Scînteia, noiembrie 1980 (Anul 49, nr. 11881-11906)

1980-11-01 / nr. 11881

SCINTEIA — sîmbâtă 1 noiembrie 1980 CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAECEAUŞESCU . Y / • -t , • ' X ..... ' ; -la Consfătuirea de lucru de la C. C. al P. C. R. cu activul din domeniul geologiei (Urmare din pag. I) ceva mai grele — e adevărat — dar acum peste tot se poate umbla mai uşor. Munţii noştri sunt destul de frumoşi — deci sunt şi atractivi — dar au încâ bogăţii şi trebuie mult mai serios să ne îndreptăm activitatea şi spre zonele mai puţin cercetate pînă acum. Este necesar să acordăm o mare atenţie cercetării şi punerii in evidenţă a noi rezerve de uraniu, avînd în vedere că la sfîrşitul cincinalului 1981—1985 va intra în producție prima centrală atomoelectrica, iar pînă în 1990 vom mai construi cîteva, astfel ca pînă în 2000 să ajungem la circa 10—15 centrale atomoelectrice. Aceasta necesită o cantitate corespunzătoare de combustibil și trebuie să intensificăm cercetarea pentru punerea în evidenţă a noi surse de uraniu. Avem rezerve de sulf, care trebuie să intre în curînd în producţie, dar este necesar să continuăm cercetarea geologică pentru a putea identifica noi resurse, astfel încît în acest cincinal să putem crea o bază sigură, care să ne asigure pe deplin sulful de care avem nevoie. Sunt necesare cercetări mai intense, unite, cu minerii, cu chimiştii, pentru a pune în valoare sărurile de potasiu de care agricultura noastră are nevoie pentru a intensifica şi cercetarea spre a identifica şi alte zone care pot fi, eventual, mai favorabile exploatării acestor resurse în condiţii economice corespunzătoare. Avem nevoiie de cantităţi mai mari de caolină şi de argile de diferite calităţi şi sortimente, pentru care, de asemenea, avem condiţii şi pot fi găsite în ţara noastră. Trebuie să intensificăm activitatea geologică în strînsă legătură cu activitatea de elaborare a tehnologiilor corespunzătoare spre a putea satisface în întregime necesităţile economiei naţionale. Sunt o serie de greutăţi în asigurarea economiei naţionale cu nisipuri pentru sticlă. Avem rezerve suficiente — şi trebuie să facem totul pentru a le pune în evidenţă, elaborînd şi tehnologiile corespunzătoare, pentru a asigura folosirea acestora atît pentru sticlă, cît şi în turnătorii, unde încep să apară unele greutăţi. Sunt şi alte substanţe utile de care avem nevoie. M-aş referi chiar şi la calcar, unde, deşi avem surse foarte multe, există unele greutăţi în ce priveşte asigurarea cantităţilor corespunzătoare Va trebui să acordăm o atenţie mai mare unor materiale şi materii prime pentru electronică şi electrotehnică. De fapt, cercetarea geologică are un rol de însemnătate deosebită în asigurarea economiei naţionale, a patriei noastre cu surse de energie şi cu materii prime din diferite domenii, atît pentru dezvoltarea forţelor de producţie şi întărirea bazei tehnicomateriale, cît şi pentru creşterea bogăţiei naţionale şi ridicarea, pe această cale, a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate presupune să facem totul pentru a asigura. Intr-o măsură cît mai mare, din sursele interne, energia şi materiile prime de care avem nevoie. Din rezultatele de pînă acum, cum aprecierile care există se poate spune că dispunem încă de posibilităţi de a descoperi noi rezerve, atît în ce priveşte petrolul, gazele, cărbunele şi alte surse de energie, cît şi minereurile şi diferite alte substanţe utile de care avem nevoie. Este adevărat, conţinutul este ceva mai sărac, dar, în actualele condiţii de preţuri existente pe piaţa internaţională, exploatarea lor devine economică şi necesară. Chiar în condiţii grele de exploatare, a petrolului, spre exemplu, cu o producţie mai mică pe sondă, petrolul din ţară ne costă de cîteva ori mai ieftin decît este preţul actual al petrolului pe piaţa mondială. Aceeaşi situaţie este şi in ce priveşte alte minereuri sau materii prime. Iată de ce este necesar să înţelegem că hotărîrile Congresului al XII-lea cu privire la asigurarea într-o măsură mai mare cu surse energetice şi materii prime din ţară constituie una din necesităţile primordiale pentru dezvoltarea generală a patriei noastre. Trebuie să facem totul pentru ca în cincinalul care va începe peste două luni să putem realiza acest obiectiv fundamental, trasat de Congresul al XII-lea al partidului ! Aţi discutat, ieri şi astăzi, planul pe 