Scînteia, decembrie 1980 (Anul 49, nr. 11907-11932)

1980-12-02 / nr. 11907

SCINTEIA — marţi 2 decembrie 1980 TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Gaboneze (Urmr.ra­d.î n pag. I) Inminind scrisorile de acreditare, ambasadorul JACQUES MOMBO a transmis preşedintelui Nicolae Ceauşescu, din partea preşedintelui Republicii Gaboneze, secretar ge­neral al Partidului Democratic Ga­bonez, El Hadj Omar Bongo, precum şi a poporului gabonez, un mesaj de prietenie şi calde urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate poporului româm In cuvîntarea prezentată de amba­sador cu acest prilej sint evocate bunele relaţii dintre România şi Gabon, care s-au extins şi intărit continuu în ultimii ani,­in spiritul hotărîrilor şi orientărilor stabilite cu ocazia dialogului româno-gabonez la nivel înalt, şi se arată că preşedin­tele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Bongo au „deosebitul merit de a fi consolidat şi mai mult aceste ex­celente raporturi prin înţelegerile convenite, la îndeplinirea cărora mă voi strădui să contribui, in timpul şederii mele in frumoasa dumnea­voastră tară“. In cuvîntare se dă expresie voinţei Republicii Gaboneze de a dezvolta şi adinei tot mai mult conlucrarea strînsă cu România, atît pe plan bilateral, cit si in sfera vieţii internaţionale, in folosul şi spre binele ambelor ţări si ponoare, al cauzei păcii, cooperării şi Înţelegerii intre naţiuni. Primind scrisorile de acreditare, preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a mulţumit pentru mesajul transmis şi sentimentele exprimate şi a rugat să se adreseze din partea sa şi a poporului român un salut priete­nesc şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire personală pre­şedintelui El Hadj Omar Bongo, de bunăstare şi prosperitate poporului gabonez. Evidenţiindu-se activitatea creatoa­re desfăşurată de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, in cuvîntarea de răspuns a şefului sta­tului român a fost subliniat faptul că România militează cu consecven­ţă pentru o politică de pace, des­tindere şi independenţă naţională, pentru aşezarea raporturilor dintre state pe baza trainică a principiilor deplinei egalităţi în drepturi, res­pectării independenţei şi suveranită­ţii naţionale, neamestecului în trebu­rile interne şi avantajului reciproc, renunţării la forţă şi la ameninţa­rea cu forţa. „Actionind in acest spirit — se arată în cuvîntare — România acordă o atentie deosebită întăririi legăturilor sale cu târile africane, cu ţările in curs de dezvol­tare, cu cele nealiniate, sprijină efor­turile popoarelor de a fi stăpîna pe bogăţiile naţionale şi pe destinele lor". In continuare, relevindu-se relaţiile de strînsă prietenie şi colaborare existente intre România şi Gabon, în cuvîntare se spune : „îmi amintesc cu deosebită plăcere de vizita oficială pe care am efectuat-o in frumoasa dumneavoastră ţară, în aprilie 1979, de bunele rezultate ale convorbirilor avute cu preşedintele El Hadj Omar Bongo. Tratatul de prietenie şi cooperare, eveniment de importanţă istorică in relaţiile dintre România şi Gabon, precum şi cele­lalte documente bilaterale reprezintă o bază trainică pentru adîncirea şi diversificarea raporturilor româno­­gaboneze. îmi exprim convingerea că, prin eforturi comune, aceste înţele­geri vor fi traduse in practică, con­tribuind astfel la dezvoltarea colabo­rării reciproc avantajoase dintre ţă­rile noastre şi a conlucrării lor pe arena internaţională". Preşedintele Nicolae Ceauşescu l-a asigurat pe ambasadorul gabonez că in îndeplinirea misiunii încredinţate se va bucura de întregul sprijin al Consiliului de Stat, al guvernului ro­mân şi al său personal. După solemnitatea înmînării scriso­rilor de acreditare, preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a intretinut cordial cu ambasadorul Jacques Mombo. La solemnitate şi convorbire au participat Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, şi Silviu Curticea­­nu, secretar prezidenţial şi al Con­siliului de Stat. Vizita ministrului afacerilor externe al Republicii Democratice Somalia Luni a sosit in Capitală ministrul afacerilor externe al Republicii De­mocratice Somalia, Abdurahman Jama Barre, care, la invitaţia mi­nistrului afacerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, efectuează o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. La sosire, oaspetele a fost salutat de Ştefan Andrei, ministrul afaceri­lor externe, Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor externe, alte persoane oficiale. In