Scînteia, aprilie 1981 (Anul 50, nr. 12008-12045)

1981-04-01 / nr. 12008

! Test al autodepâşirii — Botezane, ştii ce ne aşteaptă dacă planul tău n-are succes 7 Eşec moral. Eşec material. Pierdem toată încrederea pe care am ciştigat-o ! Aşa că... fii atent. O anumită prudenţă n-ar strica...­­ Cine este omul sfătuit să fie prudent 7 E inginerul Ioan Botezan, directorul întreprinderii de pielărie şi încălţăminte „13 Decembrie“ din Sibiu. O unitate cu­ firmă şi tradiţie atit pe piaţa internă, cit şi pe cea externă. Chiar şi numai amintirea unor ţări in care sibienii îşi exportă produsele — Franţa, Canada, U.R.S.S., Elveţia, R.F.G. — spune mult despre prestigiul pro­duselor fabricate aici Dar directorul nu-i nici pe de­parte mulţumit. „E necesar, zice, ca noi, producători, să căutăm mereu pieţe Să fim prezenţi pe cele mai bune. Nu-i suficient însă numai acest lucru. Idealul este să ajungem să fim căutaţi, să avem curajul să ne măsurăm cu oricine, pe orice piaţă“. • Acest crez a născut şi „planul“ pentru care directa- I I I I I — I I I I I I I I I rul era îndemnat la prudenţă. Despre ce e vorba? Anul trecut, cind s-a deschis la New York un mare tirg de produse din piele şi margerinărie, părerile des­pre participarea întreprinderii din Sibiu se împărţiseră in două. Unii susţineau că e bine să se meargă numai cu mostre şi ci­teva produse reprezentative. Alţii, prin­tre care şi directorul, au cerut să se participe cu in­treaga gamă de produse destinată exportului. In cele din urmă a avut ciştig de cauză — pentru că era ar­gumentat — punctul de vedere al directorului. Rezul­­tatul . Neaşteptat de bun ! Toate produsele prezentate au fost vindute, chiar din expoziţie. In plus, s-au inc­hei­at contracte de aproape 2 milioane dolari. Firma fabricii din Sibiu s-a impus atenţiei prin diversitatea sortimen­telor şi prin capacitatea de a satisface orice comandă. Pentru că n-a fost solicitare la care să nu se spună ■­ „Putem !“. Astăzi, o mare parte din producţia fabricii este absorbită, „ca aerul“, de piaţa americană. O ne­cunoscută pină acum 2—3 ani in S.U.A., „Marochinlux", cum ii spun firmele străine acum întreprinderii din Sibiu, a devenit — prin curajul competitivităţii — unul din cei mai căutaţi parteneri. Şi nu e vorba de un simplu curaj de conjunctură. E vorba de o gândire matură, responsabilă, aflată la baza unei cu­tezătoare angajări pe piaţa concurenţei. Astăzi firmele străine apreciază mult partenerul român. Pentru că işi reînnoieşte de două ori pe an toate modelele. Că ştie să se replieze, nu mai puţin de un trimestru, pentru orice comandă Că ştie să-şi impună punctul de vedere pe piaţă. Că are curajul să se întreacă cu alţii, dar d­in primul rind cu sine însuşi. Iar rezultatele sunt de partea celor îndrăzneţi. Peste 90 la sută din producţia fabricii sibiene este desfăcută astăzi pe piaţa­­externă. Constantin PRIESCU mai unit, 1980 — primul an de după cel de-al Xll-lea Congres al partidului. Un an în care au avut loc profunde prefa­ceri revoluţionare în toate domeniile vieţii economico-sociale din patria noastră. Este cunoscut faptul că ma­rele forum al comuniştilor a deschis o nouă etapă in istoria României contemporane : etapa transformării cantităţii intr-o nouă­­calitate. S-a tre­cut, aşadar, la stimularea puternică a factorilor intensivi ai creşterii eco­nomice ; s-a trecut la aplicarea unor noi măsuri menite să asigure perfec­ţionarea în conti­nuare a relaţiilor sociale, lărgirea democraţiei tilio­­citoreşti, afirma­rea plenară a per­sonalităţii umane, consolidarea bazei ştiinţifice a condu­cerii societăţii. Era firesc ca în acest cadru politic, eco­nomic şi social să continue, să se intensifice chiar preo­cupările pentru întărirea rîndurilor partidului, pentru îmbunătăţirea în­tregii sale activităţi. 