ siguri — cu bune rezultate cincinalul actual. Ne gîndim de pe acum cu toată respon­sabilitatea la cel care urmează şi suntem­ pregătiţi să facem faţă exi­genţelor sporite pe care le aduce. Ne preocupă îndeaproape, în conti­nuare, realizarea planului de dezvol­tare în profil teritorial a judeţului şi a fiecărei localităţi, proces desfăşurat, de asemenea, cu bune rezultate în actualul cincinal. Intre atîtea altele, în această ordine de idei ne preo­cupă de pe acum realizarea, în cin­cinalul următor, a noului centru ci­vic al municipiului reşedinţă de ju­deţ — modern, măreţ, demn de era socialistă — aşa cum ni l-a inspi­rat cu clarviziunea sa secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Avem satisfacţia de a ne fi situat pe locuri de frunte, şi chiar pe primul loc, în competiţia edilitar-gospodărească din anii cinci­nalului atit între judeţe, cit şi între localităţile ţării. De la aceste premise viitorul ni se prefigurează prosper şi luminos, aşa cum este conturat în documentele celui de-al XII-lea Con­gres al partidului. Avem drept che­zăşie supremă pe calea către viitor înţelepciunea cu care omul din frun­tea ţării ne-a Îndrumat clarvăzător, cutezător pe gloriosul drum istoric de un deceniu şi jumătate pină azi. Combinatul pentru lianţi şi azbociment din oraşul Aleşd Foto : Emeric Popper ÎN­­ INVESTIŢII -PRIORITATE OBIECTIVELOR CU IERIN DE PUNERI IN FUNCŢIUNE IN ACEST AN! „ÎN AUGUST VOR FI LIVRATE PANOURILE DE AUTOMATIZARE" -se angajează colectivul întreprinderii „Automatica“ din Bucureşti întreprinderea „Automatica“ din Bucureşti urma să livreze şantierului Combinatului siderurgic din Călăraşi, potrivit contractelor 779 și 416, citeva zeci de panouri distribloc. Potrivit termenelor angajate de uzina furni­zoare, panourile de automatizare ar fi trebuit să se afle la ora actuală pe şantier. Dar... — Comenzile pentru Călăraşi au fost amînate conform unui grafic în­cheiat cu conducerea Ministerului In­dustriei Metalurgice, ne spune tova­răşul Sandu Tomescu, tehnician prin­cipal la serviciul plan al întreprin­derii bucureştene. S-a dat prioritate realizării unor alte contracte înche­iate cu combinatele de la Galaţi şi Călan. — Şi ce se intîmplă cu panourile de automatizare necesare laminorului de profile mijlocii de la Călăraşi ? — A început pregătirea fabricaţiei. — Mai concret, ce înseamnă pregă­tirea fabricaţiei ? — In luna mai a fost programată aprovizionarea cu materiale pentru aceste panouri. — S-a realizat acest lucru î — Da. Intrucît panourile distribloc sunt asimilate integral în tară, nu sínt probleme privind asigurarea aprovizionării tehnico-materiale. Deci, un prim pas pozitiv, care ga­rantează „startul“ viguros al fabri-COMANDA CĂLĂRAȘI" — sub semnul urgenţei (IV)­caţiei. Cînd va fi luat, totuşi, acest start ? Discuţia pe care am avut-o cu to­varăşii Li­viu Reghegeanu, directorul întreprinderii „Automatica“, şi Voicu Aldea, directorul tehnic al unităţii, avea să reflecte preocuparea colecti­vului întreprinderii, eforturile deose- I bite ce se întreprind aici pentru ono­rarea promptă a solicitărilor de apa­ratură de automatizare care se fac de către zeci şi zeci de întreprinderi din ţară, multe din cereri fiind de maximă urgenţă. Nu negăm, desigur, această realitate. Ceea ce vrem să subliniem este faptul că şi „comanda Călăraşi“ este urgentă. Pledează in acest sens importanţa intrării in funcţiune la termenul planificat — septembrie — a laminorului de profile mijlocii de la Călăraşi, sta­diul avansat al lucrărilor la acest obiectiv, faptul că frontul de mon­taj pentru panourile distribloc este deschis de citeva luni de zile. Iată argumente care, după părerea noas­tră, ar fi trebuit să fie luate in con­siderare atunci cînd conducerile Mi­nisterului Industriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerului Industriei Me­talurgice au stabilit graficul de prio­rităţi pentru acest an, grafic în care