1981, aţi văzut prevederile pentru noul cincinal în acest domeniu. Avem în vedere ca pînă în martie să definitivăm planul cincinal, deci şi pentru geologie. Va trebui să mai revedem prevederile cincinalului în acest domeniu, pornind de la necesitatea intensificării puternice a activităţii de identificare, de punere în evidenţă şi de trecere la exploatarea surselor de energie şi de materii prime. Practic, nu există substanţă utilă care să nu fie necesară economiei şi căreia să nu-i acordăm atenţia necesară. In nici un domeniu nu se poate spune că avem suficient, că nu trebuie să ne mai ocupăm de găsirea de noi resurse, că putem sta liniştiţi. In oricare domeniu — de la petrol, aur şi argint şi pînă la argilă, la caolină şi, alte substanţe — totul interesează şi trebuie să obţinem aceste resurse în cantităţi cîtmai mari, desigur, cu tehnologiile corespunzătoare de valorificare a lor. Este necesar să intensificăm şi activitatea de elaborare a tehnologiilor pentru valorificarea complexă a minereurilor, pentru a putea extrage tot ceea ce este util. Nu trebuie să ne mulţumim să extragem dintr-un minereu numai cuprul sau numai zincul şi plumbul, şi să nu lăsăm pe urmă un halde. Trebuie să unim de la început forţele, să acţionăm şi să realizăm, odată cu intensificarea surselor de minereuri, şi elaborarea de tehnologii pentru valorificarea complexă a lor, pentru a extrage tot ceea ce conţin aceste minereuri. După aceea să stabilim şi cum să valorificăm rocile din care am extras aceste minereuri — sterilul, cum se spune — folosindu-le în alte domenii, în construcţii, la drumuri şi altele. In acest fel vom face ca şi activitatea de extragere a minereurilor mai sărace să devină rentabilă şi eficientă. Deci, pe această cale, şi activitatea geologică o să fie mai eficientă. S-a vorbit aici de necesitatea de a analiza mai temeinic posibilitatea că cercetările geologice — mai cu seamă la foraj, la puţuri miniere, la galerii — să fie cît mai sigure. In această privinţă trebuie să acordăm ceva mai multă atenţie cercetării seismice. Am început ceva în această privinţă, dar cred că sîntem în urmă în acest domeniu, pentru că noi, cu mijloacele actuale şi aparatura existentă, putem elimina într-o măsură însemnată lucrările de foraj şi miniere care sunt făcute în gol — ca să spun aşa — fără rezultat. Cred că trebuie să întărim sectorul respectiv, institutele geologice, întreprinderile geologice, încît să aibă posibilitatea de a identifica sau de a localiza pe cît posibil zăcămintele şi de a merge apoi la sigur în foraj, în lucrările miniere şi aşa mai departe. In această privinţă cred că şi Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie va trebui să acorde un sprijin mai mare. Să unim forţele şi să obţinem încă de anul viitor o îmbunătăţire serioasă în acest domeniu ! In al doilea rînd, consider că este necesar să asigurăm — aşa cum s-a solicitat şi aici — mijloacele necesare de foraj, de lucrări miniere şi tot ce este necesar, inclusiv pentru forajul cu diametrul mare pentru puţurile miniere, spre a scurta astfel substanţial durata de execuţie a lucrărilor, termenul de punere în evidenţă a rezervelor utile. In această privinţă, consider că trebuie să revedem puţin prevederile, pentru ca şi dotarea, şi tot ce este necesar să ţină seama de cerinţele puse de Congresul al XII-lea ale partidului privind intensificarea activităţii de asigurare cu surse energetice şi de materii prime din ţară. Dispunem în această privinţă de posibilităţile necesare. Industria noastră— metalurgică şi constructoare de maşini — este în stare să asigure astăzi dotarea corespunzătoare. Aşa cum am făcut pentru domeniul minier, trebuie să realizăm un program special de dotare şi pentru domeniul geologic, pentru a putea realiza programul pe care ni-l propunem în cincinalul viitor. Cînd am vizionat expoziţia, am discutat că trebuie să perfecţionăm activitatea de cercetare geologică, să concentrăm forţele în zonele cunoscute pentru a clarifica pe deplin ce rezerve există în zonele actuale — de petrol, gaze, cărbune şi celelalte minereuri. Intr-adevăr, aici trebuie, să se lucreze strîns, împreună cu întreprinderile de exploatare , dar şi geologia trebuie să-şi asume răspunderea corespunzătoare în ce priveşte determinarea, în zonele cunoscute, a tuturor rezervelor de care dispunem, indiferent de condiţiile de exploatare, spre a se putea, pe