1980 a fost, deci, un an în care a devenit şi mai puternică forţa de în­­m­urire a partidului , în care orga­nele şi organizaţiile sale şi-au în­mulţit strădaniile pentru a conferi un nou conţinut, superior din punct de vedere calitativ, întregii munci organizatorice si politico-educative desfăşurate în oraşe şi sate, în uni­tăţi economice, în instituţii ştiinţifi­ce, de învăţămînt şi cultură. Aşa cum se relevă intr-unul din documentele adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. — Raportul cu privire la efecti­vul, compoziţia şi structura organizato­rică ale partidului la data de 31 decem­brie 1988 — creşterea numerică în­registrată in cursul anului trecut a fost dublată de importante progrese ca­litative : perfecţionarea structurii or­ganizatorice, intensificarea educării partinice, patriotice şi revoluţionare­a comuniştilor, asigurarea unor tot mai puternice legături cu masele de oameni ai muncii. Documentul arată că In anul 1980 au devenit membri ai Partidului Comunist Român Peste 132 008 de oa­meni ai muncii. Semnificativ este faptul că această considerabilă creş­tere numerică a partidului — care la 31 decembrie 1980 cuprindea 3 044 336 membri — a avut loc in con­diţiile manifestării unor tot mai sporite exigenţe faţă de calităţile moral-politice şi profesionale ale tu­turor celor ce poartă înaltul titlu de comunist. Desigur, activitatea de în­tărire a partidului, de creştere a ro­lului său în viaţa societăţii noastre este armonios legată de înseşi noile realităţi ale ţării. Vom sublinia intîi şi întii faptul că in ultimii ÎS ani a devenit tot mai puternică unitatea dintre muncitori, ţărani şi intelec­tuali, s-a intărit coeziunea întregii noastre societăţi ; că cel de-al Xll-lea Congres a adoptat hotărâri menite să contribuie la ridicarea de o treaptă superioară a procesului de omogeni­zare socială, la afirmarea şi mai pu­ îN ANUL CELEI DE-A 60-A ANIVERSĂRI " PARTIDUL NOSTRU COMUNIST« tot mai puterniCi mai bine organizat Astăzi, partidul numără peste 3 milioane de membri. Avem o compoziţie bună socială, a crescut an de an ponderea muncitorilor în partid; sunt reprezentaţi în mod corespunzător ţăranii, intelec­tualii, precum şi celelalte categorii sociale. Avem o compoziţie bună şi din punct de vedere naţional. în rîndul partidului sunt ro­mâni, maghiari, germani, sîrbi, alte naţionalităţi, care, într-o deplină unitate, fiind comunişti, acţionează în acelaşi spirit pentru înfăptuirea politicii partidului în toate domeniile de activitate. NICOLAE CEAUŞESCU DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C. C. AL P C. R. — sprijin preţios in perfecţionat­­,«­ continuă a activităţii organizaţiilor de partid tehnică a tuturor forţelor creatoare ale naţiunii, la consolidarea unităţii de interese şi idealuri a tuturor ce­tăţenilor patriei, fără deosebire de naţionalitate. Toate aceste realităţi îşi găsesc o puternică reflectare în structura partidului. In cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu remarca că partidul are o compoziţie socială bună, că a crescut an de an ponderea muncitorilor in partid ; ţă­ranii, intelectualii, precum şi celelal­te categorii socia­le sunt, de ase­menea, reprezen­taţi in mod cores­punzător. O com­poziţie bună­­.