Scînteia, august 1980 (Anul 49, nr. 11802-11828)
1980-08-01 / nr. 11802
SCINT El A — vineri 1 august 1980 Acolo unde situaţia impune SECERILE, ÎN MIINI HARNICE, POT LUCRA CI COMBINELE Recoltarea griului are acum un caracter de maximă urgenţă, mai ales in judeţele situate în centrul Transilvaniei şi Moldova, în nordul şi vestul ţării, unde ploile puternice din ultima perioadă au ingreunat temporar munca la cimp. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pină in seara zilei de 30 iulie griul a fost recoltat de pe 1 425 400 hectare , ceea ce reprezintă 65 la sută din suprafaţa cultivată. Prin urmare, mai este de strîns recolta de pe 765 000 hectare, suprafaţă localizată in cea mai mare parte tocmai în judeţele unde timpul se menţine instabil. Griul s-a copt, iar vremea este de aşa natură incit nu se mai poate admite nici o amînare a recoltării. Orice oră, orice zi întirziere înseamnă acum pierderi irecuperabile de recoltă ! Tocmai de aceea, în spiritul măsurilor stabilite de comandamentul central pentru agricultură, în toate judeţele şi unităţile agricole unde mai este greu de recoltat, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi organele agricole au datoria de mare răspundere să asigure pretutindeni folosirea întregii capacităţi de lucru a combinelor, să acţioneze energic — corespunzător prevederilor Legii organizării producţiei şi a muncii in agricultură — pentru mobilizarea locuitorilor de la sate la recoltarea cu secerile şi coasele pe terenurile unde griul a fost culcat de ploi sau înnămolit de revărsarea apelor. Fiecare oră, fiecare zi are acum o valoare excepţională pentru strîngerea cit mai repede a întregii recolte şi, de aceea, pretutindeni trebuie să se intensifice prin toate mijloacele ritmul de lucru la secerişul, transportul şi depozitarea griului, asigurindu-se o perfectă organizare a activităţii, participarea efectivă la muncă, din zori şi pînă-n noapte, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a tuturor locuitorilor satelor, o ordine desăvirşită în efectuarea lucrărilor. Important este ca la seceris să se lucreze peste tot in mod organizat, sub controlul şi îndrumarea organizaţiilor de partid si consiliilor populare, pentru ca munca să fie mai spornică, cu rezultate cît mai bune. Spunem aceasta intrucit în comuna Cornesti, si ea lovită de calamităţi, echipele nu lucrau organizat, ci ici. colo, cite 2—3 oameni. In aceste condiţii, există pericolul ca griul înnămolit să putrezească. Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" Stadiul recoltării griului la 30 iulie cluj. Multe exemple de buni gospodari In judetul Cluj, cele 836 combine, din care 150 sosite din judetul Olt, se află la cîmp, înşirate la marginea lanurilor, pentru a incepe recoltarea griului. Dealtfel, in unităţile agricole din consiliul agroindustrial Cimpia Turzii, mai puţin afectate de ploi, în ultimele două zile s-a lucrat intens, recoltîndu-se 750 din cele 3 000 hectare de griu. La C.A.P. Luna, mecanizatorii de pe cele 10 combine, împărţite in două formaţii, se întreceau pentru a depăşi viteza zilnică. Prima formaţie cuprindea mecanizatori de la secţia S.M.A. din localitate, iar a doua — mecanizatori de la Izbiceni, judeţul Olt. A fost aproape imposibilă departajarea, ambele formaţii lucrind la fel de bine. Inginerul-şef al cooperativei, Ion Reteşan, aprecia că în 5--6 zile se va încheia recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă de 420 hectare. La Luncani, o formaţie de 14 combine lucra grupată pe o parcelă mare în satul Gligoreşti, iar 16 camioane cu remorci făceau naveta la baza de recepţie. Pe terenurile unităţilor agricole de pe valea Someşului, ploile încurcă desfăşurarea normală a lucrărilor. In consiliul agroindustrial Apahida, numeroase