Scînteia, septembrie 1980 (Anul 49, nr. 11829-11853)

1980-09-02 / nr. 11829

PAGINA 4 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN BAZINUL CARBONIFER AL OLTENIEI (Urmare din pag. a II-abustibil. De asemenea, s-a indicat specialiştilor să identifice soluţii, metode care să permită reducerea absolut la strictul necesar a folosirii păcurii în amestec cu cărbune, recomandînd să fie continuate şi, pe măsura rezultatelor, să fie extinse experimentările ce se fac în această direcţie. Vizitînd sala maşinilor, camera de comandă a blocurilor 5 şi 6, prevăzute cu instalaţii de televiziune cu ajutorul cărora se urmăreşte in permanenţă procesul de ardere in fiecare cazan şi cu alte echipamente moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de modul de funcţionare a agregatelor, de randamentul acestora, cerind specialiştilor din domeniul energiei electrice şi al construcţiilor de maşini să se preocupe în continuare de ridicarea performanţelor tehnico-funcţionale ale marilor agregate energetice realizate in ţara noastră. Mulţumind pentru indicaţiile date, conducerea întreprinderii a asigurat pe secretarul general al partidului că energeticienii de aici vor depune toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor trasate pentru ca termocentrala Rovinari să-şi aducă contribuţia pe măsura potenţialului său tehnic la sporirea producţiei de energie electrică a ţării, să se încadreze in cel mai scurt timp în consumurile planificate de combustibil. A fost vizitat apoi NOUL ORAŞ AL MINERILOR, ROVINARI, una din aşezările urbanistice cele mai tinere de pe harta patriei noastre. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost intimpinat şi aici cu deosebită căldură de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, de un mare număr de oameni ai muncii din oraş, de familiile minerilor şi energeticienilor, care îşi au domiciliul in primele blocuri date in folosinţă în această nouă localitate. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu îi sînt prezentate schiţele de sistematizare şi machetele oraşelor miniere Rovinari, Mătăsari, Trestioara şi Turceni, care vor prinde contur definitiv în cincinalul 1981—1985. Primul secretar al comitetului judeţean de partid arată că pipă in prezent in Rovinari au fost construite 370 de apartamente prevăzute cu tot confortul, iar pînă la sfîrşitul acestui an, numărul lor se va ridica la circa 1 000. Oraşul Rovinari va avea, în final, 4 050 de apartamente pentru o populaţie de peste 16 000 locuitori, precum şi dotările social-culturale corespunzătoare : o casă de cultură, sediul politico-administrativ , alăturat celui al combinatului minier , un complex comercial, un grup şcolar minier cu 1 600 locuri, un spital cu 250 de paturi, Institutul de cercetări şi proiectări miniere, o facultate de subingineri care va pregăti specialişti în domeniul extracţiei de cărbune, creşă, grădiniţă şi altele. Urmărind schiţa de sistematizare şi macheta viitorului oraş, secretarul general al partidului a cerut reexaminarea lor, astfel incit centrul politico-administrativ şi clubul muncitoresc să fie amplasate în mijlocul localităţii, asigurîndu-se un acces uşor către acestea al locuitorilor. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a insistat ca oraşul să fie dotat cu mai multe unităţi comerciale şi de prestări de servicii, care să acopere raţional întregul perimetru al oraşului. In continuare, secretarului general al partidului i-au fost înfăţişate perspectivele dezvoltării noilor localităţi Mătăsari, Trestioara şi Turceni. In final, noile oraşe miniere din această parte a ţării vor însuma 10 000 de apartamente pentru aproape 45 000 de locuitori. Secretarul general al partidului a indicat să nu se renunţe la proiectul iniţial de ridicare a unor aşezări miniere în zona Trestioara, unde au fost descoperite ulterior