­ partidul­ui dir. punct de vedere naţional. Partidul cuprinde în rindurile sale 29,50 la sută din populaţia activă a ţării , ceea ce ilustrează elocvent uriaşa sa forţă organizatorică, marele prestigiu de care se bucură in cadrul întregii noastre naţiuni. Din totalul co­muniştilor, 54,62 la sută sunt muncitori, fapt ce reflectă dezvoltarea unui pu­ternic detaşament muncitoresc, ga­ranţie sigură a întăririi caracterului revoluţionar, de clasă al partidului. Rolul tot mai activ al femeilor în viaţa economico-socială a ţării se re­găseşte în creşterea ponderii lor la 28,71 la sută. Iar faptul că, în cadrul partidului, 23,60 la sută dintre mem­bri au virsta de pină la 30 de ani, 52,49 la sută intre 31 şi 50 de ani, 13,36 la sută între 51 şi 60 de ani, 7,56 la sută peste 60 de ani asigură îmbinarea armonioasă a experienţei şi maturităţii comuniştilor mai vn (Continuare in pag. a IV-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12 008 Prima ediţie Miercuri 1 aprilie 1981 6 PAGINI - 30 BANI BRAZI: Importante economii de resurse energetice In bilanţul rezultatelor obţinute In Întrecerea socialistă pe trimestrul I al acestui an, rafinarii şi petrochi­­miştii de Pe marea platformă indus­trială Brazi au înscris importante economii la capitolul consumuri e­­nergetice. Astfel, prin aplicarea unui şir de măsuri tehnico-organizatorice, prin ţinerea unei stricte evidenţe de produse şi instalaţii a consumurilor, prin recuperarea gazelor de la faclă şi evitarea oricărei risipe s-au obţi­nut economii de 350 000 kWh ener­gie electrică, 1,5 milioane mc gaz me­tan şi aproape 50 000 gigacalorii abur tehnologic. Cu precădere s-au evi­denţiat ca buni gospodari colectivele de la instalaţiile de clacire catalitică, reformare catalitică şi olefine. (Con­stantin Căprarul, ORAŞUL VICTORIA : Livrări suplimentare la export Pregătind din timp, cu Întreaga răspundere, producţia destinată ex­portului, prin expedierea încă din trimestrul IV al anului trecut de mostre şi apoi încheierea de contrac­te cu partenerii extend, colectivul Combinatului chimic din Oraşul Vic­toria a reuşit să-şi onoreze sarcinile la export ce-i reveneau pe primul trimestru cu 5 zile mai devreme. Avansul înregistrat a permis colecti­vului să livreze suplimentar unor parteneri externi, pînă la sfirșitul lu­nii martie, produse în valoare de peste 3 milioane lei.­­Nicolae Mo­canul, RÎMNICU VILCEA: Instalaţie la capacitatea proiectata După încheierea cu succes a probe­lor tehnologice, în dimineaţa zilei de 31 martie a intrat in funcţiune la ca­pacitatea proiectată instalaţia de secun­dar-butil­amină, prima de acest fel din ţară. Concepută, proiectată şi realizată de specialişti români, noua instalaţie realizează un produs­ cu o largă paletă de utilizări, el urmînd să fie folosit ca materie primă la fabri­carea unor pesticide, precum şi în in­dustria farmaceutică, a coloranţilor sintetici şi detergenţilor, in tehnica extracţiilor fine din industria metalur­gică și în tehnici de laborator. (Ion Sicno­il. /, , f ) TIMIŞOARA . Capacităţi de producţie puse în funcţiune înainte de termen In cadrul întreprinderii „Electro­motor“ Timişoara au început să pro­ducă, înainte de termen, două noi capacităţi de producţie realizate în regie proprie. Este vorba de secţia de piese şi subansamble pentru pro­duse electrotehnice de la Lovin, care a intrat in funcţiune cu nouă luni mai devreme decit era planifi­cat, şi secţia de motoare electrice de la Variaş, al cărui termen de punere in funcţiune a fost scurtat cu sase luni. De curînd a început să producă şi o secţie de microproducţie pentru