această bază, trece la punerea lor în valoare. Să perfecţionăm activitatea şi colectivele de cercetare, încît cercetarea unei zone să ducă la cunoaşterea deplină a tuturor rezervelor, din toate domeniile. Să părăsim definitiv practica de a se face cercetare numai pentru petrol sau gaze şi a lăsa să vină alţii să vadă ce alte minereuri sau alte substanţe utile mai există în zona respectivă. Trebuie să clarificăm tot ceea ce există într-o zonă, tot ceea ce poate fi pus în valoare — indiferent în ce domeniu ! Consider că este necesar să ne concentrăm, în primul rînd, în zonele cunoscute pentru a clarifica tot ceea ce avem aici, inclusiv posibilităţile de a mări extracţia. în al doilea rînd, să trecem în noi zone, unde, pe baza cercetării seismice, avem indicii că se găsesc resurse energetice sau mineraliere utile. Să facem aceasta concentrînd forţele pentru a clarifica într-o perioadă cit mai scurtă posibilităţile şi resursele existente în noile zone. Este absolut necesar ca, începînd cu anul viitor, această mare armată de peste 50 de mii de oameni ai muncii care lucrează în domeniul geologiei să contribuie într-o măsură mult mai mare la creşterea resurselor energetice şi mineraliere ale economiei noastre naţionale. Nu mi-am propus acum să mă refer critic la activitatea geologică, deşi sunt multe lucruri de criticat. Cred însă că se va înţelege că trebuie trase concluzii corespunzătoare, atît din ceea ce avem bun, cît şi din ceea ce este negativ, şi să se treacă la măsuri practice pentru lichidarea lipsurilor şi neajunsurilor. ■ Eu am multe critici de formulat, dar mi le rezerv pentru a doua întîlnire ; am însă speranţa că pînă atunci veţi soluţiona multe probleme şi nu voi fi obligat să mă refer la toate lipsurile ; vor rămine mai puţine. Vă acord deci încrederea că veţi trage singuri concluzii în această privință. (Aplauze). Sunt, totuşi, cîteva lucruri organizatorice la care aş dori să mă refer. Cred că este necesar să ne uităm mai bine la actuala organizare pe teritoriu a activităţii geologice. Unele grupuri sau întreprinderi geologice au o zonă prea mare şi ar trebui, poate, să mergem la o regrupare şi la o limitare a acestor zone, pentru a ne putea concentra mai bine atenţia spre realizarea obiectivelor de cercetare propuse. Să avem în vedere indiciile de care dispunem pe calea activităţii seismice. Această organizare să o facem pe zone unde avem anumite indicii că vom putea obţine rezultate bune. Nu-i nevoie neapărat de întreprinderi mari ; mai bine să avem cîteva întreprinderi mai mici, dar localizate pe o zonă mai mică. în felul acesta se va evita dispersarea, iar controlul şi folosirea utilajelor vor fi mai eficiente, ne vor ajuta să obţinem rezultate mai bune. Să ne gîndim la o mai bună repartizare a forţelor. Am mai discutat o dată această problemă. Impresia mea este că prea mulţi oameni stau în Bucureşti şi prea puţini sînt în teren, acolo unde de fapt trebuie realizată activitatea geologică. Oricît de importantă ar fi cercetarea in laborator, acolo nu reuşeşti decît să vezi ce conţin minereurile identificate de cei care au lucrat în teritoriu. Or, eu cred că putem să dotăm cu o anumită aparatură şi unităţile din teritoriu pentru ca, cel puţin cercetările iniţiale, să se facă acolo, să nu se mai aducă minereurile în Bucureşti. Deci să facem o organizare mai completă, dotînd unităţile din teritoriu inclusiv cu laboratoare de cercetare. In institute — geologice, miniere, chimice, metalurgice — să elaborăm tehnologiile care sunt, de acum, mai complexe , dar pentru activitatea geologică şi pentru determinarea conţinutului minereului, laboratoarele trebuie să fie jos, la întreprinderi, la grupe, care îşi desfăşoară activitatea în teren. Iată de ce consider că în vederea realizării programului pe care l-a stabilit Congresul al XII-lea este absolut necesar să repartizăm şi forţele mai bine, să le mutăm din birouri, din Bucureşti, în teritoriu, acolo unde putem găsi minereuri. In Bucureşti nu găsim minereuri, tovarăşi ! Chiar dacă sub clădirile din Bucureşti s-ar găsi ceva, ar fi greu să le exploatăm pentru că ar trebui să dăm jos oraşul — şi acest lucru nu-l putem face. Noi am mai discutat această problemă de organizare, dar s-a făcut puțin pînă acum. Desigur, această consfătuire nu este un organism de hotărîri, este o consfătuire de lucru , dar cred că veți fi cu toții de acord, dacă