aceeaşi zi au început, la Bucu­reşti, convorbirile intre miniştrii de externe ai României şi Somaliei. Au fost discutate probleme privind ex­tinderea şi aprofundarea colaborării româno-somaleze în diferite domenii, in folosul ambelor ţări si ponoare, al cauzei păcii şi înţelegerii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actua­le ale situaţiei mondiale şi în legă­tură cu conlucrarea dintre cele două ţări pe planul vieţii internaţionale, în interesul reciproc, al cauzei păcii, destinderii, independenţei naţionale, securităţii şi cooperării intre naţiuni. ★ în timpul dineului oferit luni de ministrul afacerilor externe, Ştefan Andrei, în onoarea ministrului afa­cerilor externe al Somaliei, Abdurah­man Jama Barre, s-a toastat în să­nătatea preşedintelui Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a preşedintelui Republicii Demo­cratice Somalia, Mohamed Siad Bar­re, pentru continua întărire şi adîn­­cire a legăturilor de prietenie româ­no-somaleze, pentru pace şi colabora­re internaţională. (Agerpres) ★ Plecarea delegaţiei Partidului Comunist din Mauritius Luni dimineaţa a părăsit Capitala delegaţia Partidului Comunist din Mauritius, condusă de Lectoral Chandramun, preşedintele partidului, care, la invitaţia Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegaţia a fost salutată de tovară­şul Virgil Cazacu, membru al Comi­tetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres) Sesiunea Academiei de ştiinţe medicale Oamenii de ştiinţă, cercetătorii, oamenii muncii din domeniul cerce­tării medicale, participanţi la cea de-a XI-a sesiune­ Ştiinţifică anuală al Academiei de­­ ştiinţe medicale din 28—29 noiembrie 1980, au adresat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, o telegramă in care se spune : Tematica sesiunii „Realizări ale cercetării medicale in ultimii cinci ani şi orientări de perspectivă" a constituit un prilej de analiză şi bilanţ al rezultatelor cercetărilor coordonate de Academia de ştiinţe medicale, precum şi o evaluare pro­fundă a modului in care au fost transpuse în practică hotăririle şi documentele de parti­d şi de stat, indicaţiile preţioase şi clarvăzătoare pe care in multe ocazii le-au­ dat în vederea Îmbunătăţirii activităţii de cercetare şi de ocrotire a sănătăţii. Ca oameni de ştiinţă, apreciem in cel mai inait grad spiritul ştiinţific de care ati dat dovadă in toate îm­prejurările, atit în analizarea intr-o concepţie realistă a realizărilor obţi­nute, cit şi în stabilirea celor mai corespunzătoare direcţii de urmat, în vederea asigurării uriaşei dezvol­tări viitoare a societăţii noastre multilateral dezvoltate. vremea Timpul probabil ,pentru zilele de 3, 4 şi 5 decembrie. In ţară : Vreme In ge­neral umedă. Cerul va fi mai mult a­coperit mai ales în regiunile din sudul ţârii. Vor cădea precipitaţii temporare mai ales sub formă de lapoviţă şi nin­soare, exceptînd sud-estul ţârii, unde vor fi mai ales sub formă de ploaie. Vînt moderat, cu intensificări in zona (Urmare din pag. I) verile au fost cu circa 40 000 tone mai mari decit sarcina de plan. Condu­cerea partidului a trasat sarcina de a se înlocui în mare măsură oţelurile aliate cu oţeluri carbon de calitate, avind proprietăţi asemănătoare. Dar, surprinzător, atit constructori de maşini, cit şi metalurgist» au con­tinuat să solcite mari cantităţi de oteluri aliate. Important este să se acţioneze mai ferm, incepind cu in­dustria metalurgică, pentru realizarea unor mărci de otel carbon şi de oţel m­oroaliat, elaborate mai îngrijit, tra­tate sub vid şi termic, şi continuind cu industria construcţiilor de maşini, unde, prin tratamente termice adec­vate, oţelurile carbon şi cu grad mai redus de aliere pot înlocui oţelurile aliate, asigurînd aceleaşi condiţii de calitate, durabilitate şi fiabilitate. Noi producem foarte puţin oţel carbon sub vid, în vreme ce in ţările cu in­dustrie siderurgică dezvoltată ponde­rea oţelurilor tratate in vid este mult mai ridicată. — Ce măsuri aţi luat pentru a curma tendinţa de a formula cereri exagerate la unele materiale? — Bunăoară. In cadrul acţiunii de tipizare, am stabilit ca o comisie formată din specialişti să avizeze fiecare proiect de execuţie a utilaje­lor care conţin oţeluri aliate. Ca atare, consumatorii nu mai pot cere nici o cantitate de oţel aliat de la producător dacă nu au viza comi­siei. In mod similar, procedăm şi in cazul altor materiale scumpe sau deficitare care trebuie înlocuite cu altele mai ieftine, de care putem dis­pune. Concomitent, şi în anul viitor vom aplica măsura