bogate zăcăminte de cărbune. S-a recomandat găsirea unor soluţii care să asigure, paralel cu dezvoltarea in continuare a oraşului Turceni, ridicarea unor aşezări miniere mai mici în apropierea locurilor de muncă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca in toate noile aşezări miniere un loc important să-l ocupe pieţele alimentare, unităţile comerciale şi de prestări servicii, edificiile social-culturale, asigurîndu-se astfel satisfacerea cit mai deplină a necesităţilor materiale şi spirituale ale locuitorilor acestor noi oraşe. In numele minerilor, gazdele mulţumesc din toată inima tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru sprijinul dat in vederea intensificării lucrărilor de construcţie la noile aşezări miniere, informând că la ridicarea acestora îşi aduc o contribuţie însemnată constructorii din alte judeţe ale ţării — Neamţ, Buzău, Cluj. De la Rovinari elicopterul survolează valea Metrului, care a devenit, in ultimele două decenii, un important bazin carbonifer al patriei. Sporirea extracţiei de cărbune nu mai este astăzi — aşa cum se ştie — o preocupare în exclusivitate a minerilor ori a unor judeţe, ci o problemă de însemnătate naţională. Semnificativă este, în acest sens, vasta acţiune — pornită la indicaţia conducerii partidului şi statului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal în bazinul carbonifer al Gorjului, in scopul intensificării activităţii de decopertare a structurilor de cărbuni şi creării condiţiilor necesare realizării planului la producţia de lignit, exploatării mai judicioase a marilor rezerve carbonifere din această parte a ţării. La ea participă, cu entuziasm şi elan revoluţionar, alături de harnicii mineri gorjeni, aproape 7 000 de oameni ai muncii veniţi din toate judeţele şi din municipiul Bucureşti, alcătuind împreună un puternic detaşament pe frontul larg al producţiei de cărbune. Dimensiunile şi eficienţa acestei ample acţiuni sunt relevate cu prilejul vizitei de lucru la microcariera ROŞIUTA. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este salutat cu cordialitate de directorul întreprinderii miniere Motru, Nicolae Alecu, şi de directorul tehnic al Combinatului minier Oltenia, Costică Soare. Sosirea secretarului general al partidului s-a transformat într-o adevărată sărbătoare pentru minerii de la Roşiuţa, pentru toţi oamenii muncii care participă la lucrările intitulate sugestiv „Acţiunea 7 000“. Specialiştii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu cîteva date sintetice privind dezvoltarea bazinului carbonifer Motru, subliniindu-se că producţia a înregistrat, an de an, o dinamică ascendentă. Din cele relatate reiese că, în 1980 se vorextrage de aici peste 7 O00 000 tone lignit, faţă de circa 3 milioane în 1970. Se precizează, de asemenea, că la sfîrşitul viitorului cincinal producţia se va ridica la peste 10 milioane tone. Aceste importante creşteri de producţie se obţin îndeosebi prin extinderea capacităţilor existente, prin deschiderea şi punerea în exploatare a noi mine. In continuare se informează despre modul cum se desfăşoară „Acţiunea 7 000“ — lucrare de ample proporţii, şi de mare importanţă în etapa actuală, pentru extracţia cărbunelui din cariere. Urmărind explicaţiile date, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat extinderea acţiunii din Gorj, denumită „7 000“, şi în alte bazine carbonifere ale ţării, precum şi a extragerii cărbunelui în sistemul carierelor, metodă de mare randament şi productivitate. In încheierea vizitei, secretarul general al partidului a felicitat pe mineri, pe toţi cei ce lucrează la microcariera Roşiuţa pentru realizările obţinute şi le-a urat noi succese în activitatea consacrată creşterii producţiei de lignit a ţării. Vizita de lucru a secretarului general al partidului in bazinul carbonifer al Gorjului se încheie