Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)
1980-12-02 / nr. 11907
In fiecare întreprindere, la fiecare produs CONSUMURILE MATERIAIE ŞI ENERGETICE riguros fundamentate, substantial reduse Intr-un şir de anchete, ziarul „Scinteia" a reflectat modul în care se acţionează pentru buna pregătire a producţiei anului viitor in întreprinderi industriale, precum și la nivelul unor ramuri industriale. In legătură cu problemele ridicate de interlocutori in anchetele publicate, am avut o convorbire cu tovarăşul Ion CETAŢEANU, adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale şi controlului gospodăririi fondurilor fixe. — Tovarăşe ministru, din investigaţiile noastre rezultă că la unele produse stadiul perfectării contractelor este mult intirziat. Cum se explică această intirziere ? — Pe ansamblul economiei, la această dată sunt încheiate contracte pentru circa 70 la sută din volumul producţiei marfă din anul viitor, faţă de 58 la sută — proporţia de contractare la 30 noiembrie 1979 pentru anul 1980. Mai bine stau din acest punct de vedere unităţile din subordinea Ministerului Economiei Forestiere şi a Materialelor de Construcţii şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Cu toate acestea, stadiul actual al contractării nu poate fi considerat satisfăcător intr-o serie de unităţi din construcţiile de maşini, chimie, industria uşoară. O cauză importantă a încheierii cu intirziere a contractelor o constituie reţinerea unor coordonatori de balanţe de a emite repartiţiile, pe considerentul, justificat în parte, al incertitudinilor legate de punerea in funcţiune a unor obiective de investiţii, a căror producţie a fost luată în calcul la echilibrarea balanţelor materiale. O altă cauză, generată in cea mai mare parte de beneficiari, este legată de tergiversarea adoptării unor măsuri de reducere a consumurilor la materiale scumpe sau care se procură cu dificultate din import : carburanţi, oţeluri fine şi speciale, feroaliaje, metale de aliere, răşini etc. Şi, în fine, aş aminti aici desele modificări la specificaţiile depuse de beneficiarii de metal, unele intervenite chiar in ultimele zile, ceea ce a determinat ca programele de fabricaţie să se definitiveze abia acum. Totuşi, potrivit legii, Ministerul Aprovizionării are mari răspunderi In asigurarea unei bune pregătiri a producţiei viitoare. Ce întreprindeţi acum pentru grăbirea contractării ? — Acum, cind ne aflăm in faza de perfectare a contractelor economice, avindu-se in vedere unele întirzieri cu care am asigurat echilibrarea unui număr de balanţe, pentru care ne considerăm intr-o anumită măsură răspunzători, am stabilit o serie de măsuri de grăbire a activităţii de contractare. Astfel, acţionăm pentru practicarea unui sistem de contractare aplicat cu bune rezultate in industria chimică, la producţia de lacuri şi vopsele : este vorba de ........................................................ ANCHETA „SCINTEH“ IN PRAGUL NOULUI AN DE PRODUCŢIE ----.-----„.w,------------------ASTĂZI, răspunsul Ministerului Aprovizionării Termico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe Încheierea contractelor pe loc, la producător, cu participarea simultană a unor reprezentanţi competenţi ai furnizorului, ai centralelor şi ministerelor de resort şi ai ministerului nostru. Astfel se rezolvă pe loc toate neînţelegerile precontractuale. Vom aplica acest sistem Îndeosebi la contractarea metalului— CInd credeţi că se va termina acţiunea de contractare 7 — La metal, Ministerul Industriei Metalurgice va încheia contractarea pînă la 15-20 decembrie a.c. Urmărim ca toate întreprinderile să înceapă noul an cu contracte clare pentru întregul an sau cel puţin pentru primul semestru. — Foarte tirziu. Dar acum important este ca măcar acest termen — 15 decembrie — să fie respectat întocmai. Vă propunem să ne