Scînteia, februarie 1981 (Anul 50, nr. 11958-11981)
1981-02-01 / nr. 11958
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11958 Prima ediţie Duminică 1 februarie 1981 6 PAGINI - 30 BANI în vederea noii întîlniri la nivel înalt româno-iugoslave. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A SOSIT IERI LA TIMIŞOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde urmează să se întîlnească cu tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, care va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Aneta Spornic, Mihai Gere, Nicolae Glosan, Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Vasile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosirea pe aeroportul Timişoara, secretarul general al partidului a fost întîmpinat de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de onoare. Un grup de tineri şitinere îi oferă secretarului general al partidului buchete de flori. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entuziastă primire secretarului general al partidului. Ei aclamă îndelung pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scandînd cu însufleţire „Ceauşescu — P.C R. ! ‘, ^Ceţiuşescp. şt, pemwfl .1“, dînd slasbucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat, în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale în folosul şi spre binele celor două state socia- liste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a ţrăcii şi socialismului. • • - : •• IKPuTK&fild, iHittU8nillill»SylîlliUndluluî Oului ~ io ifigflillu uDBT trpp hbhbu mim § fKin® i NU EXISTA economii neînsemnate. Orice economie, cit de mică, slujeşte progresului, bunăstării generale Din capul locului precizăm că rîndurile de faţă nu vor aborda multiplele faţete pe care le implică creşterea eficienţei economice — înţeleasă ca proces de mare anvergură. Desigur, o discuţie pe această temă este oricind nu numai binevenită, ci mai ales extrem de utilă pentru activizarea opiniei muncitoreşti. După cum socotim că este deosebit de important să punem mereu în atenţia opiniei publice largi, a omului muncii, ideea evitării aşa-zisei risipe mărunte sau, altfel spus, a reversului ei, realizarea „micii economii“, acea picătură pe care adeseori nu o evaluăm, din perspectiva progresului general al economiei, al propriei noastre bunăstări, la adevărata sa valoare. Da, nu-i nici un paradox in afirmaţia că „picătură cu picătură se face risipa... fluviu“, după cum este perfect adevărată şi reciproca ei. Deci, pentru a stopa calea risipei trebuie să nu trecem indiferenţi pe lîngă absolut nimic ; chiar şi un cui risipit in drum trebuie să ne „mişte“. Pentru că nu există economie neînsemnată. Orice economie, cit de mică, e foarte importantă deoarece slujeşte cauza bunăstării generale. Nu suntem un popor de zgîrciţi, dimpotrivă avem un suflet larg, generos şi cred că folclorul nostru este infinit mai bogat în a incrimina avariţia decit risipa. Dar aşa cum avem o imensă tradiţie a muncii, avem şi un uriaş respect pentru lucrul muncii şi pentru bunul dăruit de natură. Tocmai de aceea, despre un risipitor poporul nu spune că risipeşte, ci că „îşi bate joc“ de munca lui sau de a altora, sau de ce i-a dat cu dărnicie natura. Spiritul de economie este astfel înţeles ca un act de conştiinţă, un act de solidaritate umană, un act patriotic şi de umanitate. Dincolo de sensul adine moral, stigmatizarea risipei şi a risipitorilor are în condiţiile actuale, mai mult ca oricind altădată, o determinare obiectivă. In vremea în care in tara noastră producţia de energie şi de bunuri era modestă, iar accesul omului muncit la cuceririle civilizaţiei moderne era extrem de limitat — risipa îşi avea şi ea limitele ei modeste ; într-o ţară in curs de dezvoltare încă, dar pe pragul de a deveni o ţară cu o dezvoltare medie şi in care producţia de energie electrică, producţia materială mult diversificată, au atins niveluri apreciabile, pe care recentul Comunicat privind îndeplinirea, planului pe perioada 1976—1980 le pune pe larg in evidenţă, tendinţele, sau mai bine zis supapele risipei, sunt şi ele mai intens „stimulate“. S-au înmulţit considerabil robinetele, butoanele, a sporit accesibilitatea tuturor oamenilor muncii la toate aceste mari energii ale ţării — şi deci a sporit şi riscul ca „picătura“ risipei la multe din aceste robinete să se înmulţească. Logic, cu cit ţara devine mai bogată, mai înzestrată, cu atît trebuie să sporească şi simţul gospodăresc, să ne arătăm mai neîndurători faţă de risipă, pentru că altfel ea tinde să devină o puternică frînă în calea progresului economiei şi bunăstării fiecăruia. „Războiul cu risipa“ trebuie purtat energic şi necontenit, in primul rind, la locurile noastre de muncă, acolo unde este implicată în măsură covirşitoare avuţia naţională, agoniseala ţării. Ipostazele risipei „insignifiante“ sunt aici infinite, şi adeseori se manifestă aproape pe nevăzute, in sensul că nu şochează ochiul. Spunind toate acestea, mă gindeam la o banală scenă petrecută intr-o mare uzină de automobile dintr-o ţară puternic