la CARIERA LUPOAIA, singura unitate de acest tip din ţara noastră deschisă într-o zonă intracolinară. Elicopterul prezidenţial aterizează la cota 270. Prezentînd principalii indicatori tehnico-economici, ing. Ion Stamatoiu, directorul întreprinderii, informează că unitatea este tînără, fiind înfiinţată la începutul anului, perioadă de cînd colectivul a extras şi expediat la termocentrala din Craiova 1,9 milioane tone de cărbune. Directorul arată că unitatea a fost dotată cu patru excavatoare şi utilajele aferente cimpului minier exploatat, iar de la ultima vizită de lucru a secretarului general al partidului indicele de folosire a fondului de timp a crescut la 80,4 la sută. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu urcă în cabina de comandă a excavatorului şi urmăreşte felul in care comenzile giganticului agregat, cu ajutorul căruia se extrag 900—1 000 mc cărbune pe oră, sunt date cu multă îndeminare, cu gingăşie chiar, de o femeie, Verginica Brădiceanu, devenită excavatorist in urmă cu mai puţin de zece luni. Conducerea întreprinderii precizează că 48 la sută din efectivul personalului muncitor ce deserveşte liniile tehnologice de la Lupoaia, începînd cu excavatoriştii şi încheind cu cei ce urmăresc la tabloul sinoptic al dispeceratului central mersul întregii activităţi, sunt femei. Pe această cale au fost create noi locuri de mun ■ iit—o activitate altădată inaccesibilă femeilor și se dispune de o importantă sursă pentru asigurarea in viitor a necesarului de personal muncitor. Analizînd modul de dispunere a carierei, rezervele estimate si actuala dotare tehnologică, secretarul general al partidului recomandă să se îmbine folosirea combinată a utilajelor mari cu altele de capacităţi mai mici spre a creşte astfel gradul de recuperare a rezervelor din zăcămînt. In legătură cu intensificarea acţiunilor de descoperire şi punere în valoare a noi rezerve, directorul Combinatului minier Oltenia informează că în prezent, in vecinătatea carierei Lupoaia, precum si la alte zone, geologii, alţi specialişti studiază atît zăcămintele, cit si posibilităţile de exploatare a acestora în condiţii ridicate de eficienţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează de calitatea cărbunelui, de puterea calorică a lignitului, recomandind să se acorde o atenţie sporită extracţiei, sortării şi expedierii acestuia către beneficiari la parametrii calitativi cit mai ridicaţi. Secretarul general al partidului este informat despre folosirea cu bune rezultate, în cariera Lupoaia, a maşinii speciale de săpat şanţuri pentru drenarea şi evacuarea apelor din zonă şi a benzii bpabile suspendate, montată în vecinătatea excavatorului, care reduce la peste jumătate numărul de mutări, creindu-se condiţii pentru creşterea productivităţii intr-un ritm superior şi ieftinirea preţului de cost al producţiei. Conducerea Combinatului minier Oltenia aduce mulţumiri secretarului general al partidului pentru iniţierea „Acţiunii 7 000", care şi aici, la Lupoaia, s-a dovedit deosebit de eficientă — printre altele în zona superioară a stratului carbonifer reuşindu-se să se asigure exploatarea lignitului într-o singură treaptă, faţă de două stabilite în documentaţii. Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se interesează despre modul in care se desfăşoară activitatea, de condiţiile de muncă şi de viaţă ale minerilor, cărora la despărţire le urează succese în muncă şi tradiţionalul „Noroc bun“. Toţi cei prezenţi răspund cu urale şi ovaţii, exprimîndu-şi angajamentul de a-şi îndeplini cu cinste sarcinile ce le revin. Elicopterul prezidenţial se îndreaptă spre oraşul Motru. Aici, secretarul general al partidului este întîmpinat de tovarăşul Constantin Cărbunaru, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Motru al P.C.R., care, în numele minerilor, al tuturor