combine au fost mobilizate la cooperativa agricolă de producţie din Jucu, unde există o suprafaţă mare de grîu şi unde, pe alocuri, se putea lucra în formaţii mai largi, iar în altele, doar cu 2—3 combine, în funcţie de starea terenului. Luni, peste terenurile unităţilor din consiliul agroindustrial Iclod s-au abătut puhoaie nămraznice, care au provocat pagube mari nu numai gospodăriilor populaţiei, ci şi agriculturii. La chemarea organizaţiilor de partid, comandamentele comunale, toţi cetăţenii, cu mic, cu mare, au trecut la înlăturarea pagubelor. Pentru strîngerea griului de pe suprafeţele inundate s-au format 37 de echipe de secerători şi cosaşi, care cuprind 300 de oameni. Merită relevat că în satul Livada, femeile, cu picioarele în nămol şi apă, au secerat o bună parte din griul culcat de ane, iar bărbaţii l-au legat în snopi şi l-au pus la uscat. Este un exemplu de modul în care trebuie să se acţioneze în astfel de situaţii. Peste tot, la Bobîlna, Dăbîca şi în alte părţi, unde au fost afectate suprafeţe de griu, s-au format echipe de secerători și cosași. Măiestria-un „produs" bine rotat la export Pus în funcţiune în urmă cu 15 ani. Combinatul de prelucrare a lemnului din Sighetu Marmaţiei — cea mai importantă unitate industrială a municipiului de pe malul Izei — se prezintă astăzi cu rezultate deosebit de semnificative pe planul dezvoltării şi diversificării producţiei, al creşterii gradului de valorificare a masei lemnoase. Iar din bilanţul realizărilor din acest an ale colectivului de aici se detaşează cele obţinute la export, domeniu în care harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai combinatului au acumulat o experienţă valoroasă. O primă informaţie o primim din partea inginerului-şef al combinatului, Szilágyi Andrei : „încă din luna septembrie a anului trecut am realizat 30 de modele noi de mobilier, proiectate de colectivul de creatori din combinat, care au fost prezentate partenerilor externi ___________— pentru contractare. De un succes deosebit se bucură mobila stil fabricată pentru piaţa din R.F.G., compusă din 15 piese cu motive nateCdmCpmSUa, din Sighetu Marmaţiei glomerate masi- __________________ vuite. Noile produse de mobilă stil şi mobilă de artă realizate de colectivul nostru au întrunit bune aprecieri la expoziţiile internaţionale de la Paris, Osaka, Stockholm, Leipzig, Milano, precum şi la expoziţia de case de locuit de la Köln. De fapt, sondarea preferinţelor şi exigenţelor clienţilor de peste hotare face parte din programul nostru curent de lucru“. Schimbarea structurală a produselor a impus reproiectarea din mers, cu forţe proprii, a întregii tehnologii, crearea unui flux tehnologic special la secţia mobilă „Alfa“, reorganizarea acestui flux, în funcţie de noile cerinţe, la celelalte secţii şi fabrici care colaborează la realizarea produselor pentru export. De asemenea, cu sprijinul specialiştilor din combinat s-au organizat cursuri de ridicare a calificării pentru aproape 100 de tineri. Depăşirea cu 2,5 milioane leivalută a planului de export pe primul semestru, ca şi suplimentarea cu 4 milioane lei-valută la exportul pe devize libere a contractelor pentru semestrul al doilea de către partenerii externi ilustrează răspunderea cu care întregul colectiv al combinatului, în frunte cu comuniştii, acţionează pentru a-şi realiza cu prioritate sarcinile in acest domeniu, aşa cum a indicat conducerea partidului, întăreşte această afirmaţie şi faptul că anul acesta nu s-au înregistrat refuzuri de calitate din partea clienţilor de peste hotare ; dimpotrivă, aceştia au adresat mulţumiri colectivului combinatului pentru calitatea mobilei şi promptitudinea în livrări. Dintre cei care au merite deosebite în creşterea calitativă a producţiei pentru