Scînteia, august 1980 (Anul 49, nr. 11802-11828)

1980-08-01 / nr. 11802

SCI­NT El A — vineri 1 august 1980 Acolo unde situaţia impune SECERILE, ÎN MIINI HARNICE, POT LUCRA CI­ COMBINELE Recoltarea griului are acum un caracter de maximă urgenţă, mai ales in judeţele situate în centrul Transilvaniei ş­i Moldova, în nordul şi vestul ţării, unde ploile puternice din ultima perioadă au ingreunat tem­porar munca la cimp. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pină in seara zilei de 30 iulie griul a fost recol­tat de pe 1 425 400 hectare , ceea ce reprezintă 65 la sută din supra­faţa cultivată. Prin urmare, mai este de strîns recolta de pe 765 000 hec­tare, suprafaţă localizată in cea mai mare parte tocmai în judeţele unde timpul se menţine instabil. Griul s-a copt, iar vremea este de aşa natură incit nu se mai poate admite nici o amînare a recoltării. Orice oră, orice zi întirziere înseamnă acum pierderi irecuperabile de recoltă ! Tocmai de aceea, în spiritul măsurilor stabilite de comandamentul central pentru agricultură, în toate judeţele şi unităţile agricole unde mai este greu de recoltat, organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi organele agricole au da­­toria­ de mare răspundere să asigure pretutindeni folosirea întregii capa­cităţi de lucru a combinelor, să acţioneze energic — corespunzător pre­vederilor Legii organizării producţiei şi a muncii in agricultură — pentru mobilizarea locuitorilor de la sate la recoltarea cu secerile şi coasele pe terenurile unde griul a fost culcat de ploi sau înnămolit de revărsarea apelor. Fiecare oră, fiecare zi are acum o valoare excepţională pentru strîn­­gerea cit mai repede a întregii recolte şi, de aceea, pretutindeni trebuie să se intensifice prin toate mijloacele ritmul de lucru la secerişul, trans­portul şi depozitarea griului, asigurindu-se o perfectă organizare a acti­vităţii, participarea efectivă la muncă, din zori şi pînă-n noapte, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a tuturor locuitorilor satelor, o ordine desăvir­­şită în efectuarea lucrărilor. Important este ca la seceris să se lucreze peste tot in mod organizat, sub controlul şi îndrumarea organi­zaţiilor de partid si consiliilor popu­lare, pentru ca munca să fie mai spornică, cu rezultate cît mai bune. Spunem aceasta intrucit în comuna Cornesti, si ea lovită de calamităţi, echipele nu lucrau organizat, ci ici. colo, cite 2—3 oameni. In aceste con­diţii, există pericolul ca griul înnă­molit să putrezească. Al. MUREŞAN corespondentul „Scînteii" Stadiul recoltării griului la 30 iulie cluj. Multe exemple de buni gospodari In judetul Cluj, cele 836 combine, din care 150 sosite din judetul Olt, se află la cîmp, înşirate la margi­nea lanurilor, pentru a incepe re­coltarea griului. Dealtfel, in uni­tăţile agricole din consiliul agroin­dustrial Cimpia Turzii, mai puţin afectate de ploi, în ultimele două zile s-a lucrat intens, recoltîndu-se 750 din cele 3 000 hectare de griu. La C.A.P. Luna, mecanizatorii de pe cele 10 combine, împărţite in două formaţii, se întreceau pentru a de­păşi viteza zilnică. Prima formaţie cuprindea mecanizatori de la secţia S.M.A. din localitate, iar a doua — mecanizatori de la Izbiceni, judeţul Olt. A fost aproape imposibilă de­partajarea, ambele formaţii lucrind la fel de bine. Inginerul-şef al coo­perativei, Ion Reteşan, aprecia că în 5-­-6 zile se va încheia recoltarea griului de pe întreaga suprafaţă de 420 hectare. La Luncani, o formaţie de 14 combine lucra grupată pe o parcelă mare în satul Gligoreşti, iar 16 camioane cu remorci făceau na­veta la baza de recepţie. Pe terenurile unităţilor agricole de pe valea Someşului, ploile încurcă desfăşurarea normală a lucrărilor. In consiliul agroindustrial Apahida, nu­meroase combine au fost mobilizate