echipamentul pentru laminor nu este cuprins în totalitate. Or, livrarea in­completă a echipamentului de auto­matizare nu ar servi la nimic, nu ar face posibilă începerea probelor teh­nologice la laminorul de profile mij­locii. Pornind de la necesitatea realizării integrale a „comenzii Călăraşi“ in­tr-un termen cit mai scurt, care să nu pericliteze termenul de punere în funcţiune a acestui obiectiv de in­vestiţii, conducerea întreprinderii „Automatica" a stabilit operativ. In prezenta reporterului, măsurile nece­sare pentru începerea fabricaţiei pa­nourilor de automatizare solicitate pe şantier. Aşadar, se poate ! — Cu începere din luna iulie in­troducem în lucru şi această coman­dă, ne asigură tovarăşul Voicu Aldea. 10 lăcătuşi, 5 vopsitori, 15 montori şi 20 de electricieni vor asigura reali­zarea in cursul lunii iulie a pa­nourilor distribloc, astfel incit mon­tajul şi expediţia să le efectuăm in luna august. — Care este ciclul normal de fabri­caţie al unui asemenea echipament ? — In funcţie de complexitate, 45—60 de zile. — Se poate scurta acest termen ? — Da. Dacă ştim de la început con­diţiile de montaj de pe şantier, po­ziţia posturilor de alimentare elec­trică, am putea reduce cu 15 zile acest ciclu. Asta înseamnă că pină la ju­mătatea lunii august să finalizăm montajul in uzină. Iată de ce, pentru a cîştiga cele 15 zile, solicităm pre­zenţa unui specialist de la combinatul din Călăraşi pentru a ne da aceste detalii. Relevînd solicitudinea colectivului întreprinderii „Automatica“, hotărît ca prin eforturi sporite să îndrepte o situaţie necorespunzătoare, de apa­riţia căreia nu se face întrutotul răs­punzător, aşteptăm ca măsurile adop­tate pentru finalizarea „comenzii Că­lăraşi“ să se traducă acum in fapte. Dan CONSTANTIN SÂNTEIA—marţi 1 iulie 1980 Cuvîritul cititorilor CUVINTUL OAMENILOR MUNCII sesizări, cim­m Prevenirea poluării nu este facultativă Redăm mai jos conţinutul unei scrisori primite recent la redacţie, semnată Chiruţă Constantin : „In numele locuitorilor din co­muna Valea Călugărească, judeţul Prahova, vă cerem sprijinul pen­tru Înlăturarea cit mai grabnică a unui pericol care — fără exagerare — ameninţă sănătatea oamenilor şi recoltele din comuna noastră. Des­pre ce este vorba ? Cu cîţiva ani în urmă, la Valea Călugărească s-a construit un combinat de în­grăşăminte chimice, ceea ce ne-a bucurat, mai ales că s-au creat şi noi locuri de muncă. Dar, după cum se ştie, comuna noastră are podgorii renumite. Vinurile produ­se aici au primit numeroase dis­tincţii atit in ţară, cit şi peste ho­tare. Or, de la intrarea in funcţi­une a combinatului, culturile de viţă de vie şi pomii fructiferi au fost atacaţi, în repetate rinduri, de gazele poluante care ies din coşu­rile combinatului. Deşi ne-am adre­sat în repetate rinduri conducerii combinatului şi primarului comu­nei, cerîndu-le să ia măsuri, pină acum nu s-a întreprins nimic. In­­grăşămintele chimice sunt, desigur, foarte importante pentru economia naţională. Dar ele trebuie produse aşa cum cer legile ţării, în condi­ţii tehnice menite să evite polua­rea mediului înconjurător şi con­secinţele acesteia“. Nota redacţiei. Tovarăşul Şt. Mo­­şoiu, primarul comunei, ne-a spus următoarele : „Intr-adevăr, noxele care au a­­tins o cotă mare pot aduce pa­gube însemnate recoltelor, mai ales la viţa de vie şi pomii fructiferi. La o evaluare făcută recent, pe porţiuni unde poluarea este mai intensă, s-a constatat că producţia de griu, de pildă, va fi diminuată anul acesta aproape la jumătate. Ne-am adresat în repetate rinduri conducerii combinatului, cerindu-i să ia măsuri contra pericolului po­luării. Constatăm însă că până în prezent nu s-a luat nici o măsură“. La Combinatul chimic din Valea Călugărească am discutat la tele­fon cu tovarăşul E. Neicuţescu, in­­giner-şef mecanic energetician. El recunoaşte că, în perioadele de timp cînd instalaţiile intră sau ies­ din funcţiune, combinatul