export, toţi cei cu care am stat de vorbă au menţionat, in primul rînd, numele maistrului Gheorghe Berceanu, şeful sectorului mobilă de artă, care, prin perseverenţă, pasiune şi pricepere, s-a ridicat la nivelul profesional al unui veritabil artist , pe cel al proiectantului Érsek Coloman, unul din primii creatori ai ansamblului de mobilă stil şi de artă de aici, autor inspirat a 80 la sută din proiectele de mobilier pentru exportul combinatului , ca şi pe cel al inginerului Zamfir Silaghi, director, care a imprimat colectivului un spirit de înaltă responsabilitate faţă de producţia pentru export, înainte de a menţiona cîteva sectoare ce colaborează la producţia pentru export, tovarăşul Vasile Grigoriu, secretarul comitetului de partid, făcea următoarea remarcă : „Aniversînd odată cu ţara întreagă împlinirea unui deceniu şi jumătate de la Congresul al IX-lea al partidului, colectivul nostru a avut satisfacţia de a face, totodată, bilanţul muncii sale care _______________ a început, de fapt, cu acest mare eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru. Cu toţii, muncitorii, tehnicienii şi inginerii noştri sunt hotăriţi să dezvolte realizările dobîndite în ultimii 15 ani, perioadă în care producţia combinatului a crescut de 32 ori“. ...Pe masa de lucru a proiectanţilor se află prototipurile cu care combinatul se pregăteşte să participe la tîrgurile-expoziţii de mobilă de la Paris şi Bruxelles. La secţia mobilă-corp se lucrează la camera de zi „Dana“, iar la secţia mobilăartă se pregătesc, tot pentru export, o serie de piese în stil rustic, cu finisaj artistic superior, în tonalităţi mate. Maistrul Ioan Brîndău e preocupat să încredinţeze muncitorilor cu înaltă calificare şi experienţă în muncă pe cei mai tineri tîmplari, astfel ca aceştia să deprindă rapid şi temeinic tehnica şi metodele de lucru ce se cer la executarea acestui gen de operaţii. Lăudabilă este, totodată, grija statornică manifestată de colectivul combinatului pentru recuperarea şi valorificarea resurselor refolosibile de material lemnos, pe această cale realizîndu-se anual produse in valoare de 15 milioane lei. Aceasta, concomitent cu creșterea preocupării pentru înlocuirea unor materiale din import. Poliuretanul, bunăoară, a fost înlocuit cu produsul local denumit părplast, realizat de o întreprindere din oraş, economisindu-se astfel anual 2 milioane lei-valută. Evident, aşa cum au remarcat numeroşi interlocutori din combinat, întregul colectiv este hotărît să-şi îmbogăţească experienţa acumulată, să valorifice pe un plan superior iniţiativa şi inteligenţa creatoare proprie, să încheie anul 1980 cu rezultate cit mai bune în acest domeniu şi să pregătească din timp şi temeinic producţia destinată exportului in primul an al viitorului cincinal. Din experienţa Combinatului de prelucrare a lemnului Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii“ BOtOŞANI. Se munceşte intens, fără preget In ultimele zile, in unităţile agricole din judeţul Botoşani s-a desfăşurat o amplă acţiune de verificare a stării de umiditate a culturilor şi solului, acţiune ce a cuprins, practic, toate cele 78 032 hectare cultivate cu grîu in acest an. Pe baza concluziilor desprinse, secretariatul comitetului judeţean de partid a stabilit să se treacă la recoltarea griului în toate unităţile agricole, hotărînd ca întregul activ de partid şi de stat detaşat pe timpul campaniei în agricultură, începind cu membrii comitetului judeţean de partid, să nu se întoarcă din unităţile agricole pină nu încheie secerişul şi transportul produselor la bazele de recepţie. Ce se întreprinde, practic, pentru intensificarea secerişului ? După cum ne-am convins în cursul unui raid întreprins în unele consilii agroindustriale unde a plouat mai puţin, lucrările