la cooperativa agricolă de producţie din Jucu, unde există o suprafaţă mare de grîu şi unde, pe alocuri, se putea lucra în formaţii mai largi, iar în altele, doar cu 2—3 combine, în funcţie de starea terenului. Luni, peste terenurile unităţilor din consi­liul agroindustrial Iclod s-au abătut puhoaie nămraznice, care au provocat pagube mari nu numai gospodăriilor populaţiei, ci şi agriculturii. La che­marea organizaţiilor de partid, co­mandamentele comunale, toţi cetăţe­nii, cu mic, cu mare, au trecut la în­lăturarea pagubelor. Pentru strîn­­gerea griului de pe suprafeţele inun­date s-au format 37 de echipe de se­­cerători şi cosaşi, care cuprind 300 de oameni. Merită relevat că în satul Livada, femeile, cu picioarele în nă­mol şi apă, au secerat o bună parte din griul culcat de ane, iar bărbaţii l-au legat în snopi şi l-au pus la uscat. Este un exemplu de modul în care trebuie să se acţioneze în ast­fel de situaţii. Peste tot, la Bobîlna, Dăbîca şi în alte părţi, unde au fost afectate suprafeţe de griu, s-au for­mat echipe de secerători și cosași. Măiestria-un „produs" bine rotat la export Pus în funcţiune în urmă cu 15 ani. Combinatul de prelucrare a lemnului din Sighetu Marmaţiei — cea mai importantă unitate indus­trială a municipiului de pe malul Izei — se prezintă astăzi cu rezul­tate deosebit de semnificative pe planul dezvoltării şi diversificării producţiei, al creşterii gradului de valorificare a masei lemnoase. Iar din bilanţul realizărilor din acest an ale colectivului de aici se deta­şează cele obţinute la export, do­meniu în care harnicii muncitori, tehnicieni şi ingineri ai combina­tului au acumulat o experienţă valoroasă. O primă informaţie o primim din partea inginerului-şef al combina­tului, Szilágyi Andrei : „încă din luna septembrie a anului trecut am realizat 30 de modele noi de mobi­lier, proiectate de colectivul de creatori din combinat, care au fost prezentate parte­nerilor externi ___________­— pentru contracta­re. De un succes deosebit se bucu­ră mobila stil fa­bricată pentru piaţa din R.F.G., compusă din 15 piese cu motive nateCdmCpm­SUa, din Sighetu Marmaţiei glomerate masi- __________________ vuite. Noile pro­duse de mobilă stil şi mobilă de artă realizate de colectivul nostru au întrunit bune aprecieri la expoziţiile internaţio­nale de la Paris, Osaka, Stockholm, Leipzig, Milano, precum şi la expo­ziţia de case de locuit de la Köln. De fapt, sondarea preferinţelor şi exigenţelor clienţilor de peste ho­tare face parte din programul nos­tru curent de lucru“. Schimbarea structurală a produ­selor a impus reproiectarea din mers, cu forţe proprii, a întregii tehnologii, crearea unui flux tehno­logic special la secţia mobilă „Alfa“, reorganizarea acestui flux, în func­ţie de noile cerinţe, la celelalte secţii şi fabrici care colaborează la realizarea produselor pentru export. De asemenea, cu sprijinul specia­liştilor din combinat s-au organizat cursuri de ridicare a calificării pen­tru aproape 100 de tineri. Depăşirea cu 2,5 milioane lei­­valută a planului de export pe pri­mul semestru, ca şi suplimentarea cu 4 milioane lei-valută la exportul pe devize libere a contractelor pen­tru semestrul al doilea de către partenerii externi ilustrează răs­punderea cu care întregul colectiv al combinatului, în frunte cu comu­niştii, acţionează pentru a-şi reali­za cu prioritate sarcinile in acest domeniu, aşa cum a indicat condu­cerea partidului, întăreşte această afirmaţie şi faptul că anul acesta nu s-au înregistrat refuzuri de ca­litate din partea clienţilor de peste hotare ; dimpotrivă, aceştia au adre­sat mulţumiri colectivului combina­tului pentru calitatea mobilei şi promptitudinea în livrări. Dintre cei care au merite deose­bite în creşterea calitativă a pro­ducţiei­ pentru export, toţi cei cu care