Scînteia, martie 1981 (Anul 50, nr. 11982-12007)
1981-03-01 / nr. 11982
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 11 982 Prima ediţie Duminică 1 martie 1981 6 PAGINI - 30 BANI IN FIECARE JUDEJ - BAZĂ PROPRIE DE LEGUME PENTRU APROVIZIONAREA POPULAŢIEI Realizarea acestui obiectiv impune intensificarea lucrărilor de sezon in grădini Am Intrat in luna martie, lună în care se pun bazele producţiei la o bima parte din culturile legumicole. Este deci momentul ca în fiecare judeţ, în fiecare comună, consiliile populare — pe baza atribuţiilor şi răspunderilor sporite pe care le au in ce priveşte asigurarea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare — împreună cu cadrele de conducere şi specialiştii din unităţile agricole şi consiliile unice agroindustriale să acţioneze cu perseverenţă pentru realizarea întocmai a programului de dezvoltare a legumiculturii. Aceasta presupune urmărirea permanentă, la faţa locului, în unităţile agricole şi in gospodăriile populaţiei, a modului în care se desfăşoară lucrările de sezon in legumicultura, acţiuni ferme pentru buna organizare a întregii activităţi din această perioadă, pentru instaurarea unui spirit de înaltă răspundere şi disciplină în efectuarea lucrărilor îngrădini, astfel incit să existe deplina garanţie că nivelul producţiei planificate va fi realizat şi depăşit, începînd cu legumele timpurii. Pe primul plan al acestor acţiuni se situează in momentul de faţă asigurarea răsadurilor de legume in cantităţi îndestulătoare şi de cea mai bună calitate, plus o rezervă de 50 la sută care să fie folosită in cazul unor pierderi determinate de intemperii. Potrivit datelor furnizate de Direcţia generală economică a horticulturii, pînă acum au fost însămânţate 543 300 metri pătraţi de răsadniţe, solarii şi alte spaţii destinate producerii de răsaduri, faţă de aproape 300 000 metri pătraţi, cit prevede programul la zi. Este o situaţie mult mai bună decit în alţi ani. Important este ca, prin lucrări de îngrijire corespunzătoare, să se asigure o bună dezvoltare a răsadurilor pină în momentul plantării lor. Cu mai multă stăruinţă trebuie să se acţioneze în aceste zile pentru grăbirea lucrărilor de reparare şi amenajare a solariilor. Şi aceasta pentru că, in prima perioadă, o bună parte din răsadurile obţinute vor fi sădite în solarii. Este de relevat că, in ultimul timp, fabricile de mase plastice au livrat cantităţi mai mari de folie de polietilenă, care au fost repartizate ne iudete, infincţie de priorităţi. Ca urmare, au şi fost acoperite solariile de pe 109 hectare. Această lucrare trebuie însă intensificată în zilele următoare, intrucit şi acum există multe solarii nereparate, in care solul nu a fost pregătit şi fertilizat. Industria chimică a făcut eforturi deosebite ca să producă mari cantităţi de folie de polietilenă. Aceste eforturi trebuie compensate prin obţinerea de recolte mari şi cit mai timpurii, ceea ce impune o maximă responsabilitate pentru cultivarea legumelor în solarii. însămînţarea legumelor timpurii — mazăre, ceapă, rădăcinoase — constituie o altă lucrare ce se execută primăvara devreme. Folosind din plin cele citeva zile bune de lucru de la sfîrşitul lunii februarie, unii legumicultori din judeţele Timiş, Mehedinţi, Constanţa şi Tulcea au şi insămînţat primele suprafeţe cu aceste legume. Este un lucru bun ; practica a dovedit că cu cit însămînţarea se face mai devreme, cu atit recolta este mai sigură. Nu se ştie exact cum va evolua timpul şi, de aceea, trebuie folosite fiecare zi, fiecare oră bună de lucru pentru însămînţarea tuturor culturilor timpurii în termen cit mai scurt. Aceasta presupune, deopotrivă, asigurarea seminţelor necesare. Or, in unele judeţe săminţa de mazăre nu a ajuns încă in unităţile agricole. Judeţul Tulcea, de pildă, nu dispune încă de repartiţie pentru săminţă de mazăre şi de fasole pentru păstăi. Obţinerea de randamente mari în producţia legumicolă presupune ca toate grădinile să fie pregătite şi fertilizate corespunzător normelor tehnice. Din