electrozi de sudură şi încercare, flu­xuri ceramice şi sirmă tubulară de la Institutul de sudură şi incercări de materiale Timişoara, unde se reali­zează o serie de materiale de adaos pentru sudură pentru prima oară în tară. (Cezar Ioana). SECTORUL ILFOV -o modernă bază agricolă, o mare grădină de legume • Ce rol va juca noua unitate teritorial-administrativă în ansamblul măsurilor pe linia autoaprovizionării Capita­lei? • Ce influenţă va avea, la rîndul său, marele oraş asupra localităţilor sectorului agricol ? După cum se ştie, la sfîrşitul lunii ianuarie, pe harta ţării au apărut două noi judeţe — Giurgiu şi Că­lăraşi, iar Capitala şi-a adăugat celor şase sectoare administrative — Sec­torul agricol Ilfov. Cum se conturează perspectivele sectorului agricol acum, la început de drum ? Ce se întreprinde pentru sporirea contribuţiei Sectorului agri­col Ilfov la aprovizionarea pieţelor bucureştene ? Am adresat aceste în­trebări mai intîi tovarăşului Gheor­ghe Istrate, prim-secretar al comite­tului de partid al Sectorului agricol Ilfov, care ne-a răspuns : — S-a planificat, de la bun început, o extindere a suprafeţelor cultivate cu legume. Deocamdată cu 600 hec­tare. Tendinţa este însă de creştere a acestor suprafeţe. Consiliile­ popu­lare comunale acţionează, împreună cu cetăţenii, pentru depistarea tere­nurilor virane şi atribuirea lor, pe bază de contract, unor persoane sau instituţii. In felul acesta sperăm ca la „marea grădină“ de legume ce va înconjura Bucureştiul să se adj­uge incă 200 de hectare. Cu aceeaşi grijă se acţionează in vederea folosirii fie­cărei suprafeţe de teren din gospo­dăriile individuale. Apreciem că, in acest mod, se va ajunge la un total de aproape 7 400 hectare, din care 1 560 de hectare in gospodăriile popu­laţiei. Iar ca rezultat se estimează o producţie totală de peste 135 000 de tone de legume, din care la fon­dul de stat se vor livra 86 000 de tone, cu peste 16 000 tone mai mult faţă de anul trecut. p» se întemeiază aceste apte­­printre altele şi pe influenţa favorabilă pe care o va exercita asu­pra activităţii agricole din zonă însăşi apartenenţa organizatorică la marele oraş. Corelarea capacităţii de producţie a bazinului agricol cu ce­rinţele pieţei va fi în aria de acţiune a aceloraşi factori de decizie. In plus — considerent valabil şi pentru alte domenii din cadrul sectorului — potenţialul ştiinţific din Capitală (Institutul agronomic, institute de cercetări) sau din imediata apropiere a Bucureştiului (Fundulea, Vidra) va putea fi mai bine utilizat pentru sprijinirea activităţii practice din acest sector, care trebuie să devină, rapid, o bază agricolă model. Sporuri asemănătoare sunt prevă­zute şi pentru alte produse agricole, ca lapte, ouă, carne. Fermele zooteh­nice ale sectorului vor furniza peste 44 000 tone carne, aproape 450 000 hl lapte, peste 300 milioane ouă. Pentru a transforma aceste prevederi in­­produse, comitetul de partid și con­siliul popular al Sectorului agricol Ilfov au luat, din timp, măsuri. Ne-a interesat, firește, să aflăm ce s-a întreprins, concret pînă acum. In această direcţie. — Ne-a preocupat, cum era şi nor­mal, asigurarea bazei tehnico-mate­­riale, ne spune tovarăşul Alexandru Tudorache, prim-vicepreşedinte al consiliului popular al sectorului, pre­cum şi executarea lucrărilor agri­cole (fertilizare, asigurare de seminţe şi răsaduri etc.) în cele mai bune condiţii. Răspunderea pentru aprovi- Rodica SERBAM (Continuare în pag. a II-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Regatului Ţârilor