am stat de vorbă au menţionat, in primul rînd, numele maistrului Gheorghe Berceanu, şeful sectoru­lui mobilă de artă, care, prin per­severenţă, pasiune şi pricepere, s-a ridicat la nivelul profesional al unui veritabil artist , pe cel al pro­iectantului Érsek Coloman, unul din primii creatori ai ansamblului de mobilă stil şi de artă de aici, autor inspirat a 80 la sută din pro­iectele de mobilier pentru exportul combinatului , ca şi pe cel al ingi­nerului Zamfir Silaghi, director, care a imprimat colectivului un spirit de înaltă responsabilitate faţă de producţia pentru export, înainte de a menţiona cîteva sec­toare ce colaborează la producţia pentru export, tovarăşul Vasile Gri­­goriu, secretarul comitetului de partid, făcea următoarea remarcă : „Aniversînd odată cu ţara întreagă împlinirea unui deceniu şi jumătate de la Congresul al IX-lea al parti­dului, colectivul nostru a avut sa­tisfacţia de a face, totodată, bilanţul muncii sale care _______________ a început, de fapt, cu acest mare eveniment din viaţa parti­dului şi poporu­lui nostru. Cu to­ţii, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii noştri sunt hotăriţi să dez­volte realizările dobîndite în ulti­mii 15 ani, pe­rioadă în care producţia combinatului a crescut de 32 ori“. ...Pe masa de lucru a proiectanţi­lor se află prototipurile cu care combinatul se pregăteşte să parti­cipe la tîrgurile-expoziţii de mobilă de la Paris şi Bruxelles. La secţia mobilă-corp se lucrează la camera de zi „Dana“, iar la secţia mobilă­­artă se pregătesc, tot pentru ex­port, o serie de piese în stil rustic, cu finisaj artistic superior, în tona­lităţi mate. Maistrul Ioan Brîndău e preocupat să încredinţeze munci­torilor cu înaltă calificare şi expe­rienţă în muncă pe cei mai tineri tîmplari, astfel ca aceştia să de­prindă rapid şi temeinic tehnica şi metodele de lucru ce se cer la executarea acestui gen de operaţii. Lăudabilă este, totodată, grija statornică manifestată de colectivul combinatului pentru recuperarea şi valorificarea resurselor refolosibile de material lemnos, pe această cale realizîndu-se anual produse in va­loare de 15 milioane lei. Aceasta, concomitent cu creșterea preocu­pării pentru înlocuirea unor ma­teriale din import. Poliuretanul, bunăoară, a fost înlocuit cu produ­sul local denumit părplast, realizat de o întreprindere din oraş, econo­­misindu-se astfel anual 2 milioane lei-valută. Evident, aşa cum au remarcat nu­meroşi interlocutori din combinat, întregul colectiv este hotărît să-şi îmbogăţească experienţa acumulată, să valorifice pe un plan superior iniţiativa şi inteligenţa creatoare proprie, să încheie anul 1980 cu re­zultate cit mai bune în acest do­meniu şi să pregătească din timp şi temeinic producţia destinată ex­portului in primul an al viitorului cincinal. Din experienţa Combinatului de prelucrare a lemnului Gheorghe SUSA corespondentul „Scînteii“ BOtOŞANI. Se munceşte intens, fără preget In ultimele zile, in unităţile agri­cole din judeţul Botoşani s-a desfă­şurat o amplă acţiune de verificare a stării de umiditate a culturilor şi solului, acţiune ce a cuprins, practic, toate cele 78 032 hectare cultivate cu grîu in acest an. Pe baza concluzi­ilor desprinse, secretariatul comite­tului judeţean de partid a stabilit să se treacă la recoltarea griului în toate unităţile agricole, hotărînd ca întregul activ de partid şi de stat detaşat pe timpul campaniei în agri­cultură, începind cu membrii comi­tetului judeţean de partid, să nu se întoarcă din unităţile agricole pină nu încheie secerişul şi transpor­tul produselor la bazele de recepţie. Ce se întreprinde, practic, pentru intensificarea secerişului ? După cum ne-am convins în cursul unui raid întreprins în unele consilii agro­industriale unde a plouat mai puţin, lucrările se desfăşoară