locuitorilor, îl urează un călduros bun venit. Un grup de tineri şi tinere, îmbrăcaţi în frumoase costume ale portului popular de pe aceste meleaguri străbune, oferă buchete de flori oaspetelui drag. De la locul de aterizare a elicopterului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu se îndreaptă spre clubul muncitoresc „Minerul“. In holul clădirii îi este prezentată schiţa de sistematizare a oraşului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu dă indicaţii in legătură cu amplasarea unor obiective social-edilitare, recomandă reamplasarea pieţei astfel incit oraşul Motru să prindă un contur modern, care să răspundă celor mai exigente cerinţe de util şi frumos. După această scurtă întîlnire cu edilii oraşului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au luat parte la adunarea populară prilejuită de vizita de lucru a secretarului general al partidului in judeţul Gorj. ROVINARI . Cuvinte de apreciere pentru munca desfăşurată, propuneri de noi soluţii pentru mai buna funcţionare a agregatelor termocentralei Adunarea populară din oraşul Motru (Urmare din pag. a II-andamentală a realizării progresului general al umanităţii. Permiteţi-mi să raportez, cu satisfacţie şi mîndrie — a spus Grigore Dinu, conducătorul brigăzii de tineret de la mina Ploştina a întreprinderii miniere — că noi, minerii motreni, am izbutit, în acest an decisiv al cincinalului, să ne organizăm mai bine munca în abatajele frontale şi să folosim mai eficient utilajele din dotare, eforturi care se regăsesc in realizarea şi depăşirea producţiei de cărbune planificate pe primele 8 luni ale anului. Acest succes este obţinut pe fondul aplicării noului mecanism economico-financiar, producţia netă pe primele 7 luni ale anului fiind depăşită cu 11 milioane lei, iar cheltuielile materiale reduse cu aproape 20 milioane lei. Am economisit astfel peste 3 000 mc lemn de mină, 500 mc cherestea, 300 tone metal, mii de kilowaţi/oră energie electrică. In calitate de conducător al brigăzii de tineret de la mina Ploştina, vă raportez, de asemenea, că, împreună cu ortacii mei, reprezentanţi ai tinerei generaţii , demineri gorjeni, am reuşit să obţinem producţii de peste 2 500 tone lignit pe zi — cele mai mari din bazin — contribuind, în cinstea măreţei sărbători naţionale de la 23 August, la onorarea exemplară de către colectivul minei noastre a angajamentului anual de 20 000 tone extrase peste plan. Noi, minerii din Motru, cit şi brigadierii din Şantierul naţional al tineretului, vă mulţumim din inimă, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru tot ceea ce aţi făcut ca să putem beneficia astăzi de minunate condiţii de muncă şi viaţă, de creşteri substanţiale ale retribuţiei, care, în acest cincinal, a sporit cu 40 la sută. In abataje şi cariere dispunem de o înaltă dotare tehnică, în mare parte realizată în ţară, avem o experienţă profesională care ne permite să folosim această tehnică la parametri superiori, ceea ce dă garanţia realizării planului în cincinalul 1981—1985. Suntem pe deplin conştienţi că numai prin faptele noastre de muncă, prin efortul perseverent de a da patriei cu mai mult cărbune vom răspunde aşa cum se cuvine grijii părinteşti a partidului şi statului, a dumneavoastră personal, minerul nostru de onoare, pentru tot ceea ce faceţi ca viaţa noastră, a minerilor, a Întregului popor să fie tot mai îmbelşugată, tot mai Înfloritoare. In continuare, a luat cuvintul tovarăşa Amelia Hîrbu, director al întreprinderii de tricotaje Motru, care a spus : Memorabila întîlnire de astăzi este şi un minunat prilej care îmi permite să dau glas sentimentelor de gratitudine ale femeilor din Motru — soţii, fiice şi surori de mineri — pentru măsura luată de a se construi o mare întreprindere de tricotaje in acest oraş minier. Vă informăm că întreprinderea noastră, cu o capacitate de 