de Jos Preşedintele Republicii Socia- Manswelt, care şi-a prezentat scriso-­itar al Regatului Ţărilor de Jos in liste România, tovarăşul Nicolae file de acreditare in calitate de om- ţara noastră. (Continuare in pagina a Ceauşescu, a primit, marti, pe Adrien basador extraordinar si plenipoten- 5-a). VREMEA ESTE PRIELNICĂ PENTRU INTENSIFICAREA LUCRĂRILOR In fiecare zi-un avans important la însămînţări! • Mai sunt de semănat 700 000 de hectare cu plante din prima epocă — lu­crare ce trebuie încheiată pretutindeni în această săptămînă • Pe măsură ce solul se încălzeşte să se treacă şi la însămînţarea porumbului • Locul specialiştilor din unităţi şi consiliile agroindustriale este acum pe ogoare, asigurînd toate condiţiile pentru accelerarea ritmului lucrărilor BACĂU Mecanizatorii şi specialiştii­ în cîmp, la datorie In majoritatea consiliilor agroin­dustriale din judeţul Bacău se lu­crează din plin la pregătirea terenu­lui şi la însămînţarea culturilor din prima epocă. Specialiştii prezenţi în cîmp, depistează oră de oră tere­nurile zvîntate pentru a dirija opera­tiv tractoarele acolo unde se poate lucra. In ultimele zile, mijloacele mecanice au fost concentrate de te­renurile din lunca Siretului şi Bis­triţei în raza consiliilor agroindus­triale Filipeşti Răcăciuni, Sascut şi Hemeiuşi. — In toate unităţile — ne spune tovarăşul Marian Vlaic, secretar al comitetului judeţean de partid — mij­loacele mecanice sunt constituite in­formaţii mari, conduse direct de spe­cialişti. Condiţiile mai dificile din această primăvară ne obligă ca tot terenul pregătit să fie semănat în aceeaşi zi. Avem condiţii ca pînă la sfîrşitul acestei săptămîni să înche­iem semănatul culturilor din prima urgenţă. Pentru aceasta noaptea se lucrează la pregătirea terenului şi ziua la semănat. Am asigurat schim­bul II pe mai bine de 300 de trac­toare. Măsurile Întreprinse de comanda­mentul judeţean au determinat inten­sificarea ritmului de lucru. Dovada : In unităţile cooperatiste din consi­liile Helegiu şi Moineşti s-a Încheiat semănatul sfeclei de zahăr, iar in consiliile Gh. Gheorghiu-Dej, Răcâ­­ciuni, Sascut, Filipeşti semănatul culturilor din Prima epocă se apropie de sfîrşit. Marţi, 31 martie, am urmă­rit ‘je*fA«ur'-,'- lucirilor îr­ unităţile din consiliul Răcăciuni, unul dintre consiliile fruntaşe pe judeţ. La C.A.P. Horgeşti lucrau la semănatul sfeclei de zahăr două formaţii mari con­duse de inginerul I. Avram şi şeful de fermă Gh. Bărbieru, care ne-au asigurat : „In cel mult două zile vom termina această lucrare de cele aproape 200 hectare planificate“. Intens munceau şi cooperatorii din Răcăciuni, Cleja, Fărăoan, Parava, unde semănatul se apropia d de înche­iere. Buna organizare a muncii, hăr­nicia mecanizatorilor din acest con­siliu au fost hotărâtoare ; pînă la această dată au fost însăminţate mai mult de trei sferturi din suprafaţa destinată a se cultiva cu sfeclă de zahăr, furaje, plante tehnice, cartofi etc. Dar şi în munca fruntaşilor există loc de mai bine. La ferma Sărata, aparţinind C.A.P. Nicolae Bălcescu, de exemplu, tractoarele şi semănăto­ri­le nu ieşiseră la lucru nici la ora 9. Ing. Georgeta Olteanu, şefa fermei, ii critica pe cei din conducerea uni­tăţii că nu-i trimiseseră cisterna cu apă pentru erbicidare, deşi solicitase aceasta cu o seară înainte. Nu ştim cit a durat pină la sosirea cisternei dar un lucru este sigur : timpul pier­dut n-a mai putut fi recuperat. Iată de ce se impun măsuri operative pentru o mai bună organizare a muncii, pentru folosirea integrală a