Scînteia, august 1980 (Anul 49, nr. 11802-11828)
1980-08-01 / nr. 11802
Anul XLIX Nr. 11 802 Prima ediție Vineri 1 august 1980 6 PAGINI-30 BANI In interesul păcii destinderii in Europa si in întreaga lane se imp eforturi intense pentru pregătrea temeinică si desfăşurarea cu succes a reuniunii de la Madrid In calendarul politic european ziua de 1 august evocă un eveniment de amplă rezonanţă internaţională , in urmă cu cinci ani, la 1 august 1975, şefii de stat şi de guvern din 35 de state — din Europa, S.U.A. şi Canada — au semnat, la Helsinki, Actul final al primei conferinţe consacrate securităţii şi cooperării pe continent Rezultat al unor laborioase negocieri, la care şi-au adus contribuţia toate statele participante. Actul final de la Helsinki a cristalizat un ansamblu de principii şi măsuri practice menite să asigure tuturor popoarelor continentului garanţia că se pot dezvolta în linişte şi siguranţă, la adăpost de orice agresiune şi ameninţare din afară, că pot coopera între ele în mod liber, in folosul fiecăruia in parte şi, totodată, al progresului general. Pe bună dreptate Conferinţa de la Helsinki a fost considerată ca un moment de însemnătate istorică in viaţa Europei, în viaţa politică mondială, iar documentul semnat a fost apreciat ca o adevărată Cartă a securităţii şi cooperării. România socialistă a participat activ la acest eveniment cu satisfacţia de a se fi numărat printre iniţiatorii Conferinţei general-europene şi de a fi adus o substanţială contribuţie la evoluţiile şi mutaţiile pozitive de pe continent, la pregătirea şi desfăşurarea cu succes a marelui forum european. Sunt bine cunoscute şi se bucură de o largă recunoaştere internaţională marile merite ale secretarului general al partidului nostru, preşedintele republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în definirea conceptului de securitate europeană, activitatea sa neobosită pentru promovarea cauzei destinderii şi înţelegerii in Europa şi în lume. Totodată, România marchează acest eveniment cu sentimentul deplinei angajări in realizarea prevederilor Actului final de la Helsinki, pentru Înfăptuirea unei securităţi reale şi trainice pe continentul nostru, atit de încercat în acest secol de cele două conflagraţii mondiale. In toţi aceşti ani, ţara noastră a acţionat cu neabătută consecvenţă pentru transpunerea în viaţă a hotăririlor adoptate de Conferinţa general-europeană, prin extinderea relaţiilor de cooperare economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală, prin participarea activă la dialogul intereuropean, la reuniunile organizate în baza Actului final în vederea materializării perspectivelor noi deschise de conferinţă. Examinarea atentă, lucidă a evenimentelor arată că documentele adoptate la Helsinki au avut o influenţă pozitivă asupra evoluţiilor ulterioare de pe continent. In acelaşi timp, este tot atit de adevărat că, din păcate, speranţele pe care şi le-au pus popoarele în hotăririle înscrise in Actul final de la Helsinki nu au fost pe deplin confirmate. Este o realitate că după conferinţă s-a creat o anumită stare de euforie şi automulţumire, încît nu s-a acţionat cu destulă energie de către toate statele în direcţia înfăptuirii obiectivelor stabilite, soluţionării problemelor de fond, esenţiale, de care depinde asigurarea cu adevărat a securităţii europene. La cinci ani după încheierea conferinţei de la Helsinki, popoarele continentului nu au astfel nici un motiv să se simtă în mai mare siguranţă — dimpotrivă, se poate afirma că în acest timp factorii de risc s-au accentuat. Competiţia Înarmărilor a continuat să se intensifice, îndeosebi în spaţiul european, cheltuielile militare ale statelor semnatare ale Actului final atingind astăzi fantastica sumă de 1 miliard de dolari pe zi, încă o