de a nu acorda suplimentar nici un gram de materie primă acelor unităţi care nu se înca­drează în normele de consum. Tot­odată, sunt produse la care nu vom admite depăşirea planului decit dacă producţia suplimentară se realizează din materii prime şi materiale eco­nomisite. — Atunci cum explicaţi faptul că, In pofida acestei intransigente In aprobarea resurselor materiale, o serie de întreprinderi depăşesc con­sumurile normate? — Dacă veţi face o analiză în în­treprinderile la care vă referiţi, veţi observa că ele consumă mai mult, peste normele stabilite, fără a realiza insă integral sarcinile de producţie, produsele planificate. Aceasta în­seamnă că, utilizînd mai multe ma­terii prime şi materiale decit le-au­­ fost calculate ca necesare pentru fa­bricarea fiecărui produs, ele au con­sumat mai repede resursele materia­le alocate și nu mai au cu ce să-și realizeze o parte din cantitatea de produse prevăzută. Desigur, în cadrul controalelor efectuate în timpul anu­lui în întreprinderi, organele noastre de specialitate au fost exigente, sanc­ţioned pe cei răspunzători de depă­şirea consumurilor materiale planifi­cata Se desprinde însă cu claritate cerinţa ca preocuparea pentru econo­misire să devină un obiectiv central al colectivelor de oameni ai muncii, prin afirmarea puternică a spiritului creator, gospodăresc al muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor din producţie. In mod sigur, se va pune astfel stop risipei, consumurilor materiale exa­gerate. De asemenea, credem că un rol mai activ trebuie să-l îndepli­nească compartimentele de aprovizio­nare din întreprinderi. Acestea nu trebuie doar să consemneze solicită­rile de materiale ale secţiilor şi să se zbată apoi pentru procurarea lor, ci să controleze efectiv modul in care se utilizează materialele, determinind sectoarele de concepţie şi de pro­ducţie să aplice întocmai programele de măsuri de reducere a consumuri­lor pe care şi le-au propus. — Prin prisma sarcinilor de plan pe anul 1981, de ce consideraţi că acum se pune cu acuitate mai mare ca ori­cind cerinţa reducerii substanţiale a consumurilor materiale? — Trebuie să o spun deschis, și de altfel știm cu toti, că dispunem de resurse materiale limitate și, de aceea, trebuie să facem din reduce­rea consumurilor o problemă centra­lă, de interes vital pentru dezvol­tarea țării Economia românească este alimentată cu foarte multe ma­terii prime din import, ale căror pre­turi au crescut vertiginos si pentru a le procura dăm bani grei din veni­tul nostru national. In lume, în con­diţiile crizei mondiale energetice si de materii prime, nimeni, nici chiar ţările cu un potenţial economic foar­te dezvoltat, nu își mai permite risi­pa­ consumurile mari de resurse mate­riale. Dimpotrivă, produsele cu per­formante tehnico-functionale ridicate sînt concepute si fabricate avindu-se in vedere criteriul minimizării con­sumurilor materiale. Sub acest as­pect, la o serie de produse fabricate in tară, comparaţia pe care o facem cu consumurile realizate în alte ţâri este, din păcate, in defavoarea noas­tră. De pildă, podul rulant de 50 de tone forţă are la noi o greutate mai mare decit cele fabricate in alte ţări, în principal din cauză că meca­nismul de transportare a sarcinii, care la noi cântăreşte 18 tone, este înlocuit cu un electropalan mult mai uşor — maximum 3 tone , la auto­buzul de mare capacitate, fabricat în ţară, pentru fiecare tonă de sarcină utilă, este cu circa 20 la sută mai greu decit un autobuz similar execu­tat în R.F.G., acesta din urmă avind şi un confort superior. Şi, în fine, un alt exemplu, în Instalaţiile de fabri­care a amoniacului tip Sybetra, care funcţionează la combinatele de În­grăşăminte chimice de la Craiova şi Turnu Măgurele, se consumă cu 110 kg combustibil convenţional pe tona de amoniac mai mult decit la ace­laşi tip de instalaţie din Franţa. Or, pentru a ajunge la asemenea consumuri reduse este necesar să se facă eforturi stăruitoare pe planul concepţiei constructive a produselor respective, al tehnologiilor de fabri­caţie, al organizării interne a pro­ducţiei. — încă un subiect pe care dorim să-l abordăm in continuare : ce loc ocupă acţiunea de valorificare a ma­terialelor refolosibile in ansamblul pregătirilor pentru producţia vi­itoare ? — In anul 1981, materialele recu­perate vor trebui să asigure resur­sele necesare pentru 47.5 la sută din producţia de oţel. 29,7 la sută din consumul intern de oţeluri aliate. 50 la sută din resursele interne de cu­pru. 33—39 la sută din consumul in­tern de plumb şi zinc. 51 la sută din fonta destinată turnătoriilor. 