Scînteia, aprilie 1981 (Anul 50, nr. 12008-12045)
1981-04-01 / nr. 12008
! Test al autodepâşirii — Botezane, ştii ce ne aşteaptă dacă planul tău n-are succes 7 Eşec moral. Eşec material. Pierdem toată încrederea pe care am ciştigat-o ! Aşa că... fii atent. O anumită prudenţă n-ar strica... Cine este omul sfătuit să fie prudent 7 E inginerul Ioan Botezan, directorul întreprinderii de pielărie şi încălţăminte „13 Decembrie“ din Sibiu. O unitate cu firmă şi tradiţie atit pe piaţa internă, cit şi pe cea externă. Chiar şi numai amintirea unor ţări in care sibienii îşi exportă produsele — Franţa, Canada, U.R.S.S., Elveţia, R.F.G. — spune mult despre prestigiul produselor fabricate aici Dar directorul nu-i nici pe departe mulţumit. „E necesar, zice, ca noi, producători, să căutăm mereu pieţe Să fim prezenţi pe cele mai bune. Nu-i suficient însă numai acest lucru. Idealul este să ajungem să fim căutaţi, să avem curajul să ne măsurăm cu oricine, pe orice piaţă“. • Acest crez a născut şi „planul“ pentru care directa- I I I I I — I I I I I I I I I rul era îndemnat la prudenţă. Despre ce e vorba? Anul trecut, cind s-a deschis la New York un mare tirg de produse din piele şi margerinărie, părerile despre participarea întreprinderii din Sibiu se împărţiseră in două. Unii susţineau că e bine să se meargă numai cu mostre şi citeva produse reprezentative. Alţii, printre care şi directorul, au cerut să se participe cu intreaga gamă de produse destinată exportului. In cele din urmă a avut ciştig de cauză — pentru că era argumentat — punctul de vedere al directorului. Rezultatul . Neaşteptat de bun ! Toate produsele prezentate au fost vindute, chiar din expoziţie. In plus, s-au incheiat contracte de aproape 2 milioane dolari. Firma fabricii din Sibiu s-a impus atenţiei prin diversitatea sortimentelor şi prin capacitatea de a satisface orice comandă. Pentru că n-a fost solicitare la care să nu se spună ■ „Putem !“. Astăzi, o mare parte din producţia fabricii este absorbită, „ca aerul“, de piaţa americană. O necunoscută pină acum 2—3 ani in S.U.A., „Marochinlux", cum ii spun firmele străine acum întreprinderii din Sibiu, a devenit — prin curajul competitivităţii — unul din cei mai căutaţi parteneri. Şi nu e vorba de un simplu curaj de conjunctură. E vorba de o gândire matură, responsabilă, aflată la baza unei cutezătoare angajări pe piaţa concurenţei. Astăzi firmele străine apreciază mult partenerul român. Pentru că işi reînnoieşte de două ori pe an toate modelele. Că ştie să se replieze, nu mai puţin de un trimestru, pentru orice comandă Că ştie să-şi impună punctul de vedere pe piaţă. Că are curajul să se întreacă cu alţii, dar din primul rind cu sine însuşi. Iar rezultatele sunt de partea celor îndrăzneţi. Peste 90 la sută din producţia fabricii sibiene este desfăcută astăzi pe piaţaexternă. Constantin PRIESCU mai unit, 1980 — primul an de după cel de-al Xll-lea Congres al partidului. Un an în care au avut loc profunde prefaceri revoluţionare în toate domeniile vieţii economico-sociale din patria noastră. Este cunoscut faptul că marele forum al comuniştilor a deschis o nouă etapă in istoria României contemporane : etapa transformării cantităţii intr-o nouăcalitate. S-a trecut, aşadar, la stimularea puternică a factorilor intensivi ai creşterii economice ; s-a trecut la aplicarea unor noi măsuri menite să asigure perfecţionarea în continuare a relaţiilor sociale, lărgirea democraţiei tiliocitoreşti, afirmarea plenară a personalităţii umane, consolidarea bazei ştiinţifice a conducerii societăţii. Era firesc ca în acest cadru politic, economic şi social să continue, să se intensifice chiar preocupările pentru întărirea rîndurilor partidului, pentru îmbunătăţirea întregii sale activităţi. 