Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)
1980-12-02 / nr. 11907
SCINTEIA — marţi 2 decembrie 1980 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Gaboneze (Urmr.rad.î n pag. I) Inminind scrisorile de acreditare, ambasadorul JACQUES MOMBO a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Gaboneze, secretar general al Partidului Democratic Gabonez, El Hadj Omar Bongo, precum şi a poporului gabonez, un mesaj de prietenie şi calde urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului româm In cuvîntarea prezentată de ambasador cu acest prilej sint evocate bunele relaţii dintre România şi Gabon, care s-au extins şi intărit continuu în ultimii ani,in spiritul hotărîrilor şi orientărilor stabilite cu ocazia dialogului româno-gabonez la nivel înalt, şi se arată că preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Bongo au „deosebitul merit de a fi consolidat şi mai mult aceste excelente raporturi prin înţelegerile convenite, la îndeplinirea cărora mă voi strădui să contribui, in timpul şederii mele in frumoasa dumneavoastră tară“. In cuvîntare se dă expresie voinţei Republicii Gaboneze de a dezvolta şi adinei tot mai mult conlucrarea strînsă cu România, atît pe plan bilateral, cit si in sfera vieţii internaţionale, in folosul şi spre binele ambelor ţări si ponoare, al cauzei păcii, cooperării şi Înţelegerii intre naţiuni. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru mesajul transmis şi sentimentele exprimate şi a rugat să se adreseze din partea sa şi a poporului român un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire personală preşedintelui El Hadj Omar Bongo, de bunăstare şi prosperitate poporului gabonez. Evidenţiindu-se activitatea creatoare desfăşurată de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, in cuvîntarea de răspuns a şefului statului român a fost subliniat faptul că România militează cu consecvenţă pentru o politică de pace, destindere şi independenţă naţională, pentru aşezarea raporturilor dintre state pe baza trainică a principiilor deplinei egalităţi în drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţarea cu forţa. „Actionind in acest spirit — se arată în cuvîntare — România acordă o atentie deosebită întăririi legăturilor sale cu târile africane, cu ţările in curs de dezvoltare, cu cele nealiniate, sprijină eforturile popoarelor de a fi stăpîna pe bogăţiile naţionale şi pe destinele lor". In continuare, relevindu-se relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare existente intre România şi Gabon, în cuvîntare se spune : „îmi amintesc cu deosebită plăcere de vizita oficială pe care am efectuat-o in frumoasa dumneavoastră ţară, în aprilie 1979, de bunele rezultate ale convorbirilor avute cu preşedintele El Hadj Omar Bongo. Tratatul de prietenie şi cooperare, eveniment de importanţă istorică in relaţiile dintre România şi Gabon, precum şi celelalte documente bilaterale reprezintă o bază trainică pentru adîncirea şi diversificarea raporturilor românogaboneze. îmi exprim convingerea că, prin eforturi comune, aceste înţelegeri vor fi traduse in practică, contribuind astfel la dezvoltarea colaborării reciproc avantajoase dintre ţările noastre şi a conlucrării lor pe arena internaţională". Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a asigurat pe ambasadorul gabonez că in îndeplinirea misiunii încredinţate se va bucura de întregul sprijin al Consiliului de Stat, al guvernului român şi al său personal. După solemnitatea înmînării scrisorilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a intretinut cordial cu ambasadorul Jacques Mombo. La solemnitate şi convorbire au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticeanu, secretar prezidenţial şi al Consiliului de Stat. Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Democratice Somalia Luni a sosit in Capitală ministrul afacerilor externe al Republicii Democratice Somalia, Abdurahman Jama Barre, care, la invitaţia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La sosire, oaspetele a fost salutat de Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. In aceeaşi zi au început, la Bucureşti, convorbirile intre miniştrii de externe ai României şi Somaliei. Au fost discutate probleme privind extinderea şi aprofundarea colaborării româno-somaleze în diferite domenii, in folosul ambelor ţări si ponoare, al cauzei păcii şi înţelegerii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale situaţiei mondiale şi în legătură cu conlucrarea dintre cele două ţări pe planul vieţii internaţionale, în interesul reciproc, al cauzei păcii, destinderii, independenţei naţionale, securităţii şi cooperării intre naţiuni. ★ în timpul dineului oferit luni de ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, în onoarea ministrului afacerilor externe al Somaliei, Abdurahman Jama Barre, s-a toastat în sănătatea preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a preşedintelui Republicii Democratice Somalia, Mohamed Siad Barre, pentru continua întărire şi adîncire a legăturilor de prietenie româno-somaleze, pentru pace şi colaborare internaţională. (Agerpres) ★ Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Mauritius Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Mauritius, condusă de Lectoral Chandramun, preşedintele partidului, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Sesiunea Academiei de ştiinţe medicale Oamenii de ştiinţă, cercetătorii, oamenii muncii din domeniul cercetării medicale, participanţi la cea de-a XI-a sesiune Ştiinţifică anuală al Academiei de ştiinţe medicale din 28—29 noiembrie 1980, au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, o telegramă in care se spune : Tematica sesiunii „Realizări ale cercetării medicale in ultimii cinci ani şi orientări de perspectivă" a constituit un prilej de analiză şi bilanţ al rezultatelor cercetărilor coordonate de Academia de ştiinţe medicale, precum şi o evaluare profundă a modului in care au fost transpuse în practică hotăririle şi documentele de partid şi de stat, indicaţiile preţioase şi clarvăzătoare pe care in multe ocazii le-au dat în vederea Îmbunătăţirii activităţii de cercetare şi de ocrotire a sănătăţii. Ca oameni de ştiinţă, apreciem in cel mai inait grad spiritul ştiinţific de care ati dat dovadă in toate împrejurările, atit în analizarea intr-o concepţie realistă a realizărilor obţinute, cit şi în stabilirea celor mai corespunzătoare direcţii de urmat, în vederea asigurării uriaşei dezvoltări viitoare a societăţii noastre multilateral dezvoltate. vremea Timpul probabil ,pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie. In ţară : Vreme In general umedă. Cerul va fi mai mult acoperit mai ales în regiunile din sudul ţârii. Vor cădea precipitaţii temporare mai ales sub formă de lapoviţă şi ninsoare, exceptînd sud-estul ţârii, unde vor fi mai ales sub formă de ploaie. Vînt moderat, cu intensificări in zona (Urmare din pag. I) verile au fost cu circa 40 000 tone mai mari decit sarcina de plan. Conducerea partidului a trasat sarcina de a se înlocui în mare măsură oţelurile aliate cu oţeluri carbon de calitate, avind proprietăţi asemănătoare. Dar, surprinzător, atit constructori de maşini, cit şi metalurgist» au continuat să solcite mari cantităţi de oteluri aliate. Important este să se acţioneze mai ferm, incepind cu industria metalurgică, pentru realizarea unor mărci de otel carbon şi de oţel moroaliat, elaborate mai îngrijit, tratate sub vid şi termic, şi continuind cu industria construcţiilor de maşini, unde, prin tratamente termice adecvate, oţelurile carbon şi cu grad mai redus de aliere pot înlocui oţelurile aliate, asigurînd aceleaşi condiţii de calitate, durabilitate şi fiabilitate. Noi producem foarte puţin oţel carbon sub vid, în vreme ce in ţările cu industrie siderurgică dezvoltată ponderea oţelurilor tratate in vid este mult mai ridicată. — Ce măsuri aţi luat pentru a curma tendinţa de a formula cereri exagerate la unele materiale? — Bunăoară. In cadrul acţiunii de tipizare, am stabilit ca o comisie formată din specialişti să avizeze fiecare proiect de execuţie a utilajelor care conţin oţeluri aliate. Ca atare, consumatorii nu mai pot cere nici o cantitate de oţel aliat de la producător dacă nu au viza comisiei. In mod similar, procedăm şi in cazul altor materiale scumpe sau deficitare care trebuie înlocuite cu altele mai ieftine, de care putem dispune. Concomitent, şi în anul viitor vom aplica măsura de a nu acorda suplimentar nici un gram de materie primă acelor unităţi care nu se încadrează în normele de consum. Totodată, sunt produse la care nu vom admite depăşirea planului decit dacă producţia suplimentară se realizează din materii prime şi materiale economisite. — Atunci