in ritm sus­ţinut, formaţiile de mecanizatori fiind, inrulpite de numeroşi ,săteni. Bunăoară, in consiliul agroindustrial Ripiceni, din iniţiativa organizatoru­lui de partid, Mihai Jitaraşu, pe lingă fiecare formaţie de lucru a fost constituită o echipă de 30—40 coope­ratori. Aceştia au sarcina de a cosi sau secera marginile imburuienate ale tarlalelor, ca şi suprafeţele pe care griul a fost culcat de ploi. „Pro­­cedînd în acest fel — ne spune orga­nizatorul de partid — sporim viteza zilnică de lucru a combinelor şi evi­tăm pătrunderea corpurilor străine în recoltă. De altfel, ne-am propus să recoltăm cele 4 580 hectare culti­vate cu grîu în consiliul nostru în cel mult 6,7 zile bune de lucru“. In unităţile din consiliul agro­industrial Botoşani, pe terenurile cu exces de umiditate sau situate in pante, unde nu pot intra combinele în lan, griul se recoltează manual, cu secerile. De pildă, în ziua raidu­lui, pe tarlalele C.A.P. Nicşeni se aflau la secerişul manual peste 200 de cooperatori. „In 5-6 zile vom re­colta în acest fel cel puţin 180 hec­tare“ , ne spune preşedintele co­operativei, Dumitru Obadă. De ase­menea, într-un lan al C.A.P. Bălu­teni lucrau 230 de cooperatori, iar în apropierea satului Cotirgaci, la C.A.P. Roma — aproape 250 de oameni. De altfel, intrucit timpul continuă să se menţină instabil, potrivit mă­surilor stabilite de comandamentul judeţean pentru agricultură s-a tre­cut masiv la recoltarea manuală a griului in toate unităţile agricole. „Vom secera, aşa cum au făcut-o ani in şir părinţii noştri, ne spunea to­varăşul Petre Chiribuţă, primul vicepreşedinte al consiliului agro­industrial Albești. Și asta pentru că griul nu mai poate rămine în pi­cioare datorită unei stări tot mai avansate de imburuienare. Strins în brazde sau snopi, griul se va usca mult mai repede“. Intr-adevăr, par­­curgind aproape toate tarlalele cul­tivate cu grîu ale celor zece coopera­tive agricole din consiliu, am văzut numeroși oameni la lucru. Astfel, în lanurile de griu ale cooperativelor agricole Buimăceni, Rînghilești, Santa Mare, Răuseni­i pr­. se aflau la seceriş peste 2 100 de co­operatori. Controlindu-se permanent starea de umiditate a fiecărei tarlale şi con­­centrîndu-se forţele mecanice şi manuale peste tot unde se poate lucra, pînă miercuri seara griul a fost recoltat in judeţ de pe mai mult de 5 000 hectare, adică 7 la sută din suprafaţa cultivată. Pentru ca recol­tarea griului in judeţ să se încheie, aşa cum s-a stabilit, în cel mult 8-9 zile bune de lucru (viteza pre­văzută este de peste 8 000 hectare pe zi) se impun cîteva măsuri abso­lut necesare : la nivelul trustului ju­dețean al S.M.A. să se dovedească mai multă disciplină (adeseori lucră­torii de aici răspund cu multă în­tirziere solicitărilor ce li se adresează din teren) ; baza de aprovizionare tehnico-materială pentru agricultură nr. 23 din București să urgenteze livrarea curelelor pentru combine, iar întreprinderea „Electroprecizia“ din Săcele să trimită reperele de la demarorul MAN. Silvestri AILENE1 corespondentul „Scînteii" Pentrw ulktnt Dttretulm mhfoi rtanttnn* li nlerifiant nurselor mtttrhle rtk­h­tikilt Descoperiţi, prindeţi şi sttrpiţi „ROZĂTORUL“! In articolele apărute pină acum la această rubrică ne-am ocupat de „rozători“ care acţionau oarecum „discret“, în ascunzişurile unor pro­cese tehnologice învechite, ale unor idei, concepţii sau decizii depăşite, în umbra rutinei sau lipsei de simţ gospodăresc. Cel de care ne vom ocupa in rindurile de faţă acţionează însă... la drumul mare, în văzul şi paguba tuturor. Conducătorii auto sau călătorii cu mijloacele rutiere îl simt muşcătura şi toţi îşi pot da sea­ma de pagubele mari pe care le aduce economiei naţionale. Aţi înţeles, desigur, că este vorba de starea necorespunzătoare a unor