dovadă că „măsurile de creştere a încrederii şi întărire a stabilităţii pe continent“ adoptate atunci nu s-au referit la aspecte esenţiale, că nu s-au înfăptuit acţiuni concrete pentru declanşarea unui autentic proces de dezarmare, ca un aspect fundamental, ca o cerinţă primordială a securităţii. Nu „încredere“, ci o legitimă îngrijorare stîrnesc In rindul popoarelor măsurile privind amplasarea in Europa a unor noi tipuri de arme nucleare, cum ar fi, de pildă, hotărîrea N.A.T.O. de instalare in unele ţări membre a noi rachete destinate nemijlocit folosirii pe „teatrul“ european. Orice analiză realistă şi responsabilă a situaţiei din lume nu poate să nu reţină esenţialul, şi anume că, in pofida existenţei unui şir de focare de încordare şi conflict, aici, în Europa, in condiţiile supraînarmării celor două blocuri militare opuse, continuă să se afle „detona- torul“ cel mai primejdios, care poate genera o conflagraţie mondială pustiitoare.. In această situaţie devine limpede că nu poate fi sarcină mai urgentă, cauză mai nobilă pentru toate statele şi popoarele europene decit a face totul pentru Înlăturarea primejdiilor care planează nu numai asupra Europei, ci a întregii omeniri. Astăzi, la cinci ani de la semnarea Actului final de la Helsinki, cu deosebire in condiţiile actuale, cind, în pofida depăşirii momentului de „virf“, sursele de încordare, tendinţele de revenire la „războiul rece“ se menţin, România consideră că „realizarea securităţii europene reprezintă un obiectiv de cea mai mare importanţă al vieţii internaţionale, întreaga desfăşurare a evenimentelor demonstrează astfel justeţea aprecierii formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna marelui forum european in sensul că încheierea Actului de la Helsinki nu a însemnat un punct final, ci, dimpotrivă, începutul unui proces de eforturi laborioase şi intense din partea tuturor statelor pentru materializarea principiilor noi de relaţii, pentru înfăptuirea — ca un tot unitar — a hotărîrilor adoptate. In acest sens, tara noastră se pronunţă consecvent pentru dezvoltarea relaţiilor politice intre statele semnatare, pentru adincirea cooperării economice si tehnicoştiinţifice intereuropene şi înlăturarea oricăror piedici artificiale, bariere şi restricţii discriminatorii, pentru lărgirea conlucrării pe tărâmul culturii şi artei, pentru soluţionarea unor probleme umanitare legate de asigurarea unor condiţii demne de muncă şi de viaţă maselor largi ale popoarelor europene. Este datoria supremă a statelor şi popoarelor continentului să acţioneze cu cea mai mare energie, să facă totul nu la direcţia separării Europei, cl, dimpotrivă, în direcţia unităţii continentului. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu in cursul recentei sale vizite în Franţa, numai o Europă unită, cu respectarea orinduirii sociale din fiecare ţară, poate da garanţia unei destinderi, securităţi şi păci trainice pe continent şi in întreaga lume. Este in interesul vital al popoarelor europene să-şi asume un rol mai important în apărarea şi garantarea libertăţii, păcii şi colaborării. In lumina acestei cerinţe esenţiale, a evoluţiilor înregistrate in cei cinci ani care au trecut de la încheierea Conferinţei de la Helsinki, capătă o deosebită actualitate temeinica pregătire a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să se soldeze nu cu declaraţii generale de intenţii, ci cu măsuri concrete menite să contribuie la înfăptuirea în practică a Actului final. In concepţia ţării noastre, reuniunea de la Madrid trebuie să situeze in centrul atenţiei sale problemele dezangajării şi dezarmării în Europa, aceasta corespunzînd in cel mai înalt grad intereselor de pace şi securitate ale tuturor popoarelor continentului. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta in legătură cu aceasta că „numai prin măsuri ferme de dezangajare militară şi dezarmare se poate asigura transformarea destinderii intr-un proces ireversibil, se poate da securităţii europene un conţinut real“. Desigur, toate prevederile înscrise In Actul final de la Helsinki sintem(Continuare în pag. a Vl-a) CINCI ANI DE IA CONFERINŢA PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE-EVENIMENT ISTORIC IN VIATA CONTINENTULUI ~ ; ~ '' Rezutqte remarcabile (AUGUST) în cinstea marii sărbători Judeţul Gorj a încheiat recoltarea griului La 30 iulie s-a încheiat recoltatul griului în judeţul Gorj. în continuare, lucrătorii ogoarelor din această parte a ţării acţionează cu toate forţele pentru onorarea obligaţiilor către stat, pentru eliberarea terenului, efectuarea arăturilor şi încheierea insămîntării culturilor duble şi pentru realizarea celorlalte lucrări agricole de sezon. In telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, se spune : Valorificând experienţa unităţilor fruntaşe, aplicind întregul complex de măsuri agrotehnice referitoare la amplasarea culturilor, fertilizarea şi amendarea solurilor, suntem hotăriţi să depăşim producţiile agricole planificate, să înfăptuim exemplar programele de dezvoltare şi modernizare a agriculturii pe aceste meleaguri. PETRILA : Fabrica de mobilă — în funcţiune La Petrila a intrat in producţie o nouă fabrică de mobilă, construită pe baza indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, potrivit cărora în Valea Jiului se vor da în funcţiune unităţi care să creeze locuri de muncă pentru soţiile şi fiicele minerilor. Fabrica este dotată cu utilaje perfecţionate produse în ţară. Peste 80 la sută din totalul personalului muncitor sunt femei. (Sabin Cerbu). BACĂU : A început construcţia primului baraj pe Siret La Galbeni, unde se înalţă una din cele trei hidrocentrale din aval de Bacău, a început construcţia primului baraj care va stăvili apele Siretului. Pentru Înălţarea lui constructorii grupului de şantiere al T.C.H. vor introduce în operă un volum de 500 000 mc de betoane. In spatele barajului se va forma un lac de acumulare cu un volum de circa 40 milioane mc de apă. Acesta va asigura forţa necesară pentru punerea în funcţiune a unei centrale hidroelectrice. (Gh. Baltă). RÎMNICU VÎLCEA : Instalaţii realizate prin autodotare La Combinatul de prelucrare a lemnului din Rm. Vîlcea s-au încheiat probele tehnologice la instalaţia de debitat semifabricate pentru scaune realizate din capete de buşteni. Şi tot aici s-a terminat montajul altei Instalaţii moderne pentru mecanizarea aprovizionării secţiei de scaune, cu semifabricate. Ambele instalaţii au fost realizate prin autoutilaje. In acest an, colectivul combinatului si-a propus să executeze această cale utilate. Instalaţii, dispozitive si piese de schimb In valoare de peste 22 milioane lei, din care aproape 15 milioane lei au fost realizate In primele 7 luni ale anului. Trebuie relevat faptul că In fabricile C.P.L. Rm. Vîlcea, aproape 20 la sută din zestrea tehnică a fost realizată numai prin autoutilare. (Ion Stanciu). EFORIE-NORD : Cu prioritate pentru mineri La Eforie-Nord, pe litoral, a fost dată în folosinţă o nouă casă de odihnă a U.G.S.R., cu peste 500 de locuri. Cu prioritate au primit aici bilete mineri din toate bazinele tării. Si in alte complexe de pe litoral si din tară minerii au la dispoziţie un însemnat număr de locuri la odihnă şi tratament. Noua casă de odihnă face parte dintr-un complex de odihnă şi tratament balneologic al bolilor reumatismale. Baza de tratament se află în fază avansată de construcţie şi urmează să fie gata pînă la finele acestui an. U.G.S.R. realizează şi alte complexe de odihnă şi tratament : la Voila, de circa 3 800 de locuri, la Herculane — 1100, Soveia — 