toamnă au fost executate arături adinei pe toate terenurile destinate a se cultiva cu legume, iar acum continuă intens lucrările de fertilizare. In judeţul Timiş, de exemplu, s-a încheiat aplicarea îngrăşămintelor chimice pe întreaga suprafaţă planificată ; această lucrare este avansată în judeţele Dolj, Bacău, Ialomiţa, Hunedoara, Constanţa şi altele. Sunt însă şi judeţe unde situaţia este necorespunzătoare sub acest aspect. Bunăoară, în judeţul Olt au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice numai 13 la sută din suprafeţe, in judeţele Brăila şi Arad — cite 17 la sută, iar in Argeş — 27 la sută, ceea ce constituie prea puţin faţă de cantităţile de îngrăşăminte livrate acestor judeţe. De asemenea, sunt in întîrziere transportul şi aplicarea îngrăşămintelor organice in judeţele Brăila, Prahova şi Ialomiţa. Experienţa demonstrează că legume multe şi bune se pot obţine numai cultivindu-le un pămint bine îngrăşat ; de aceea, este absolut necesar ca toate grădinile să fie fertilizate mai repede şi bine. O sursă importantă de sporire a producţiei legumicole o constituie cultivarea tuturor terenurilor virane din perimetrele localităţilor rurale şi urbane, a grădinilor situate in jurul caselor sau a celor aflate in incintele întreprinderilor şi instituţiilor. în această privinţă, consiliile populare au datoria să grăbească repartizarea terenurilor celor care doresc să le cultive cu legume, să-i sprijine cu seminţe, răsaduri şi diferite materiale. Totodată, deputaţii sunt chemaţi să antreneze cu mai mulţi, locuitori de la sate şi oraţie la praetiemea stâlpîlârfăupi. Acum, cind se pun bazele producţiei legumicole din acest an, consiliilor populare şi consiliilor unice agroindustriale le revine sarcina de mare răspundere de a urmări sistematic cum se realizează prevederile cuprinse în programele de dezvoltare şi legumiculturii în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în localităţile rurale şi urbane, in gospodăriile populaţiei. Chiar dacă în diferite zone ale ţării a nins sau mai ninge incă, este neapărat necesar ca pretutindeni să fie intensificate lucrările de sezon in legumicultura. Consiliile populare, conducerile unităţilor agricole, deputaţii, organizaţiile democraţiei şi unităţii socialiste, cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, au datoria să mobilizeze pe oamenii muncii din agricultură la acţiunile care se desfăşoară acum în grădini, pentru valorificarea tuturor rezervelor de sporire a producţiei , asigurindu-se astfel o bună aprovizionare a populaţiei cu legume, satisfacerea deplină a cerinţelor economiei naţionale. In serele Institutului de cercetări pentru legumicultura de la Vidra, judeţul Giurgiu, se pregăteşte răsadul care va fi plantat în solarii Foto: E. Dichiseanu Un timp al împlinirilor intr-un oraş renăscut — Ştiţi cîţi copii se nasc pe zi în Tecuciul de azi ? —* ne întreba zîmbind tovarăşa Emilia Andronache, tinăra şi energica primăriţă a urbei de la întretăierea marilor drumuri moldovene. Cinci pe zi. Adică 1 800 pe an ! Ce motiv a determinat această întrebare — şi, mai ales, ce ţel a urmărit acest răspuns — am înţeles mai tîrziu, contemplind impetuosul torent de copii, adolescenţi, tineri ce se revărsau, la orele amiezii, pe porţile numeroaselor şcoli care au impînzit, mai ales in ultimul deceniu şi jumătate, Tecuciul. In prezent, peste o treime din cei circa 35 000 de locuitori învaţă în felurite forme de învăţământ, la zi, seral sau fără frecvenţă. — Tot ce s-a făcut, tot ce ■e face în Tecuciul de azi — adăuga primăriţa — are in vedere tocmai aceste noi generaţii care bat insistent la porţile vieţii şi pentru care oraşul natal trebuie să ofere cele mai prielnice condiţii de Învăţătură, de formare profesională, de muncă, de viaţă şi, nu in ultimul rind, de educare civică, de modelare a lor ca sîrguincioşi şi conştienţi cetăţeni ai tării de mîine. Nu ne propunem in rindurile de faţă să desenăm traiectul istoric al Tecuciului de după Eliberare. Reperele esenţiale ale acestei