aruncă în aer o mare cantitate de bioxid de sulf, iar gazele antrenate de cu­renţi pot ataca viţa de vie şi pomii fructiferi de pe anumite suprafeţe. Totodată, a relatat că, studiind si­tuaţia, conducerea combinatului a întocmit documentarea pentru pro­curarea şi montarea unei instalaţii de dublă catalizare la producţia de acid sulfuric. Această nouă insta­laţie va reţine bioxidul de sulf şi va înlătura poluarea. In acest sens, s-a subliniat necesitatea unui spri­jin mai eficient din partea Minis­terului Industriei Chimice, de care depinde combinatul din Valea Că­lugărească. Se impune, aşadar, urgentarea procurării utilajelor şi a montării instalaţiei, astfel ca pericolul po­luării din Valea Călugărească să fie definitiv înlăturat.­­A. Mun­teanul. Parcul gospodarilor Municipiul Sibiu are acum în piaţă să fie reamenajată. Solicita­frumos parc nou : spaţiile verzi rea lor a devenit însă realitate mi­din Piaţa Schiller au devenit de mai după ce locatarii imobilelor curînd un parc a cărui frumuseţe din zona pieţei şi-au unit eforta­este demnă de numele pe care-l fite pentru a crea parcul dorit, poartă. Prin crearea acestui parc Noul parc apărut în Sibiu, care­ şi s-a îndeplinit o veche­ dorinţă o aşteaptă acum vizitatorii, demon­l lcuitorilor din acest sector al­u­­strează ce rezultate frumoase se Iaşului, care nu se puteau împăca obţin atunci cînd cetăţenii, buni cu faptul că spaţiile verzi erau fo- gospodari, îşi unesc eforturile şi losite pentru gararea autoturisme- munca lor harnică, lor. Ei s-au adresat in repetate . ..n,rIrl rinduri consiliului popular munici- Zenovle ŞTEfANQVICI pal cu propunerea ca sus-numita Sibiu, Piaţa Schiller 1 Din Arad la Romaniţa Zilele trecute am făcut un scurt vagon stă la Încărcat circa 6 ore. popas la cariera de piatră Roma­­De asemenea, cu doi ani in urmă, niţa din comuna Pleşcuţa, judeţul cariera a fost dotată cu un buldo-Arad, unde am aflat că pină acum zer ce putea fi folosit la descope­planul de producţie a fost nu nu­­rirea unor noi rezerve de rocă. Din mai îndeplinit, ci şi depăşit. Din­ păcate, buldozerul s-a defectat şi citării au relatat însă că întîmpină zace şi acum nefolosit pe rampa unele greutăţi, care, dacă nu vor gării. Dacă tovarăşii din conduce­ri înlăturate, se vor răsfrînge în rea secţiei de cariere din Arad s­ar mod negativ asupra îndeplinirii fi interesat mai îndeaproape de ne­planului pe lunile următoare, voile unităţii din Romaniţa, fără Despre ce este vorba ? Nu de îndoială că problemele menţionate mult, s-a început amenajarea unei ar fi fost de mult redresate. Munci­rampe de încărcare a pietrei cu torii au dreptate să se întrebe : , benzi transportoare direct în va- „Ce face forul tutelar“ ? N-ar fi gen, dar această iniţiativă, care pu­ bine ca răspunsul să le fie dat cu­ tea să contribuie efectiv la ridicat mai­­ repede şi chiar la faţa locu­rea productivităţii muncii, a fost a­ lui — la Romaniţa a­bandonată — nu se ştie de ce. .urm Ait Acum, piatra se cară cu roaba şi Alexandru M Ic K I A­ se încarcă manual. Ca urmare, un Gurahonţ Pe scurt, din scrisori • Colectare de metale. Colectivele de muncă din raza de activitate a Regionalei de căi ferate Iași au colectat si expediat, pină în prezent, 12 800 kg neferoase : plumb, cupru, bronz, aluminiu, alamă.­ (Ion Bîrsan, tehnician)­­ Pe scări, pe lingă lift. In lunile martie-aprilie a.c., la blocul S din strada Carpaţi nr. 46—48, sectorul 1, a fost montat un nou ascen­sor în locul celui vechi. La nici două săptămâni de la punerea lui în func­ţiune, timp în care a circulat fără lumini indicatoare, s-a şi defectat. Am sesizat acest lucru, au venit meseriaşii, care au făcut unele remedieri, dar liftul tot nu funcţionează corespunzător. (Comitetul asociaţiei locatarilor, strada Carpaţi 46—48, sectorul 1, Bucureşti). 