Scînteia, mai 1981 (Anul 50, nr. 12034-12059)

1981-05-01 / nr. 12034

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12034 || Vineri 1 MAI 1981 6 PAGINI - 30 BANI „Ziua de 7 Mai a devenit un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotăririi sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără războaie, o lume a păcii şi NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, intr-o atmosferă sărbătorească, de vibrant patriotism, ieri a avut loc ADUNAREA POPULARĂ CONS­A­CRA­TĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi dupâ­­amiază, la adunarea populară din Capitala consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua fră­ţiei muncitorilor de pretutindeni in atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comu­nist Român, eveniment de însemnă­tate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, moment inconfundabil în lupta pentru d­reptate şi libertate so­cială şi naţională, partidul nostru afirmindu-se de-a lungul întregii sale existenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporului român, conducătorul încercat al operei revoluţionare de edificare a socialismului in România. Sub conducerea partidului, strins uniti in jurul secretar­ului său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră —­­români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină această tra­diţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor econo­­mico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi efi­cienţei, in înfăptuirea hotăririlor isto­rice ale celui de-al Xll-lea Congres al partidului, care a jalonat cu clar­viziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul ro­mân îşi aduce, in acelaşi timp, con­tribuţia sa internaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotârirea de a acţiona pentru dez­voltarea cooperării şi prieteniei cu (Continuare în pag. a IlI-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 30 aprilie, delegaţia parlamentului cana­dian, condusă de­ Jean Marchand, preşedintele Senatului, care, la in­­vitaţia Marii Adunări Naţionale, în­treprinde o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte­ Raymond Joseph Perrault şi Royce Herbert Frith, senatori din partea Partidului Liberal, Jaques Flynn, senator din partea Partidului Progresist Conser­vator, Yvon Pinard, membru al Ca­merei Comunelor din partea Parti­dului Liberal, membru al Guvernu­lui Federal, președintele Consiliului Privat, Donald Frank Mazankowski, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Progresist Conser­vator, Eva Cote, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Li­beral, Laverne Lewycky, membru al Camerei Comunelor din partea Par­tidului Nou Democrat. La primire au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Emilia Sonea, vi­cepreşedinte al M.A.N., Tiberiu Mu­­reşan, deputat. A fost de faţă Peter McLaren Ro­berts, ambasadorul Canadei la Bucu­reşti. Exprimînd întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, pre­şedintele Senatului a transmis tova­răşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din partea primului ministru al Canadei, Pierre Eliott Trudeau, şi a poporului canadian. Totodată, el a relevat sa­tisfacţia sa şi a membrilor delegaţiei pentru posibilitatea oferită de a vi­zita România şi de a examina — cu acest prilej — noi căi şi posibilităţi de amplificare a colaborării dintre r­omnânia şi Canada­. ’­­Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită primului ministru al Canadei salu­tul său cordial şi cele mai bune urări, iar poporului canadian urări de prosperitate şi pace. În cadrul întrevederii au fost evo­cate relaţiile prieteneşti dintre Româ­nia şi Canada, subliniindu-se că ele­­ s-au extins şi îmbogăţit continuu în ultimii ani. A fost apreciată evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale, a cooperării industriale, ştiinţifice şi tehnologice, precum şi a colaborării pe tărîmul folosirii în scopuri paşnice a energiei nucleare. Convorbirea a reliefat dorinţa ambelor părţi de a se conferi dimensiuni tot mai largi relaţiilor româno-canadiene, de a se dezvolta şi mai puternic colaborarea bilaterală, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sfere de activitate, de a se iniţia ac­ţiuni de cooperare pe terţe pieţe. A fost relevat rolul însemnat ce revine parlamentelor din cele două ţări în promovarea susţinută a colaborării dintre România şi Canada, în întări­rea prieteniei dintre popoarele noas­tre, în folosul şi spre binele lor, al cauzei generale a păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, proble­me actuale ale vieţii internaţionale, apreciindu-se că este necesar să se depună eforturi sporite pentru relua­rea şi continuarea