punem la vot, să facem așa. De acord, tovarăși ? (Aplauze aprobative). M-am referit mai înainte la problemele legate de asigurarea materialelor. Doresc să revin. Va trebui ca, împreună cu Ministerul Metalurgiei, Ministerul Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Chimiei, în legătură cu anumite materiale, şi mai cu seamă pentru recuperarea secundară în petrol, să facem un program de soluţionare a tuturor problemelor privind asigurarea bazei materiale, inclusiv repararea — care trebuie s-o organizeze ministerul — asigurarea corespunzătoare cu piese de schimb de către industria construcţiilor de maşini, dar şi de întreprinderile ministerului. Consider că trebuie să asigurăm în întregime și pînă la capăt tot ce este necesar , pentru a putea realiza programul de cercetare geologică pe care îl vom stabili pentru cincinalul acesta. Spun îl vom stabili, pentru că, repet, consider că pînă în martie, cînd vom încheia elaborarea viitorului cincinal, vom mai majora unele prevederi, şi va trebui să intensificăm activitatea, în unele domenii, pentru a pune în valoare o cantitate mai mare de surse energetice şi de alte minereuri şi substanţe utile. Tot ceea ce s-a ridicat aici în ce priveşte baza materială va trebui să-şi găsească, pînă la sfîrşitul anului, rezolvarea într-un program concret, stabilindu-se şi întreprinderile care trebuie să asigure realizarea a tot ce este necesar pentru desfăşurarea corespunzătoare a acestei activităţi. Trebuie să ne ocupăm, de asemenea, de mai buna pregătire a cadrelor. S-a menţionat aici nivelul bun al noilor geologi. Trebuie însă să avem în vedere că se impune şi în acest domeniu — ca şi în alte sectoare — o reciclare periodică. Să ne gîndim la un sistem de cursuri care să asigure perfecţionarea şi ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe al tuturor celor care lucrează în geologie. S-au formulat aici unele propuneri privind cadrele de tehnicieni, de maiştri. Dacă m-aş referi mai cu seamă în domeniul petrolului — dar aceasta e valabil şi în alte domenii, şi în geologie — cred că noi am rămas puţin în urmă în ce priveşte pregătirea maiştrilor sondori, a sondorilor. S-a neglijat puţin această activitate şi trebuie să revedem întregul program de pregătire a cadrelor. A existat, dealtfel, şi o concepţie— după mine, greşită — la minister, care timp de cîţiva ani la rînd a mers pe linia reducerii numărului studenţilor şi elevilor din şcolile de pregătire geologică, minieră şi petrolieră. Se pornea de la aprecierea greşită, care exista la conducerea ministerului, că posibilităţile României de a descoperi noi resurse geologice sunt reduse — şi atunci se socotea că nu are rost să mai pregătim geologi, sondori şi aşa mai departe. S-a corectat acest lucru, s-a majorat corespunzător numărul studenţilor, dar trebuie să ne îngrijim ca, în cel mai scurt timp, să asigurăm cadrele necesare pentru a putea realiza programul pe care îl avem în acest domeniu. In ce priveşte problemele de ordin material, la care v-aţi referit aici, ele vor fi analizate şi tot ceea ce va corespunde necesităţilor va fi soluţionat în mod corespunzător. Sunt lucruri care, de pe acum, cred că merită să fie soluţionate, mă refer la cele legate de condiţiile de muncă ale minerilor sau ale geologilor, care sunt, în multe domenii, asemănătoare. Aceste probleme vor trebui să-şi găsească soluţionarea corespunzătoare. Legat de aceasta, va trebui însă să ne gîndim la aplicarea mai consecventă a noului mecanism economic şi în acest domeniu, la organizarea activităţii geologice pe principiul autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii. Este adevărat că activitatea geologică este finanţată de stat, dar aceasta nu înseamnă că întreprinderile nu pot şi nu trebuie să-şi organizeze activitatea pe principiul autoconducerii şi autogestiunii. Fiecare întreprindere şi unitate geologică trebuie să-şi aibă bugetul propriu, să ştie ce primeşte de la stat şi pentru ce activităţi, cît trebuie să cheltuiască şi pentru ce activităţi. Fiecare unitate trebuie să lupte pentru a pune în valoare — în raport cu cheltuielile şi cu eforturile materiale, financiare şi umane care se fac — cît mai multe substanţe utile, în toate domeniile. De aceea am şi pus aici întrebarea privitoare la găsirea unui sistem de cointeresare a tuturor celor din geologie — de la geologul-şef, de la directorul întreprinderii, pînă