0 într-un oraş din Bărăgan... Cine n-a mai trecut de cîţiva ani prin oraşul Urziceni, astăzi greu îl mai recunoaşte. In ultimul timp, aici s-au înălţat mai multe unităţi economi­ce : fabricile de zahăr, de ulei, de nutreţuri concentrate, de produse lac­tate, de ferite, de confecţii, de covoare etc. , s-au construit noi cartiere de locuinţe, un complex meşteşugăresc, o nouă autobază, o autogară, un club al sindicatelor, o casă de cultură, cinematografe, o nouă policlinică etc. In oraş funcţionează, de asemenea, 10 licee cu profil tehnic, econo­mic. Gospodărit cu grijă de harnicii săi locuitori, oraşul se dezvoltă şi se modernizează continuu. (Nicolae Andronic, corespondent voluntar).­­ Ru­meguşul şi focul. Trecînd recent prin oraşul Năsăud, am văzut pe malul Someşului o mare movilă de rumeguş arzînd. Intre timp s-a descărcat o altă remorcă de rumeguş, căreia, la fel, i s-a dat foc. Nu se gîndeşte ni­meni de la Fabrica de cherestea din Năsăud, de unde provine, să dea o altă destinație rumeguşului decit transformarea In cenuşă ? (Vasile Lupei. Roman). . CU OBRAZUL SUBŢIRE ŞI... MAŞINA NEPLĂTITĂ ! Este incontestabil că pentru mulţi­­ autoturismul a devenit o necesita­­­­te, nemaivorbind ţi de marea plăt­­­cere de a putea cunoaşte frumuse­­­­ţile patriei deplasindu-te cu pro­­­­priul tău vehicul. Numărul po­­­­sesorilor de autoturisme creşte­a rapid, iar statul a venit şi in in- i timpinarea acelora care nu au toţi­­ banii deodată, oferindu-le posibili­­y­tatea de a le achiziţiona in rate.­­ Dar unii uită să achite ratele. Ce-i­­ drept, nu sint mulţi la număr. Dar i destui ca să provoace prejudicii in I activitatea economico-financiară a­­ l.D.M.S.-ului, întreprinderea care­­ comercializează autoturismele.­­ — Ne-am adresat din nou ziaru-i lui — ne spune tovarăşul Aurel Ar­*­delean, contabilul-şef al Centralei \ l.D.M.S. din cadrul M.C.I. — de-­­ oarece de fiecare dată cind eram * sprijiniţi în... popularizarea unor­­ răi platnici, aceştia şi alţii ca ei,­­ încă nenominalizaţi, îşi lichidau­­ imediat restanţele. Dar pe parcurs­­ apar alţii noi. Aşa de pildă, Gheor­­­­ghe Rădulescu-Mateescu, Cu do­­i midiial in oraşul Bocşa, str. Sado-­­­vei nr. 1, sc. 2, ap. 27, judeţul Caraş­­- Severin, fost şef de serviciu la o­­ fermă din Bocşa-Română, potrivit­­ contractului încheiat, avea obligaţia­­ ca la data de 5 octombrie 1979 să­­ achite ultima rată. El n-a achitat­­ nici penultimele, nici antepenulti­­i­mele şi are o restanţă de peste­­ 12 500 lei. Acum şi-a schimbat şi­­ locul de muncă.­­ Fireşte, unitatea, cu sprijinul au­­­­torităţilor, il va găsi. Va recupera banii. Ba, va plăti şi ceva in plus.­­ De pe acum i s-au adunat dobinzi­­ penalizatoare de peste 2100 lei, la­­ care se vor adăuga cheltuieli de­­ urmărire.­­ Este cazul, pe această cale, să­­ avertizăm și pe cei care cumpără­­ autoturisme vechi, fără forme le-­­ gale. Astfel, Badea Ion, din Bre- L­­oaiele-Ilfov, a cumpărat, pe in-­­ credere, de la Niţă Marcel, din­­ Craiova, str. Vasile Alecsandri nr.­­ 71, un autoturism pentru care aces-­­ ta a rămas dator cu rate în va-­­ loare de 14 000 lei. Cumpărătorul , credul va suporta consecinţele. A­­.D.M.S. a solicitat Judecătoriei I Buftea sechestrarea autoturismului­­ şi vinzarea lui la licitaţie, in scopul­­ recuperării prejudiciului cauzat­­ prin neplata ratelor.­­ Mai au datorii însemnate Mihail­­ Simion, din Bucureşti, str. Valea ’ Ialomiţei n­r. 4, ap. 78, fost şofer la B­l.T.B., Silveanu Teodor, din Piteşti,­­ str. Vlaicu Vodă, nr. 1 bis, Marcu­s Eftimie, din Moldova Nouă, bloc­­ 25, ap. 5, toţi trei aflindu-se in pre-­­ zent in alte locuri de muncă.­­ In toate cazurile este vorba nu­­ numai de abateri de la elementare­­ reguli de bună cuviinţă, ci şi de in-­­ călcarea legilor statului. De aceea,­­ este firesc si absolut necesar ca atit­­ conducerile întreprinderilor unde­­ se angajează asemenea răi platnici,­­ cit şi organele de urmărire jude- , catorească să ,acorde toată atenţia­­ recuperării prejudiciilor. (Al. Plă­­­­ieşu). (|

Next