1 350 000 bucăţi tricotaje anual şi un colectiv de muncă cu o medie de vîrstă de numai 22 ani, şi-a început din plin activitatea. Fiind însă o unitate nouă, ne confruntăm cu greutăţi inerente oricărui început. Dar vă asigurăm, tovarăşe secretar general, că întregul colectiv, mobilizat de comunişti, este înrolat la o muncă neostenită pentru a obţine importante sporuri, la toţi indicatorii. In prim-planul preocupărilor noastre se află calificarea personalului muncitor, consolidarea unui colectiv de femei harnice şi talentate, calitatea muncii şi diversificarea cit mai largă a produselor. Drept urmare, am reuşit să pregătim pentru această nouă profesie 483 muncitoare, cărora, în luna următoare, li se vor adăuga incă 150 de tinere femei, să creăm 50 de noi modele, să desfacem întreaga producţie realizată in condiţiile încadrării activităţii noastre in indicatori de eficienţă economică. Vă rog să-mi permiteţi — a spus tovarăşul Iacob Cornelii, conducător auto detaşat din judeţul Timiş — ca, în aceste momente de mare sărbătoare, să dau glas neţărmuritei bucurii pe care o trăim noi, cei aproape 7 000 de oameni ai muncii veniţi aici din toate judeţele şi din Capitală, de a vă avea azi în mijlocul nostru pe dumneavoastră, secretarul general al partidului, la a cărui chemare înflăcărată am răspuns cu entuziasm şi elan revoluţionar, spre a contribui la înfăptuirea marelui obiectiv adoptat de Congresul al XII-lea al partidului — asigurarea independenţei energetice a ţării, împreună, umăr la umăr cu harnicii mineri gorjeni, toţi cei ce muncim in această vară aici, sub semnul întrajutorării tovărăşeşti şi al Înfrăţirii — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi , am făcut un puternic front comun pentru a contribui, prin forţe reunite din întreaga ţară, la punerea în valoare a imenselor resurse carbonifere de pe meleagurile Olteniei. Adeziunea deplină la politica partidului şi statului, recunoştinţa fără margini pentru grija ce o purtaţi fericirii şi prosperităţii întregului popor îşi au corespondent în faptele de muncă pe care le înscriem zilnic în punctele de lucru de la Tismana, Roşiuţa, Jilţ şi Lupoaia. Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că ne-am mobilizat toate forţele pentru a răspunde cu înaltă conştiinţă muncitorească chemării la întrecere lansate în rîndul colectivelor de muncă ce reprezintă judeţele ţării şi, în intervalul ce a trecut de cind ne aflăm in Gorj, am excavat şi transportat peste 3 024 000 mc steril şi am asigurat termocentralelor 152 000 tone cărbune. Trebuie să recunoaştem însă că mai avem suficiente posibilităţi, că putem pune în valoare noi rezerve, întregul potenţial de care dispunem pentru a ne situa la înălţimea încrederii acordate de partid. Vă încredinţăm că ne vom întrece pe noi înşine, incit să depăşim sarcina ce ne revine de a excava 8 700 000 mc steril, asigurînd astfel una din condiţiile de bază ale realizării planului de extracţie de cărbune pentru anul viitor, întîmpinat cu urale şi ovaţii la cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului este urmărită cu viu interes şi subliniată în repetate rinduri cu urale şi ovaţii, cei prezenţi manifestîndu-şi şi de această dată încrederea şi unitatea întregului popor in jurul partidului, al celui mai iubit fiu al naţiunii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Din nou, miile de participanţi scandează : „Ceauşescu şi minerii!“, „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu să trăiască. România să-nflorească !