oprim, in continuare, asupra unui alt aspect: fundamentarea raţională, ştiinţifică a consumurilor. Cu prilejul lucrărilor de echilibrare a balanţelor materiale şi de perfectare a contractelor aţi remarcat anumite tendinţe de exagerare a cererilor de materiale din partea unor întreprinderi ? — Din punct de vedere economic, pe ansamblu, reducerile de norme care au fost operate asigură o diminuare a cheltuielilor materiale de circa 5 miliarde lei. Desigur, aceste norme de consum au fost luate în calcul la echilibrarea balanţelor materiale și nu s-a admis nici o solicitare in plus din partea acelor întreprinderi care nu se încadrau in normele de consum stabilite. Dar nu se poate spune că nu au fost şi tendinţe de suprasolicitare a unor materiale scumpe sau deficitare. Astfel, unele unităţi sau centrale industriale, în loc să reducă consumurile, merg pe soluţia simplă, comodă a menţinerii celor din perioadele anterioare, lăsînd pe seama altora efortul de economisire. Aşa, de exemplu, întreprinderea de autocamioane din Braşov a cerut ca trecerea la executarea băilor de ulei din tablă subţire de oţel ambutisată, în loc de aluminiu, să se facă eşalonat, în următorii cinci ani, deşi se impune ca această soluţie să se aplice încă din anul 1981. La fel, Centrala industrială de motoare şi materiale electrotehnice a propus menţinerea pentru 1981 a unor norme de consum la motoare electrice la nivelul realizărilor din acest an, ceea ce înseamnă acceptarea unor coeficienţi scăzuţi de utilizare a metalului ; or, perfecţionările tehnologice şi reproiectările constructive intervenite permit creşterea acestor coeficienţi. Fără îndoială, întrucît am adoptat sistemul de a verifica în amănunţime fundamentarea fiecărei norme de consum, asemenea pretenţii nu au fost admise şi am obligat unităţile respective să reducă normele de consum. — Din cite cunoaştem, cereri exagerate sint şi la oţelurile aliate, materiale fabricate cu feroaliaje scumpe ce se aduc din import... — Intr-adevăr, la oţeluri aliate,ce (Continuare in pag. a IlI-a) O fereastră deschisă spre noua înfăţişare urbanistică a Vasluiului: artere largi, construcţii moderne dau contur acestui străvechi şi totuşi tînăr centru politico-administrativ Foto : S. Cristian La cules de morcovi... Din documentare îmi povestea deunăzi un cunoscut, inginer intr-o mare instituţie formată din specialişti in industria construcţiilor de maşini : „Am plecat impreună cu mai mulţi colegi de muncă să dăm o mină de ajutor săteenilor dintr-o comună de lingă Bucureşti la siriusul morcovilor. Timpul era friguros, solul uşor îngheţat, iar I tarlaua cu morcovi ■— întinsă cu vezi cu ochii. Fără să cunoască cine sintem şi unde lucrăm, după ce ne-am repartizat cite un rînd, preşedintele cooperativei ne-a spus : „Acum, spor la lucru, că e mult de strins !„Bine, bine, dar n-avem nici o unealtă ca să scormonim ■ după morcovi !„ — am obiectat noi. „N-avem de unde vă da ! De multă vreme nu găsim nici biclete, că de • ^ ^... ^ ' utilaje de recoltat morcovi nici să nu vorbim. Constructorii de maşini promit, promit... Ce să mai spun ! Tare aş vrea să-i văd pe unii dintre ei aici la cules morcovi şi să mai spună după aia că noi ne plingem degeaba „Ei, fir-ar să fie, ne-am zis — ăsta ştie cine suntem şi vrea să ne dea o lecţie. Dar nu ştia şi nici noi n-am mai spus nimic. Am scos de prin buzunare, care un pix, care un creion, care o cheie de la apartament, care cu miinile goale — şi ne-am pus pe muncă. Dar să ştii că ne-am făcut conştiincios treaba. N-a rămas în urma noastră nici un morcov nescos din pămînt“, întimplarea are tilcul ei: citeodată viaţa te pune in faţa unor situaţii in care eşti nevoit singur să verifici in ce măsură munca ta de zi cu zi răspunde unor comandamente sociale iată dar că ziua aceea la cules de morcovi poate fi socotită ca o excelentă