300 și Predeal — 300. (Al. Plăieșu). r PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Edem Kodjo secretar general al Organizaţiei Unităţii Africane Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, în staţiunea Neptun, pe Edem Kodjo, secretar general al Organizaţiei Unităţii Africane, aflat într-o vizită în tara noastră. La Întrevedere a participat Stefan Andrei, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, secretarul general al O.U.A. a arătat că se simte onorat de întrevederea acordată şi a reliefat profunda satisfacţie de a se întîlni cu şeful statului român. In acelaşi timp, el a dat o înaltă apreciere sprijinului activ al României, al preşedintelui ei acordat luptei popoarelor africane pentru eliberare naţională, împotriva politicii imperialiste, colonialiste si neocolonialiste, de discriminare rasială şi apartheid, pentru consolidarea independentei si suveranităţii nationale, pentru o dezvoltare economică si socială independentă, reliefind In acest context prestigiul de care se bucură In rîndul popoarelor africane şeful statului român, care desfăşoară o intensă activitate pusă in slujba păcii, colaborării si Înţelegerii intre naţiuni. Înfăptuirii idealurilor de libertate, independentă si progres ale tuturor popoarelor, a dezideratelor majore ale umanităţii. In timpul convorbirii s-a subliniat evoluţia continuă a relaţiilor de colaborare si cooperare pe plan politic, economic, tehnico-stiintific si in alte domenii de interes reciproc dintre România si ţările africane si s-a exprimat dorinţa comună de a intensifica si adinei aceste relaţii, spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii, destinderii si intelegerii internaţionale. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale actualităţii politice internaţionale, exprimindu-se Îngrijorarea faţă de situaţia mondială complexă, care se menţine încă încordată datorită intensificării politicii de forţă şi dictat, de reîmpărţire a sferelor de influenţă, încălcării drepturilor popoarelor de a se dezvolta liber, independent, fără nici un amestec din afară. In acest cadru s-a apreciat că se impun reluarea şi continuarea politicii de pace, destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru întărirea cursului spre destindere, pace şi independenţă, corespunzător intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale tuturor popoarelor. S-a relevat, de asemenea, că in condiţiile actuale se impune întărirea unităţii de acţiune şi solidaritate a ţărilor in curs de dezvoltare în vederea lichidării fenomenului subdezvoltării, a decalajului dintre ţările bogate şi cele sărace, consecinţe ale îndelungatei perioade de dominaţie colonialistă şi imperialistă, făuririi unei noi ordini economice internaţionale bazate pe echitate şi justiţie. Legat de aceasta, s-a subliniat importanţa bunei pregătiri a sesiunii speciale a O.N.U. din acest an consacrată problemelor noii ordini economice internaţionale. Exprimindu-se sprijinul deplin cu lupta de eliberare naţională a popoarelor din Africa şi din întreaga lume, s-a subliniat cu deosebită satisfacţie victoria obţinută de poporul Zimbabwe, care atestă încă o dată voinţa popoarelor de a pune definitiv capăt dominaţiei străine, de a păşi pe calea dezvoltării noi, de sine stătătoare. De ambele cărţi a fost reliefată însemnătatea luptei pentru independenţa Namibiei, împotriva politicii rasiale din Africa de Sud. A fost reafirmată hotărîrea României şi O.U.A de a conlucra şi un viitor tot mai strins pentru a-şi aduce in continuare contribuţia la lupta împotriva imperialismului, colonialismului, a politicii de dominaţie şi asuprire, la înfăptuirea idealurilor de libertate, independență și progres ale tuturor popoarelor, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Georgio Napolitano