1980 a fost, deci, un an în care a devenit şi mai puternică forţa de înmurire a partidului , în care organele şi organizaţiile sale şi-au înmulţit strădaniile pentru a conferi un nou conţinut, superior din punct de vedere calitativ, întregii munci organizatorice si politico-educative desfăşurate în oraşe şi sate, în unităţi economice, în instituţii ştiinţifice, de învăţămînt şi cultură. Aşa cum se relevă intr-unul din documentele adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. — Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică ale partidului la data de 31 decembrie 1988 — creşterea numerică înregistrată in cursul anului trecut a fost dublată de importante progrese calitative : perfecţionarea structurii organizatorice, intensificarea educării partinice, patriotice şi revoluţionarea comuniştilor, asigurarea unor tot mai puternice legături cu masele de oameni ai muncii. Documentul arată că In anul 1980 au devenit membri ai Partidului Comunist Român Peste 132 008 de oameni ai muncii. Semnificativ este faptul că această considerabilă creştere numerică a partidului — care la 31 decembrie 1980 cuprindea 3 044 336 membri — a avut loc in condiţiile manifestării unor tot mai sporite exigenţe faţă de calităţile moral-politice şi profesionale ale tuturor celor ce poartă înaltul titlu de comunist. Desigur, activitatea de întărire a partidului, de creştere a rolului său în viaţa societăţii noastre este armonios legată de înseşi noile realităţi ale ţării. Vom sublinia intîi şi întii faptul că in ultimii ÎS ani a devenit tot mai puternică unitatea dintre muncitori, ţărani şi intelectuali, s-a intărit coeziunea întregii noastre societăţi ; că cel de-al Xll-lea Congres a adoptat hotărâri menite să contribuie la ridicarea de o treaptă superioară a procesului de omogenizare socială, la afirmarea şi mai pu îN ANUL CELEI DE-A 60-A ANIVERSĂRI " PARTIDUL NOSTRU COMUNIST« tot mai puterniCi mai bine organizat Astăzi, partidul numără peste 3 milioane de membri. Avem o compoziţie bună socială, a crescut an de an ponderea muncitorilor în partid; sunt reprezentaţi în mod corespunzător ţăranii, intelectualii, precum şi celelalte categorii sociale. Avem o compoziţie bună şi din punct de vedere naţional. în rîndul partidului sunt români, maghiari, germani, sîrbi, alte naţionalităţi, care, într-o deplină unitate, fiind comunişti, acţionează în acelaşi spirit pentru înfăptuirea politicii partidului în toate domeniile de activitate. NICOLAE CEAUŞESCU DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C. C. AL P C. R. — sprijin preţios in perfecţionat,« continuă a activităţii organizaţiilor de partid tehnică a tuturor forţelor creatoare ale naţiunii, la consolidarea unităţii de interese şi idealuri a tuturor cetăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. Toate aceste realităţi îşi găsesc o puternică reflectare în structura partidului. In cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarca că partidul are o compoziţie socială bună, că a crescut an de an ponderea muncitorilor in partid ; ţăranii, intelectualii, precum şi celelalte categorii sociale sunt, de asemenea, reprezentaţi in mod corespunzător. O compoziţie bună. partidului dir. punct de vedere naţional. Partidul