maşinilor. Gheorghe BALTA corespondentul „Scinteil" IALOMIŢA Ritmul este în creştere, dar nu pe măsura posibilităţilor Bărăganul Ialomiţean a devenit în aceste zile un furnicar, la care lo­cuitorii satelor şi majoritatea maşi­nilor agricole sunt concentrate la se­mănat şi la pregătirea terenului. Printr-o bună organizare a lucrări­lor, vitezele zilnice au crescut sim­ . ţitor. Pînă la 31 martie, mazărea a fost însămintată pe 90 la sută din suprafaţa prevăzută, unul pentru ulei — 86 la sută, sfecla de zahăr — 47 la sută, floarea-soarelui — 5­ la sută. Ţinînd seama că viteza zilnică la semănatul sfeclei de zahăr va creşte la 3 000 hectare, lucrarea va fi încheiată in 2—3 zile. Majoritatea unităţilor şi-au pregătit terenul pen­tru culturile din prima epocă pe toa­te suprafeţele planificate. In aceste condiţii, discurile, combinatoarele şi celelalte­ utilaje asigură front larg de lucru­ pentru semănatul Bolni­­şoarelui. In consiliul agroindustrial Feteşti, unde o parte a tractoarelor şi meca­nizatorilor participă la lucrările de apărare Împotriva revărsării Dunării şi Blorcei, s-a Încheiat semănatul ce­lor 600 hectare de in, 310 hectare lu­­cernă şi 400 hectare de sfeclă de za­hăr. Preşedintele consiliului agroin­dustrial Feteşti, Constantin Banciu, ne-a spus : „Aici, la ferma nr. 1 de la C.A.P. Stelnica, pregătim terenul in vederea însăminţării florii-soare­­lui. Din cele 1720 hectare pentru floarea-soarelui sint gata de insă­­mînţat 800 hectare“. Suprafeţele în­­săminţate erau netede „ca în palmă“, despre resturi vegetale — nici vorbă. Odată cu eliberarea forţei mecani­zate, mobilizată la insămintarea ce­lor 450 hectare de in si 150 hectare mazăre, la C.A.P. Vlad­eni s-a de­clanşat însă minţatul celor­­ 100 hec­tare de floarea-soarelui. Cele mai bune rezultate le-au obţinut aici, pînă ieri, mecanizatorii Ion Chiriac, Vasile Eftimie şi Vasile Căldăraru. Dar nu toate unităţile din judeţ lucrează în acest ritm susţinut. Ceea ce şi explică de ce rezultatele to­tale înregistrate la direcţia agricolă — care arată că jumătate din supra­faţa pentru sfeclă de zahăr nu este insăminţată, iar la semănatul florii­­soarelui s-au realizat numai 5 pro­cente — nu sunt satisfăcătoare. Sta­diul avansat al lucrărilor în multe unităţi agricole fruntaşe constituie o dovadă că pe întregul judeţ acestea pot şi trebuie să fie mult intensifi­cate. Dar d­in unele unităţi agricole, mijloacele mecanice nu sunt folosite din plin şi de aceea nu se realizează vitezele de lucru stabilite. Iată de ce este necesar ca, peste tot, să fie apli­cate măsuri energice de bună orga­nizare a muncii, astfel incit fiecare zi fiecare oră bună de lucru să fie folo­site intens pentru grăbirea semăna­­tului Mihai VIŞOIU corespondentul „Scînteii" ———————————————————————————— Stadiul Insâmbnţârii culturilor din prima epocă - In procente faţă de suprafeţele planificate (date comunicate de Ministerul Agriculturii şi In­dustriei Alimentare la 31 martie) Noul centru civic al municipiului Satu Mare In apele unduitoare ale riului Someş se o­­glindesc cu tot mai multă semeţie siluetele mo­derne ale edificiilor din noul centru civic — aflat in plină construcţie, in imediata vecinătate a vechiului centru civic al milenarului oraş. Pînă în prezent, în noul centru civic au fost pre­date la cheie locatarilor primele 440 de aparta­mente , alte 335 urmează a fi date in folosinţă aici incă in cursul acestui an, la care se adaugă şi alte dotări social-culturale. Acest centru va cuprinde un magazin universal şi alte spaţii comerciale