se desfăşoară in ritm susţinut, formaţiile de mecanizatori fiind, inrulpite de numeroşi ,săteni. Bunăoară, in consiliul agroindustrial Ripiceni, din iniţiativa organizatorului de partid, Mihai Jitaraşu, pe lingă fiecare formaţie de lucru a fost constituită o echipă de 30—40 cooperatori. Aceştia au sarcina de a cosi sau secera marginile imburuienate ale tarlalelor, ca şi suprafeţele pe care griul a fost culcat de ploi. „Procedînd în acest fel — ne spune organizatorul de partid — sporim viteza zilnică de lucru a combinelor şi evităm pătrunderea corpurilor străine în recoltă. De altfel, ne-am propus să recoltăm cele 4 580 hectare cultivate cu grîu în consiliul nostru în cel mult 6,7 zile bune de lucru“. In unităţile din consiliul agroindustrial Botoşani, pe terenurile cu exces de umiditate sau situate in pante, unde nu pot intra combinele în lan, griul se recoltează manual, cu secerile. De pildă, în ziua raidului, pe tarlalele C.A.P. Nicşeni se aflau la secerişul manual peste 200 de cooperatori. „In 5-6 zile vom recolta în acest fel cel puţin 180 hectare“ , ne spune preşedintele cooperativei, Dumitru Obadă. De asemenea, într-un lan al C.A.P. Băluteni lucrau 230 de cooperatori, iar în apropierea satului Cotirgaci, la C.A.P. Roma — aproape 250 de oameni. De altfel, intrucit timpul continuă să se menţină instabil, potrivit măsurilor stabilite de comandamentul judeţean pentru agricultură s-a trecut masiv la recoltarea manuală a griului in toate unităţile agricole. „Vom secera, aşa cum au făcut-o ani in şir părinţii noştri, ne spunea tovarăşul Petre Chiribuţă, primul vicepreşedinte al consiliului agroindustrial Albești. Și asta pentru că griul nu mai poate rămine în picioare datorită unei stări tot mai avansate de imburuienare. Strins în brazde sau snopi, griul se va usca mult mai repede“. Intr-adevăr, parcurgind aproape toate tarlalele cultivate cu grîu ale celor zece cooperative agricole din consiliu, am văzut numeroși oameni la lucru. Astfel, în lanurile de griu ale cooperativelor agricole Buimăceni, Rînghilești, Santa Mare, Răusenii pr. se aflau la seceriş peste 2 100 de cooperatori. Controlindu-se permanent starea de umiditate a fiecărei tarlale şi concentrîndu-se forţele mecanice şi manuale peste tot unde se poate lucra, pînă miercuri seara griul a fost recoltat in judeţ de pe mai mult de 5 000 hectare, adică 7 la sută din suprafaţa cultivată. Pentru ca recoltarea griului in judeţ să se încheie, aşa cum s-a stabilit, în cel mult 8-9 zile bune de lucru (viteza prevăzută este de peste 8 000 hectare pe zi) se impun cîteva măsuri absolut necesare : la nivelul trustului județean al S.M.A. să se dovedească mai multă disciplină (adeseori lucrătorii de aici răspund cu multă întirziere solicitărilor ce li se adresează din teren) ; baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură nr. 23 din București să urgenteze livrarea curelelor pentru combine, iar întreprinderea „Electroprecizia“ din Săcele să trimită reperele de la demarorul MAN. Silvestri AILENE1 corespondentul „Scînteii" Pentrw ulktnt Dttretulm mhfoi rtanttnn* li nlerifiant nurselor mtttrhle rtkhtikilt Descoperiţi, prindeţi şi sttrpiţi „ROZĂTORUL“! In articolele apărute pină acum la această rubrică ne-am ocupat de „rozători“ care acţionau oarecum „discret“, în ascunzişurile unor procese tehnologice învechite, ale unor idei, concepţii sau decizii depăşite, în umbra rutinei sau lipsei de simţ gospodăresc. Cel de care ne vom ocupa in rindurile de faţă acţionează însă... la drumul mare, în văzul şi paguba tuturor. Conducătorii auto sau călătorii cu mijloacele rutiere îl simt muşcătura şi toţi îşi pot da seama de pagubele mari pe care le aduce economiei naţionale. Aţi înţeles, desigur, că este vorba de starea necorespunzătoare