documentare profesională, iar, pe un plan mai larg, măsura ca specialiştii să coboare măcar o zi pe săptămînă din birouri in mijlocul producţiei este foarte bine venită. Este o şansă in plus de a te ancora in realitate, in cerinţele vieţii. O şansă care nu trebuie ratată. Şi, pină una-alta, pe cind uneltele sau maşinile pentru recoltat morcovi ? Corneliu CARLAN PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11 907 Prima ediţie Marţi 2 decembrie 1980 4 PAGINI — 30 BANI Petrolul, sîngele negru pompat vreme îndelungată în arterele lumii întregi, a făcut să pulseze la Ploieşti inima unui oraş modest, întrucitva uimit de patima altora pentru energie, de vreme ce, in 1945, el unul îşi rezolva problemele de transport mai mult cu birja şi căruţa, iar problemele de producţie mai mult cu mînecile suflecate decit cu puterea motoarelor. întâmplarea fericită care aşezase Ploieştiul in drumul petrolului, la confluenţa riurilor de petrol care se scurgeau de la Moreni, de la Băicoi sau de la Cimpina, a făcut ca in urmă cu o sută de ani, in 1880, să ia fiinţă aici cea mai mare rafinărie a ţării, care, din 1931, cind numele său era „Astra Română“ să devină cea mai mare rafinărie din Europa. Mirajul energiei a adus, încă de la începutul secolului, capital străin şi cîţiva „specialişti“ care veniseră să controleze destinele petrolului românesc. Oraşul, e drept, se alegea şi el cu renumele de dar al petrolului... Care au fost, de fapt, darurile cu care s-a ales oraşul de pe urma bogăţiei care i-a trecut pe dinainte ? Au rămas, de pe urma celor ce au jefuit petrolul, cîteva file şi cîteva coloane de marmură in cimitirul orașului , din petrol au „crescut“ de bună seamă rafinăriile, care in urma bombardamentelor suferiseră pagube incalculabile, si, in plus, cîteva Linii ferate, pe care trebuiau să plece cisternele încărcate. Dar, dacă de pe urma renumelui său Ploieștiul nu a avut prea mult de cîştigat, necazurile au fost cu siguranţă pe măsura acestui renume — dacă ar fi să amintim numai bombardamentele din timpul celui de-al doilea război mondial, printre cele mai puternice asupra vreunui oraş din Europa. Din 1941 pînă în 1944, mii de tone de bombe au căzut peste oraş şi peste rafinăriile din jur, făcînd să se amestece petrolul cu sîngele omenesc, cu acea orbire a violenţei care, in calculele sale de eficienţă, nu pune la socoteală vieţile omeneşti. ...Azi, centura de rafinării din jurul Ploieştiului este impresionantă ; se văd de departe uriaşele turnuri de răcire, siluetele instalaţiilor de rafinare — o nesfîrşită plantaţie irigată prin mii de kilometri de conducte, prin care curge singele negru de care această lume de metal are nevoie ca să trăiască : noaptea, luminile aprinse egal, ca ale unei galaxii tăcute, flăcările înalte care piloiie undeva, deasupra, lasă să se vadă alei asfaltate, scări de metal care urcă in spirală, pasarele şi platforme, pe care insă nu se află nimeni, şi tocmai această linişte şi nemişcare din care pare că lipseşte viaţa, iţi dau sentimentul unei încordate si permanente stări de veghe. La o sută de ani de la înfiinţare, fostul colos european, fosta „Astra Română“, astăzi Rafinăria nr. 1 Ploieşti, a fost întrecută in dimensiuni de alte rafinării din tară. Se păstrează insă cu mîndrie tradiţia focului nestins timp de un secol la instalaţiile de rafinare, vegheat de oamenii săi temeinici, mulţi dintre ei aflaţi la a doua sau la a treia generaţie care trăieşte sub semnul petrolului. Este adevărat că, decenii la rind, petrolul s-a oprit la Ploieşti doar dintr-o fericită întâmplare, doar pentru a-şi schimba înfăţişarea înnobilîndu-se, ca să plece apoi mai departe. însă munca tenace, cu toate simţurile treze, a format aici oameni şi o tradiţie de muncă unică — bunul cel mai de preţ clştigat Înaintea oricărui alt calcul. Aşa se explică de ce în ultimele