la muncitorii care lucrează în acest sector — in legătură nemijlocită cu cantitatea de substanţe utile puse în evidenţă şi date spre exploatare. Trebuie să ne gîndim cum să facem acest lucru. Cred că nu este greu să ajungem la o soluţie corespunzătoare, astfel încît veniturile şi creşterea acestor venituri, sporirea fondului de participare la beneficii1 să fie strîns legate de cantitatea de minereuri utile puse în evidenţă. In felul acesta, cu cît se va da în exploatare o cantitate mai mare de minereuri utile — desigur, în condiţii sigure, cu confirmarea lor în exploatare, pentru că, după cum ştiţi, au mai fost şi cazuri cînd s-au dat in exploatare de către geologi terenuri cu aprecieri de conţinut, care ulterior n-au fost confirmate — cu atît va spori acest fond de participare la beneficii, cu atît se vor obţine venituri suplimentare mai mari. Aceasta presupune o legare mai bună a geologiei cu întreprinderile petroliere şi miniere. Dealtfel, cred că este necesar să ne gîndim cum să întărim şi mai mult conlucrarea între aceste două sectoare — sectorul de cercetare geologică şi sectorul de exploatare — astfel încît să scurtăm durata de timp de la punerea în evidenţă a zăcămîntului şi pînă la darea sa în exploatare. Unele lucrări, miniere mai cu seamă — unde mergem deja la puţuri şi la galerii subterane — trebuie să fie astfel realizate încît să poată fi preluate direct în exploatare ; să nu facem cheltuieli pentru lucrările de explorare și apoi, în paralel, să facem alte cheltuieli pentru lucrările de exploatare. Aceasta este, dealtfel, și o cale de a scurta durata dintre cercetarea geologică şi punerea în evidenţă a resurselor minerale şi exploatare. Prin gîndirea şi realizarea, împreună cu întreprinderile de exploatare, a puţurilor şi a lucrărilor de săpare a galeriilor, să facem în aşa fel încît ele să poată fi folosite şi la extracţia minereurilor respective. Pe această bază va creşte şi eficienţa economică. Desigur, o parte din costuri vor trebui să fie suportate în continuare, dar dacă se confirmă existenţa minereurilor şi a substanţelor corespunzătoare, atunci aceste costuri să treacă şi asupra întreprinderilor de exploatare ; în felul acesta va creşte eficienţa economică şi într-un loc, şi în altul. Se impune să elaborăm un program corespunzător de colaborare mai strînsă între aceste două sectoare, care să aibă în vedere scurtarea la maximum a timpului de cercetare, în primul rînd a duratei de cercetare, dar şi a timpului de la cercetare la exploatare, perioadă care se prelungeşte, cîteodată, pe foarte mulţi ani. Este necesar să facem totul pentru ca puternicul detaşament al geologilor să-şi îndeplinească în condiţii cît mai bune misiunea de mare însemnătate pe care o are în societatea noastră, în asigurarea patriei cu substanţe utile în toate domeniile ! Un rol important trebuie să revină organizaţiilor de partid, comuniştilor din sectorul geologic, dar şi tuturor geologilor, membrilor de sindicat, ai U.T.C., membrilor Organizaţiei Democraţiei şi Unităţii Socialiste, care, împreună cu organizaţiile de partid, trebuie să acţioneze, într-o strînsă unitate, pentru a îndeplini sarcinile de mare răspundere ce revin geologiei. Dispunem, şi în acest sector, de organizaţii de partid puternice, de forţe capabile să rezolve orice problemă. După părerea mea, nu pot fi nici un fel de probleme pe care geologii români să nu le poată soluţiona. Ei au demonstrat, nu o dată, că sunt în stare să-şi îndeplinească în bune condiţii sarcinile, atît în ţară, cît şi atunci cînd sînt trimişi în străinătate. Să avem în vedere că intenţionăm să participăm mai activ la activitatea de cooperare geologică într-un şir de ţări şi aceasta ne cere, cu atît mai mult, să perfecţionăm şi activitatea, şi organizarea, şi utilajele, spre a putea participa cu rezultate cît mai bune la cooperarea cu alte ţări în încheiere, aş insista, încă o dată, să se treacă cu toate forţele la revederea programelor de activitate, astfel ca, încă din anul 1981, să obţinem o îmbunătăţire simţitoare a întregii activităţi din geologie. Repet şi aici ceea ce am spus la plenară: întreprinderile geologice care vor încheia acest trimestru cu punerea în evidență a rezervelor pe care le au stabilite în plan, vor beneficia, la fel ca toate întreprinderile, de participarea la beneficii, chiar dacă, pe total, au avut unele rămîneri în urmă. Mai sînt numai două luni pînă la încheierea cincinalului actual, dar geologii pot face cîteodată în două luni cît n-au făcut in 2 ani. Eu am deplina convingere că‘ toţi cei prezenţi la consfătuire, toţi oamenii muncii din geologie vor înţelege că hotărîrile Congresului al XII-lea pun în faţa lor sarcini de mare răspundere şi vor face totul pentru a se achita cu cinste de aceste sarcini, de încrederea care li s-a acordat Vă doresc dumneavoastră şi tuturor geologilor succes în întreaga activitate, multă sănătate şi fericire! (Aplauze puternice, prelungite, se scandează „Ceauşescu — P.C.R.!