a unor drumuri, îndeosebi judeţene şi comunale, „rozător“ cu un deosebit de mare apetit pentru carburanţi, piese de schimb, anvelope şi chiar şasiuri şi caroserii. După cît este de dăunător, nici nu este necesar să aibă o arie de răspîndire prea mare. Este suficient să se instaleze pe clţiva kilometri de drumuri cu trafic mai intens şi are mult de lucru cu cîteva parcuri auto, cărora le produce pagube destule. Cît de mari pot fi aceste pagube ? împreună cu tovarăşul inginer Ioan Dobrin, directorul întreprinderii de transporturi auto Neamţ, „înarmaţi“ cu aparatele de măsură corespunzătoare, instalate pe un autobuz de capacitate medie, am efectuat cîteva teste. Rezultatele lor, Împreună cu calcule făcute pe baza datelor din evidențele întreprinderii, s-au constituit într-un dosar cuprinzind un adevărat rechizitoriu al „rozătorului“ inculpat. Iată cîteva fragmente din numeroasele lui file : • la o singură reducere a vitezei pină la 10 km/h, pentru trecerea printr-o groapă din şosea şi reaccelerarea pînă la viteza normală, autobuzul „cobai“ a consumat în plus 75 ml de benzină ; • pe un traseu de 23 km de drum prost întreţinut, presărat cu gropi, făgaşe, dîmburi şi alte piese din incisiva „dentiţie“ a „rozătorului“ nostru, consumul normat pentru această distanţă, dacă drumul ar fi fost bine întreţinut (nu modernizat), a fost depăşit cu 54 litri de benzină ; • existenţa pe drum a pietrişului cu dimensiuni mari, necompactat şi denivelat, duce la creşterea cu peste 30 la sută a consumului de carburanţi şi reduce cu mai mult de 40 la suta rulajul normat al anvelopelor ! • camerele de suspensie ale unui autobuz costă circa 6 000 lei , datorită stării unor şosele pe care circulă autobuzele, numai in primele patru luni ale acestui an LT.A. Neamţ a inregistrat un consum suplimentar de 155 de astfel de piese. Dealtfel, in aceeaşi perioadă întreprin-derea amintită a depăşit consumul normat de piese de schimb pentru mecanismele de suspensie, transmisie, direcţie şi Dinare (cele direct afectate de starea drumurilor) cu cantităţi a căror valoare depăşeşte două milioane de lei, la care se adaugă şi 820 anvelope. Chiar şi numai aceste cîteva „capete de acuzare“ sunt suficiente pentru a avea o imagine cit de cît completă asupra dimensiunilor reale, ale efectelor stării necorespunzătoare a drumurilor. Adincim insă analiza Împreună cu inginerul Ioan Dobrin. „ Judeţul nostru dispune de o reţea de drumuri în general bine întreţinute, îndeosebi cele modernizate. Avem insă şi destule şosele care, datorită modului necorespunzător în care se achită de sarcini cei ce le gospodăresc, ne produc multe greutăţi şi pagube. Ele sunt cuprinse aproape in exclusivitate în categoria drumurilor locale aflate în grija direcţiei judeţene de drumuri şi poduri şi consiliilor populare. Socotite de mai mică importanţă, se uită că şi pe acestea circulă destule autovehicule pentru a li se da atenţia cuvenită. Aş vrea să atrag în mod deosebit atenţia asupra faptului că o şosea poate fi bună şi fără să fie asfaltată, cu condiţia să fie bine întreţinută. Aşadar, afirm cu toată certitudinea că nu cantitatea de asfalt consumată este cea care determină starea drumurilor, ci buna organizare şi desfăşurare a Întreţinerii lor. O dovadă grăitoare în acest sens o constituie calitatea — aş putea spune fără să exagerez excelenţă — a drumurilor forestieră din judeţul nostru, care totalizează nu mai puţin de 1 200 km. Vorbind despre drumurile proaste, a căror lungime totală se ridică în judeţ la 200—300 km, ele pot fi împărţite în două categorii, după cauzele degradării lor : Întreţinerea necorespunzătoare şi (paradoxal la prima vedere) lucrările de consolidare şi întreţinere. Din prima categorie se detaşează mai ales cele modernizate, ca de