“. In numele minerilor, al tuturor oamenilor muncii participanţi la adunare, al locuitorilor judeţului Gorj, tovarăşul Nicolae Gavrilescu exprimă recunoştinţa pentru aprecierile la adresa eforturilor depuse de minerii gorjeni, de toate colectivele muncitoreşti din această zonă a ţării pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin din hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului. Exprimîndu-ne adeziunea la întreaga politică internă şi externă — a spus vorbitorul — ne angajăm solemn In faţa dumneavoastră că nu vom precupeţi nici un efort pentru a realiza integral sarcinile ce ni le-aţi trasat. La coborîrea din tribună, piaţa se transformă intr-o nouă şi puternică manifestaţie de vibrant patriotism, de neclintită unitate în jurul partidului şi al secretarului său general, de hotărîre fermă de a făuri societatea socialistă multilateral dezvoltată In patria noastră. Tineri şi tinere Îmbrăcaţi in frumoase costume populare exprimă, prin cîntec şi dans, bucuria reintilnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In uralele şi aclamaţiile mulţimii, secretarul general al partidului, preşedintele republicii, îşi ia rămas bun de la gazde, cărora le urează noi şi importante succese în muncă şi viaţă. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita de lucru in judeţul Gorj adaugă, prin rezultatele sale, o nouă filă deosebit de semnificativă amplului dialog pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl poartă neobosit cu făuritorii bunurilor materiale şi spirituale, cu ţara întreagă. Indicaţiile şi recomandările secretarului general al partidului s-au constituit intr-un mobilizator program de acţiune pentru principalul detaşament al oamenilor muncii din judeţul Gorj, minerii, care s-au angajat să dea patriei cut mai mult cărbune, in confor- * mitate cu prevederile istoricului Congres al XII-lea al P.C.R., aducîndu-şi astfel direct, alături de întregul nostru popor, o importantă contribuţie la ridicarea pe noi trepte de civilizaţie şi progres a României socialiste, libere, suverane şi independente. De la Motru, elicopterul a revenit pe aeroportul din Craiova. La coborîre, secretarul general al partidului a fost întîmpinat cu manifestări de dragoste şi bucurie de miile de locuitori ai municipiului aflaţi pe aeroport. Mulţimea a ovaţionat îndelung, scandînd „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul!“. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a salutat pe oamenii muncii care l-au primit cu o neţărmurită bucurie. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid Dolj a dat expresie satisfacţiei cetăţenilor de pe aceste meleaguri pentru noul şi rodnicul dialog pe care secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, l-a avut cu oamenii muncii din judeţul vecin. Avionul prezidenţial a decolat, îndreptindu-se spre Bucureşti. La sosirea pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat de membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. și de secretari ai Comitetului Central al partidului. ÎN AGRICULTURĂ LA STRINSUL RECOLTEI-toate forţele mecanice şi umane puternic mobilizate pentru ca nimic din roadele toamnei să nu se piardă FLOAREA-SOARELUI MEHEDINŢI. Muncă intensă, din zori pînă seara tîrziu, în schimburi prelungite De cîteva zile, in zona de cimpie a judeţului, pe raza consiliilor unice Cujmir, Gruia şi Recea s-a trecut la recoltatul florii-soarelui. Munca a fost astfel organizată incit în unităţile de aici, care deţin ponderea la această cultură, producţia să fie strinsă şi înmagazinată in 4—5 zile. Ne-am oprit timp de o zi printre mecanizatorii şi cooperatorii din unităţile care fac parte din consiliul unic Cujmir. Cei de la C.A.P. Salcia au început primii din judeţ recoltatul. Octavian Pleniceanu, inginer-şef al C.A.P. Salcia, ne spunea că toate lucrările se efectuează în flux continuu, producţia se descarcă din mers, ajungind direct în spaţiile de inmagazinare, cîştigind astfel timp preţios pentru recoltat. Pe fiecare sală au fost repartizaţi cite 80 cooperatori, care acţionează la eliberatul terenului. Concomitent, suprafaţa de pe care se strînge producţia se ară şi se pregăteşte pentru semănat