Scînteia, februarie 1981 (Anul 50, nr. 11958-11981)

1981-02-01 / nr. 11958

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11958 Prima ediţie Duminică 1 februarie 1981 6 PAGINI - 30 BANI în vederea noii întîlniri la nivel înalt româno-iugoslave. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A SOSIT IERI LA TIMIŞOARA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a plecat, sîmbătă, la Timişoara, unde ur­mează să se întîlnească cu tova­răşul Tinetin Miatovici, preşedin­tele Prezidiului Republicii Socia­liste Federative Iugoslavia, care va efectua, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiu­lui Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Republica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Con­stantin, Ion Dincă, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion­­ Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu,­­ Aneta Spornic, Mihai Gere, Nicolae Glosan, Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Vasile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetu­lui Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosirea pe aeroportul Timi­şoara, secretarul general al parti­dului a fost întîmpinat de tovară­şul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R­, de alţi reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat. O gardă, alcătuită­ din ostaşi ai forţelor noastre armate, din mem­bri ai gărzilor patriotice şi ai deta­şamentelor de pregătire a tinere­tului pentru apărarea patriei, a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de stat al Republicii Socia­liste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de onoare. Un grup de tineri şi­­tinere îi oferă secretarului general al parti­dului buchete de flori. Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entuziastă primi­re secretarului general al partidu­lui. Ei aclamă îndelung pe tovară­şul Nicolae Ceauşescu, scandînd cu însufleţire „Ceauşescu — P.C­ R. ! ‘, ^Ceţiuşes­cp. şt, pemwfl .1“,­ dînd­ slas­­bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducă­torul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifes­tat, în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de caracte­rul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofundă­rii în continuare a legăturilor de prietenie, solidaritate şi colaborare dintre partidele, şi popoarele noastre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale în folosul şi spre binele celor două state socia-­ liste vecine, al progresului şi prosperităţii lor, în interesul cau­zei generale a ţrăcii şi socialismu­lui. • • - : •• IKPuTK&fild, iHittU8nillill»Sy­lîlliUndluluî Oului ~ io ifigflillu uDBT trpp hbhbu mim § fKin® i NU EXISTA economii neînsemnate. Orice economie, cit de mică, slujeşte progresului, bunăstării generale Din capul locului precizăm că rîn­­durile de faţă nu vor aborda multi­plele faţete pe care le implică creş­terea eficienţei economice — înţelea­să ca proces de mare anvergură. De­sigur, o discuţie pe această temă este oricind nu numai binevenită, ci mai ales extrem de utilă pentru activi­zarea opiniei muncitoreşti. După cum socotim că este deosebit de important să punem mereu în atenţia opiniei publice largi, a omului muncii, ideea evitării aşa-zisei risipe mărunte sau, altfel spus, a reversului ei, realizarea „micii economii“, acea picătură pe care adeseori nu o evaluăm, din perspectiva progresului general al economiei, al propriei noastre bună­­stări, la adevărata sa valoare. Da, nu-i nici un paradox in afirma­ţia că „picătură cu picătură se face risipa... fluviu“, după cum este per­fect adevărată şi reciproca ei. Deci, pentru a stopa calea risipei trebuie să nu trecem indiferenţi pe lîngă­ abso­lut nimic ; chiar şi un cui risipit in drum trebuie să ne „mişte“. Pentru că nu e­xistă economie neînsemnată. Orice economie, cit de mică, e foarte importantă deoarece slujeşte cauza bunăstării generale. Nu suntem un popor de zgîrciţi, dimpotrivă avem un suflet larg, ge­neros şi cred că folclorul nostru este infinit mai bogat în a incrimina ava­­riţia decit risipa. Dar aşa cum avem o imensă tradiţie a muncii, avem şi un uriaş respect pentru