si de prestări servicii însumînd 22 000 metri pătraţi, Casa de cultură a sindicatelor cu o sală principală de spectacole cu 600 locuri spatii publice în care vor fi amplasate lucrări de artă monumentală, intre care un impresionant monument închinat victoriei socialismului in pa­tria noastră. (Octav Grumeza). Un oraş al oamenilor harnici Toate vehiculele care circulă intr-un sens sau altul pe drumul naţional dintre Bu­zău şi Focşani sunt nevoite să ocolească zona centrală a oraşu­lui Rimnicu Sărat. Trecind podul de pes­te apa Rimnicului, ele străbat faleza acestuia, flancată de un larg evantai de blocuri noi, cochete. Deşi era sea­ra tîrziu, n-am putut să nu le observăm li­nia modernă, dar mai ales spaţiile dintre ele, proaspăt plantate cu pomi fructiferi, cu castani şi plopi, cu le­gume... Ajunşi în zona centrală, n-am mai in­­tunit nici urmă din ceea ce ştiam odinioa­ră că era Strada Mare. De fapt, „mare“ era doar cu numele, pen­tru că de o parte şi de alta a arterei care se voia, „cartea de vizi­tă“ a rimnicenilor se aflau prăvălii şi clă­diri modeste, unele insalubre. Acum, peste tot — macarale, bul­dozere şi basculante într-un du-te-vino ne­întrerupt, chiar şi la acea oră tirzie din seară. Am aflat că sunt lucrătorii din schimbul doi ai şan­tierului nr. 3, cel mai bun dintre toate şan­tierele întreprinderii judeţene de construc­ţii montaj Buzău. Şi am mai aflat că dacă acest şantier se si­tuează mereu in frun­tea Întrecerii, aceasta se datoreşte şi faptu­lui că — aşa cum ne spunea maistrul con­structor Gheorghe Săndulescu — „prima­rul oraşului nu ne slă­beşte din ochi. Chiar şi acum, uitaţi-l acolo, intr-un punct cheie pentru configuraţia de mîine a ceea ce va fi lucrarea şi mîndria noastră — Strada Ma­re. Cu adevărat mare şi frumoasă“. Primul secretar al comitetului orăşenesc de partid, primarul Gheorghe Radu, un tînăr înalt, subţire, vioi, ne-a dat întilnire pen­tru a doua zi dimi­neaţa la prima oră. Ne-am înfăţişat la primărie, la ora 7 punct, dar el nu era acolo, iar portarul a început să rîdă : — La prima oră v-a spus ? Apoi aflaţi că prima oră la dînsul înseamnă şase, şase fără ceva, cind primul drum îi face ori la piaţă, ori pe şantier, la blocuri. Dar acu­­ma-i tîrziu şi-l găsiţi la I.O.A. Sint iniţialele între­prinderii de organe de asamblare pentru in­dustria electrotehnică, cea mai nouă şi mai modernă unitate eco­nomică a oraşului, ală­turi de alte creaţii ale ultimului deceniu şi jumătate — între­prinderea de garnituri de frînă şi etanşare, fabrica de confecţii, cea de mobilă ş.a. — ,care au transformat, practic, prăfuitul tirg de odinioară intr-un important centru in­dustrial. De la o pro­ducţie industrială de numai 300 milioane lei in 1965, Rimnicu Să­rat a ajuns acum la 3,6 miliarde lei, adică de 12 ori mai mare. Producţie care va spori şi mai­­ mult prin dezvoltarea şi modernizarea unităţi­lor existente, ca şi prin construirea de noi­­ obiective, intre care o mare turnăto­rie de fontă pentru maşini-unelte aflată în pragul intrării în funcţiune. La I.O.A. l-am gă­sit pe tovarăşul pri­mar cu un carneţel ca de reporter în mină, pe care-şi nota datele „la zi“ ale Îndeplinirii planului de către a­­ceastă unitate frunta­şă, care şi-a depăşit şi anul trecut prevede­rile de plan la absolut toţi indicatorii. Tot tî­năr şi directorul aces­teia, inginerul Octa­­vian Căenar. Venit aici de la „Electroapara­­taj“ Bucureşti, el a bătut primul ţăruş de începere a construcţiei întreprinderii, a parti- Petre POPA Dumitru DANAILA (Continuare in pag. a V-a)

Next