in aceeaşi zi. Pînă la această oră, 70 de hectare de pe care s-a strîns producţia de floarea-soarelui sînt gata pregătite. Pe şeful secţiei de mecanizare de la Salcia, Constantin Dinte, l-am întîlnit pe aceleaşi sole, el avînd în ziua respectivă sarcina să coordoneze activitatea la pregătirea terenului. După cite ne spunea, pe tractoarele care se află repartizate la această lucrare se lucrează în schimburi prelungite, ceea ce înseamnă aici la Salcia 15—16 ore de muncă zilnic. Tarlalele cooperativei agricole din Obirsia de Cîmp se află undeva în apropiere. Şi aici, aceeaşi muncă spornică din zori şi pînă în seară, 12 combine acţionează din plin. Cum această unitate are cea mai mare suprafaţă cultivată cu floarea-soarelui — 200 hectare — preşedintele consiliului unic, Alexandru Dugăraşu, şi-a propus în planul său de acţiue să se ocupe cu deosebire de organizarea muncii la recoltat aici la Obîrşia de Cîmp. Organizatorul de partid ne-a relatat că, în timp ce la Salcia începuse recoltatul, la Obîrşia de Cîmp existau încă reţineri. Se „motiva“ prin faptul că nu pe întreaga suprafaţă cultura de floarea-soarelui a ajuns la acelaşi stadiu de maturitate. „Cam peste două zile putem începe şi noi“ , ziceau cei din conducerea cooperativei agricole. Organizatorul de partid, cunoscind bine stadiul culturii pe fiecare sală şi hectar în parte, a stabilit, împreună cu cei din conducerea unităţii, parcelele pe care se putea recolta, şi imediat forţele au fost concentrate în locurile respective. Şi in aceste două zile pe care cei din conducerea C.A.P. voiau să le amine, s-a strîns producţia de pe mai bine de 65 hectare. Şi în celelalte trei cooperative agricole — Cujmir, Gemeni, şi Dîrvari — care au un plan cîte 150 hectare floarea-soarelui fiecare, se muncea în acelaşi ritm susţinut. Pînă la ora cînd transmitem aceste rinduri, seara tîrziu, de la sediul consiliului unic, în unităţile de aici ■ producţia de floarea-soarelui a fost strinsă şi înmagazinată de pe mai bine de 450 hectare din cele 800 hectare prevăzute in plan. Virgiliu TATARU corespondentul „Scînteii" cole Goicea Mică, nu se afla nimeni pe cîmp la culesul roşiilor. Producţia este bună şi nu mai este timp de aşteptat. Preşedinta cooperativei, Lucia Rusu, şi şefa fermei, Maria Stănescu, se lamentează că nu au forţă de muncă. La ferma legumicolă a cooperativei agricole Afumaţi, cîmpul e plin de roşii, însă recoltarea este lăsată la voia întîmplării. Preşedintele cooperativei agricole, Ion Ceauşu, şi şeful fermei, Alexandru Gană, amină nejustificat culesul. Din păcate, nu sunt singurele aspecte de acest fel. Există în judeţ ferme legumicole, precum cele ale cooperativelor agricole Horezu-Poenari, Măceşu de Sus şi Măceşu de Jos, Gîngiova şi Nedeia unde încetineala cu care se culeg roşiile a şi început să se soldeze cu pierderi. La întreprinderea judeţeană de legume şi fructe ni s-a vorbit de grafice de organizarea preluării etc. Numai că acum nu de grafice este nevoie, ci de cît mai mulţi oameni care să participe la recoltarea legumelor. Acest lucru trebuie să-l înţeleagă conducerile întreprinderii de legume şi fructe, Trustului judeţean al horticulturii şi Direcţiei generale a agriculturii. Fiindcă despre ce organizare poate fi vorba cînd duminică s-au recoltat numai 150 tone roşii, de aproape 10 ori mai puţin decit prevede programul ?! Intervenţia energică a organelor judeţene de partid ni se pare imperios necesară. Nicolae PETOLESCU corespondentul „Scinteii" LEGUMELE DOU: Roşiile s-au copt, e timpul să se „coacă“ şi organizarea! — Privit din punct de vedere al sarcinilor de plan — ne-a spus tovarăşul Ion Mălăescu, directorul comercial al întreprinderii de legume şi fructe din judeţul Dolj — culesul roşiilor, care deţin 70 la sută din suprafeţele cultivate cu legume, nu se ridică la nivelul cerinţelor. Avem de preluat