lucrul muncii şi pentru bunul dăruit de natură. Toc­mai de aceea, despre un risipitor poporul nu spune că risipeşte, ci că „îşi bate joc“ de munca lui sau de a altora, sau de ce i-a dat cu dărnicie natura. Spiritul de economie este ast­fel înţeles ca un act de conştiinţă, un act de solidaritate umană, un act pa­triotic şi de umanitate. Dincolo de sensul adine moral, stig­matizarea risipei şi a risipitorilor are în condiţiile actuale, mai mult ca ori­cind altădată, o determinare obiecti­vă. In vremea în care in tara noastră producţia de energie şi de bunuri era modestă, iar accesul omului muncit la cuceririle civilizaţiei moderne era extrem de limitat — risipa îşi avea şi ea limitele ei modeste ; într-o ţară in curs de dezvoltare încă, dar pe pragul de a deveni o ţară cu o dezvoltare medie şi in care producţia de energie electrică, producţia materială mult diversificată, au atins niveluri apre­ciabile, pe care recentul Comunicat privind îndeplinirea, planului pe pe­rioada 1976—1980 le pune pe larg in e­­videnţă, tendinţele, sau mai bine zis supapele risipei, sunt şi ele mai intens „stimulate“. S-au înmulţit considera­bil robinetele, butoanele, a sporit ac­cesibilitatea tuturor oamenilor mun­cii la toate aceste mari energii ale ţării — şi deci a sporit şi riscul ca „picătura“ risipei la multe din aceste robinete să se înmulţească. Logic, cu cit ţara devine mai bogată, mai în­zestrată, cu atît trebuie să sporească şi simţul gospodăresc, să ne arătăm mai neîndurători faţă de risipă, pen­tru că altfel ea tinde să devină o pu­ternică frînă în calea progresului eco­nomiei şi bunăstării fiecăruia. „Războiul cu risipa“ trebuie purtat energic şi necontenit, in primul rind, la locurile noastre de muncă, acolo unde este implicată în măsură covir­­şitoare avuţia naţională, agoniseala ţării. Ipostazele risipei „insignifiante“ sunt aici infinite, şi adeseori se ma­nifestă aproape pe nevăzute, in sensul că nu şochează ochiul. Spunind toate acestea, mă gindeam la o banală sce­nă petrecută intr-o mare uzină de automobile dintr-o ţară puternic in­dustrializată. Urmărind pulsaţia rit­mică a benzii de montaj, mi-a atras intimplător atentia precipitarea unui muncitor care avertiza pe un distri­buitor de materiale că trebuie să aducă, cu cea mai mare grabă, un anumit tip de şurub ce era pe cale să se isprăvească în conteinerul anume rezervat. Am intrat în vorbă cu el şi am exprimat părerea că acest tip de şurub ar putea fi înlocuit cu un altul, aflat alături în cantitate îndestulătoa­re. La această sugestie, respectivul muncitor a ridicat sprincenele a mi­rare şi a adăugat : „Imposibil, dom­nule. Sunt mai lungi cu mai bine de o jumătate de milimetru. Vă inchipuiți că la producţia noastră ar fi o imensă risipă. Şi bossul nu admite aşa ceva“. Dincolo de faptul că acel muncitor era un luptător împotriva risipei sub năprasnica ameninţare de a fi arun­cat pe drumuri ca şomer, întimplarea merită să ne dea tuturor de gindit. Cu atît mai mult noi, cei din Româ­nia socialistă, care suntem­ stăpînii tu­turor mijloacelor de producţie,­ tre­buie să ne „batem“ pentru cheltuirea economicoasă a fiecărui gram sau centimetru de material, a fiecărui leu, pentru că o facem numai ,şi nu­mai pentru noi,­in folosul bunăstării noastre. Ţara noastră face investiţii uriaşe. Numai în cincinalul trecut, potrivit datelor din Comunicatul amintit, au fost efectuate lucrări de investiţii in valoare de peste 923 miliarde lei. Cir­ca 220 de miliarde vor fi investite in acest prim an al cincinalului. Aşa­dar, uriaşe­ cantităţi de ciment, uriaşe cantităţi de metal, uriaşe energii intră zilnic in procesul construcţiei şi dacă nu facem un efort pentru evitarea risipei mărunte este uşor de imagi­nat la ce proporţii poate ajunge ri­sipa pe cele cîteva mii de şantiere cire se deschid în fiecare cincinal.. Faptul că circa o treime din venitul naţional este destinat acumulării, nu numai că nu poate servi ca motivare pentru judecăţi simpliste de felul : „putem să risipim, avem de unde“, ci, dimpotrivă, obligă la preocupare ma­ximă ca fiecare leu investit să fie cheltuit cu eficienţă superioară. Să luăm în discuţie un exemplu