membru al Direcţiunii P. C. Italian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi, în staţiunea Neptun, pe tovarăşul Georgio Napolitano, membru al Direcţiunii Partidului Comunist Italian, aflat Intr-o vizită In tara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R. A participat, de asemenea, Antonio Rubbi, şeful secţiei relaţii internaţionale a C.C. al P.C.. Exprimînd satisfacţia pentru Invitaţia de a vizita România, pentru posibilitatea de a se intîlni cu secretarul general al Partidului Comunist Român, oaspetele a adresat tovarăşului Nicolae Ceausescu un salut călduros din partea tovarăşului Enrico Berlinguer, secretar general al Partidului Comunist Italian, împreună cu urări de sănătate si succes in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară in fruntea partidului si statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit si a rugat să se transmită, in numele său, al C.C. al P.C.R., al comuniştilor români, tovarăşului Enrico Berlinguer, comuniştilor italieni -un salut prietenesc si cele mai bune urări de succes in Întreaga lor activitate. In cadrul întrevederii s-a procedat la o informare reciprocă cu privire la preocupările actuale şi de perspectivă ale celor două partide. S-a exprimat cu acest prilej hotărîrea P.C.R. şi P.C.L de a dezvolta în continuare relaţiile de prietenie, colaborare şi solidaritate cu celelalte partide comuniste şi muncitoreşti, pe baza egalităţii în drepturi, a respectării dreptului fiecărui partid de a-şi elabora în mod independent tactica şi strategia revoluţionară, a neamestecului în treburile interne. Totodată, s-a reafirmat hotărîrea de a extinde raporturile cu partidele socialiste, social-democrate, cu toate forţele progresiste în lupta pentru pace, colaborare internaţională, democraţie şi progres social, pentru înfăptuirea aspiraţiilor si intereselor fundamentale ale popoarelor. S-a scos în evidenţă preocuparea celor două partide faţă de marile probleme care confruntă astăzi omenirea, subliniindu-se de ambele părţi importanţa intensificării eforturilor partidelor comuniste si muncitoreşti, ale forţelor progresiste si antiimperialiste, ale tuturor popoarelor în direcţia reluării si continuării politicii de pace, destindere si respect al independentei si suveranităţii nationale. S-a evidenţiat necesitatea soluţionării pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare si conflict care mai dăinuie încă în diferite zone ale lumii. In legătură cu situaţia de pe continentul nostru, unde are loc o sporire a efectivelor militare si a armamentelor, se acumulează continuu tot mai numeroase mijloace de distrugere in masă, inclusiv nucleare, s-a reliefat necesitatea bunei pregătiri a reuniunii de la Madrid, astfel incit aceasta să dea un nou impuls transpunerii în viaţă a Actului final de la Helsinki, întăririi colaborării dintre statele europene şi. îndeosebi, să ducă la măsuri concrete de dezangajare militară și dezarmare, de reducere a cheltuielilor militare, să dea o nouă perspectivă păcii, destinderii, securităţii si colaborării d de continent. De ambele părţi s-a subliniat importanta adoptării de măsuri practice, eficiente, in domeniul dezarmării, si in primul rind al dezarmării nucleare. S-a relevat, de asemenea, necesitatea sporirii eforturilor în direcţia lichidării subdezvoltării, reducerii decalajelor economice dintre state si făuririi unei noi ordini economice internationale. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele raporturi de prietenie, solidaritate si strinsă colaborare dintre Partidul Comunist Român si Partidul Comunist Italian, bazate pe stimă si respect reciproc, si s-a **■ primat dorinţa de a extinde si amplifica aceste relaţii. Evidenţiind in acelaşi timp bunele raporturi statornicite intre România si Italia, s-a exprimat hotărîrea celor două partide de a acţiona în continuare pentru amplificarea si adincirea acestor relaţii pe plan politic, economic, tehnico-stiintific, cultural si in alte domenii, în interesul celor două ţări şi popoare prietene, al cauzei generale a . destinderii. Păcii şi..securităţii in Europa şi în întreaga lume. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. SECERIŞUL GRIULUI SUB SEMNUL MAXIMEI URGENŢE! In pagina a lll-a : Relatări ale corespondenţilor noştri din judeţele Botoşani şi Cluj In consiliul oamenilor muncii s-a adoptat o hotărîre. O cunosc cei ce trebuie s-o aplice ? Recent, am primit la redacţie o scrisoare prin care ni se semnalau un şir de deficienţe în activitatea întreprinderii „Islaz“ din Alexandria. Pornind pe urmele depistării acestor neajunsuri — unele dintre ele deriving dintr-o organizare defectuoasă a muncii şi producţiei, ceea ce are drept efect, potrivit semnatarilor, slăbirea exigenţei faţă de calitatea produselor la toate eşaloanele, cu consecinţe fireşti in ce priveşte lipsa de desfacere, refuzuri de către beneficiari etc — am încercat să vedem cum funcţionează acele verigi ale noului mecanism economic, ca autogestiunea şi autoconducerea muncitorească, ce ar fi trebuit să împiedice apariţia unor asemenea lipsuri. ...Ne aflăm deci, de o bună bucată de vreme, la întreprinderea de utilaj tehnologic pentru industria uşoară „Islaz“ din Alexandria. Răsfoim cu atenţie registrul de procese verbale ale şedinţelor consiliului oamenilor muncii. Cercetăm îndelung hotăririle şi planurile de măsuri adoptate in asemenea ocazii. Remarcăm că un laitmotiv al hotărîrilor din ultimele luni — cele adoptate in şedinţele din 8 aprilie şi 9 iunie, dealtfel singurele CKi?) din acest an — il constituie prevederea ca toate produsele existente în stoc (stoc ce explică, în bună măsură, minusurile şi nerealizările întreprinderii la producţia-marfă şi producţia fizică) să fie completate in cel mai scurt timp cu piesele şi subansamblele ce le lipsesc. In vederea direcţionării lor urgente spre beneficiarii eventuali , răspunderea traducerii in fapt a acestei măsuri este Încredinţată expres, in ambele hotărîri amintite, unor personaje-cheie tn desfăşurarea procesului de producţie — maiştrii. — Oare această importantă prevedere a fost adusă la cunoştinţa celor In cauză ? A ajuns ea pînă la alti anchetă social-economică unul loc de muncă ? — Întrebăm pe tovarăşii Tudor Badea, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii, şi Aurelian Braicu, directorul întreprinderii. Primim cele mai energice asigurări , aproape ne simţim jenaţi că am putut pune o asemenea întrebare. Şi totuşi, în pofida... jenei, ne decidem să pornim pe traseul respectivei prevederi spre a vedea cum amintita măsură a fost pusă în aplicare (despre aducerea ei la cunoştinţă nici nu mai putea fi vorba, asigurările primite nu permiteau nici o îndoială). Iată-ne în secţia de fabricaţie, care reuneşte toate atelierele ce trebuie să-şi aducă contribuţia la finisarea produselor din stoc. Spre marea noastră surprindere, constatăm că, în covîrşitoarea lor majoritate, membrii colectivului stau la taifas, citesc „Sportul“, mă rog, fac orice altceva decit producţie. Explicaţia ne-o dă, prompt, şeful secţiei, inginerul Gheorghe Vişan I e pană de curent şi maşinile nu funcţionează. Bun, am înţeles, se mai întimplă. Un lucru însă nu înţelegem (şi ne mărturisim nedumerirea către şeful secţiei) : de ce n-a fost îndreptată barem o parte din personalul rămas astfel disponibil — în special tinerii care, plictisindu-se, se hirjonesc prin hale — spre utilajele fabricate şi asamblate ce zac in curtea uzinei (mai ales rampe de control pentru ţesătorii, dar şi altele) pentru a le pune la punct în vederea expedierii. Şeful secţiei înalţă