zilnic 1 200 tone, dar nu se string decit 500—800 tone, deşi au fost întocmite grafice concrete cu unităţile agricole cultivatoare. Ca urmare, săptămîna trecută, la nivelul întreprinderii noastre, faţă de un program de 3 800 tone, au fost preluate doar 2 000 tone roşii. De ce programul de recoltare şi preluare este îndeplinit doar in proporţie de 53 la sută ? Nu există roşii pe cîmp ? Dimpotrivă ! „Avem o producţie bună — ne-a spus directorul comercial al I.J.L.F. — dar recoltarea nu este pusă la punct nici în fermele proprii ale întreprinderii de legume şi fructe, nici în cooperativele agricole. De asemenea, se mai ivesc tot felul de anomalii : ba trimitem maşinile dar nu există legume adunate, sau cînd există marfă nu avem suficiente maşini“. Iată un scurt „film“ al recoltării roşiilor în câteva unităţi din judeţ. La ferma legumicolă a cooperativei agri SCINTEIA — marţi 2 septembrie 1980 AU ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Judeţul Maramureş la producţia globală industrială Puternic angajaţi în transpunerea în viaţă a generosului program al partidului de dezvoltare multilaterală a patriei, oamenii muncii din industria judeţului Maramureş — români, maghiari şi de alte naţionalităţi , înfrăţiţi in muncă şi aspiraţii, raportează îndeplinirea sarcinilor prevăzute pentru actualul cincinal la producţia globală industrială. Prin acest succes, s-au creat condiţii ca începînd cu 1 septembrie a.c. colectivele de muncă din activitatea industrială a judeţului să lucreze în contul viitorului cincinal, urmînd ca pînă la finele anului 1980 să dea peste plan o producţie globală industrială in valoare de 5,8 miliarde lei, care se regăseşte in importante cantităţi de metale neferoase, buşteni, cherestea, furnire estetice, fire de bumbac, piese de schimb auto, medicamente şi altele. In telegrama trimisă cu acest prilej TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU de Comitetul judeţean Maramureş al P.C.R. se arată : „Ne exprimăm şi cu acest prilej Înalta stimă şi consideraţie, recunoştinţa noastră fierbinte pentru sprijinul şi Îndrumarea permanentă de care ne-am bucurat şi ne bucurăm din partea dumneavoastră, pentru îndemnurile şi indicaţiile ce ni le-aţi dat şi cu prilejul vizitelor de lucru făcute in judeţul nostru, astfel ca Maramureşul să se afirme tot mai puternic în contextul dezvoltării generale a patriei noastre socialiste. Pătrunşi de înalte sentimente patriotice, de ataşamentul nemărginit faţă de politica Înţeleaptă a partidului nostru, care şi-a propus ca ţel suprem binele şi fericirea omului, avind mereu în faţă exemplul dumneavoastră de abnegaţie şi dăruire in slujba patriei şi partidului, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii de pe aceste străvechi meleaguri româneşti se angajează in faţa dumneavoastră, a Întregului partid să folosească Întreaga energie şi capacitate creatoare pentru ca şi in continuare să Înfăptuiască exemplar sarcinile ce le revin din istoricele hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului, de dezvoltare şi înflorire impetuoasă a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România“. 19 unităţi economice din judeţul Vîlcea întreprinderea minieră Rm. Vilcea, întreprinderea pentru exploatarea agregatelor minerale şi de construcţii Drăgăşani şi întreprinderea forestieră de exploatare şi transport Rm. Vilcea s-au alăturat altor 16 unităţi economice din judeţul Vilcea care şi-au onorat sarcinile la producţia industrială pe Întregul cincinal. Pină la sfîrşitul acestui an, oamenii muncii din industria judeţului Vilcea estimează să realizeze, peste prevederile planului, importante cantităţi de calcar, sare în soluţie, energie electrică, produse chimice, cherestea, mobilier, materiale de construcții, bunuri de larg consum etc., in valoare de aproape două miliarde lei. (Ion Stanciu).