drumuri, îndeosebi judeţene şi comu­nale, „rozător“ cu un deosebit de mare apetit pentru carburanţi, piese de schimb, anvelope şi chiar şasiuri şi caroserii. După cît este de dău­nător, nici nu este necesar să aibă o arie de răspîndire prea mare. Este suficient să se instaleze pe clţiva kilometri de drumuri cu trafic mai intens şi are mult de lucru cu cîteva parcuri auto, cărora le pro­duce pagube destule. Cît de mari pot fi aceste pagube ? împreună cu to­varăşul inginer Ioan Dobrin, direc­torul întreprinderii de transporturi auto Neamţ, „înarmaţi“ cu aparatele de măsură corespunzătoare, instalate pe un autobuz de capacitate medie, am efectuat cîteva teste. Rezultatele lor, Împreună cu calcule făcute pe baza datelor din evidențele întreprin­derii, s-au constituit într-un dosar cuprinzind un adevărat rechizitoriu al „rozătorului“ inculpat. Iată cîteva fragmente din numeroasele lui file : • la o singură reducere a vi­tezei pină la 10 km/h, pentru trecerea printr-o groapă din şo­sea şi reaccelerarea pînă la vi­teza normală, autobuzul „cobai“ a consumat în plus 75 ml de benzină ; • pe un traseu de 23 km de drum prost întreţinut, presărat cu gropi, făgaşe, dîmburi şi alte piese din incisiva „dentiţie“ a „rozătorului“ nostru, consumul normat pentru această distanţă, dacă drumul ar fi fost bine în­treţinut (nu modernizat), a fost depăşit cu 54 litri de benzină ; • existenţa pe drum a pietri­şului cu dimensiuni mari, ne­compactat şi denivelat, duce la creşterea cu peste 30 la sută a consumului de carburanţi şi re­duce cu mai mult de 40 la suta rulajul normat al anvelopelor ! • camerele de suspensie ale unui autobuz costă circa 6 000 lei , datorită stării unor şosele pe care circulă autobuzele, nu­mai in primele patru luni ale acestui an LT.A. Neamţ a inre­gistrat un consum suplimentar de 155 de astfel de piese. Dealt­fel, in aceeaşi perioadă întreprin-­­­derea amintită a depăşit consu­mul normat de piese de schimb pentru mecanismele de suspen­sie, transmisie, direcţie şi Di­nare (cele direct afectate de starea drumurilor) cu cantităţi a căror valoare depăşeşte două milioane de lei, la care se adau­gă şi 820 anvelope. Chiar şi numai aceste cîteva „ca­pete de acuzare“ sunt suficiente pen­tru a avea o imagine cit de cît com­pletă asupra dimensiunilor reale, ale efectelor stării necorespunzătoare a drumurilor. Adincim insă analiza Împreună cu inginerul Ioan Dobrin. „ Judeţul nostru dispune de o re­ţea de drumuri în general bine în­treţinute, îndeosebi cele modernizate. Avem insă şi destule şosele care, da­torită modului necorespunzător în care se achită de sarcini cei ce le gospodăresc, ne produc multe greu­tăţi şi pagube. Ele sunt cuprinse aproape in exclusivitate în categoria drumurilor locale aflate în grija di­recţiei judeţene de drumuri şi poduri şi consiliilor populare. Socotite de mai mică importanţă, se uită că şi pe acestea circulă destule autovehi­cule pentru a li se da atenţia cuve­nită. Aş vrea să atrag în mod deo­sebit atenţia asupra faptului că o şosea poate fi bună şi fără să fie asfaltată, cu condiţia să fie bine în­treţinută. Aşadar, afirm cu toată certitudinea că nu cantitatea de as­falt consumată este cea care deter­mină starea drumurilor, ci buna or­ganizare şi desfăşurare a Întreţinerii lor. O dovadă grăitoare în acest sens o constituie calitatea — aş putea spu­ne fără să exagerez excelenţă — a drumurilor forestieră din judeţul nostru, care totalizează nu mai puţin de 1 200 km. Vorbind despre drumurile proaste, a căror lungime totală se ridică în judeţ la 200—300 km, ele pot fi îm­părţite în două categorii, după cau­zele degradării lor : Întreţinerea necorespunzătoare şi (paradoxal la prima vedere) lucrările de consoli­dare şi întreţinere. Din prima cate­gorie se detaşează mai ales cele modernizate, ca de