12 la sută din consumul intern de uleiuri minerale. 26,8 la sută din materiile prime pentru producţia de hirtii-car­­toane. — Şi ce garanţii există că sarcinile stabilite se vor îndeplini riguros ? — Prin balanţele materiale ale anului 1981 s-a prevăzut ca o parte din resursele materiale determinate ca necesare pentru fiecare întreprin­dere să fie asigurate din materiale refolosibile, rezultate din procesul propriu de producţie sau aprovizio­nate din alte surse. De aceea, dacă nu vor valorifica materialele refolo­sibile prevăzute, intreprinder­e nu vor dispune integral de resurse pen­tru a-și realiza planul de producţie. Bunăoară, am stabilit ca materialele metalice refolosibile ca atare (capete, bucăţ, resturi de tablă şi profile), care prisosesc întreprinderilor unde aceste materiale rezultă, să fie pre­­luate in bazele noastre judeţene si redistribuite pe plan local sau între judeţe in conformitate cu prevede­rile din balanţele materiale. — Din perspectiva problemelor abordate in discuţia noastră, cum putem caracteriza stadiul pregătirii producţiei anului viitor ? — In general, reţinem că există unele întirzieri care ne obligă să adoptăm măsuri operative pentru contractarea desfacerii producţiei si, pe această bază, a aprovizionării tehnico-materiale. Cu măsurile ce se vor lua în următoarele două săptă­­mini sunt create condiţii pentru des­făşurarea corespunzătoare a activită­ţii productive in semestrul I 1981. Urmează ca in etapa imediat urmă­toare, pînă la sfîrşitul acestui an, să creăm toate condiţiile pentru asigu­rarea bazei materiale a producţiei pe anul viitor. In privinţa sarcinilor ce revin ministerului nostru, vom ac­ţiona ferm pentru accelerarea proce­­sului de încheiere a contractelor eco­nomice în etapele amintite. In ace­laşi timp, suntem­ preocupaţi de asi­gurarea stocurilor normate de mate­riale, la sfîrşitul acestui an, astfel ca întreprinderile să realizeze un bun demarat al producţiei încă din pri­mele zile ale lunii Ianuarie. Obiec­tivul nostru central pe care 11 vom urmări cu exigentă in tot cursul anului 1981 va fi reducerea per­manentă a cheltuielilor materia­le, încadrarea strictă în normele de consum în toate unităţile noastre Anu­l 1981 va trebui să însemne si pentru ministerul nostru un an de ridicare la cote calitativ supe-'oure a întregului proces de aprovizionare tehnico-materială, în sensul unei an­corări mai ferme în viata economică din intreprinderi, depistării si preve­nirii la vreme a oricăror fenomene de risipă, întronării unui riguros spirit de economisire a materiilor prime, materialelor si energiei. Corneliu CÂRLAN CHURILE SALE SI ENERGETICE 9 de munte unde zăpada va fi viscolită. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 5 şi plus 5 grade, izolat mai coborîte în depresiuni, iar maxi­mele între minus 4 şi plus 6 grade. Izolat condiţii de polei. In Bucureşti : Vreme în general umedă. Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipi­taţii temporare mai ales sub formă de ploaie, vînt moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero şi plus 2 grade, iar maximele între 4 şi 7 grade. (Struţu Margareta, meteorolog de serviciu). ALBA IULIA Sesiune ştiinţifică consacrată zilei de 1 Decembrie La casa de cultură a sindicatelor din municipiul Alba Iulia au început ieri, 1 decembrie, lucrările sesiunii ştiinţifice „Continuitate, unitate. Inde­pendenţă în Istoria poporului ro­mân", consacrată aniversării a 62 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, memorabil act istoric con­semnat la Alba Iulia prin voinţa în­tregii naţiuni. La deschiderea lucră­rilor sesiunii a participat tovarăşul Nicolae Hurbean, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Alba. In plenul sesiunii au prezentat co­municări acad. Stefan Pascu — „Lo­cul şi importanta actului de la 1 De­cembrie 1918 în istoria poporului ro­mân" ; prof. univ. dr. Hadrian Dai­­coviciu — „Statul dac in politica Im­periului roman" ; dr. Gheorghe An­­ghel, directorul muzeului Unirii din Alba Iulia — „Rezultate importante ale săpăturilor arheolo-­i­n executate de colectivi Muzeului Unirii in anul 1980“. (Ștefan Dinică). ­­V PROGRAMUL 1­9.00 Teleşcoală 10.00 Jucindu-ne, învăţăm! 