pildă cele dintre Tarcău şi Ardeluţa sau dintre Bicaz şi Izvorul Muntelui, al căror asfalt s-a degradat, iar reparaţiile făcute în decursul anilor, datorită calităţii lor necorespunzătoare, bazate pe tehnici depăşite, mai mult le-au dăunat. — In fiecare an se consumă sute de tone de bitum — ne spune in continuare interlocutorul — pentru a transforma gropile în dîmburi, care pină în primăvara următoare devin iar gropi. Oare specialiştii noştri nu pot găsi noi tehnici de reparare, care să reducă sau chiar să înlăture consumul de bitum şi să asigure soliditatea .,plombărilor“ ? Calitatea necorespunzătoare a unor șosele, îndeosebi dintre cele ce fac legătura între sate, este, la rîndul ei, determinată de mai multe cauze. Intre acestea se află mai ales lipsa de grijă a consiliilor populare comunale, cum sînt cele din Doljeşti, Dragomireşti, Icuşeşti, Făurei ş.a. Nici măcar pe porţiunile ce străbat localităţile drumurile nu sunt bine îngrijite. O altă cauză o constituie modul de organizare a întreţinerii şoselelor, în sensul că direcţia judeţeană de drumuri şi poduri nu îşi repartizează întotdeauna echipele acolo unde este mai necesar. Din păcate, cu cît este mai îndepărtat un drum, cu atît este mai neglijat. Aceasta este situaţia drumurilor locale situate îndeosebi în zona estică a judeţului, unde exista totuşi un trafic destul de mare, mai ales de autobuze. Cit priveşte cea de-a doua categorie de cauze — lucrările de consolidare şi întreţinere — lucrurile se petrec, de regulă, astfel : se aduce pietrişul, care stă depozitat pe marginea şoselei luni de-a rîndul ; apoi, pietrişul este împrăştiat şi lăsat să fie compactat de către autovehicule. Acestea compactează — dacă putem spune aşa — numai pe fîşiile călcate de cauciucuri, restul de pietriş stringîndu-se la axul şi pe marginile drumului. în tot acest răstimp, autovehiculele care străbat şoseaua astfel „reparată“ consumă cu 35 la sută mai mult carburant, iar cauciucurile se degradează rapid. — De ce nu se face compactarea cu cilindrul compresor ? Se consumă mult combustibil ? — Nici vorbă — ne spune tovarăşul inginer Dobrin. Consumul de carburanţi necesar compactării nu depăşeşte 5—10 la sută din consumul suplimentar al autovehiculelor care circulă pe astfel de drumuri, înainte de a încheia, încă un punct de vedere cu privire la organizare activităţii de întreţinere a drumurilor II ascultăm din nou pe directorul Intreprinderii de transporturi aut Neamţ . — Un postulat al eficienţei şi siguranţei traficului rutier îl constitui perfecta funcţionalitate a relaţii om-maşină-drum. Or, actualul sistem de organizare nu asigură, dup părerea mea, funcţionalitatea aceste relaţii. Iată Şi argumentul : relaţii! între cei ce folosesc drumurile şi ei ce se ocupă de întreţinerea lor n sunt coordonate direct decit la niveli drumurilor naţionale, în cadrul Mi nisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, între unităţile de transporturi ale acestuia şi direcţiile regionale de drumuri şi poduri. Direc «Pe judetenie de specialitate sîr d^nedlL ^diilor populare ji controlează din pracV rp oar din Punct de vede aceîtor Xe^U «Evitate mai sus în „ Asadar, relația c si comunalidrumuriior judeten al rinilpa si este „fracturata“ într beneficiarii a treilea termen, întruci posS^eaÂ-1^ Sînt 'îPSiti d cei ce le întrețin ‘lidii a conlucra c de ce este „ pn‘ $L la urma urme lași județ r«eCeJar sa existe in ace cialitate afut doua direcții de spe rite ■ ' ^ ate m subordonări dife cutemInPr2ota‘ aceste detalii si cal dintr-un sirigyp M«“ ^murila lare putind o U^^ sltVatu, dete ale tL ntpait* S1 *“ al‘? lu care deocamd ‘ a ®isipa măTMnta, plinile echir£?at* ° Pfcep doar matitudine foarte ? ? CU T numai si m,1e P111“* $i toate aceste departamentTM-1 datorjta