decenii experienţa românească In materie de rafinării, gîndirea tehnică românească şi-au spus cu autoritate cuvintul — in primul rînd aici, în propria devenire, în celelalte rafinării ale tării, dar şi in alte părţi ale lumii. Nu există rafinărie românească — Teleajen, Brazi, Borzeşti, Piteşti, Năvodari sau oricare alta — la care să nu fi pus umărul oameni formaţi aici. De douăzeci de ani, Rafinăria nr. 1 Ploieşti acordă asistenţă tehnică la montarea şi punerea in funcţiune a unor rafinării in multe ţări ale lumii. Generaţiile de oameni al rafinăriei au creat, la rîndul lor, generaţii de instalată , funcţionează acum a patra generaţie a instalaţiilor de distilaţie primară, a şaptea generaţie in cracarea termică, a doua generaţie de cocsare, primele generaţii de contactare şi hidrofinare a uleiurilor. Uleiurile industriale naftenice sunt ultima şi cea mai înaltă treaptă in efortul de înnobilare a ţiţeiului la care au ajuns chimia şi tehnica românească. Generaţiile de instalaţii Înseamnă de fapt efortul de a ţine pasul cu timpul şi tehnica cea mai modernă, rafinăria fiind astăzi capabilă să producă pină la 180 de tipuri de uleiuri cu tehnologii şi procedee puse la punct prin munca de creaţie a specialiştilor săi. Se produce astăzi motorină cu temperatură de coagulare scăzută, se produc combustibili in loc de păcură, gaze de chimizare in loc de gaze arse. S-ar zice că unei rafinării este de-ajuns să-i dai drumul pentru ca apoi totul să meargă de la sine, dar de la realitatea producţiei şi pină la „idealul“ legităţilor chimice este un drum lung şi greu. Despre acest „ideal“ Îmi vorbeşte directorul Ion Bivolaru şi gîndul desăvirşirii e surprinzător la un om care conduce in primul rind nişte oameni si abia după aceea nişte instalaţii. Comparată cu idealul, munca omenească primeşte o demnitate aparte, ca orice faptă umană care Încearcă să iasă de sub zodia intîmplării. — Este vorba şi de instalaţii, bineînţeles. Rafinăria şi-a adaptat continuu instalaţiile în funcţie de ultimele descoperiri ale tehnicii. De fapt, în ultimii cincisprezece ani nu a mai rămas nici una din vechile instalaţii, care au fost înlocuite cu altele noi, de concepţie şi de execuţie românesacă. A trecut demult vremea în care omul era şi debitmetru, şi aparat de nivel. Practicienii din trecut au fost înlocuiţi cu oameni cu o înaltă pregătire tehnică, capabili să intervină creator asupra producţiei, şi nu numai să supravegheze. Cum spuneam, este vorba şi de instalaţii, dar mai ales de oameni. Cu oamenii aceştia, de la care poţi să ceri pentru că ai de unde se pot face lucruri mari. S-a scurtat de exemplu la jumătate timpul de revizie al instalaţiilor, s-au pus la punct pe parcurs automatizări, astfel incit la instalaţia de hidrofinare a uleiurilor, trei oameni pot astăzi să supravegheze întreg procesul. Este în atelierul mecanic o echipă de ingineri, maiştri şi muncitori capabili să rezolve orice problemă se pune. — De fapt noi, aici, nu le cerem oamenilor, ci le dăm Încrederea noastră. Toată încrederea ! — îmi spune directorul Ion Bivolaru. Şi după cite se vede, o merită cu prisosinţă. Aşa se dovedeşte că istoria petrolului a devenit istorie vie, trăită, a oamenilor, a oraşului care este astăzi un dar al muncii. Demnitatea muncii în demnitatea unui oraş ----------------------------------- Reportaj de Nicolae MATEESCU ------------------------------------- O nouă ţesătorie la Botoşani La întreprinderea textilă „Moldova“, situată pe platforma industrială a municipiului Botoşani, a intrat în producţie o nouă ţesătorie, cu o capacitate de producţie anuală de 17,1 milioane metri pătraţi ţesături. Pentru recuperarea întârzierii termenului de punere în funcţiune a obiectivului, alături de constructori au lucrat zilnic la montarea utilajelor peste 200 de oameni ai muncii din partea beneficiarului. Odată