10.15 Film serial: „Cazul Michael Mul­len" 11.25 Do­sarele istoriei (reluare). Trium­­­ful raţiunii Împotriva violenţei 11.55 Telex 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală. Album Istoric. „Auzi­ta-ţi de-un Mihai 7“ 16.30 Curs de limba engleză 16.50 Din ţările socialiste 17.15 Almanah pionieresc 17.40 Clubul tineretului 18.20 Idei contemporane 18.50 1001 de seri 19.00 Telejurnal 19.30 Actualitatea economică 20.00 Interferenţe lirice 20.20 Anunţuri şi muzică 20.30 Seară de teatru: „Of, ce lume" de A.P. Cehov. Producţie a televiziu­nii sovietice 22.05 Telejurnal PROGRAMUL 2 19.00 Telejurnal 19.30 Concert omagial Dinu Lipatti In pauză: Buletin rutier 20.55 Viaţa economică 21.20 Luminile operei 22.05 Telejurnal Cronica zilei Cu prilejul Zilei nationale a Re­publicii Democrate Populare Laos, ministrul afacerilor externe al Re­publicii Socialiste România, Stefan Andrei, a trimis o telegramă de fe­licitare ministrului de externe al R.D.P. Laos, Phonie Sipraseuth. De asemenea, au adresat telegra­me de felicitare unele institute cen­trale şi organizaţii de masă şi ob­şteşti, instituţiilor şi organizaţiilor similare din R.D.P. Laos. ★ Cu prilejul sărbătoririi Zilei na­ţionale a Republicii Islamice Mauri­tania, luni, ambasadorul acestei ţâri la Bucureşti, Mohameden Ould Ah­­medou Salem, a oferit o recepţie. Au participat tovarăşii Maxim Berghianu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Indus­triei Alimentare. Gheorghe Dolgu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne. Vintilă Rotaru, adjunct al ministrului agriculturii şi Industriei alimentare, reprezentanţi ai altor ministere şi institute centrale. Au luat parte şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noas­tră, alţi membri ai corpului diplo­matic. Duminică, la Casa de cultură din Tîrgu Secuiesc, judeţul Covasna, a avut loc o adunare festivă prilejuită de aniversarea a 300 de ani de la în­fiinţarea Liceului industrial nr. 3 din localitate. Participanţi au primit cu deosebită satisfacţie Mesajul adresat cu acest prilej de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, care a fost citit de tovarăşul Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele consiliului popu­lar judeţean. La adunare au participat reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai Ministerului Educaţiei şi Invăţămintului, cadre didactice, ingi­neri şi maiştri, foşti şi actuali elevi ai liceului, un numeros public. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, participanti la adunare au a­­dresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, in care se arată, printre altele : „Pen­tru noi toţi, cadre didactice, maiştri, părinţi şi elevi, participanţi la acest moment sărbătoresc, este un minunat prilej de a ne exprima încă o dată, în numele tuturor slujitorilor şcolii, profundul ataşament şi adeziunea de­plină faţă de politica înţeleaptă, şti­inţifică şi clarvăzătoare a partidului şi statului nostru de dezvoltare ar­monioasă şi multilaterală a tuturor judeţelor patriei, întreaga noastră recunoştinţă şi mulţumire pentru gri­ja permanentă şi părintească pe care dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, o purtaţi împlinirii, realizării personalităţii umane, formării şi educării tinerei generaţii — viitorul de aur al naţiu­nii noastre socialiste". ★ La cinematograful „Scala" din Ca­pitală a avut loc, luni seara, pre­miera filmului artistic românesc „Vâ­nătoarea de vulpi", in regia lui Mir­­cea Daneliuc. Scenariul noului film este semnat de Dinu Sararu şi Mircea Daneliuc. Producţie a Casei de filme numărul cinci, „Vinătoarea de vulpi" este o adaptare cinematografică a romanului „Nişte ţărani" de Dinu Să­rari, la reuşita artistică a acesteia aducindu-şi contribuţia actorii Mitică Popescu, Mircea Diaconu, Valeria Se­­ciu, Zaharia Volbea, Aristide Teică, Gheorghe Cozorici, Andrei Codarcea, Bob Călinescu, precum şi cunoscuta solistă de muzică populară Sofia Vi­­coveanca. ★ S-a încheiat cea de-a IV-a ediţie a concursului „Făclia tipografilor“. Manifestarea, organizată de către Comitetul Uniunii sindicatelor din presă, poligrafia şi edituri în cinstea „Zilei tipografilor", a reunit peste 900 de artişti amatori, membri ai unor formate artistice de cele mai diverse genuri din unităţile industriei pol­­grafice. Trofeul „Făclia tipografilor" a re­venit comitetului sindicatului de la întreprinderea poligrafică „Crişana" din Oradea, pe locurile II şi III cla­­sîndu-se comitetele sindicatelor de la Combinatul poligrafic „Casa Scânteii", întreprinderea poligrafică Galaţi şi întreprinderea poligrafică Braşov. Luni după-amiază, formaţiile lau­reate au prezentat, în sala teatrului „Rapsodia Română" din Capitală, un spectacol. (Agerpres) ★ Ziua naţională a Republicii Democrate Populare Laos Tovarăşului KAYSONE PHOMVIHANE Secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, Prim-ministru al Republicii Democrate Populare Laos Tovarăşului SUFANUVONG Preşedintele Republicii Democrate Populare Laos, Preşedintele Adunării Populare Supreme a Republicii Democrate Populare Laos Cu ocazia celei de-a 5-a aniversări a proclamării Re­publicii Democrate Populare Laos, în numele Partidului Comunist Român, Mari Adunări Naţionale şi Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român şi al nostru personal, vă adresăm dumneavoastră. Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, Adunării Populare Supre­me şi Guvernului Republici Democrate Populare Laos, poporului laoţian frate sincere felicitări. Proclamarea Republicii Democrate Populare Laos — eve­niment de mare însemnătate în istoria ţării — a încununat victoria dobîndită de poporul laoţian in luptele grele şi pline de sacrificii duse împotriva dominaţiei imperialiste şi a reacţiuni interne, creînd, totodată, premisele făuririi unui Laos paşnic şi independent, edificării societăţii noi socialiste. Poporul român, animat de sentimente de solidaritate VIENTIANE internaţională, a acordat, de la Început. Întregul său spri­jin luptei drepte a poporului laoţian pentru eliberare na­ţională şi socială, a salutat victoria sa de acum cinci ani şi se bucură de succesele pe care le obţine, sub conducerea Partidului Popular Revoluţionar, in edificarea unui haos nou, independent şi prosper. Suntem­ convinşi că, acţionînd In spiritul Înţelegerilor convenite la nivel înalt, relaţiile de prietenie şi colaborare dintre partidele şi ţările noastre se vor dezvolta continuu, spre binele celor două popoare, in interesul cauzei gene­rale a socialismului, independenţei şi libertăţii popoare­lor, a păcii şi înţelegerii internaţionale. Cu acest prilej festiv vă adresăm dumneavoastră şi po­porului laoţian prieten cele mai bune urări de noi succese in edificarea socialismului în Republica Democrată Popu­lară Laos. La 2 decembrie se Împlinesc 5 ani de la abolirea monarhiei şi procla­marea Republcii Democrate Popu­lare Laos, eveniment care, incunu­­nind lupta până de sacrificii, des­făşurată timp de decenii de poporul din această ţară împotriva inter­venţiei militare imperialiste şi reacţiuni interne, a deschis calea dezvoltări independente şi demo­cratice, a făuririi unei vieţi noi pentru masele populare. Moştenind o situaţie deosebit de grea, ca urmare a îndelungatei do­minate străine şi distrugerilor pro­vocate de război, poporul laoţian a trecut, din primele zile ale noii sale etape istorice, la transpunerea in viaţă a programului iniţiat de Parti­dul Revoluţionar Popular privind refacerea ţării şi făurirea unei orlnduiri lipsite de exploatare, În­temeiată pe dreptate socială. Au fost create, înainte de toate, orga­nele puterii populare la oraşe şi la sate, proces care a stimulat puter­nic Iniţiativa şi a mobilizat energia creatoare a oamenilor muncii, dor­nici să depăşească sărăcia in care au vieţuit din generaţie in genera­ţie şi să-şi consacre eforturile pro­gresului ţării. Acţiuni susţinute­ au fost întreprinse in domeniul agri­culturii, prin defrişarea unor zone ale junglei şi desecări, suprafaţa cultivabilă crescînd cu peste 50 000 hectare. Extinderea zonelor agrico­le­­ şi sporirea de circa trei ori a , suprafeţelor irigate, precum si,coo­perativizarea agriculturii au asigu­rat dublarea terenurilor cultivate cu orez si creşterea notabilă a pro­ducţiei in acest domeniu, care stă la baza hranei populaţiei. Importante mutaţii s-au produs şi în domeniul industriei, prin re­facerea şi dezvoltarea celor circa 500 de mici întreprinderi, in vede­rea creării premiselor pentru extin­derea forţelor de producţie şi va­lorificarea marilor bogăţii naturale, incepind cu rezervele forestiere şi terminînd cu minereul de fier. In domeniul energetic, paralel cu con­struirea mai multor centrale mici, au intrat in funcţiune noi capacităţi la hidrocentrala de la Namngun şi se depistează posibilităţile de creş­tere în continuare a producţiei de energie electrică. Potrivit prevede­rilor programului trienal de dezvol­tare, ce se încheie anul acesta, re­zultate pozitive au fost obţinute in dezvoltarea căilor şi mijloacelor de transport, care in condiţiile Lao­­sului au o deosebită importanţă economică. Construirea celor circa 40 de poduri noi, refacerea şi mo­dernizarea a peste 1800 de km de şosele, încheierea lucrărilor ce se desfăşoară pentru crearea sistemu­lui complex de transporturi fluvia­le pe cea mai mare apă curgătoare a ţării, Mekong, vor