îngustimi anumite reams« Cn ,care sa. judec punzători Â' C.el cari sunt răs drumurilor nu s^S-a . lntred.ner9 . Pagubelor nu slnchisesc m fat nomiei în P® Care le Provoacă eco carburanţi. E11TMa'rînd prin risipa d tificări în , aUtă exPlcatn Si jus «■““« i»5TpTV“ p“‘ Cons^Htin BLAGOVICI resPondentul „Scînteii" „Rozătorul" la... drumul mare O situaţie din judeţul Neamţ demonstrează că nu cantitatea de bitum consumată determină starea drumurilor, ci spiritul gospodărean cu care ele sunt întreţinute PAGINA 3 In judeţele afectate de inundaţii continuă cu energie acţiunile de înlăturare a efectelor calamităţilor EROISM POARTĂ UNIME OAMENILOR arad: întreaga obşte în luptă cu apele În ziua de 29 iulie, între orele 14— 17, peste satul Cladova, aparţinător de comuna Păuliş, judeţul Arad, s-a abătut o ploaie torenţială. In scurtă vreme, plicul ce poartă numele satului s-a revărsat, inundind casele din apropiere. Puhoaiele de apă au dărimat 10 case, au avariat alte13, iar 105 sunt inundate. Totodată, au fost distruse şase poduri de beton ce unesc cele două jumătăţi de sat. Stihia apelor a cauzat moartea unei tinere mame care încerca să-şi salveze fetiţa în vîrstă de 2 ani. O femeie în etate de 55 de ani este dată dispărută. Acum, piriul Cladova îşi împinge clipocind anele pe vechea albie, aşa cum îl cunoaşte de ani dezile cetăţeanul Ion Blaj, în vîrstă de 89 ani. El n-a putut să-şi amintească nici un caz asemănător de dezlănţuire a acestui paşnic pirîu. Văzînd cum lucrează locuitorii satului, in frunte cu primarul comunei, Petru Hack, înţelegi ce înseamnă unitatea de voinţă a unei obşti, capacitatea de mobilizare a organizaţiei de partid. Intr-o clipă de răgaz, bătrînul din Păuliş îmi povesteşte . ..Cînd s-au revărsat anele au intervenit comuniştii, în primul rind, mecanizatorii de la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Bratca şi Ghioroc, de la I.F.E.T., de la întreprinderea agricolă de stat şi militarii de la o unitate din zonă, eroii noştri de astăzi. Celor sinistraţi li s-a asigurat tot ce a fost necesar : alimente, haine, chiar şi hrană caldă, preparată la bucătăria unităţii militare“. Trecem prin sat. O brigadă de la I.R.E. Timişoara lucrează la reţeaua electrică. Consolidarea cu piatră a drumului este pe terminate. Aici sunt concentrate utilaje de mare capacitate. La cariera Păuliş munca este organizată şi în schimburi de noapte. Informaţia ne este furnizată de către tehnicianul Alexandru Beraru, de la întreprinderea de drumuri si noduri Lipova. Datorită acestei munci intense, astăzi se poate asigura trecerea vehiculelor pe toată lungimea drumului din sat. In apropiere, militarii se pregătesc să arunce în aer unul din cele trei poduri care blochează curgerea apei. Paralel se amenajează o punte de legătură intre cele două maluri. Peste peisajul dezolant din jur tronează impresionant voinţa omenească, dragostea de viaţă, hotărîrea de a face totul ca activitatea să revină la normal La fel ca in zilele bune, obişnuite, femeile spală în pirîu rufele, îmbrăcămintea. Alături, bărbaţii răstoarnă mitul scos din locuinţe. în drum spre Arad trecem Pe lingă monumentul ridicat in cinstea eroilor de la Păuliş. Printre picăturile de ploaie ce începuseră să cadă din nou ni s-a părut că Întregul monument oficia întru cinstirea eroilor ce au fost şi pentru eroii de azi... (Virgil Gheorghiţă). bacău: Toţi acţionează ca unul! Luni seara (28 iulie), la ora cinci locuitorii municipiului Bacău se retrăgeau spre casele lor pentru a se odihni după o zi de muncă, o ploaie neobişnuit de puternică s-a abătut asupra unor cartiere de locuinţe, a unităţilor economice de pe platforma de vest a oraşului, precum şi asupra comunelor Măgura şi Mărgineni. La chemarea organelor locale de partid, toţi cetăţenii