cuprinde în rindurile sale 29,50 la sută din populaţia activă a ţării , ceea ce ilustrează elocvent uriaşa sa forţă organizatorică, marele prestigiu de care se bucură in cadrul întregii noastre naţiuni. Din totalul comuniştilor, 54,62 la sută sunt muncitori, fapt ce reflectă dezvoltarea unui puternic detaşament muncitoresc, garanţie sigură a întăririi caracterului revoluţionar, de clasă al partidului. Rolul tot mai activ al femeilor în viaţa economico-socială a ţării se regăseşte în creşterea ponderii lor la 28,71 la sută. Iar faptul că, în cadrul partidului, 23,60 la sută dintre membri au virsta de pină la 30 de ani, 52,49 la sută intre 31 şi 50 de ani, 13,36 la sută între 51 şi 60 de ani, 7,56 la sută peste 60 de ani asigură îmbinarea armonioasă a experienţei şi maturităţii comuniştilor mai vn (Continuare in pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12 008 Prima ediţie Miercuri 1 aprilie 1981 6 PAGINI - 30 BANI BRAZI: Importante economii de resurse energetice In bilanţul rezultatelor obţinute In Întrecerea socialistă pe trimestrul I al acestui an, rafinarii şi petrochimiştii de Pe marea platformă industrială Brazi au înscris importante economii la capitolul consumuri energetice. Astfel, prin aplicarea unui şir de măsuri tehnico-organizatorice, prin ţinerea unei stricte evidenţe de produse şi instalaţii a consumurilor, prin recuperarea gazelor de la faclă şi evitarea oricărei risipe s-au obţinut economii de 350 000 kWh energie electrică, 1,5 milioane mc gaz metan şi aproape 50 000 gigacalorii abur tehnologic. Cu precădere s-au evidenţiat ca buni gospodari colectivele de la instalaţiile de clacire catalitică, reformare catalitică şi olefine. (Constantin Căprarul, ORAŞUL VICTORIA : Livrări suplimentare la export Pregătind din timp, cu Întreaga răspundere, producţia destinată exportului, prin expedierea încă din trimestrul IV al anului trecut de mostre şi apoi încheierea de contracte cu partenerii extend, colectivul Combinatului chimic din Oraşul Victoria a reuşit să-şi onoreze sarcinile la export ce-i reveneau pe primul trimestru cu 5 zile mai devreme. Avansul înregistrat a permis colectivului să livreze suplimentar unor parteneri externi, pînă la sfirșitul lunii martie, produse în valoare de peste 3 milioane lei.Nicolae Mocanul, RÎMNICU VILCEA: Instalaţie la capacitatea proiectata După încheierea cu succes a probelor tehnologice, în dimineaţa zilei de 31 martie a intrat in funcţiune la capacitatea proiectată instalaţia de secundar-butilamină, prima de acest fel din ţară. Concepută, proiectată şi realizată de specialişti români, noua instalaţie realizează un produs cu o largă paletă de utilizări, el urmînd să fie folosit ca materie primă la fabricarea unor pesticide, precum şi în industria farmaceutică, a coloranţilor sintetici şi detergenţilor, in tehnica extracţiilor fine din industria metalurgică și în tehnici de laborator. (Ion Sicnoil. /, , f ) TIMIŞOARA . Capacităţi de producţie puse în funcţiune înainte de termen In cadrul întreprinderii „Electromotor“ Timişoara au început să producă, înainte de termen, două noi capacităţi de producţie realizate în regie proprie. Este vorba de secţia de piese şi subansamble pentru produse electrotehnice de la Lovin, care a intrat in funcţiune cu nouă luni mai devreme decit era planificat, şi secţia de motoare electrice de la Variaş, al cărui termen de punere in funcţiune a fost scurtat cu sase luni. De curînd a început să producă şi o secţie de microproducţie pentru