perioade — şi, îndeosebi, ale ultimului deceniu şi jumătate — sunt însă vizibile pe chipul contemporan al municipiului . Întreprinderea mecanică pentru agricultură şi industrie alimentară, întreprinderea de reparaţii auto, întreprinderea de ambalaje metalice, întreprinderea pentru producerea şi industrializarea legumelor şi fructelor, fabrica de produse lactate şi, îndeosebi, întreprinderea de construcţii metalice — prelungire organică a marelui Combinat siderurgic de la Galaţi — sunt doar citeva dintre unităţile care conturează noua fizionomie industrială tecuceană. Precum se vede, ceea ce constituie sensul profund şi simbolic al acestor înnoiri e faptul că noile întreprinderi, clădite in această perioadă, fac în marea lor majoritate o punte trainică între industrie şi agricultură, între întinerită vocaţia orăşenească a Tecuciului şi cimpia din jur care i-a alimentat dintotdeauna nu numai cămările, ci şi rezervorul de forţe muncitoare. E un sens, totodată, adine actual, pus în lumină cu şi mai mare pregnanţă de recentul forum naţional al ţărănimii. Şi ce poate fi oare mai semnificativ în această privinţă decit faptul că pe raza municipiului Tecuci (de care aparţin şi citeva comune) funcţionează un viguros consiliu unic agroindustrial, ale cărui realizări se exprimă, bunăoară, in faptul că, îretr-o zonă unde producţia medie de porumb la hectar nu depăşea Înainte 1 200—1 500 kg, s-a ajuns la peste 5 000 kg la hectar. E de ajuns să străbaţi noile cartiere de locuinţe ale Tecuciului — 23 August şi 7 Noiembrie— să faci un scurt popas pe strada Karl Marx, intre blocurile cochete du patru etaje, a căror orizontală viu colorată pare o prelungire luminoasă a cîmpiilor şi livezilor din jur, pentru a dobîndi o grăitoare imagine nu numai a pasiunii şi priceperii edililor, nu numai a hărniciei şi dăruirii cetăţenilor, dar şi a realismului cu care au conceput acest municipiu, ca pe un loc de interferenţă şi de contopire a celor două vocaţii fundamentale de care aminteam mai înainte. Dealtminteri, cifrele dau şi aici măsura efortului depus pentru ridicarea continuă a bunăstării populaţiei : dacă în primii douăzeci de ani de la Eliberare aici se construiseră doar 488 de apartamente, in perioada de după 1965 numărul lor a fost de peste 4 680. De zece ori mai mult intr-un răstimp cu cinci ani mai scurt ! , — Neîndoielnic, aţi auzit şi aţi scris pînă acum despre noile oraşe agroindustriale ce se înalţă de la un capăt la altul al ţării ca o expresie a înţeleptei politici a partidului — spunea în încheierea convorbirii noastre tovarăşa Emilia Andronache. Ei bine, Tecuciul nostru este şi vrea să fie în continuare, in condiţiile noii revoluţii agrare preconizate de partid, de secretarul său general, un adevărat municipiu agroindustrial, o mare zonă urbană în jurul căreia să graviteze şi care să polarizeze rodnicia şi vitalitatea cimpiei Împrejmuitoare ! Victor BIRLADEANUI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU , a primit pe ministrul comerţului exterior al Italiei şi conducători ai unor firme din Italia şi S. U. A. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, simbătă, pe Enrico Manca, ministrul comerţului exterior al Italiei, care efectuează o vizită în ţara noastră. Ministrul italian a fost însoţit de Pietro Sette, preşedintele Institutului de dezvoltare industrială al Italiei, Franco Viezolli, preşedintele grupului industrial italian „Finmeccanica“, Daniele Milvio, preşedintele Grupului industrial italian „Ansaldo“, Herman Hill, vicepreşedinte executiv al companiei americane „General Electric“, Arthur Puccini şi Jack Marry, vicepreşedinţi ai aceleiaşi companii. La întrevedere au luat parte Cornel Burtică, viceprim-ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale, Cornel Mihulecea, preşedintele Comitetului de Stat pentru Energia Nucleară, Gheorghe Petrescu, ministru secretar de stat la Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. Au fost de faţă Ernesto Mario Bolasco, ambasadorul Italiei, şi Rudolph Aggrey, ambasadorul Statelor Unite ale America la Bucureşti. Exprimând mulţumiri pentru Întrevederea acordată, ministrul italian a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial din partea guvernului Italiei şi dorinţa acestuia de a dezvolta în continuare raporturile de prietenie şi colaborare statornicite intre România şi Italia. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii de colaborare şi cooperare existente intre întreprinderi româneşti şi firme italiene şi americane, subliniindu-se faptul că evoluţia acestor raporturi se înscrie in cadrul dezvoltării generale a relaţiilor, de prietenie şi colaborare state ilicite intre România şi ţările respective. A fost exprimată dorinţa de a se acţiona in continuare pentru lărgirea cooperării tehnice şi industriale, a relaţiilor economie dintre întreprinderi româneşti şi firme membre ale grupurilor „Firemeccanica“, „Ansaldo“, „General electric“ şi, în general a colaborării dintre industriile română şi cele itatiană şi americană, pe baze reciproc avantajoase. S-a apreciat că promovarea unei colaborări economice largi intre state poate avea o influenţă pozitivă asupra opririi irăutăţirii situaţiei internaţionale şi continuării politicii de pace, destineere şi asigurare a independenţei naţionale a tuturor popoarelor lumii. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordică. TIMIŞOARA : Agregat de mare capacitate pentru exploatarea cărbunelui la suprafaţă La întreprinderea mecanică Timişoara — unitate coordonatoare a producţiei de utilaj minieră — a fost finalizată fabricarea primului excavator ESRO- 470, cu o capacitate orară de excavare de 838 metri cubi, cel mai mare agregat pentru exploatarea cărbunelui la suprafaţă realizat de industria noastră constructoare de maşini. Acest succes, dobîndit la puţin timp după realizarea prineţei- carafame de înaintare in steril, ilustrează modul exemplar in care muncitorii, inginerii şi proiectanţii de aici îşi îndeplinesc sarcina de a produce utilaje miniere de mare randament şi complexitate tehnică. A început livrarea către bazinul carbonifer al Olteniei a primelor ansamble din componenţa excavatorului care, datorită dimensiunilor care — lungimea 58 metri, înălţimea 22 metri, lăţimea 15,5 metri, greutatea totală 650 tone — urmează să fie montat la beneficiar. Pentru transportarea tuturor ansanblelorşi subansamblelor excavatorului, care numără peste 13 000 de repere, vor fi folosite 30 de vagoane şi 20 de trailere speciale. (Cezar Ioana). REGHIN : Utilaje pentru noile microhidrocentrale La întreprinderea de utilaje Si piese de schimb din Reghin, unitate specializată In producerea de utilaje pentru microhidrocentrale, au fost omologate Si a început fabricarea, pentru prima dată în tară, a şapte tipuri de microagregate destinate echipării microhidrocentralelor. Cele 35 microagregate lansate acum in fabricaţie — cu puteri cuprinse între 1,3 şi 361 kW — sint concepute pentru căderi de apă de 20 metri şi debite pină la 250 de litri pe secundă. (Gh. Giurgiu). TU -oglindăRISMUL a dezvoltării a frumuseţilor ei — Vă rugăm, tovarăşe ministru, să ne prezentaţi, la început, un tablou sintetic al principalelor realizări obţinute de oamenii muncii din unităţile Ministerului Turismului in cincinalul 1976—1980 şi, mai ales, in anul 1980. — Ca si in celelalte sectoare, si in turism cincinalul pe care l-am încheiat nu de mult si in mod deosebit anul 1980 au fost încununate cu rezultate bune. Caracteristic unei economii nationale armonioase, activitatea turistică a cunoscut si ea, in această perioadă, o puternică dezvoltare. Astfel, la principalii indicatori din turism, planul pe anul trecut a fost realizat după cum urmează : la serviciile turistice către populatie — 100,2 la sută ; la încasările în devize libere din turismul international (inclusiv transportul aerian) — in proporţie de 100,4 la sută , la desfacerile de mărfuri prin restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică — 102,6 la sută. De asemenea, a fost depăşit planul la beneficii si s-au