din umeri , nu poate lua singur o asemenea hotărîre, iar directorul uzinei e la casa de cultură, intr-o plenară a comitetului judeţean de partid, şi nu poate fi scos de acolo să i se ceară avizul. Il întrebăm pe tovarăşul Vişan dacă cunoaşte măsura stabilită de consiliul oamenilor muncii în ce priveşte produsele din stoc, inclusiv respectivele rampe de control. Ne răspunde afirmativ: da, sigur, o cunoaşte, cum să n-o cunoască, a şi luat parte la elaborarea şi adoptarea ei, fiind membru al consiliului. Şi atunci ? ________Victor BIRLADEANU (Continuare in pag. a II-a) Ceea ce vedem fiecare, cu mindrie, in jurul nostru Intre lucrurile cele mai spectaculoase pe care le-am văzut in viată a fost si termocentrala de la Doicesti in momentul solemn cind primul grup energetic instalat aici a produs primii kilowaţi. Termocentrala din vecinătatea Tirgoviştei şi cea dinţii unitate de acest fel construită la noi după 23 August 1944, prin ea inaugurindu-se puternicul sistem energetic al României socialiste aflat si astăzi intr-o continuă dezvoltare. Cu trei decenii în urmă nu visam că voi ajunge să trec atit de des prin faţa monumentalei clădiri a termocentralei din Doicesti, eu intrind — ca să zic aşa — în peisajul familiar şi intim al vieţii mele. Celor o sută douăzeci de megawaţi instalaţi cu trei decenii in urmă la termocentrala din Doicesti li s-au adăugat anul trecut încă 200 de megawaţi, prin darea in folosinţă a unor noi agregate care produc energie electrică cu lignitul scos din mina de la Şotinga. Dar iată că acestui uriaş i se pare că încă e prea mic, fiindcă s-a pornit la construcţia celui de-al treilea grup de 200 megawaţi şi care va intra in funcţiune in viitorul apropiat. Ultimilor cincisprezece ani din istoria României, mai precis de la momentul de start reprezentat de Congresul al IX-lea al partidului, li se pot conferi nu numai metaforic parametrii unor ani-lumină. Ei înseamnă intrarea țării într-o epocă de rapid progres economico-social de dezvoltare a României intr-un ritm nou, pînă atunci fără precedent. Să mă opresc la exemplul termocentralei de la Doicesti, a cărei capacitate a crescut si va creste atit de spectaculos, pentru a arăta cit de elocventă si rapidă este dezvoltarea economică a patriei chiar si atunci cind reduci obiectul observaţiei la un spaţiu geografic mic şi aparent neînsemnat. Să măsurăm, de pildă, 25 de kilometri din drumul care porneşte de la Tîrgovişte spre munte, către Pietroşiţa, şi să considerăm Doiceştii drept Inima energetică a acestui mic spaţiu geografic, deşi numai o parte din sutele însemnări de Petru VINTILA de milioane de kilowaţi-oră produse aci sunt folosite în zona amintită Chiar alături de masivul complex de clădiri ale termocentralei în ultimii cincisprezece ani a apărut o mare întreprindere de materiale de construcţii specializată in fabricarea betonului celular autoclavizat folosit la construirea de locuinţe. Materia primă ? Cenuşa rezultată din arderea cărbunilor din cazanele termocentralei Tot aci se fabrică blocuri economice si cărămizi, ca si panouri mari pentru blocuri de locuinţe. Zeci de milioane de cărămizi şi panouri echivalente a 3 000 de apartamente, iată producţia anuală a acestei întreprinderi-satelit a termocentralei. Mergînd mai departe pe tronsonul de drum propus, ajungem la Pucioasa. Lumea o ştie numai ca o agreabilă staţiune balneară, dar aci, o întreprindere textilă — „Bucegi“ — produce anual milioane de metri pătraţi de ţesături imprimate, marca de prestigiu a acestei fabrici fiind cunoscută şi solicitată pe zeci de pieţe străine. O altă fabrică textilă din Pucioasa („Trainica“), specializată în ţesături de in şi de cînepă, este, ca și surata ei mai mare, în întregi(Continuare în pag. a V-a) Siluete industriale la Fieni Foto : S. Cristian