cum explicaţi faptul că, In pofida acestei intransigente In aprobarea resurselor materiale, o serie de întreprinderi depăşesc consumurile normate? — Dacă veţi face o analiză în întreprinderile la care vă referiţi, veţi observa că ele consumă mai mult, peste normele stabilite, fără a realiza insă integral sarcinile de producţie, produsele planificate. Aceasta înseamnă că, utilizînd mai multe materii prime şi materiale decit le-au fost calculate ca necesare pentru fabricarea fiecărui produs, ele au consumat mai repede resursele materiale alocate și nu mai au cu ce să-și realizeze o parte din cantitatea de produse prevăzută. Desigur, în cadrul controalelor efectuate în timpul anului în întreprinderi, organele noastre de specialitate au fost exigente, sancţioned pe cei răspunzători de depăşirea consumurilor materiale planificata Se desprinde însă cu claritate cerinţa ca preocuparea pentru economisire să devină un obiectiv central al colectivelor de oameni ai muncii, prin afirmarea puternică a spiritului creator, gospodăresc al muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor din producţie. In mod sigur, se va pune astfel stop risipei, consumurilor materiale exagerate. De asemenea, credem că un rol mai activ trebuie să-l îndeplinească compartimentele de aprovizionare din întreprinderi. Acestea nu trebuie doar să consemneze solicitările de materiale ale secţiilor şi să se zbată apoi pentru procurarea lor, ci să controleze efectiv modul in care se utilizează materialele, determinind sectoarele de concepţie şi de producţie să aplice întocmai programele de măsuri de reducere a consumurilor pe care şi le-au propus. — Prin prisma sarcinilor de plan pe anul 1981, de ce consideraţi că acum se pune cu acuitate mai mare ca oricind cerinţa reducerii substanţiale a consumurilor materiale? — Trebuie să o spun deschis, și de altfel știm cu toti, că dispunem de resurse materiale limitate și, de aceea, trebuie să facem din reducerea consumurilor o problemă centrală, de interes vital pentru dezvoltarea țării Economia românească este alimentată cu foarte multe materii prime din import, ale căror preturi au crescut vertiginos si pentru a le procura dăm bani grei din venitul nostru national. In lume, în condiţiile crizei mondiale energetice si de materii prime, nimeni, nici chiar ţările cu un potenţial economic foarte dezvoltat, nu își mai permite risipa consumurile mari de resurse materiale. Dimpotrivă, produsele cu performante tehnico-functionale ridicate sînt concepute si fabricate avindu-se in vedere criteriul minimizării consumurilor materiale. Sub acest aspect, la o serie de produse fabricate in tară, comparaţia pe care o facem cu consumurile realizate în alte ţâri este, din păcate, in defavoarea noastră. De pildă, podul rulant de 50 de tone forţă are la noi o greutate mai mare decit cele fabricate in alte ţări, în principal din cauză că mecanismul de transportare a sarcinii, care la noi cântăreşte 18 tone, este înlocuit cu un electropalan mult mai uşor — maximum 3 tone , la autobuzul de mare capacitate, fabricat în ţară, pentru fiecare tonă de sarcină utilă, este cu circa 20 la sută mai greu decit un autobuz similar executat în R.F.G., acesta din urmă avind şi un confort superior. Şi, în fine, un alt exemplu, în Instalaţiile de fabricare a amoniacului tip Sybetra, care funcţionează la combinatele de Îngrăşăminte chimice de la Craiova şi Turnu Măgurele, se consumă cu 110 kg combustibil convenţional pe tona de amoniac mai mult decit la acelaşi tip de instalaţie din Franţa. Or, pentru a ajunge la asemenea consumuri reduse este necesar să se facă eforturi stăruitoare pe planul concepţiei constructive a produselor respective, al tehnologiilor de fabricaţie, al organizării interne a producţiei. — încă un subiect pe care dorim să-l abordăm in continuare : ce loc ocupă acţiunea de valorificare a materialelor refolosibile in ansamblul pregătirilor pentru producţia viitoare ? — In anul 1981, materialele recuperate vor trebui să asigure resursele necesare pentru 47.5 la sută din producţia de oţel. 29,7 la sută din consumul intern de oţeluri aliate. 50 la sută din resursele interne de cupru. 33—39 la sută din consumul intern de plumb şi zinc. 51 la sută din fonta destinată turnătoriilor. 12 la sută din consumul intern de uleiuri minerale. 