electrozi de sudură şi încercare, fluxuri ceramice şi sirmă tubulară de la Institutul de sudură şi incercări de materiale Timişoara, unde se realizează o serie de materiale de adaos pentru sudură pentru prima oară în tară. (Cezar Ioana). SECTORUL ILFOV -o modernă bază agricolă, o mare grădină de legume • Ce rol va juca noua unitate teritorial-administrativă în ansamblul măsurilor pe linia autoaprovizionării Capitalei? • Ce influenţă va avea, la rîndul său, marele oraş asupra localităţilor sectorului agricol ? După cum se ştie, la sfîrşitul lunii ianuarie, pe harta ţării au apărut două noi judeţe — Giurgiu şi Călăraşi, iar Capitala şi-a adăugat celor şase sectoare administrative — Sectorul agricol Ilfov. Cum se conturează perspectivele sectorului agricol acum, la început de drum ? Ce se întreprinde pentru sporirea contribuţiei Sectorului agricol Ilfov la aprovizionarea pieţelor bucureştene ? Am adresat aceste întrebări mai intîi tovarăşului Gheorghe Istrate, prim-secretar al comitetului de partid al Sectorului agricol Ilfov, care ne-a răspuns : — S-a planificat, de la bun început, o extindere a suprafeţelor cultivate cu legume. Deocamdată cu 600 hectare. Tendinţa este însă de creştere a acestor suprafeţe. Consiliile populare comunale acţionează, împreună cu cetăţenii, pentru depistarea terenurilor virane şi atribuirea lor, pe bază de contract, unor persoane sau instituţii. In felul acesta sperăm ca la „marea grădină“ de legume ce va înconjura Bucureştiul să se adjuge incă 200 de hectare. Cu aceeaşi grijă se acţionează in vederea folosirii fiecărei suprafeţe de teren din gospodăriile individuale. Apreciem că, in acest mod, se va ajunge la un total de aproape 7 400 hectare, din care 1 560 de hectare in gospodăriile populaţiei. Iar ca rezultat se estimează o producţie totală de peste 135 000 de tone de legume, din care la fondul de stat se vor livra 86 000 de tone, cu peste 16 000 tone mai mult faţă de anul trecut. p» se întemeiază aceste apteprintre altele şi pe influenţa favorabilă pe care o va exercita asupra activităţii agricole din zonă însăşi apartenenţa organizatorică la marele oraş. Corelarea capacităţii de producţie a bazinului agricol cu cerinţele pieţei va fi în aria de acţiune a aceloraşi factori de decizie. In plus — considerent valabil şi pentru alte domenii din cadrul sectorului — potenţialul ştiinţific din Capitală (Institutul agronomic, institute de cercetări) sau din imediata apropiere a Bucureştiului (Fundulea, Vidra) va putea fi mai bine utilizat pentru sprijinirea activităţii practice din acest sector, care trebuie să devină, rapid, o bază agricolă model. Sporuri asemănătoare sunt prevăzute şi pentru alte produse agricole, ca lapte, ouă, carne. Fermele zootehnice ale sectorului vor furniza peste 44 000 tone carne, aproape 450 000 hl lapte, peste 300 milioane ouă. Pentru a transforma aceste prevederi inproduse, comitetul de partid și consiliul popular al Sectorului agricol Ilfov au luat, din timp, măsuri. Ne-a interesat, firește, să aflăm ce s-a întreprins, concret pînă acum. In această direcţie. — Ne-a preocupat, cum era şi normal, asigurarea bazei tehnico-materiale, ne spune tovarăşul Alexandru Tudorache, prim-vicepreşedinte al consiliului popular al sectorului, precum şi executarea lucrărilor agricole (fertilizare, asigurare de seminţe şi răsaduri etc.) în cele mai bune condiţii. Răspunderea pentru aprovi- Rodica SERBAM (Continuare în pag. a II-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Ţârilor