cu intrarea in producţie a noii ţesătorii, se cuvine consemnat faptul că numărul personalului muncitor existent în prezent la întreprinderea textilă „Moldova“ este echivalent celui pe care-l deţinea întreaga industrie a judeţului Botoşani în anul 1965. (Silvestri Ailenei). TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Gaboneze Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni după-amiază, pe Jacques Mombo, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Gaboneze în tara noastră. (Continuare in pagina a Iii-a). MESAJUL tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat cadrelor didactice şi elevilor Liceului industrial nr. 3 din oraşul Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, cu prilejul aniversării a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii Dragi tovarăşi şi prieteni, îmi este deosebit de plăcut ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și al Guvernului Republicii Socialiste România, precum și al meu personal, să vă adresez vouă, cadrelor didactice și elevilor Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc, un cordial salut și cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la înfiinţarea şcolii. Şcoala voastră, ca, dealtfel, instituţiile de învăţămînt de toate gradele din ţara noastră, a beneficiat în anii socialismului de posibilităţi largi de dezvoltare şi înflorire continuă, asigurînd tineretului patriei noastre, fără nici o deosebire de naţionalitate, condiţii de instruire, de pregătire ştiinţifică şi culturală şi de educare in spirit nou, revoluţionar. Oraşul în care funcţionează liceul vostru a cunoscut şi cunoaşte un proces de înnoire radicală, de intensă industrializare şi modernizare, fiind o puternică expresie a politicii partidului şi statului nostru de ridicare la o viaţă nouă a tuturor localităţilor patriei, de asigurare a unor condiţii egale de muncă, viaţă şi învăţătură pentru toţi fiii patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi. Toate acestea vă creează vouă, tinerilor care vă pregătiţi în acest liceu cu vechi tradiţii, posibilităţile cele mai largi de a vă pregăti temeinic pentru muncă şi viaţă, de a participa activ la vasta şi clocotitoarea operă de construcţie socialistă din ţara noastră, de a vă împlini aspiraţiile de afirmare a talentului şi capacităţii voastre creatoare în slujba poporului şi a patriei. Doresc să-mi exprim convingerea că bilanţul pe care-l faceţi la această aniversare va constitui pentru organizaţia de partid, cadrele didactice, maiştrii şi inginerii Liceului industrial nr. 3 din Tîrgu Secuiesc un îndemn de a acţiona şi mai susţinut pentru a răspunde, prin în- treaga lor activitate, grijii deosebite pe care partidul şi statul o acordă perfecţionării continue a procesului de învăţămînt din patria noastră. De asemenea, adresez, la această aniversare, elevilor liceului îndemnul de a învăţa cu sîrguinţă şi pasiune, de a-şi însuşi cele mai noi cunoştinţe tehnico-ştiinţifice şi de cultură generală, pentru a deveni demni constructori ai socialismului şi comunismului, cetăţeni de nădejde ai patriei noastre socialiste. Cu această convingere, urez, din toată inima, cadrelor didactice şi elevilor liceului noi realizări şi împliniri in activitatea viitoare, multă putere de muncă, sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU ARĂTURILE-EXTREMĂ URGENŢĂ Starea vremii din aceste zile şi, mai ales, previziunile meteorologice impun ACCELERAREA LUCRĂRILOR ÎN TOATE ZONELE ŢĂRII Până ieri, 1 decembrie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, au fost executate arături pe 2 701 000 hectare — 67 la sută din suprafaţa planificată. Această lucrare a fost încheiată in unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţele Suceava, Mehedinţi, Hunedoara şi este pe terminate in cele din judeţele Sibiu, Dîmboviţa, Caraş-Severin şi