da un nou im­puls dezvoltării industriei şi agri­culturii. S-au obţinut, de asemenea, suc­cese în dezvoltarea învăţămîntului, în reţeaua de şcoli de toate­ grade­le, create in aceşti ani, fiind cu­prinşi cel mai mare număr de copii şi tineri din istoria ţării. Nutrind sentimente de profundă solidaritate faţă de toate popoarele care luptă pentru libertate. Româ­nia socialistă a fost permanent ală­turi de cauza dreaptă a pepotului laoţian, acordindu-i sprijin in va­riate forme, in vederea Înlăturării dominaţiei străine şi a forţelor re­trograde interne, şi a salutat cu bucurie izbinda revoluţiei in Laos. In noile condiţii, cînd Laosul s-a angajat pe calea dezvoltării libere şi independente, relaţiile dintre cele două ţări au dobindit un con­ţinut superior, extinzîndu-se conlu­crarea atît pe plan bilateral, în do­meniile politic, economic, tehnico­­ştiinţific şi cultural, potrivit cerin­ţelor făuririi noii orînduiri, cit şi pe plan Internaţional, în lupta pen­tru democratizarea raporturilor din­tre state şi consolidarea păcii. Momente deosebit de importante In evoluţia raporturilor româno­­laoţiene le-au constituit convorbiri­le la nivel înalt, de la Bucureşti şi Vientiane, prilejuite de vizita efectuată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele republicii, în Laos, şi de vizita întreprinsă, anterior, in ţara noastră de tovarăşul Kaysone Phomvihane, secretar general al C.C. al Partidului Popular Revolu­ţionar Laoţian, prim-ministru — convorbiri încheiate cu înţelegeri privind impulsionarea conlucrării dintre cele două partide, ţări şi po­poare, în interesul reciproc, al cau­zei generale a progresului şi păcii. Urmărind cu viu interes înfăp­tuirile poporului prieten laoţian in refacerea şi dezvoltarea ţării pe ca­lea progresului economic şi social, poporul român îi adresează calde felicitări, precum şi urarea ca efor­turile sale constructive să se ma­terializeze în noi succese. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general „ ,c wcpnPT al Partidului Comunist Român, V CRUC ! Preşedintele Prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România Republicii Socialiste România NICOLAE GIOSAN Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România DE LA ADAS La tragerea de amortizare a asigu­rărilor de viaţă pentru luna noiem­brie 1980 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. U.J.Q. 5. U.U.W. 2. Z.J.M. 6. P.T.M. 3. H.E.H. 1. R.B.R. 4. P.DJ. 8. L.S.F. Toţi asiguraţi cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combi­nate de litere înscrise in poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabili dreptu­rile cuvenite. Pentru a participa şi la următoa­rele trageri lunare de amortizare este necesar ca asigurata să achite primele de asigurare la termenele stabilite. Invitaţie la Borsec Aşezare pitorească în inima munţilor, la o altitudine de 900 metri, staţiunea Borsec oferă con­diţii dintre cele mai bune pentru petrecerea concediului de odihnă sau pentru cură balneară. Aerul pur, puternic ozonat, apele mine­rale dătătoare de sănătate, instala­ţiile moderne de tratament fac ca, de la an la an, această staţiune să fie tot mai solicitată de turişti. Aici pot fi tratate cu bune re­zultate afecţiuni ale aparatului car­diovascular, endocrine, ale tubului digestiv, hepato-biliare. Pentru cei ce suferă de nevroză astenică şi insomnii, staţiunea Borsec este ideală. Atit pentru cei veniţi la odihnă, cit şi pentru curanţi, gaz­dele din staţiune oferă un bogat program de divertisment Căi de acces : cale ferată — gara Topliţa, şi, in continuare, cu auto­buzul. Orb­ind, se pot obţine bilete şi informaţii suplimentare la agenţiile şi filialele Oficiilor judeţene de tu­rism, precum şi la cele ale LT.H.R. Bucureşti. IALOMIŢA • Cu ocazia inaugurării sediului organelor jurisdicţionale din Ialomiţa a avut loc simbăta, în municipiul Slobozia, în organizarea Asocia­ţiei juriştlor, simpozionul cu tema : „Preocuparea organelor judiciare pentru transpunerea in viaţă a politici partidului de respectare neabătută a princi­piului legalităţii socialste". Din referatele prezentate spicuim : „Din însemnările unui crimina­list", susţinut de colonel in re­zervă D Ciacanica ; „Necesita­tea organizării ştiinţifice a mun­cii de prevenire“ ; „Ocrotirea minorilor prin mijloace de drept civil şi penal în lumina noii le­gislaţii" ; „Preocuparea organe­lor notariale pentru înfăptuirea politicii partidului in legătură cu sistematizarea teritorială şi administrarea fondului funciar" ; „Din istoria Tribunalului