realizat economii, faţă de cursul de revenire planificat, respectiv s-au redus cheltuielile în lei pe unitate valutară. Anul 1980 se înscrie, dealtfel, cu realizările cele mai mari din istoria turismului românesc. Faţă de 1975, încasările valutare au crescut cu 50,1 la sută, volumul serviciilor turistice către populaţie cu 61,8 la sută, desfacerile de mărfuri prin restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică cu 54,4 la sută. Convorbire cu tovarăşul Emil DRAGANESCU ministrul turismului şi sportului Ca urmare a politicii consecvente a partidului şi statului nostru, a grijii directe şi permanente a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru creşterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii, turismul românesc a cunoscut, in cincinalul încheiat, importante creşteri. Datorită dezvoltării continue a bazei materiale, reducerii treptate a săptâminii de lucru s-au creat condiţii ca, în prezent, mai bine de jumătate din populaţia ţării să ia parte la activităţi turistice cu scop recreativ, instructiv si de sporire a capacităţii de muncă. De asemenea, in ultimii cinci ani, tara noastră a fost vizitată de 26.7 milioane turişti străini, din care 6.7 milioane numai in anul 1980. Mutaţiile calitative s-au concretizat in diversificarea şi îmbogăţirea ofertei turistice, in multiplicarea gamei serviciilor, eşalonarea mai corespunzătoare, de-a lungul întregului an, a circulaţiei turistice, creşterea rentabilităţii unităţilor si acţiunilor de turism, sporirea încasărilor valutare etc. Sunt rezultate care dovedesc că dispunem de condiţii materiale şi umane capabile să asigure îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea partidului privind crearea unor condiţii tot mai bune de odihnă oamenilor muncii, pentru atragerea unui număr mai mare de cetăţeni străini la circulaţia turistică, la cunoaşterea frumuseţilor ţării noastre, a marilor realizări obţinute in anii construcţiei socialiste. Cincinalul calităţii şi eficienţei presupune sarcini deosebite şi pentru unităţile Ministerului Turismului. Ce măsuri s-au luat şi se vor lua pentru aplicarea fermă a orientărilor date — in acest sens — de conducerea partidului 7 — In lumina mobilizatoarelor indicaţii date de secretarul general al partidului la plenarele C.C. al P.C.R. din octombrie şi decembrie 1980, am analizat — in spirit critic şi autocritic — activitatea desfăşurată şi am desprins concluziile necesare pentru a acţiona cu şi mai multă hotârire spre a asigura creşterea eficienţei economice, a Întregii activităţi, ridicarea capacităţii competitive a unităţilor noastre de turism pe piaţa internă şi externă. Orientind planul pe 1981 pe criterii de dezvoltare intensivă, întreaga noastră activitate se va desfăşura sub deviza „Servicii mai bune, mai prompte, mai eficiente". Aceasta înseamnă că ne vom spori eforturile pentru a oferi oamenilor muncii condiţii de vacanţă conforme cerinţelor mereu in creştere, si de a obţine pentru economia naţională un aport valutar superior din activitatea (Continuare în pag. a IV-a) I w • • tarii. -----------------------------------------------------CINSTIRE ~ Din multele vremuri trecute pe aici Cinci blinde, cind fără cruţare, Istoria — un nume de ţară-a păstrat Şi numele acelora care In prunci au ştiut semăna. Şi-n grădini Acele seminţe măiastre Prin care recoltele ţării de azi Să fie recoltele noastre. Teofil BALAJ Cinstite să fie cărările lor Pe drumul din care nu piere O ţară in care bărbatii-eroi Se nasc cum istoria cere. Colectivul Colmionatuluide fibre artificiale din Brăila desfăşoară o muncă susţinută pentru a realiza în acest an, cu actualele maşini şi utilaje, o producţie sporită. Ca urmare, indicele de utilizare a maşinilor de filat celofibră a ajuns la 98 la sută, iar al maşinilor de filat cord a fost cu 4 la sută mai mare in lunile ianuarie şi februarie faţă de cel realizat în perioada corespunzătoare a anului trecut. De asemenea, indicele de utilizare a maşinilorunelte se situează la 87 la sută, faţă de 86 la