altele. Cu toate că am intrat in ultima lună a anului, mai este de atat o suprafaţă apreciabilă, cele mai mari restanţe la executarea acestei lucrări se înregistrează în judeţele Ialomiţa, Timiş, Bihor, Mureş, Arad, adică tocmai în judeţele cu mare pondere in agricultura ţării. In ultimele zile, vremea s-a schimbat din nou. In cea mai mare parte a ţării plouă, ceea ce îngreunează munca la arat. întrucît meteorologii prevăd un timp instabil, se cer folosite fiecare zi, fiecare oră bună de lucru, pentru încheierea grabnică a arăturilor. In acest scop, trebuie continuate acţiunile întreprinse de comandamentele judeţene pentru agricultură privind regruparea tractoarelor şi organizarea întrajutorării. Cu cit vor fi arate suprafeţe mai mari acum, cu atit va fi mai uşor la insăminţările de primăvară, vor fi asigurate, în acelaşi timp, condiţii optime pentru obţinerea de recolte mari in 1981. ■y—^—• • " ..... ' In judeţul BRAILA, duminică s-a lucrat intens. Au fost in brazdă 2 017 tractoare, care au arat 3 510 hectare (ploaia care a căzut o bună parte din zi a frînat ritmul de lucru), realizindu-se astfel „această lucrare pe 56 la sută din întreaga suprafaţă. Mai rămăseseră de efectuat arături adinei pe circa 89 000 de hectare. Mult. Există consilii agroindustriale aflate pe punctul de a încheia această lucrare determinantă pentru soarta recoltei ’81. (Ianca şi Măxineni spre exemplu), dar şi altele mult rămase in urmă (Viziru, Dudeşti), aflate abia la jumătatea drumului. Creşterea ritmului la executarea arăturilor adinei se află în primplanul atenţiei comandamentului judeţean pentru agricultură, care urmăreşte, ceas de ceas, materializarea măsurilor stabilite. Astfel, au fost asigurate schimburi prelungite şi schimburi de noapte prin repartizarea la arat a combinerilor, a mecanicilor disponibili din ateliere şi a 400 de mecanizatori din unităţile industriale. De asemenea, execută arături pe timp de zi motopompistii şi alte cadre, iar tractoriştii cu experienţă mai mare lucrează noaptea, la lumina farurilor. Din calculele pe care ni le-a furnizat tovarăşul Marian Gruia, inginer-şef al Trustului S.M.A. Brăila, reiese că pînă joi numărul tractoriştilor va creşte cu Încă 300, astfel incit în 10—12 zile este posibil ca arăturile adinei de toamnă să fie Încheiate. (Corneliu Ifrim), încheind o săptămînă bună de lucru, în care viteza zilnică la arat (de 9125 hectare) s-a apropiat de cea planificată (de 10 000 de hectare), mecanizatorii din unităţile agricole ale judeţului CONSTANŢA s-au confruntat sîmbătă şi duminică cu un timp ploios şi umed, dar care nu l-a împiedicat să continue lucrările. In raza consiliului agroindustrial Castelu, de pildă, sîmbătă s-au arat aproape 800 de hectare, realizindu-se viteza planificată, iar duminică — 254 de hectare. Suprafeţe mari au fost arate in aceste două zile şi in consiliile agroindustriale Adamclisi, Băneasa şi Cobadin, din sudul judeţului, unde cantităţile de precipitaţii au fost mai mici. In prezent, in unităţile din consiliile agroindustriale Valul Traian, Albeşti, Cernavoda si Sibioara au mai rămas de atat suprafeţe mici, de ordinul sutelor de hectare, astfel incit, conform graficului stabilit de comandamentul judeţean pentru agricultură, s-a trecut la redistribuirea forţelor şi întrajutorarea unităţilor rămase in urmă din consilile agroindustriale Cogealac, Dorobanţu, Hirşova, Pantelimon şi Topraisar. Primele tractoare rămase disponibile de la unităţile care au încheiat arăturile au şi fost trimise la cooperativele agricole Comana, Crucea, Dobromir, Pantelimon, Mihai Viteazu, Cogealac, Negru Vodă şi altele, care au cele mai mari suprafeţe de teren de arat. De asemenea, s-a luat măsura ca celor 3 540 de tractoare care lucrează în prezent la arat să li se alăture un important număr de forţe mecanice din parcurile I.E.I.L.I.F., O.I.F. şi