mult mai prozaic, dar şi mult mai apropiat de viaţa noastră : bidoanele de polietilenă pentru uleiuri. Până nu demult, aceste recipiente confecţiona­te din materie primă extrem­ de va­loroasă şi scumpă aveau o existenţă efemeră. După simpla deşurubare a buşonului şi golirea conţinutului erau aruncate ca un lucru total netrebuin­­cios. Astfel, se iroseau anual, numai pe această cale, peste 800 tone de po­lietilenă, material pentru care este necesară industrializarea unei apre­ciabile cantităţi de petrol. Ţinind sea­ma că tona de petrol a ajuns să coste pe piaţa mondială aproape 300 de dolari, rezultă că anual se irosesc în acest fel cîteva milioane de dolari. In sfîrşit, risipa acestei valori este pe cale de a fi simţitor diminua­tă în urma măsurii luate ca ______________Ioan ERHAN (Continuare în pag. a IlI-a) în pagina a IV-a: Viața literara si artistică La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, va face o vizită de prietenie in România La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tova­răşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, va efectua, îm­preună cu tovarăşii Stane Dolani, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de priete­nie in Republica Socialistă România, în zilele de 1 si 2 februarie 1981. M­ESAJUL adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu colectivului de oameni ai muncii de la Banca Naţională, cu prilejul aniversării unui secol de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din ţara noastră Dragi tovarăşi. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din țara noastră do­resc să vă adresez dumneavoastră, lucrătorilor și tuturor oamenilor muncii care își desfășoară activitatea în ca­drul Băncii Naționale a Republicii Socialiste România un salut cordial și cele mai bune urări, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal. Totodată, doresc să vă felicit călduros pen­tru inalta distincţie conferită Băncii Naţionale — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I — pentru aportul său la dezvoltarea economiei na­ţionale, la înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul financiar, înfiinţată acum un secol, în anii imediat următori cu­ceririi independenţei de stat, prima instituţie bancară românească de emisiune a avut un rol activ în dezvol­tarea economică a ţării şi progresul forţelor de pro­ducţie, in stimularea schimburilor României cu alte state, în întărirea suveranităţii economice şi a inde­pendenţei naţionale a României. După victoria revolu­ţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944, Banca Naţională — devenind prima instituţie financiară a statului de­mocrat-popular — a contribuit activ la înfăptuirea po­liticii partidului privind reconstrucţia şi dezvoltarea pe baze socialiste a economiei naţionale, creşterea sus­ţinută a forţelor de producţie, a circulaţiei mărfurilor şi a schimburilor internaţionale, la realizarea progra­mului de ridicare a nivelului de trai al poporului. Pe baza dezvoltării în ritm intens a industriei şi agri­culturii, a tuturor ramurilor producţiei materiale, a creşterii an de an a venitului naţional şi a avuţiei socialiste, s-a asigurat consolidarea şi întărirea conti­nuă a monedei naţionale, a finanţelor ţării , ceea ce s-a repercutat cu rezultate pozitive asupra progresului general al societăţii româneşti. Aniversarea unui secol de la înfiinţarea băncii tre­buie să constituie pentru dumneavoastră, toţi, un prilej de a analiza cu răspundere şi exigenţă munca desfă­şurată, de a trage concluziile care se impun atît din realizările dobidite, cit şi din lipsurile şi neajunsurile care s-au manifestat, în vederea ridicării întregii ac­tivităţi la un nivel mai înalt, corespunzător cerinţelor­­ şi sarcinilor sporite stabilite de partidul şi statul nostru în domeniul financiar, monetar şi valutar. Marile obiective pe care le avem de înfăptuit în actualul cincinal — care, aşa cum am stabilit la Con­gresul al XII-lea, trebuie să devină cincinalul unei înalte calităţi şi eficiente în toate domeniile de acti­vitate — pun in faţa tuturor lucrătorilor din sistemul nostru bancar sarcina de a milita cu deosebită fermi­tate .pentru transpunerea în viaţă a prevederilor pla­nului de stat privind creşterea producţiei materiale, a rentabilităţii şi beneficiilor, pentru aplicarea neabătută a noului mecanism economico-financiar, a principiilor autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti. In centrul activităţii bancare trebuie să se afle permanent exer­citarea controlului şi sprijinirea unităţilor socialiste pentru realizarea valorii producţiei nete şi a produc­ţiei fizice, creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie şi a oricăror cheltuieli neeco­­nomicoase, a consumurilor de materii prime, com­bustibili şi energie, pentru realizarea acumulărilor băneşti planificate şi constituirea, pe această cale, a fondurilor destinate atît dezvoltării in ritm susţinut a economiei naţionale, cit şi creşterii nivelului de trai, material şi spiritual, al poporului nostru. Controlul bancar trebuie să contribuie în mai mare măsură la buna gestionare şi folosire a fondurilor materiale băneşti de care dispun unităţile socialiste, la accelera­rea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, la in­troducerea unui spirit riguros de economie şi bună gospodărire, la respectarea neabătută a obligaţiilor pri­vind vărsămintele la bugetul statului. Aplicînd ferm politica partidului şi statului nostru, organele bancare trebuie să acţioneze şi mai hotărît şi să contribuie într-o măsură şi mai importantă la întărirea ordinii şi disciplinei în utilizarea fondurilor materiale şi băneşti, la creşterea răspunderii tuturor cadrelor financiar­­contabile faţă de bunul mers al activităţii economico­­financiare din unităţile economice şi instituţiile de stat, la asigurarea echilibrului planificat intre venituri şi cheltuieli, la întărirea puterii de circulaţie a mone­dei naţionale. îmi exprim convingerea că, sub conducerea organi­zaţiei de partid, oamenii muncii din cadrul Băncii Na­ţionale vor face totul pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii lor, pentru creşterea rolului şi contribu­ţiei finanţelor ţării la realizarea măreţelor ■ obiec­tive trasate de Congresul al XII-lea al partidului, la transpunerea cu succes în viaţă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi ■ înaintare a României spre comunism. Vă urez dragi tovarăşi şi prieteni, succese in acti­vitatea viitoare, multă sănătate şi fericire ! , NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România Președintele Republicii Socialiste România DECRETEAZĂ: ARTICOL UNIC. — Se conferă ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România. Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economiei na­ţionale şi înfăptuirea politicii partidului şi statului in domeniul financiar-bancar, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţare. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Cincinalul 1976-1980 în cartea marilor împliniri socialiste Venitul naţional Creşterea volumului comerţului exterior Apartamente construite • Ca urmare a dezvoltării şi moder­nizării continue a producţiei materia­le, a sporirii eficienţei economice în toate sectoarele de activitate, venitul naţional a crescut în cincinalul 1976— 1980 într-un ritm superior produsului social. • Pe această bază a fost posibilă În­făptuirea in cincinalul 1976—1980 a celui mai substanţial program de creş­tere a nivelului de trai din toţi anii construcţiei socialiste. • In cincinalul 1976—1980, ritmul mediu anual de creştere a comerţu­lui exterior al României a fost de 16,5 la sută, superior ritmurilor producţiei industriale şi agricole. • România întreţine in prezent re­laţii economice şi tehnico-ştiinţifice cu 150 state, cea mai mare pondere din volumul comerţului nostru exterior — circ­a 40 la sută — revenind ţărilor membre C.A.E.R., celorlalte ţări socia­liste. • In cincinalul 1976—1980, peste 2,6 milioane de cetăţeni s-au mutat în locuinţe noi. • In această perioadă s-au construit mai multe apartamente decit în 20 de ani anteriori (1951—1970), luaţi la un loc. • In cincinalul trecut s-a extins cu 212 79­­ de locuri capacitatea cămi­nelor pentru nefamilişti şi cu 121 894 de locuri reţeaua de creşe şi grădiniţe.

Next