pildă cele dintre Tarcău şi Ardeluţa sau dintre Bicaz şi Izvorul Muntelui, al căror asfalt s-a degradat, iar reparaţiile făcute în decursul anilor, datorită calităţii lor necorespunzătoare, bazate pe tehnici depăşite, mai mult le-au dăunat. — In fiecare an se consumă sute de tone de bitum — ne spune in con­tinuare interlocutorul — pentru a transforma gropile în dîmburi, care pină în primăvara următoare devin iar gropi. Oare specialiştii noştri nu pot găsi noi tehnici de reparare, care să reducă sau chiar să înlăture con­sumul de bitum şi să asigure soli­ditatea .,plombărilor“ ? Calitatea necorespunzătoare a unor șosele, îndeosebi dintre cele ce fac legătura între sate, este, la rîndul ei, determinată de mai multe cauze. Intre acestea se află mai ales lipsa de grijă a consiliilor populare comu­nale, cum sînt cele din Doljeşti, Dragomireşti, Icuşeşti, Făurei ş.a. Nici măcar pe porţiunile ce străbat localităţile drumurile nu sunt bine îngrijite. O altă cauză o constituie modul de organizare a întreţinerii şoselelor, în sensul că direcţia judeţeană de drumuri şi poduri nu îşi repartizează întotdeauna echipele acolo unde este mai necesar. Din păcate, cu cît este mai îndepărtat un drum, cu atît este mai neglijat. Aceasta este situaţia drumurilor locale situate îndeosebi în zona estică a judeţului, unde exista totuşi un trafic destul de mare, mai ales de autobuze. Cit priveşte cea de-a doua catego­rie de cauze — lucrările de consoli­dare şi întreţinere — lucrurile se petrec, de regulă, astfel : se aduce pietrişul, care stă depozitat pe mar­ginea şoselei luni de-a rîndul ; apoi, pietrişul este împrăştiat şi lăsat să fie compactat de către autovehicule. Acestea compactează — dacă putem spune aşa — numai pe fîşiile călcate de cauciucuri, restul de pietriş strin­­gîndu-se la axul şi pe marginile dru­mului. în tot acest răstimp, autove­hiculele care străbat şoseaua astfel „reparată“ consumă cu 35 la sută mai mult carburant, iar cauciucurile se degradează rapid. — De ce nu se face compactarea cu cilindrul compresor ? Se consumă mult combustibil ? — Nici vorbă — ne spune tovarăşul inginer Dobrin. Consumul de carbu­ranţi necesar compactării nu depă­şeşte 5—10 la sută din consumul su­plimentar al autovehiculelor care circulă pe astfel de drumuri, înainte de a încheia, încă un punct de vedere cu privire la organizare activităţii de întreţinere a drumurilor II ascultăm din nou pe directorul In­treprinderii de transporturi aut Neamţ . — Un postulat al eficienţei şi sigu­ranţei traficului rutier îl constitui perfecta funcţionalitate a relaţii om-maşină-drum. Or, actualul sis­tem de organizare nu asigură, dup părerea mea, funcţionalitatea aceste relaţii. Iată Şi argumentul : relaţii! între cei ce folosesc drumurile şi ei ce se ocupă de întreţinerea lor n sunt coordonate direct decit la niveli drumurilor naţionale, în cadrul Mi nisterului Transporturilor şi Teleco­municaţiilor, între unităţile de trans­porturi ale acestuia şi direcţiile re­gionale de drumuri şi poduri. Direc «Pe judetenie de specialitate sîr d^nedlL ^diilor populare ji controlează d­in pracV rp oar din Punct de vede aceîtor Xe^U «Evitate mai sus în „ Asadar, relația c si comunalidrumuriior judeten al rinilpa si este „fracturata“ într beneficiarii a treilea termen, întruci posS^eaÂ-1^ Sînt 'îPSiti d cei ce le întrețin ‘lidii a conlucra c de ce este „ pn‘ $L la urma urme lași județ r«eCeJar sa existe in ace cialitate afut d­oua direcții de spe rite ■­ ' ^ ate m subordonări dife cutemInPr2ota‘ aceste detalii si cal dintr-un sirigyp M«“ ^murila lare putind o U^^ sltVatu, dete ale tL ntpait* S1 *“ al‘? lu care deocamd ‘ a ®isipa măTMnta, p­linile echir£?at* ° Pfcep doar ma­titudine foarte ? ? CU T numai si m,1e P111“* $i toate aceste departamentTM-1 datorjta îngustimi anumite