industrializată. Urmărind pulsaţia ritmică a benzii de montaj, mi-a atras intimplător atentia precipitarea unui muncitor care avertiza pe un distribuitor de materiale că trebuie să aducă, cu cea mai mare grabă, un anumit tip de şurub ce era pe cale să se isprăvească în conteinerul anume rezervat. Am intrat în vorbă cu el şi am exprimat părerea că acest tip de şurub ar putea fi înlocuit cu un altul, aflat alături în cantitate îndestulătoare. La această sugestie, respectivul muncitor a ridicat sprincenele a mirare şi a adăugat : „Imposibil, domnule. Sunt mai lungi cu mai bine de o jumătate de milimetru. Vă inchipuiți că la producţia noastră ar fi o imensă risipă. Şi bossul nu admite aşa ceva“. Dincolo de faptul că acel muncitor era un luptător împotriva risipei sub năprasnica ameninţare de a fi aruncat pe drumuri ca şomer, întimplarea merită să ne dea tuturor de gindit. Cu atît mai mult noi, cei din România socialistă, care suntem stăpînii tuturor mijloacelor de producţie, trebuie să ne „batem“ pentru cheltuirea economicoasă a fiecărui gram sau centimetru de material, a fiecărui leu, pentru că o facem numai ,şi numai pentru noi,in folosul bunăstării noastre. Ţara noastră face investiţii uriaşe. Numai în cincinalul trecut, potrivit datelor din Comunicatul amintit, au fost efectuate lucrări de investiţii in valoare de peste 923 miliarde lei. Circa 220 de miliarde vor fi investite in acest prim an al cincinalului. Aşadar, uriaşe cantităţi de ciment, uriaşe cantităţi de metal, uriaşe energii intră zilnic in procesul construcţiei şi dacă nu facem un efort pentru evitarea risipei mărunte este uşor de imaginat la ce proporţii poate ajunge risipa pe cele cîteva mii de şantiere cire se deschid în fiecare cincinal.. Faptul că circa o treime din venitul naţional este destinat acumulării, nu numai că nu poate servi ca motivare pentru judecăţi simpliste de felul : „putem să risipim, avem de unde“, ci, dimpotrivă, obligă la preocupare maximă ca fiecare leu investit să fie cheltuit cu eficienţă superioară. Să luăm în discuţie un exemplu mult mai prozaic, dar şi mult mai apropiat de viaţa noastră : bidoanele de polietilenă pentru uleiuri. Până nu demult, aceste recipiente confecţionate din materie primă extrem de valoroasă şi scumpă aveau o existenţă efemeră. După simpla deşurubare a buşonului şi golirea conţinutului erau aruncate ca un lucru total netrebuincios. Astfel, se iroseau anual, numai pe această cale, peste 800 tone de polietilenă, material pentru care este necesară industrializarea unei apreciabile cantităţi de petrol. Ţinind seama că tona de petrol a ajuns să coste pe piaţa mondială aproape 300 de dolari, rezultă că anual se irosesc în acest fel cîteva milioane de dolari. In sfîrşit, risipa acestei valori este pe cale de a fi simţitor diminuată în urma măsurii luate ca ______________Ioan ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) în pagina a IV-a: Viața literara si artistică La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, va face o vizită de prietenie in România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolani, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie in Republica Socialistă România, în zilele de 1 si 2 februarie 1981. MESAJUL adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu colectivului de oameni ai muncii de la Banca Naţională, cu prilejul aniversării unui secol de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din ţara noastră Dragi tovarăşi. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din țara noastră doresc să vă adresez dumneavoastră, lucrătorilor și tuturor oamenilor muncii care își desfășoară activitatea în cadrul Băncii Naționale a Republicii Socialiste România un salut cordial și cele mai bune urări, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal. Totodată, doresc să vă felicit călduros pentru inalta distincţie conferită Băncii Naţionale — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I — pentru aportul său la dezvoltarea economiei naţionale, la înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul financiar, înfiinţată acum un secol, în anii imediat următori cuceririi independenţei de stat, prima instituţie bancară românească de emisiune a avut un rol activ în dezvoltarea economică a ţării şi progresul forţelor de producţie, in stimularea schimburilor României cu alte state, în întărirea suveranităţii economice şi a independenţei naţionale a României. După victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944, Banca Naţională — devenind prima instituţie financiară a statului democrat-popular — a contribuit activ la înfăptuirea politicii partidului privind reconstrucţia şi dezvoltarea pe baze socialiste a economiei naţionale, creşterea susţinută a forţelor de producţie, a circulaţiei mărfurilor şi a schimburilor internaţionale, la realizarea programului de ridicare a nivelului de trai al poporului. Pe baza dezvoltării în ritm intens a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor producţiei materiale, a creşterii an de an a venitului naţional şi a