de Jos Preşedintele Republicii Socia- Manswelt, care şi-a prezentat scriso-itar al Regatului Ţărilor de Jos in liste România, tovarăşul Nicolae file de acreditare in calitate de om- ţara noastră. (Continuare in pagina a Ceauşescu, a primit, marti, pe Adrien basador extraordinar si plenipoten- 5-a). VREMEA ESTE PRIELNICĂ PENTRU INTENSIFICAREA LUCRĂRILOR In fiecare zi-un avans important la însămînţări! • Mai sunt de semănat 700 000 de hectare cu plante din prima epocă — lucrare ce trebuie încheiată pretutindeni în această săptămînă • Pe măsură ce solul se încălzeşte să se treacă şi la însămînţarea porumbului • Locul specialiştilor din unităţi şi consiliile agroindustriale este acum pe ogoare, asigurînd toate condiţiile pentru accelerarea ritmului lucrărilor BACĂU Mecanizatorii şi specialiştii în cîmp, la datorie In majoritatea consiliilor agroindustriale din judeţul Bacău se lucrează din plin la pregătirea terenului şi la însămînţarea culturilor din prima epocă. Specialiştii prezenţi în cîmp, depistează oră de oră terenurile zvîntate pentru a dirija operativ tractoarele acolo unde se poate lucra. In ultimele zile, mijloacele mecanice au fost concentrate de terenurile din lunca Siretului şi Bistriţei în raza consiliilor agroindustriale Filipeşti Răcăciuni, Sascut şi Hemeiuşi. — In toate unităţile — ne spune tovarăşul Marian Vlaic, secretar al comitetului judeţean de partid — mijloacele mecanice sunt constituite informaţii mari, conduse direct de specialişti. Condiţiile mai dificile din această primăvară ne obligă ca tot terenul pregătit să fie semănat în aceeaşi zi. Avem condiţii ca pînă la sfîrşitul acestei săptămîni să încheiem semănatul culturilor din prima urgenţă. Pentru aceasta noaptea se lucrează la pregătirea terenului şi ziua la semănat. Am asigurat schimbul II pe mai bine de 300 de tractoare. Măsurile Întreprinse de comandamentul judeţean au determinat intensificarea ritmului de lucru. Dovada : In unităţile cooperatiste din consiliile Helegiu şi Moineşti s-a Încheiat semănatul sfeclei de zahăr, iar in consiliile Gh. Gheorghiu-Dej, Răcâciuni, Sascut, Filipeşti semănatul culturilor din Prima epocă se apropie de sfîrşit. Marţi, 31 martie, am urmărit ‘je*fA«ur'-,'- lucirilor îr unităţile din consiliul Răcăciuni, unul dintre consiliile fruntaşe pe judeţ. La C.A.P. Horgeşti lucrau la semănatul sfeclei de zahăr două formaţii mari conduse de inginerul I. Avram şi şeful de fermă Gh. Bărbieru, care ne-au asigurat : „In cel mult două zile vom termina această lucrare de cele aproape 200 hectare planificate“. Intens munceau şi cooperatorii din Răcăciuni, Cleja, Fărăoan, Parava, unde semănatul se apropia d de încheiere. Buna organizare a muncii, hărnicia mecanizatorilor din acest consiliu au fost hotărâtoare ; pînă la această dată au fost însăminţate mai mult de trei sferturi din suprafaţa destinată a se cultiva cu sfeclă de zahăr, furaje, plante tehnice, cartofi etc. Dar şi în munca fruntaşilor există loc de mai bine. La ferma Sărata, aparţinind C.A.P. Nicolae Bălcescu, de exemplu, tractoarele şi semănătorile nu ieşiseră la lucru nici la ora 9. Ing. Georgeta Olteanu, şefa fermei, ii critica pe cei din conducerea unităţii că nu-i trimiseseră cisterna cu apă pentru erbicidare, deşi solicitase aceasta cu o seară înainte. Nu ştim cit a durat pină la sosirea cisternei dar un lucru este sigur : timpul pierdut n-a mai putut fi recuperat. Iată de ce se impun măsuri operative pentru o mai bună organizare a muncii, pentru folosirea