sută, cit, este sarcina de plan. Perseverând să valorifice deplin această importantă rezervă internă, oamenii muncii din combinat vor obţine pînă la sfîrşitul anului o producţie suplimentară pentru care ar fi fost necesare, timp de o lună, 20 de maşini in plus. (Corneliu Krim). Morala faptului divers Mă declar, fără reticenţă, un cititor fervent al „faptului divers“. Ce înseamnă „fapt divers“? Răspund, după dicţionar: „intimplare banală, de toate zilele“. Deci fapt mărunt, intimplare obişnuită, rezultat ca un măciniş sub roata devenirii. „Faptele diverse“, un fel de cadenţă ritmică, pulsatorie cotidiană a vieţii sociale. Un fel de joc, de alternanţă între lumină şi întuneric, intre cald şi rece, între bine şi rău, între demn şi nedemn, între just şi injust, intre legal şi abuziv, între frumos şi urît. Un fel de luptă a contrariilor care, de fapt, alcătuieşte întreaga şi complicata canava a vieţii sociale, a istoriei. ------Firesc este să ne punem întrebarea : are vreun sens, vreo morală, şi dacă da, care este sensul moral al „faptului divers“? Intîi, citeva fapte incadrate la rubrica sau coloana însemnată cu minus: un tinăr buzoian goneşte pe stradă intr-un autoturism, deşi nu posedă nici certificat de înmatriculare a maşinii, nici permis de conducere. Cind organul de resort îl întreabă de ce s-a lansat intr-un fapt ilegal, răspunde cu o stupidă sau perfidă inocentă: „Voiam să fac si eu o plimbare“. Sau un ginere care, certindu-se cu tatasocru, din nu interesează ce banală pricină, intră într-un cumplit acces de furie si se răzbună stropind stupii socrului cu gaz Si dindu-le foc. Faptul e caraghios, dar si dăunător si absurd. Vorba colegului comentator al rubricii : „Ce-a avut de împărţit ginerele cu tatasocru e treaba lor, dar cu... stupii ce-a avut?“. Ori într-o fermă I.A.S. din Bistriţa-Năsăud un îngrijitor fură un viţel, iar cei din conducere află despre acest fapt abia cind viţelul a ajuns juncan in ograda „autorului furtului“. Ce să mai spunem de aspectul unor străzi, mai ales in marile orase si la anumite ore din zi, cind cite un grup de tineri fără un căpătii precis sau cu un „căpătii“ mai bus decit merită, au niste comportări incomodante, jignitoare pentru morala si bunacuviinta celorlalţi trecători? Dar zilnic asemenea fapte diverse, să le numim negative, sunt amestecate, parcă dintr-o capricioasă fantezie a întimplării, cu alte fapte diverse cărora orice om de bun simţ le subliniază cum condei de lumină. Elevii unei şcoli generale din Baia Mare observă o perdea arzind la fereastra unui apartament de vizavi, dau alarma şi ajută la stingerea unui incendiu în faza incipientă. Sau: un colectiv de ingineri din judeţul Brăila, experimentind sporirea producţiei de cartofi, ajung să producă exemplare de un kilogram. Din cazul unui învăţător, dintr-o comună ieşeană, şi nu numai al lui, care, după ce a ieşit la pensie, continuă să-şi consacre tot timpul liber binelui obştesc, aiutind cu sfatul şi cu fapta la înfrumuseţarea comunei. Ar fi putut să spună : „Ce atita strădanie ? Am lefuişoara mea ? Pensioara mea ? Să fiu sănătos“... Sau acel locatar, ales președinte de bloc undeva, pe o stradă din Drumul Taberei, care prin exemplul lui personal, cu insusirile-i de bun gospodar, scoate blocul din starea in care zăcuse pînă atunci, gata să intre într-o gravă degradare. Noul președinte s-a rînduit, cu cinste, între cei care adeveresc proverbul că omul sfinţeşte locul. De bună seamă, caracteristica societăţii este tocmai comportarea socială demnă, umană, civilizată, frumoasă. Făurim o societate a omeniei, a dreptăţii, a mîndriei de a fi om adevărat. Şi, desigur, pentru asta avem de luptat cu multe tare, cu destule moşteniri grele, unele chiar ancestrale, cu însăşi natura multora dintre noi care vedem binele. 11 cunoaştem, il admirăm, dar ne lăsăm a luneca spre rău. Să observăm că există semeni care işi au morala din bucăţi şi o manifestă cu toane. Din asemenea morală nu se poate croi o haină eon(Continuare in pag. a IV-a) OPINII de Dumitru ALMAȘ