avuţiei socialiste, s-a asigurat consolidarea şi întărirea continuă a monedei naţionale, a finanţelor ţării , ceea ce s-a repercutat cu rezultate pozitive asupra progresului general al societăţii româneşti. Aniversarea unui secol de la înfiinţarea băncii trebuie să constituie pentru dumneavoastră, toţi, un prilej de a analiza cu răspundere şi exigenţă munca desfăşurată, de a trage concluziile care se impun atît din realizările dobidite, cit şi din lipsurile şi neajunsurile care s-au manifestat, în vederea ridicării întregii activităţi la un nivel mai înalt, corespunzător cerinţelor şi sarcinilor sporite stabilite de partidul şi statul nostru în domeniul financiar, monetar şi valutar. Marile obiective pe care le avem de înfăptuit în actualul cincinal — care, aşa cum am stabilit la Congresul al XII-lea, trebuie să devină cincinalul unei înalte calităţi şi eficiente în toate domeniile de activitate — pun in faţa tuturor lucrătorilor din sistemul nostru bancar sarcina de a milita cu deosebită fermitate .pentru transpunerea în viaţă a prevederilor planului de stat privind creşterea producţiei materiale, a rentabilităţii şi beneficiilor, pentru aplicarea neabătută a noului mecanism economico-financiar, a principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti. In centrul activităţii bancare trebuie să se afle permanent exercitarea controlului şi sprijinirea unităţilor socialiste pentru realizarea valorii producţiei nete şi a producţiei fizice, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie şi a oricăror cheltuieli neeconomicoase, a consumurilor de materii prime, combustibili şi energie, pentru realizarea acumulărilor băneşti planificate şi constituirea, pe această cale, a fondurilor destinate atît dezvoltării in ritm susţinut a economiei naţionale, cit şi creşterii nivelului de trai, material şi spiritual, al poporului nostru. Controlul bancar trebuie să contribuie în mai mare măsură la buna gestionare şi folosire a fondurilor materiale băneşti de care dispun unităţile socialiste, la accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, la introducerea unui spirit riguros de economie şi bună gospodărire, la respectarea neabătută a obligaţiilor privind vărsămintele la bugetul statului. Aplicînd ferm politica partidului şi statului nostru, organele bancare trebuie să acţioneze şi mai hotărît şi să contribuie într-o măsură şi mai importantă la întărirea ordinii şi disciplinei în utilizarea fondurilor materiale şi băneşti, la creşterea răspunderii tuturor cadrelor financiarcontabile faţă de bunul mers al activităţii economicofinanciare din unităţile economice şi instituţiile de stat, la asigurarea echilibrului planificat intre venituri şi cheltuieli, la întărirea puterii de circulaţie a monedei naţionale. îmi exprim convingerea că, sub conducerea organizaţiei de partid, oamenii muncii din cadrul Băncii Naţionale vor face totul pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii lor, pentru creşterea rolului şi contribuţiei finanţelor ţării la realizarea măreţelor ■ obiective trasate de Congresul al XII-lea al partidului, la transpunerea cu succes în viaţă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi ■ înaintare a României spre comunism. Vă urez dragi tovarăşi şi prieteni, succese in activitatea viitoare, multă sănătate şi fericire ! , NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România Președintele Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: ARTICOL UNIC. — Se conferă ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România. Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economiei naţionale şi înfăptuirea politicii partidului şi statului in domeniul financiar-bancar, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cincinalul 1976-1980 în cartea marilor împliniri socialiste Venitul naţional Creşterea volumului comerţului exterior Apartamente construite • Ca urmare a dezvoltării şi modernizării continue a producţiei materiale, a sporirii eficienţei economice în toate sectoarele de activitate, venitul naţional a crescut în cincinalul 1976— 1980 într-un ritm superior produsului social. • Pe această bază a fost posibilă Înfăptuirea in cincinalul 1976—1980 a celui mai substanţial program de creştere a nivelului de trai din toţi anii construcţiei socialiste. • In cincinalul 1976—1980, ritmul mediu anual de creştere a comerţului exterior al României a fost de 16,5 la sută, superior ritmurilor producţiei industriale şi agricole. • România întreţine in prezent relaţii economice şi tehnico-ştiinţifice cu 150 state, cea mai mare pondere din volumul comerţului nostru exterior — circa 40 la sută — revenind ţărilor membre C.A.E.R., celorlalte ţări socialiste. • In cincinalul 1976—1980, peste 2,6 milioane de cetăţeni s-au mutat în locuinţe noi. • In această perioadă s-au construit mai multe apartamente decit în 20 de ani anteriori (1951—1970), luaţi la un loc. • In cincinalul trecut s-a extins cu 212 79 de locuri capacitatea căminelor pentru nefamilişti şi cu 121 894 de locuri reţeaua de creşe şi grădiniţe.