din zonele afectate au ieşit chiar in timpul nopţii la evacuarea apelor şi apărarea bunurilor materiale. La întreprinderea de industrializare a cărnii, maiştrii Gh. Turcea, Constantin Şerban, Vasile Nasec, inginerii Nicolae Barbu, Mihai Dragomir. Cornel Popa au venit in toiul nopţii la întreprindere şi, împreună cu alţi muncitori, au lucrat timp de peste 24 de ore la evacuarea apelor. In ajutorul lor au sosit şi ■ muncitori de la întreprinderea de reţele electrice. După o zi şi o noapte de trudă ei au reuşit să repună în funcţiune toate secţiile de producţie. La Măgura, apele au scos din rădăcini copaci, au răsturnat autoturisme şi au dărimat case. Aici a ieşit la lucru întreaga suflare a satului, împreună cu formaţiile de pompieri militari din oraş ei au acţionat pentru a salva tot ce se mai poate. — Pagubele sint mari, atît în agricultură cit si in celelalte sectoare ale economiei comunei, ne spune tovarăşa Elena Ababei, primarul comunei. Dar, după cum vedeţi, oamenii acţionează zi si noapte pentru diminuarea efectelor provocate de inundaţii. Şi-au salvat bunurile din locuinţele unde a pătruns apa, au pus la adăpost animalele, iar acum muncesc pentru înlăturarea surplusului de apă de pe ogoare. Grijă deosebită s-a acordat în această bătălie cu furia apelor protejării recoltei și a furajelor depozitate în fînării. (Gh. Baltă). satu mare. Zile şi nopţi de neodihnă Revărsările de ape din ultimele zile in judeţul Satu Mare, deşi n-au avut nici inspăimîntătoarea înfăţişare şi nici forţa păgubitoare a inundaţiilor din 1970. au primit replica fermă şi energică a oamenilor muncii din judeţ. Prezent în aceste zile in cîteva localităţi asaltate de viituri, am fost martor al unor dovezi ale hărniciei, responsabilităţii şi Înaltului patriotism de care au dat dovadă oamenii muncii sătmăreni — români, maghiari, germani — în acţiunea de salvare a culturilor agricole, a animalelor, a obiectivelor economice si bunurilor personale. La 7 km de orașul Cărei, în comuna Berveni, se află o topitorie de in şi cînepă, apărată de revărsările rîului Crasna printr-un dig puternic. La un moment dat, oamenii ce vegheau acolo cotele In creștere ale riului au semnalat unele infiltrări ale apei prin dig. Evenimentul nu l-a surprins însă nepregătiţi. In apropiere se aflau stivuiţi sacii cu nisip. Cum însă infiltrarea apei avansa şi nu exista forţa umană îndestulătoare pentru o intervenţie masivă, conducerea topitoriei şi a comunei au lansat Pe adresa Comitetului orăşenesc de partid Cărei un apel prin care cereau sprijin din partea muncitorilor din oraş pentru consolidarea digului. In trei sferturi de oră de la lansarea apelului, 160 de muncitori de la întreprinderea de in şi cînepă şi Fabrica de mobilă Cărei se şi aflau pe poziţie. Un alt punct de acţiune — baza de recepţie a cerealelor. Aici, zeci de oameni pompau de 24 de ore neîntrerupt apa care periclita depozitele. Au fost salvate astfel peste 5 000 tone de grîu din noua recoltă. In apropiere, la un mare atelier de confecţii industriale pentru agricultură, lucrătorii de aici, ajutaţi de cei de la şantierul de construcţii, repuneau in funcţiune sectoarele de producţie oprite cîteva ore din cauza apelor. Dar eite alte asemenea secvenţe ale abnegaţiei colective faţă de avuţia poporului nu s-au putut întilni in aceste zile în judeţul Satu Mare! In cooperativele agricole Beltiug, Răteşti. Viile. Satu Mare, Tătăreşti, Doha etc., cooperatorii, toţi sătenii deschideau neobosit rigole în culturile de griu şi porumb, asigurînd scurgerea apelor care acoperiseră recoltele. Sînt zile şi nopţi în care oamenii nu cunosc ce-i odihna. (Octav Grumeza). In comuna Beltiug, judeţul Satu Mare, numeroşi cetăţeni lucrează la evacuarea apelor de pe lanurile cu grîu Foto :riVI. Sarea