26,8 la sută din materiile prime pentru producţia de hirtii-cartoane. — Şi ce garanţii există că sarcinile stabilite se vor îndeplini riguros ? — Prin balanţele materiale ale anului 1981 s-a prevăzut ca o parte din resursele materiale determinate ca necesare pentru fiecare întreprindere să fie asigurate din materiale refolosibile, rezultate din procesul propriu de producţie sau aprovizionate din alte surse. De aceea, dacă nu vor valorifica materialele refolosibile prevăzute, intreprindere nu vor dispune integral de resurse pentru a-și realiza planul de producţie. Bunăoară, am stabilit ca materialele metalice refolosibile ca atare (capete, bucăţ, resturi de tablă şi profile), care prisosesc întreprinderilor unde aceste materiale rezultă, să fie preluate in bazele noastre judeţene si redistribuite pe plan local sau între judeţe in conformitate cu prevederile din balanţele materiale. — Din perspectiva problemelor abordate in discuţia noastră, cum putem caracteriza stadiul pregătirii producţiei anului viitor ? — In general, reţinem că există unele întirzieri care ne obligă să adoptăm măsuri operative pentru contractarea desfacerii producţiei si, pe această bază, a aprovizionării tehnico-materiale. Cu măsurile ce se vor lua în următoarele două săptămini sunt create condiţii pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii productive in semestrul I 1981. Urmează ca in etapa imediat următoare, pînă la sfîrşitul acestui an, să creăm toate condiţiile pentru asigurarea bazei materiale a producţiei pe anul viitor. In privinţa sarcinilor ce revin ministerului nostru, vom acţiona ferm pentru accelerarea procesului de încheiere a contractelor economice în etapele amintite. In acelaşi timp, suntem preocupaţi de asigurarea stocurilor normate de materiale, la sfîrşitul acestui an, astfel ca întreprinderile să realizeze un bun demarat al producţiei încă din primele zile ale lunii Ianuarie. Obiectivul nostru central pe care 11 vom urmări cu exigentă in tot cursul anului 1981 va fi reducerea permanentă a cheltuielilor materiale, încadrarea strictă în normele de consum în toate unităţile noastre Anul 1981 va trebui să însemne si pentru ministerul nostru un an de ridicare la cote calitativ supe-'oure a întregului proces de aprovizionare tehnico-materială, în sensul unei ancorări mai ferme în viata economică din intreprinderi, depistării si prevenirii la vreme a oricăror fenomene de risipă, întronării unui riguros spirit de economisire a materiilor prime, materialelor si energiei. Corneliu CÂRLAN CHURILE SALE SI ENERGETICE 9 de munte unde zăpada va fi viscolită. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi plus 5 grade, izolat mai coborîte în depresiuni, iar maximele între minus 4 şi plus 6 grade. Izolat condiţii de polei. In Bucureşti : Vreme în general umedă. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii temporare mai ales sub formă de ploaie, vînt moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero şi plus 2 grade, iar maximele între 4 şi 7 grade. (Struţu Margareta, meteorolog de serviciu). ALBA IULIA Sesiune ştiinţifică consacrată zilei de 1 Decembrie La casa de cultură a sindicatelor din municipiul Alba Iulia au început ieri, 1 decembrie, lucrările sesiunii ştiinţifice „Continuitate, unitate. Independenţă în Istoria poporului român", consacrată aniversării a 62 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, memorabil act istoric consemnat la Alba Iulia prin voinţa întregii naţiuni. La deschiderea lucrărilor sesiunii a participat tovarăşul Nicolae Hurbean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba. In plenul sesiunii au prezentat comunicări acad. Stefan Pascu — „Locul şi importanta actului de la 1 Decembrie 1918 în istoria poporului român" ; prof. univ. dr. Hadrian Daicoviciu — „Statul dac in politica Imperiului roman" ; dr. Gheorghe Anghel, directorul muzeului Unirii din Alba Iulia — „Rezultate importante ale săpăturilor arheolo-in executate de colectivi Muzeului Unirii in anul 1980“. (Ștefan Dinică). V PROGRAMUL 19.00 Teleşcoală 10.00 Jucindu-ne, învăţăm! 