ale altor unităti. In felul acesta, după cum ne spune inginerul Gheorghe Anghel, director adjunct al direcţiei agricole, s-au creat toate condiţiile ca pînă la sfirşitul acestei săptămîni să se încheie complet arăturile pe cele 66 500 hectare care au mai rămas din suprafaţa totală de 272 000 hectare prevăzute in plan. (George Mihăescu). In judeţul TIMIŞ mai sunt de executat arături adinei de toamnă pe 125 667 hectare din cele 236 040 hectare planificate. In săptămînă trecută, mai precis in intervalul 24-29 noiembrie inclusiv, au fost arate aproape 22 000 hectare. Au fost zile ca, de pildă, miercuri, 26 noiembrie, când s-au arat peste 5 000 de hectare. Din păcate, timpul neprielnic a împiedicat, în special spre sfirşitul intervalului, atingerea unor ritmuri mai mari Duminică, de altfel, nu s-a putut ara nici un hectar. „Comandamentul judeţean pentru agricultură — ne spune ing. Ştefan Sălăgean, director la direcţia agricolă judeţeană — a stabilit măsuri energice pentru reluarea de urgenţă a lucrului, în special in consiliile agroindustriale Bethausen, Cărpiniş, Făget, Variaş, Deta, Biled, Periam, Recaş şi altele, unde realizările sunt sub media pe judeţ. In acest scop, specialiştii din unităţi cărora le-au venit în ajutor specialişti de la direcţia agricolă, trusturile S.M.A. şi I.A.S. verifică permanent starea terenului pentru a identifica operativ parcelele savitate pe care să se reia imediat lucrul. De asemenea, în vederea atingerii unui ritm mai înalt la arături, peste 70 la sută din tractoarele aflate in dotarea unităţilor au fost afectate acestei lucrări, mai mult de o treime fiind organizate în două schimburi, iar restul în schimburi prelungite. Pentru atingerea acestui obiectiv, alături de mecanizatori au venit să lucreze un mare număr de mecanici de atelier, motopompişti, specialişti şi cadre de conducere din unităţile agricole care cunosc minuirea tractorului. (Cezar Ioana). MECANIZATORII - ÎN SCHIMBURI DE ZI ŞI DE NOAPTE Relatări de la corespondenţii noştri din Brăila, Constanţa şi Timiş Pe terenurile cooperativei agricole Manasia, judeţul Ilfov, ... . continuă arăturile adinei da toamnă 4 mecanizatorii INDUSTRIA JUDEŢULUI DOLJ A ÎNDEPLINIT PLANUL CINCINAL Oamenii muncii din judeţul Dolj raportează cu deosebită satisfacţie şi mindrie patriotică realizarea la 1 decembrie a prevederilor de plan la producţia industrială pe întregul cincinal 1976—1980. Acest succes creează condiţii ca să se realizeze pină la sfirşitul anului o producţie suplimentară în valoare de 2,3 miliarde lei. In telegrama adresată Comitetului Central, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de către Comitetul judeţean Dolj al P.C.R. se arată: In acest moment atit de important pentru judeţul Dolj, gindul nostru se îndreaptă cu dragoste, respect şi profundă recunoştinţă către dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, pentru înţelegerea şi ajutorul permanent pe care ni le-aţi acordat, pentru orientările şi indicaţiile deosebit de preţioase care stau la baza iniţiativelor şi programelor noastre de lucru, pentru sprijinul decisiv pe care l-aţi dat Craiovei şi judeţului în înlăturarea efectelor cutremurului din martie 1977, în depăşirea unor greutăţi, în găsirea unor soluţii optime marilor probleme cu care ne-am confruntat. Ne angajăm, iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, se spune în încheierea telegramei, să nu precupeţim nici un efort pentru a îndeplini cu cinste sarcinile stabilite de partid, să acţionăm astfel incit să Încheiem anul 1980 şi întregul cincinal cu realizări cit mai mari, să asigurăm condiţii optime producţiei anului viitor, să organizăm producţia şi munca, în toate domeniile, conform cerinţelor înfăptuirii saltului calitativ impus de întreaga dezvoltare economico-socială, de progresul şi Înflorirea multilaterală a ţării