reams« Cn ,care sa. judec punzători Â' C.el cari sunt răs drumurilor nu s^S-a . lntred­.ner9 . Pagubelor n­u slnchisesc m fat nomiei în P® Care le Provoacă eco carburanţi. E11TMa'rînd prin risipa d tificări în , aUtă exP­lcatn Si jus «■““« i»5TpTV“ p“‘ Cons^Htin BLAGOVICI resPondentul „Scînteii" „Rozătorul" la... drumul mare O situaţie din judeţul Neamţ demonstrează că nu cantitatea de bitum consumată determină starea drumurilor, ci spiritul gospodărean cu care ele sunt întreţinute PAGINA 3 In judeţele afectate de inundaţii continuă cu energie acţiunile de înlăturare a efectelor calamităţilor EROISM POARTĂ UNIME OAMENILOR arad: întreaga obşte în luptă cu apele­ În ziua de 29 iulie, între orele 14— 17, peste satul Cladova, aparţinător de comuna Păuliş, judeţul Arad, s-a abătut o ploaie torenţială. In scurtă vreme, plicul ce poartă numele satu­lui s-a revărsat, inundind casele din apropiere. Puhoaiele de apă au dă­­rimat 10 case, au avariat alte­­13, iar 105 sunt inundate. Totodată, au fost distruse şase poduri de beton ce unesc cele două jumătăţi de sat. Sti­hia apelor a cauzat moartea unei ti­nere mame care încerca să-şi salveze fetiţa în vîrstă de 2 ani. O femeie în etate de 55 de ani este dată dis­părută. Acum, piriul Cladova îşi împinge clipocind anele pe vechea albie, aşa cum îl cunoaşte de ani de­­zile cetă­ţeanul Ion Blaj, în vîrstă de 89 ani. El n-a putut să-şi amintească nici un caz asemănător de dezlănţuire a a­­cestui paşnic pirîu. Văzînd cum lu­crează locuitorii satului, in frunte cu primarul comunei, Petru Hack, în­ţelegi ce înseamnă unitatea de voinţă a unei obşti, capacitatea de mobili­zare a organizaţiei de partid. Intr-o clipă de răgaz, bătrînul din Păuliş îmi povesteşte . ..Cînd s-au revărsat ane­le au intervenit comuniştii, în primul rind, mecanizatorii de la staţiunile pentru mecanizarea agriculturii Brat­­ca şi Ghioroc, de la I.F.E.T., de la întreprinderea agricolă de stat şi mi­litarii de la o unitate din zonă, eroii noştri de astăzi. Celor sinistraţi li s-a asigurat tot ce a fost necesar : alimente, haine, chiar­ şi hrană caldă, preparată la bucătăria unităţii mili­tare“. Trecem prin sat. O brigadă de la I.R.E. Timişoara lucrează la reţeaua electrică. Consolidarea cu piatră a drumului este pe terminate. Aici sunt concentrate utilaje de mare ca­pacitate. La cariera Păuliş munca este organizată şi în schimburi de noapte. Informaţia ne este furnizată de către tehnicianul Alexandru Be­­raru, de la întreprinderea de dru­muri si noduri Lipova. Datorită aces­tei munci intense, astăzi se poate asigura trecerea vehiculelor pe toată lungimea drumului din sat. In apro­piere, militarii se pregătesc să arunce în aer unul din cele trei poduri care blochează curgerea apei. Paralel se amenajează o punte de legătură in­tre cele două maluri. Peste peisajul dezolant din jur tro­nează impresionant voinţa omeneas­că, dragostea de viaţă, hotărîrea de a face totul ca activitatea să revină la normal­ La fel ca in zilele bune, obişnuite, femeile spală în pirîu ru­fele, îmbrăcămintea. Alături, bărbaţii răstoarnă mitul scos din locuinţe. în drum spre Arad trecem Pe lin­gă monumentul ridicat in cinstea eroilor de la Păuliş. Printre picături­le de ploaie ce începuseră să cadă din nou ni s-a părut că Întregul mo­nument oficia întru cinstirea eroilor ce au fost şi pentru eroii de azi... (Virgil Gheorghiţă). bacău: Toţi acţionează ca unul! Luni seara (28 iulie), la ora cinci locuitorii municipiului Bacău se re­trăgeau spre casele lor pentru a se odihni după o zi de muncă, o ploaie neobişnuit de puternică s-a abătut asupra unor cartiere de locuinţe, a unităţilor economice de pe platforma de vest a oraşului, precum şi asupra comunelor Măgura şi Mărgineni. La chemarea organelor locale de partid, toţi cetăţenii din zonele afec­tate