integrală a maşinilor. Gheorghe BALTA corespondentul „Scinteil" IALOMIŢA Ritmul este în creştere, dar nu pe măsura posibilităţilor Bărăganul Ialomiţean a devenit în aceste zile un furnicar, la care locuitorii satelor şi majoritatea maşinilor agricole sunt concentrate la semănat şi la pregătirea terenului. Printr-o bună organizare a lucrărilor, vitezele zilnice au crescut sim . ţitor. Pînă la 31 martie, mazărea a fost însămintată pe 90 la sută din suprafaţa prevăzută, unul pentru ulei — 86 la sută, sfecla de zahăr — 47 la sută, floarea-soarelui — 5 la sută. Ţinînd seama că viteza zilnică la semănatul sfeclei de zahăr va creşte la 3 000 hectare, lucrarea va fi încheiată in 2—3 zile. Majoritatea unităţilor şi-au pregătit terenul pentru culturile din prima epocă pe toate suprafeţele planificate. In aceste condiţii, discurile, combinatoarele şi celelalte utilaje asigură front larg de lucru pentru semănatul Bolnişoarelui. In consiliul agroindustrial Feteşti, unde o parte a tractoarelor şi mecanizatorilor participă la lucrările de apărare Împotriva revărsării Dunării şi Blorcei, s-a Încheiat semănatul celor 600 hectare de in, 310 hectare lucernă şi 400 hectare de sfeclă de zahăr. Preşedintele consiliului agroindustrial Feteşti, Constantin Banciu, ne-a spus : „Aici, la ferma nr. 1 de la C.A.P. Stelnica, pregătim terenul in vederea însăminţării florii-soarelui. Din cele 1720 hectare pentru floarea-soarelui sint gata de insămînţat 800 hectare“. Suprafeţele însăminţate erau netede „ca în palmă“, despre resturi vegetale — nici vorbă. Odată cu eliberarea forţei mecanizate, mobilizată la insămintarea celor 450 hectare de in si 150 hectare mazăre, la C.A.P. Vladeni s-a declanşat însă minţatul celor 100 hectare de floarea-soarelui. Cele mai bune rezultate le-au obţinut aici, pînă ieri, mecanizatorii Ion Chiriac, Vasile Eftimie şi Vasile Căldăraru. Dar nu toate unităţile din judeţ lucrează în acest ritm susţinut. Ceea ce şi explică de ce rezultatele totale înregistrate la direcţia agricolă — care arată că jumătate din suprafaţa pentru sfeclă de zahăr nu este insăminţată, iar la semănatul floriisoarelui s-au realizat numai 5 procente — nu sunt satisfăcătoare. Stadiul avansat al lucrărilor în multe unităţi agricole fruntaşe constituie o dovadă că pe întregul judeţ acestea pot şi trebuie să fie mult intensificate. Dar din unele unităţi agricole, mijloacele mecanice nu sunt folosite din plin şi de aceea nu se realizează vitezele de lucru stabilite. Iată de ce este necesar ca, peste tot, să fie aplicate măsuri energice de bună organizare a muncii, astfel incit fiecare zi fiecare oră bună de lucru să fie folosite intens pentru grăbirea semănatului Mihai VIŞOIU corespondentul „Scînteii" ———————————————————————————— Stadiul Insâmbnţârii culturilor din prima epocă - In procente faţă de suprafeţele planificate (date comunicate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare la 31 martie) Noul centru civic al municipiului Satu Mare In apele unduitoare ale riului Someş se oglindesc cu tot mai multă semeţie siluetele moderne ale edificiilor din noul centru civic — aflat in plină construcţie, in imediata vecinătate a vechiului centru civic al milenarului oraş. Pînă în prezent, în noul centru civic au fost predate la cheie locatarilor primele 440 de apartamente , alte 335 urmează a fi date in folosinţă aici incă in cursul acestui an, la care se adaugă şi alte dotări social-culturale. Acest centru va cuprinde un magazin universal şi alte