politicii de destin­dere, colaborare şi respect al inde­pendenţei naţionale, pentru soluţio­narea numai pe cale paşnică, prin tratative, a stărilor de încordare şi­­ conflict, pentru aşezarea relaţiilor interstatale pe principiile indepen­denţei şi suveranităţii naţionale, ega­lităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, nerecurgerii la for­ţă sau la ameninţarea cu forţa. Totodată, a fost reliefată importan­ţa înfăptuirii unei securităţi reale şi a unei cooperări neîngrădite în Eu­ropa. în acest sens, s-a arătat că este necesar să se acţioneze mai ho­­tărît pentru încheierea cu succes a reuniunii de la Madrid, pentru con­vocarea unei conferinţe consacrate încrederii şi dezarmării. S-a subliniat necesitatea opririi cursei înarmărilor, adoptării unor măsuri concrete de dezangajare mi­litară şi dezarmare, împiedicării am­plasării de noi rachete şi arme nu­cleare pe continentul european şi in lume, însemnătatea lichidării subdez­voltării şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale. S-a apreciat, de ambele părţi, că parlamentele trebuie să-şi aducă o contribuţie sporită la rezolvarea con­structivă a problemelor complexe care confruntă omenirea, la asigura­rea păcii şi securităţii mondiale, la promovarea prieteniei şi colaborării între naţiuni, la înfăptuirea idealuri­lor de libertate, independenţă şi pro­gres ale tuturor popoarelor, întrevederea a decurs intr-o at­mosferă cordială. «ff Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid în ziua de 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Re­publicii Socialiste România, a primit pe Max Kampelman, şeful delegaţiei americane la reuniunea statelor parti­cipante la Conferinţa pentru secu­ritate şi cooperare în Europa de la Madrid, care se află in vizită in ţara noastră. La primire au luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Ion Datcu, ambasador în M.A.E. A fost de faţă Rudolph Aggrey, ambasadorul Statelor Unite, ale Ame­rică la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit călduros pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, exprimîn­­du-şi profunda satisfacţie de a fi primit de şeful statului român şi de a avea un schimb de păreri in pro­bleme bilaterale şi internaţionale de interes comun. Cu acest prilej a fost relevată evo­luţia pozitivă a relaţiilor dintre România şi S.U.A. şi s-a manifestat dorinţa comună de a extinde şi aprofunda in continuare bunele ra­porturi româno-americane, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activi­tate, in folosul ambelor ţări şi po­poare, al înţelegerii şi colaborării in­tre naţiuni. Au fost examinate, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţio­nale. în acest cadru, s-a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea climatului poli­tic mondial, pentru promovarea poli­ticii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru eliminarea surse­lor de tensiune şi conflict existente în diferite zone ale globului, pentru rezolvarea diferendelor dintre state exclusiv pe cale politică, prin trata­tive, în timpul convorbirii, o atenţie deosebită a fost acordată probleme­lor privind securitatea şi cooperarea in Europa. în acest sens, s-a apreciat importanţa încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, care să dea un impuls transpunerii integrale în fapt a prevederilor documentelor de la Helsinki, să deschidă calea adoptă­rii de măsu­ri consacrate creşterii în­crederii şi dezarmării pe continent, să ducă la extinderea colaborării eco­nomice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii. S-a arătat că este în interesul tuturor naţiunilor euro­pene de a se realiza continuitatea Conferinţei de la Helsinki, de a se face totul pentru edificarea unei Europe unite. Totodată a fost reliefată importan­ţa înfăptuirii dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, subli­niindu-se necesitatea adoptării unor măsuri practice de oprire a cursei înarmărilor, de trecere treptată la re­ducerea cheltuielilor militare şi alo­carea fondurilor in scopul dezvoltării eco­nomico-sociale proprii şi al aju­torării ţărilor în curs de dezvoltare. întrevederea a decurs intr-o at­mosferă cordială. Ambasadorul Sultanatului Oman Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Ahmed Mohamed Al-Jamali, ambasadorul Sultanatului Oman, în vizită de ră­mas bun, in legătură cu încheierea misiunii acestuia in ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. CLASA MUNCITOARE pe puntea de comandă a istoriei noastre contemporane PAGINA A ll-A MUMUMtMnBuuuumMUMUUMnMuuuuuuuHumunMmumumMnumnmnuMunmuummm Siliştea si colaborarea ei teste fortele revoluţionare, progresiste - mm scuipă a colițistilor români PAGINA A VI-A

Next