10.15 Film serial: „Cazul Michael Mullen" 11.25 Dosarele istoriei (reluare). Triumful raţiunii Împotriva violenţei 11.55 Telex 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală. Album Istoric. „Auzita-ţi de-un Mihai 7“ 16.30 Curs de limba engleză 16.50 Din ţările socialiste 17.15 Almanah pionieresc 17.40 Clubul tineretului 18.20 Idei contemporane 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.30 Actualitatea economică 20.00 Interferenţe lirice 20.20 Anunţuri şi muzică 20.30 Seară de teatru: „Of, ce lume" de A.P. Cehov. Producţie a televiziunii sovietice 22.05 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.00 Telejurnal 19.30 Concert omagial Dinu Lipatti In pauză: Buletin rutier 20.55 Viaţa economică 21.20 Luminile operei 22.05 Telejurnal Cronica zilei Cu prilejul Zilei nationale a Republicii Democrate Populare Laos, ministrul afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Stefan Andrei, a trimis o telegramă de felicitare ministrului de externe al R.D.P. Laos, Phonie Sipraseuth. De asemenea, au adresat telegrame de felicitare unele institute centrale şi organizaţii de masă şi obşteşti, instituţiilor şi organizaţiilor similare din R.D.P. Laos. ★ Cu prilejul sărbătoririi Zilei naţionale a Republicii Islamice Mauritania, luni, ambasadorul acestei ţâri la Bucureşti, Mohameden Ould Ahmedou Salem, a oferit o recepţie. Au participat tovarăşii Maxim Berghianu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Vintilă Rotaru, adjunct al ministrului agriculturii şi Industriei alimentare, reprezentanţi ai altor ministere şi institute centrale. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. Duminică, la Casa de cultură din Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, a avut loc o adunare festivă prilejuită de aniversarea a 300 de ani de la înfiinţarea Liceului industrial nr. 3 din localitate. Participanţi au primit cu deosebită satisfacţie Mesajul adresat cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, care a fost citit de tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele consiliului popular judeţean. La adunare au participat reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, cadre didactice, ingineri şi maiştri, foşti şi actuali elevi ai liceului, un numeros public. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm, participanti la adunare au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se arată, printre altele : „Pentru noi toţi, cadre didactice, maiştri, părinţi şi elevi, participanţi la acest moment sărbătoresc, este un minunat prilej de a ne exprima încă o dată, în numele tuturor slujitorilor şcolii, profundul ataşament şi adeziunea deplină faţă de politica înţeleaptă, ştiinţifică şi clarvăzătoare a partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă şi multilaterală a tuturor judeţelor patriei, întreaga noastră recunoştinţă şi mulţumire pentru grija permanentă şi părintească pe care dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi împlinirii, realizării personalităţii umane, formării şi educării tinerei generaţii — viitorul de aur al naţiunii noastre socialiste". ★ La cinematograful „Scala" din Capitală a avut loc, luni seara, premiera filmului artistic românesc „Vânătoarea de vulpi", in regia lui Mircea Daneliuc. Scenariul noului film este semnat de Dinu Sararu şi Mircea Daneliuc. Producţie a Casei de filme numărul cinci, „Vinătoarea de vulpi" este o adaptare cinematografică a romanului „Nişte ţărani" de Dinu Sărari, la reuşita artistică a acesteia aducindu-şi contribuţia actorii Mitică Popescu, Mircea Diaconu, Valeria Seciu, Zaharia Volbea, Aristide Teică, Gheorghe Cozorici, Andrei Codarcea, Bob Călinescu, precum şi cunoscuta solistă de muzică populară Sofia Vicoveanca. ★ S-a încheiat cea de-a IV-a ediţie a concursului „Făclia tipografilor“. Manifestarea, organizată de către Comitetul Uniunii sindicatelor din presă, poligrafia şi edituri în cinstea „Zilei tipografilor", a reunit peste 900 de artişti amatori, membri ai unor formate artistice de cele mai diverse genuri din unităţile industriei polgrafice. Trofeul „Făclia tipografilor" a revenit comitetului sindicatului de la întreprinderea poligrafică „Crişana" din Oradea, pe locurile II şi III clasîndu-se comitetele sindicatelor de la Combinatul poligrafic „Casa Scânteii", întreprinderea poligrafică Galaţi şi întreprinderea poligrafică Braşov. Luni după-amiază, formaţiile laureate au prezentat, în sala teatrului „Rapsodia Română" din Capitală, un spectacol. (Agerpres) ★ Ziua naţională a Republicii Democrate Populare Laos Tovarăşului KAYSONE PHOMVIHANE Secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, Prim-ministru al Republicii Democrate Populare Laos Tovarăşului SUFANUVONG Preşedintele Republicii Democrate Populare Laos, Preşedintele Adunării Populare Supreme a Republicii Democrate Populare Laos Cu ocazia celei de-a 5-a aniversări a proclamării Republicii Democrate Populare Laos, în numele Partidului Comunist Român, Mari Adunări Naţionale şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră. Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, Adunării Populare Supreme şi Guvernului Republici Democrate Populare Laos, poporului laoţian frate sincere felicitări. Proclamarea Republicii Democrate Populare Laos — eveniment de mare însemnătate în istoria ţării — a încununat victoria dobîndită de poporul laoţian in luptele grele şi pline de sacrificii duse împotriva dominaţiei imperialiste şi a reacţiuni interne, creînd, totodată, premisele făuririi unui Laos paşnic şi independent, edificării societăţii noi socialiste. Poporul român, animat de sentimente de solidaritate VIENTIANE internaţională, a acordat, de la Început. Întregul său sprijin luptei drepte a poporului laoţian pentru eliberare naţională şi socială, a salutat victoria sa de acum cinci ani şi se bucură de succesele pe care le obţine, sub conducerea Partidului Popular Revoluţionar, in edificarea unui haos nou, independent şi prosper. Suntem convinşi că, acţionînd In spiritul Înţelegerilor convenite la nivel înalt, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele celor două popoare, in interesul cauzei generale a socialismului, independenţei şi libertăţii popoarelor, a păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu acest prilej festiv vă adresăm dumneavoastră şi poporului laoţian prieten cele mai bune urări de noi succese in edificarea socialismului în Republica Democrată Populară Laos. La 2 decembrie se Împlinesc 5 ani de la abolirea monarhiei şi proclamarea Republcii Democrate Populare Laos, eveniment care, incununind lupta până de sacrificii, desfăşurată timp de decenii de poporul din această ţară împotriva intervenţiei militare imperialiste şi reacţiuni interne, a deschis calea dezvoltări independente şi democratice, a făuririi unei vieţi noi pentru masele populare. Moştenind o situaţie deosebit de grea, ca urmare a îndelungatei dominate străine şi distrugerilor provocate de război, poporul laoţian a trecut, din primele zile ale noii sale etape istorice, la transpunerea in viaţă a programului iniţiat de Partidul Revoluţionar Popular privind refacerea ţării şi făurirea unei orlnduiri lipsite de exploatare, Întemeiată pe dreptate socială. Au fost create, înainte de toate, organele puterii populare la oraşe şi la sate, proces care a stimulat puternic Iniţiativa şi a mobilizat energia creatoare a oamenilor muncii, dornici să depăşească sărăcia in care au vieţuit din generaţie in generaţie şi să-şi consacre eforturile progresului ţării. Acţiuni susţinute au fost întreprinse in domeniul agriculturii, prin defrişarea unor zone ale junglei şi desecări, suprafaţa cultivabilă crescînd cu peste 50 000 hectare. Extinderea zonelor agricole şi sporirea de circa trei ori a , suprafeţelor irigate, precum si,cooperativizarea agriculturii au asigurat dublarea terenurilor cultivate cu orez si creşterea notabilă a producţiei in acest domeniu, care stă la baza hranei populaţiei. Importante mutaţii s-au produs şi în domeniul industriei, prin refacerea şi dezvoltarea celor circa 500 de mici întreprinderi, in vederea creării premiselor pentru extinderea forţelor de producţie şi valorificarea marilor bogăţii naturale, incepind cu rezervele forestiere şi terminînd cu minereul de fier. In domeniul energetic, paralel cu construirea mai multor centrale mici, au intrat in funcţiune noi capacităţi la hidrocentrala de la Namngun şi se depistează posibilităţile de creştere în continuare a producţiei de energie electrică. Potrivit prevederilor programului trienal de dezvoltare, ce se încheie anul acesta, rezultate pozitive au fost obţinute in dezvoltarea căilor şi mijloacelor de transport, care in condiţiile Laosului au o deosebită importanţă economică. Construirea celor circa 40 de poduri noi, refacerea şi modernizarea a peste 1800 de km de şosele, încheierea lucrărilor ce se desfăşoară pentru crearea sistemului complex de transporturi fluviale pe cea mai mare apă curgătoare a ţării, Mekong, vor da un nou impuls dezvoltării industriei şi agriculturii. S-au obţinut, de