au ieşit chiar in timpul nopţii la evacuarea apelor şi apărarea bu­nurilor materiale. La întreprinderea de industrializare a cărnii, maiştrii Gh. Turcea, Constantin Şerban, Va­sile Nasec, inginerii Nicolae Barbu, Mihai Dragomir. Cornel Popa au ve­nit in toiul nopţii la întreprindere şi, împreună cu alţi muncitori, au lucrat timp de peste 24 de ore la evacuarea apelor. In ajutorul lor au sosit şi ■ muncitori de la întreprinderea de reţele electrice. După o zi şi o noapte de trudă ei au reuşit să repună în funcţiune toate secţiile de producţie. La Măgura, apele au scos din rădă­cini copaci, au răsturnat autoturisme şi au dărimat case. Aici a ieşit la lucru întreaga suflare a satului, îm­preună cu formaţiile de pompieri mi­litari din oraş ei au acţionat pentru a salva tot ce se mai poate. — Pagubele sint mari, atît în agri­cultură cit si in celelalte sectoare ale economiei comunei, ne spune tova­răşa Elena Ababei, primarul comunei. Dar, după cum vedeţi, oamenii ac­ţionează zi si noapte pentru dimi­nuarea efectelor provocate de inun­daţii. Şi-au salvat bunurile din lo­cuinţele unde a pătruns apa, au pus la adăpost animalele, iar acum mun­cesc pentru înlăturarea surplusului de apă de pe ogoare. Grijă deosebită s-a acordat în această bătălie cu furia apelor pro­tejării recoltei și a furajelor depozi­tate în fînării. (Gh. Baltă). satu mare. Zile şi nopţi de neodihnă Revărsările de ape din ultimele zile in judeţul Satu Mare, deşi n-au avut nici inspăimîntătoarea înfăţişare şi nici forţa păgubitoare a inundaţii­lor din 1970.­ au primit replica fermă şi energică a oamenilor muncii din judeţ. Prezent în aceste zile in cîteva localităţi asaltate de viituri, am fost martor al unor dovezi ale hărniciei, responsabilităţii şi Înaltului patrio­tism de care au dat dovadă oamenii muncii sătmăreni — români, ma­ghiari, germani — în acţiunea de sal­vare a culturilor agricole, a animale­lor, a obiectivelor economice si bu­nurilor personale. La 7 km de orașul Cărei, în comu­na Berveni, se află o topitorie de in şi cînepă, apărată de revărsările rîu­­lui Crasna printr-un dig puternic. La un moment dat, oamenii ce vegheau acolo cotele In creștere ale riului au semnalat unele infiltrări ale apei prin dig. Evenimentul nu l-a surprins însă nepregătiţi. In apropiere se a­­flau stivuiţi sacii cu nisip. Cum însă infiltrarea apei avansa şi nu exista forţa umană îndestulătoare pentru o intervenţie masivă, conducerea topi­toriei şi a comunei au lansat Pe a­­dresa Comitetului orăşenesc de partid Cărei un apel prin care cereau spri­jin din partea muncitorilor din oraş pentru consolidarea digului. In trei sferturi de oră de la lansarea ape­lului, 160 de muncitori de la între­prinderea de in şi cînepă şi Fabrica de mobilă Cărei se şi aflau pe po­ziţie. Un alt punct de acţiune — baza de recepţie a cerealelor. Aici, zeci de oameni pompau de 24 de ore neîn­trerupt apa care periclita depozitele. Au fost salvate astfel peste 5 000 tone de grîu din noua­ recoltă. In apro­piere, la un mare atelier de confec­ţii industriale pentru agricultură, lu­crătorii de aici, ajutaţi de cei de la şantierul de construcţii, repuneau in funcţiune sectoarele de producţie oprite cîteva ore din cauza apelor. Dar eite alte asemenea secvenţe ale abnegaţiei colective faţă de avuţia poporului nu s-au putut întilni in aceste zile în judeţul Satu Mare! In cooperativele agricole Beltiug, Ră­­teşti. Viile. Satu Mare, Tătăreşti, Doha etc., cooperatorii, toţi sătenii deschideau neobosit rigole în culturi­le de griu şi porumb, asigurînd scurgerea apelor care acoperiseră recoltele. Sînt zile şi nopţi în care oamenii nu cunosc ce-i odihna. (Octav Gru­­meza). In comuna Beltiug, judeţul Satu Mare, numeroşi cetăţeni lucrează la evacuarea apelor de pe lanurile cu grîu Foto :­riVI. Sarea

Next