spaţii comerciale si de prestări servicii însumînd 22 000 metri pătraţi, Casa de cultură a sindicatelor cu o sală principală de spectacole cu 600 locuri spatii publice în care vor fi amplasate lucrări de artă monumentală, intre care un impresionant monument închinat victoriei socialismului in patria noastră. (Octav Grumeza). Un oraş al oamenilor harnici Toate vehiculele care circulă intr-un sens sau altul pe drumul naţional dintre Buzău şi Focşani sunt nevoite să ocolească zona centrală a oraşului Rimnicu Sărat. Trecind podul de peste apa Rimnicului, ele străbat faleza acestuia, flancată de un larg evantai de blocuri noi, cochete. Deşi era seara tîrziu, n-am putut să nu le observăm linia modernă, dar mai ales spaţiile dintre ele, proaspăt plantate cu pomi fructiferi, cu castani şi plopi, cu legume... Ajunşi în zona centrală, n-am mai intunit nici urmă din ceea ce ştiam odinioară că era Strada Mare. De fapt, „mare“ era doar cu numele, pentru că de o parte şi de alta a arterei care se voia, „cartea de vizită“ a rimnicenilor se aflau prăvălii şi clădiri modeste, unele insalubre. Acum, peste tot — macarale, buldozere şi basculante într-un du-te-vino neîntrerupt, chiar şi la acea oră tirzie din seară. Am aflat că sunt lucrătorii din schimbul doi ai şantierului nr. 3, cel mai bun dintre toate şantierele întreprinderii judeţene de construcţii montaj Buzău. Şi am mai aflat că dacă acest şantier se situează mereu in fruntea Întrecerii, aceasta se datoreşte şi faptului că — aşa cum ne spunea maistrul constructor Gheorghe Săndulescu — „primarul oraşului nu ne slăbeşte din ochi. Chiar şi acum, uitaţi-l acolo, intr-un punct cheie pentru configuraţia de mîine a ceea ce va fi lucrarea şi mîndria noastră — Strada Mare. Cu adevărat mare şi frumoasă“. Primul secretar al comitetului orăşenesc de partid, primarul Gheorghe Radu, un tînăr înalt, subţire, vioi, ne-a dat întilnire pentru a doua zi dimineaţa la prima oră. Ne-am înfăţişat la primărie, la ora 7 punct, dar el nu era acolo, iar portarul a început să rîdă : — La prima oră v-a spus ? Apoi aflaţi că prima oră la dînsul înseamnă şase, şase fără ceva, cind primul drum îi face ori la piaţă, ori pe şantier, la blocuri. Dar acuma-i tîrziu şi-l găsiţi la I.O.A. Sint iniţialele întreprinderii de organe de asamblare pentru industria electrotehnică, cea mai nouă şi mai modernă unitate economică a oraşului, alături de alte creaţii ale ultimului deceniu şi jumătate — întreprinderea de garnituri de frînă şi etanşare, fabrica de confecţii, cea de mobilă ş.a. — ,care au transformat, practic, prăfuitul tirg de odinioară intr-un important centru industrial. De la o producţie industrială de numai 300 milioane lei in 1965, Rimnicu Sărat a ajuns acum la 3,6 miliarde lei, adică de 12 ori mai mare. Producţie care va spori şi mai mult prin dezvoltarea şi modernizarea unităţilor existente, ca şi prin construirea de noi obiective, intre care o mare turnătorie de fontă pentru maşini-unelte aflată în pragul intrării în funcţiune. La I.O.A. l-am găsit pe tovarăşul primar cu un carneţel ca de reporter în mină, pe care-şi nota datele „la zi“ ale Îndeplinirii planului de către această unitate fruntaşă, care şi-a depăşit şi anul trecut prevederile de plan la absolut toţi indicatorii. Tot tînăr şi directorul acesteia, inginerul Octavian Căenar. Venit aici de la „Electroaparataj“ Bucureşti, el a bătut primul ţăruş de începere a construcţiei întreprinderii, a parti- Petre POPA Dumitru DANAILA (Continuare in pag. a V-a)