“, se aclamă Îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu). PAGINA 3 CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată la extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1. — Personalul muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia fizică planificată la extracţia de ţiţei, cărbune, minereuri neferoase şi alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naţionale şi la reducerea importurilor, beneficiază de premii speciale pentru fiecare tonă sau, după caz, altă unitate fizică de produs obţinut peste plan. Art. 2. — Produsele şi cuantumul premiilor speciale pe unitate de produs se stabilesc anual prin pla-nul naţional unic de dezvoltare economico-socială, în limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obţinute peste plan. Art. 3. — Premiile cuvenite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acordă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor, celuilalt personal muncitor din unităţile de producţie care contribuie efectiv la depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. Art 4. — Sumele necesare pentru plata premiilor speciale pe unitate de produs se suportă din rezultatele financiare ale întreprinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile prezentului decret se aplică incepînd cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan se se aplică pentru activitatea anului 1981 sunt prevăzute in anexă, care face parte integrantă din prezentul decret NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Republicii Socialiste România COTELE ANEXA pentru produsele obţinute peste plan ce se aplică pentru activitatea anului 1981 1. Titel,............................................................................ 15% 2. Gazolină . . . . . . ........................................... 15% 3. Gaze asociate utilizabile, la 15*C și 760 mm coloană Hg . . 15% 4. Lignit și cărbune brun . . ... . .. . . . . 15% 5. Huilă netă ......................................................................................... 15% 8. Huilă spălată pentru cocs .............................................................. 5% 7. Cupru in concentrate................................ 15% 8. Plumb în concentrate..................................................................... 15% 9. Zinc inconcentrate..................................................................... 15% 10. Aur in concentrate ........................................................15% 11. Argint tn concentrate ............................................................... 10% 12. Minereu de fier marfă echivalent 100% fier............................... 15% 13. Pirită în concentrate ....................................... 15% 14. Sulf in concentrate..................................................................... 10% 15. Sulfin concentrat 45% de Călimani.............................................. 10% 16. Barită...................................................................................................... 12% 17. Nisipuri cuarțoase spălate ......................................................... . 10% 18. Argilă refractară...................................... . 10% 19. Caolin preparat.................................................................................. 15% 20. Feldspat........................12%. 21. Bisulfură de molibden . ... . . . . . . . 5%f® 22. Molibden în concentrate . . . . .. . .. 8% 23. Bismut în concentrate . . . . . . .. . . . . 5% Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. (Urmare din pag. I) naţionale, de condiţiile lor de muncă şi viaţă. Ei au subliniat că activitatea de cercetare geologică se va încheia anul acesta cu un bilanţ pozitiv, realizîndu-se prevederile de plan la principalii indicatori tehnicoeconomici. Evidenţiind succesele obţinute în industria extractivă, ca şi în domeniul cercetării geologice, ei au arătat, totodată, în spirit critic şi autocritic, că rezultatele de pînă acum nu se ridică la nivelul sarcinilor trasate de conducerea partidului, al cerinţelor complexe şi mereu în creştere ale economiei naţionale. Cei ce au luat cuvîrttul au făcut numeroase propuneri pentru înlăturarea lipsurilor şi deficienţelor existente în acest domeniu, astfel încît să se asigure condiţiile necesare pentru îndeplinirea integrală a tuturor sarcinilor prevăzute in Planul national unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1981 şi pentru cincinalul 1981—1985. A fost subliniată importanţa deosebită pe care o au pentru realizarea ritmică a planului de cercetări geologice folosirea in întregime şi cu maximum de randament a bazei materiale de care dispune acest sector, mai buna organizare a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei pe toate şantierele geologice, concentrarea forţelor in zone de perspectivă. Totodată, vorbitorii au reliefat necesitatea asigurării unei mai bune pregătiri a cadrelor din acest sector, stabilirea unui sistem care să lege mai strips institutele de cercetări de problemele practice, mai buna coordonare a cercetărilor geologice în profil teritorial. Ei s-au angajat să-și intensifice eforturile în vederea punerii în valoare a noi rezerve de ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereuri feroase şi neferoase, pentru descoperirea de noi surse energetice şi de materii prime necesare dezvoltării în continuare a economiei noastre naţionale. , în încheiere. Întâmpinat cu puternice male, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. au Îndeplinit planul cincinal Industria judeţului Arad Oamenii muncii din judeţul Arad — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi d in frunte cu comuniştii, raportează cu deosebită satisfacţie şi mindrie patriotică realizarea prevederilor actualului cincinal la producţia industrială cu 61 de zile mai devreme, urmînd ca pînă la sfîrşitul anului unităţile economice din judeţul Arad să realizeze o producţie industrială peste prevederi de 3,8 miliarde lei. In telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu se spune : Aplicind in viaţă, cu consecvenţă revoluţionară, hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului, preţioasele dumneavoastră indicaţii, organizaţia judeţeană de partid a mobilizat puternic comuniştii, pe toţi oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, la înfăptuirea programelor de măsuri privind accelerarea progresului tehnic, diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii produselor, asimilarea de noi tehnologii şi produse, în scopul reducerii importului, al sporirii eficienţei întregii activităţi economice. H ■ Industria judeţului Prahova Comitetul judeţean Prahova al Partidului Comunist Român, în numele comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, raportează îndeplinirea la data de 30 octombrie a prevederilor planului cincinal 1976—1980 la producţia industrială. Aceasta creează condiţii ca să se realizeze, pînă la sfîrşitul anului, o producţie suplimentară în valoare de 11,5 miliarde lei. . In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului Nicolae Ceauşescu se arată : In prezent, în spiritul indicaţiilor şi orientărilor date de dumneavoastră la Congresul al II-lea al consiliilor populare şi la Plenara Comitetului Central al partidului din 14—15 octombrie a.c., colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, depun eforturi susţinute pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, de folosire mai judicioasă a resurselor locale şi materialelor refolosibile, reducerea consumurilor, îmbunătăţirea calităţii produselor, sporirea eficienţei muncii, pentru a realiza o nouă calitate, superioară, în toate domeniile de activitate. Industria municipiului Slatina Printr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetul municipal de partid aduce la cunoştinţă că municipiul Slatina a îndeplinit la 31 octombrie 1980 prevederile planului cincinal la producţia Industrială şi export. Aceasta va permite celor ce muncesc in oraşul aluminiului să realizeze suplimentar, pînă la sfîrşitul acestui an, o producţie globală industrială de 1,9 miliarde lei. Totodată, vor fi livrate in plus la export produse in valoare de peste 400 milioane lei-valută.