asemenea, succese în dezvoltarea învăţămîntului, în reţeaua de şcoli de toate gradele, create in aceşti ani, fiind cuprinşi cel mai mare număr de copii şi tineri din istoria ţării. Nutrind sentimente de profundă solidaritate faţă de toate popoarele care luptă pentru libertate. România socialistă a fost permanent alături de cauza dreaptă a pepotului laoţian, acordindu-i sprijin in variate forme, in vederea Înlăturării dominaţiei străine şi a forţelor retrograde interne, şi a salutat cu bucurie izbinda revoluţiei in Laos. In noile condiţii, cînd Laosul s-a angajat pe calea dezvoltării libere şi independente, relaţiile dintre cele două ţări au dobindit un conţinut superior, extinzîndu-se conlucrarea atît pe plan bilateral, în domeniile politic, economic, tehnicoştiinţific şi cultural, potrivit cerinţelor făuririi noii orînduiri, cit şi pe plan Internaţional, în lupta pentru democratizarea raporturilor dintre state şi consolidarea păcii. Momente deosebit de importante In evoluţia raporturilor românolaoţiene le-au constituit convorbirile la nivel înalt, de la Bucureşti şi Vientiane, prilejuite de vizita efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele republicii, în Laos, şi de vizita întreprinsă, anterior, in ţara noastră de tovarăşul Kaysone Phomvihane, secretar general al C.C. al Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, prim-ministru — convorbiri încheiate cu înţelegeri privind impulsionarea conlucrării dintre cele două partide, ţări şi popoare, în interesul reciproc, al cauzei generale a progresului şi păcii. Urmărind cu viu interes înfăptuirile poporului prieten laoţian in refacerea şi dezvoltarea ţării pe calea progresului economic şi social, poporul român îi adresează calde felicitări, precum şi urarea ca eforturile sale constructive să se materializeze în noi succese. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general „ ,c wcpnPT al Partidului Comunist Român, V CRUC ! Preşedintele Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Republicii Socialiste România NICOLAE GIOSAN Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România DE LA ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna noiembrie 1980 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. U.J.Q. 5. U.U.W. 2. Z.J.M. 6. P.T.M. 3. H.E.H. 1. R.B.R. 4. P.DJ. 8. L.S.F. Toţi asiguraţi cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinate de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asigurata să achite primele de asigurare la termenele stabilite. Invitaţie la Borsec Aşezare pitorească în inima munţilor, la o altitudine de 900 metri, staţiunea Borsec oferă condiţii dintre cele mai bune pentru petrecerea concediului de odihnă sau pentru cură balneară. Aerul pur, puternic ozonat, apele minerale dătătoare de sănătate, instalaţiile moderne de tratament fac ca, de la an la an, această staţiune să fie tot mai solicitată de turişti. Aici pot fi tratate cu bune rezultate afecţiuni ale aparatului cardiovascular, endocrine, ale tubului digestiv, hepato-biliare. Pentru cei ce suferă de nevroză astenică şi insomnii, staţiunea Borsec este ideală. Atit pentru cei veniţi la odihnă, cit şi pentru curanţi, gazdele din staţiune oferă un bogat program de divertisment Căi de acces : cale ferată — gara Topliţa, şi, in continuare, cu autobuzul. Orbind, se pot obţine bilete şi informaţii suplimentare la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de turism, precum şi la cele ale LT.H.R. Bucureşti. IALOMIŢA • Cu ocazia inaugurării sediului organelor jurisdicţionale din Ialomiţa a avut loc simbăta, în municipiul Slobozia, în organizarea Asociaţiei juriştlor, simpozionul cu tema : „Preocuparea organelor judiciare pentru transpunerea in viaţă a politici partidului de respectare neabătută a principiului legalităţii socialste". Din referatele prezentate spicuim : „Din însemnările unui criminalist", susţinut de colonel in rezervă D Ciacanica ; „Necesitatea organizării ştiinţifice a muncii de prevenire“ ; „Ocrotirea minorilor prin mijloace de drept civil şi penal în lumina noii legislaţii" ; „Preocuparea organelor notariale pentru înfăptuirea politicii partidului in legătură cu sistematizarea teritorială şi administrarea fondului funciar" ; „Din istoria Tribunalului Ialomiţa". (Mihai Vişoiu). SATU MARE • In cadrul schimburilor culturale prieteneşti dintre regiunea Zakarpatîe (U.R.S.S.) şi judeţul Satu Mare, pe scenele teatrelor din Satu Mare şi Cărei şi la căminul cultural de Medieşu Aurit au avut loc spectacole muzicalartistice susţinute de Capela corală bărbătească a Universităţii din Ujgorod, ansamblul vocalinstrumental „Culorile transkarpatiei" şi orchestra de muzică populară din raionul Tiacevo. • „Cred in cuvinte" — este genericul noului recital de poezie in limba maghiară susţinut in sala studio a Teatrului de Nord de talentatul artist amator Csirák Csaba, asistent farmacist. In repertoriul recitalului se află versuri din creaţia unor cunoscuţi poeţi maghiari din ţara noastră, ca József Attila, Sütő András, Kanyadi Sándor, Kosztolányi Dezső şi alţii (Octav Grumeza). MUREŞ • In organizarea Consiliului orăşenesc de educaţie politică şi cultură socialistă din Tirnăveni, în colaborare cu Consiliul judeţean Mureş al sindicatelor, la clubul combinatului chmic din localitate se desfăşoară — sub genericul „Cetatea chimiei" — acţiunea intitulată „Sâptâmina teatrului muncitoresc“. Participă cele mai bune formaţii de teatru de amatori din judeţ. Cu prilejul aniversării a două decenii de la înfiinţarea Institutului de învăţămînt superior din Tîrgu Mureş, la sediul acestui lăcaş de cultură a avut loc recent o sesiune de comunicări ştiinţifice. Cele 78 de comunicări susţinute, în 4 secţiuni, au relevat — ca şi expoziţia inaugurată cu acest prilej — rezultatele obţinute de cadrele didactice şi studenţii institutului in activitatea de integrare a invăţămintului cu cercetarea şi producţia. (Gheorghe Giurgiu). DOLJ • Au început manifestările incluse în cadrul Festivalului „Craiova muzicală", ediţia a 9-a, care reuneşte formaţii artistice profesioniste din localitate şi din alte oraşe ale ţării, solişti de peste hotare, în deschiderea festivalului, orchestra simfonică a Filarmonicii „Oltenia" din Craiova a prezentat un concert dirijat de Paul Popescu, avîndu-l ca solist pe pianistul Valentin Gheorghiu. Timp de o săptămină, iubitori muzicii vor asista la o suită de spectacole ce vor fi susţinute de cvartetul de coarde „Voces“, al Filarmonici „Moldova" din Iaşi, cvartetul vocal al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti, cvintetul de suflători „Concordia" al Orchestrei simfonice a Radioteleviziuni Române, corul şi orchestra de cameră ale Filarmonici „Oltenia" şi numeroase recitaluri oferite de solişti. (Nicolae Petolescu). PAGINA 3 SPORT Competiţii, rezultate, clasamente FOTBAL. UNIVERSITATEA CRAIOVA. LIDER AL CLASAMENTULUI GENERAL LA ÎNCHEIEREA TURULUI. In ultima etapă din turul campionatului diviziei A, Universitatea Craiova a întrecut pe Dinamo cu 2—0 (2—0), avind in prezent mai mult cu trei puncte decit contracandidata sa din Bucureşti (in „clasamentul adevărului“, avantajul craiovenilor fata de dinamovişti este mai substanţial — ei au un plus de cinci puncte). Alte rezultate : F.C.M. Braşov — F.C. OH 2—1 ; S.C. Bacău — F.C. Argeş 4—0 ; „U“ — Progresul 2—0 ; Sportul studenţesc — Chimia 0—1 ; Politehnica Iaşi — Corvinul 2—0 ; Steaua — F.C.M. Galaţi 4—1 ; Politehnica Timişoara — A.S.A. 3—1. In clasament : Univ. Craiova — 25, Dinamo — 22, F.C.M. Braşov — 21, F.C. Argeş — 19, „U“, S.C. Bacău şi Chimia — cite 18 ş.a.m.d. RUGBI. DERBIUL CAMPIONATULUI, DINAMO — STEAUA, SCOR 13—9 (3—3) s-a soldat cu o nouă evidenţiere a măiestriei transformerului Constantin şi cu... patru eliminări ! In clasament. Dinamo şi Steaua de in in prezent acelaşi număr de puncte — 31. LUPTE GRECO-ROMANE. CEI ZECE CAMPIONI NAŢIONALI, desemnat prin turneul final de la Piteşti, sunt, în ordinea categoriilor : C. Alexandru (Steaua), N. Gingă (Dinamo), M. Boţilă (Dacia Piteşti), I. Păun (Dinamo), St. Rusu (Mobila Rădăuţi), Gh. Ciobotaru (Dinamo), L Draica (Farul), P. Dicu (Dinamo), V. Andrei (Progresul Bucureşti) şi V. Dolipschi (Dinamo). TENIS DE MASA. CAMPIONI NAŢIONALI PE 1980, după turneul de la Arad: Eva Ferenczi (C.S. Arad) şi Simion Crişan (C.S.M. Cluj-Napoca). La dublu mixt : Ferenczi — Crişan. GIMNASTICA. „Cupa Kunichi" — Nagoya (Japonia) a fost cîștigată, la feminin, de Liu Ciu Ting (R. P. Chineză) — 37,90 p, pe locul secund clasindu-se Dumitrita Turner — 37,55 p. Pe aparate, un mare succes al Ecaterinei Szabó, campioană absolută europeană de junioare — 1980, care a cucerit medalia de aur la blină. Celelalte trei titluri au fost cîștigate de gimnaste din R. P. Chineză.