Ialomi­ţa". (Mihai Vişoiu). SATU MARE • In cadrul schimburilor culturale priete­neşti dintre regiunea Zakarpa­­tîe (U.R.S.S.) şi judeţul Satu Mare, pe scenele teatrelor din Satu Mare şi Cărei şi la cămi­nul cultural d­e Medieşu Aurit au avut loc spectacole muzical­­artistice susţinute de Capela corală bărbătească a Universită­ţii din Ujgorod, ansamblul vocal­­instrumental „Culorile trans­­karpatiei" şi orchestra de mu­zică populară din raionul Tia­­cevo. • „Cred in cuvinte" — este genericul noului recital de poezie in limba maghiară sus­ţinut in sala studio a Teatru­lui de Nord de talentatul artist amator Csirák Csaba, asistent farmacist. In repertoriul recita­lului se află versuri din creaţia unor cunoscuţi poeţi maghiari din ţara noastră, ca József Atti­la, Sütő András, Kanyadi Sán­dor, Kosztolányi Dezső şi alţii (Octav Grumeza). MUREŞ • In organizarea Con­siliului orăşenesc de educaţie politică şi cultură socialistă din Tirnăveni, în colaborare cu Con­siliul judeţean Mureş al sindi­catelor, la clubul combinatului ch­mic din localitate se desfă­şoară — sub genericul „Cetatea chimiei" — acţiunea intitulată „Sâptâmina teatrului muncito­resc“. Participă cele mai bune formaţii de teatru de amatori din judeţ.­­ Cu prilejul aniver­sării a două decenii de la în­fiinţarea Institutului de învăţă­­mînt superior din Tîrgu Mureş, la sediul acestui lăcaş de cul­tură a avut loc recent o sesiune de comunicări ştiinţifice. Cele 78 de comunicări susţinute, în 4 secţiuni, au relevat — ca şi ex­poziţia inaugurată cu acest pri­lej — rezultatele obţinute de cadrele didactice şi studenţii institutului in activitatea de in­tegrare a invăţămintului cu cercetarea şi producţia. (Gheor­ghe Giurgiu). DOLJ • Au început manifes­tările incluse în cadrul Festiva­lului „Craiova muzicală", ediţia a 9-a, care reuneşte formaţii artistice profesioniste din loca­litate şi din alte oraşe ale ţării, solişti de peste hotare, în des­chiderea festivalului, orchestra simfonică a Filarmonicii „Olte­nia" din Craiova a prezentat un concert dirijat de Paul Popescu, avîndu-l ca solist pe pianistul Valentin Gheorghiu. Timp de o săptămină, iubitori muzicii vor asista la o suită de spectacole ce vor fi susţinute de cvartetul de coarde „Voces“, al Filarmo­nici „Moldova" din Iaşi, cvar­tetul vocal al Filarmonicii „George Enescu“ din Bucureşti, cvintetul de suflători „Concor­dia" al Orchestrei simfonice a Radioteleviziuni Române, corul şi orchestra de cameră ale Fi­larmonici „Oltenia" şi nume­roase recitaluri oferite de solişti. (Nicolae Petolescu). PAGINA 3 SPORT Competiţii, rezultate, clasamente FOTBAL. UNIVERSITATEA CRA­IOVA. LIDER AL CLASAMENTU­LUI GENERAL LA ÎNCHEIEREA TURULUI. In ultima etapă din turul campionatului diviziei A, Universi­tatea Craiova a întrecut pe Dinamo cu 2—0 (2—0), avind in prezent mai mult cu trei puncte decit contracan­didata sa din Bucureşti (in „clasa­mentul adevărului“, avantajul craio­­venilor fata de dinamovişti este mai substanţial — ei au un plus de cinci puncte). Alte rezultate : F.C.M. Bra­şov — F.C. OH 2—1 ; S.C. Bacău — F.C. Argeş 4—0 ; „U“ — Progresul 2—0 ; Sportul studenţesc — Chimia 0—1 ; Politehnica Iaşi — Corvinul 2—0 ; Steaua — F.C.M. Galaţi 4—1 ; Politehnica Timişoara — A.S.A. 3—1. In clasament : Univ. Craiova — 25, Dinamo — 22, F.C.M. Braşov — 21, F.C. Argeş — 19, „U“, S.C. Bacău şi Chimia — cite 18 ş.a.m.d. RUGBI. DERBIUL CAMPIONA­TULUI, DINAMO — STEAUA, SCOR 13—9 (3—3) s-a soldat cu o nouă evidenţiere a măiestriei trans­formerului Constantin şi cu... patru eliminări ! In clasament. Dinamo şi Steaua de in in prezent acelaşi nu­măr de puncte — 31. LUPTE GRECO-ROMANE. CEI ZECE CAMPIONI NAŢIONALI, de­semnat prin turneul final de la Pi­teşti, sunt, în ordinea categoriilor : C. Alexandru (Steaua), N. Gingă (Dinamo), M. Boţilă (Dacia Piteşti), I. Păun (Dinamo), St. Rusu (Mobila Rădăuţi), Gh. Ciobotaru (Dinamo), L Draica (Farul), P. Dicu (Dinamo), V. Andrei (Progresul Bucureşti) şi V. Dolipschi (Dinamo). TENIS DE MASA. CAMPIONI NAŢIONALI PE 1980, după turneul de la Arad: Eva Ferenczi (C.S. Arad) şi Simion Crişan (C.S.M. Cluj-Napoca). La dublu mixt : Fe­renczi — Crişan. GIMNASTICA. „Cupa Kunichi" — Nagoya (Japonia) a fost cîștigată, la feminin, de Liu Ciu Ting (R. P. Chineză) — 37,90 p, pe locul secund clasindu-se Dumitrita Turner — 37,55 p. Pe aparate, un mare succes al Ecaterinei Szabó, campioană abso­lută europeană de junioare — 1980, care a cucerit medalia de aur la blină. Celelalte trei titluri au fost cîștigate de gimnaste din R. P. Chi­neză.

Next