Scînteia, iulie 1981 (Anul 50, nr. 12085-12111)

1981-07-01 / nr. 12085

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Ieri au fost reluate în plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale Marţi, 30 iunie, au fost reluate in plen lucrările sesiunii a IlI-a a ce­l­,i­ de-a VIII-a Ie­leisturi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de pu­ternică efervescenţă politică, de preg­nantă manifestare a profundului de­mocratism al orinduirii noastre so­cialiste, actuala sesiune a Marii A­­dunari Naţionale examinează şi le­giferează acte normative de o deo­sebită­­importanţă pentru dezvoltarea econo­­­ico-socială a ţării, care au fost di­zbătute, în aceste zile, in cele mai la­rgi forumuri democratice ale clasei muncitoare, ale Întregului popor. Ora 10, în aplauzele puternice ale deputaţilor şi invitaţilor, in lojile ofic­­iale iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăs­­călescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Alexandrina Găinuşe, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Radulescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec. In sală se află membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai C.C. al P.C.R., membrii ai Consiliului de Stat. La lucrările sesiunii sunt prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., miniştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noas­tre culturale şi ştiinţifice, ziarişti. Erau prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi in ţara noastră, precum şi corespondenţi ai presei străine. Lucrările sesiunii au fost deschi­se de tovarăşul Nicolae Giosan, pre­şedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii A­­d­unari Naţionale, deputaţii au a­­probat completarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lucrărilor în următoarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi de­punerea de către acesta a jurâmîn­­tului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de Lege pentru adop­tarea Planului national Unic de dez­voltare economico-socială a Republi­cii Socialistă R­­r.ahte ia perioada 1981—1985 ; 3. Proiectul de Lege pentru adop­tarea Planului de dezvoltare a a­­griculturii si industriei alimentare in perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul Legii gospodăriei co­munale ; 5. Proiectele de legi pentru apro­barea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se in ordinea de zi, Marea Adunare Naţională a validat, in u­­nanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. in circumscripţia electorală nr. 1 Tulcea, judeţul, Tulcea, a tova­răşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămintul de credinţă şi devo­tament faţă de Republica Socialistă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim-minis­­tru al guvernului, a prezentat, la ur­mătorul punct al ordinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economi­­co-socială a României in perioada 1981—1985. (Continuare in pag. a IlI-a) în paginile II—III—IV—V . Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico- socială a României în perioada 1981—1985 . Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare în perioada 1981—1985 . Din cuvîntul participanților la dezbateri „Cupru, Roşia Poieni Fapte de laudă în ampla acţiune de întrajutorare muncitorească Nicicind n-a răsunat ţi­nutul Apusenilor de au­ta vuiet. De la­ Abrud la Baul de Arieş traficul auto pe şosea are intensitatea ca­racteristică marilor lucrări. Autobasculante de 16 tone, trailere cu diverse utilaje, printre care se strecoară cite un autobuz sau vreo maşină de intervenţii ope­rative, creează un du-te­­vino intens pe valea Arie­­şului. Mocăniţa pufăie a­­gale, timidă pe lingă a­­ceastă forţă dezlănţuită. Căruţele moţeşti care merg in pasul roibului lipite de buza şanţului par şi mai anacronice. Masivul Roşia Poieni îl ghicim undeva, ca un focar care polarizează acest brîu de forţă care-l Înconjoară. Pentru a ajun­ge acolo, unde de ciţiva ani tihna ancestrală a fost risipită pentru a se pune in valoare zăcămîntul cu­prifer, urcăm pieptiş pe drumul de la Muşca. O vastă reţea de drumuri a înlocuit potecile de altăda­tă. Denumiri geografice pină acum cu rezonanţă locală au devenit repere fierbinţi ale muncii care a­­saltează, mai energic, mai de aproape zăcămîntul, conturind uriaşa platformă ■ viitorului obiectiv mi­nier. Dealurile Tofului, Ruginiş, Ghergheleu, Picio­rului, Valea Funiilor, Va­lea Blinda îşi modifică cu fiecare zi fizionomia, in­trînd definitiv în perime­trul muncii industriale. De la 1 iunie, pentru a grăbi lucrarea pe şantier, au sosit noi forte din ju­deţele Constanţa, Cluj şi Alba in cadrul acţiunii de întrajutorare muncitoreas­că „Cupru, Roşia Poieni 1931“. I-am întîlnit un front de lucru, la cota 940, entuziaşti şi puşi pe trea­bă. In drum spre nume­roasele puncte ale şantie­rului, veşnic grăbit, ing. Gheorghe Bintu, directorul tehnic al combinatului cu­prului, comandantul ac­ţiunii de întrajutorare, ne explică lapidar : „ La cota 940 încep noi lucrări de decopertare din punctul cel mai apropiat de zăcămînt. In cadrul ac­ţiunii „Cupru, Roşia Poieni 1981“ avem misiunea de a deroca, încărca şi transpor­ta, pînâ la 31 octombrie a.c., 2.2 milioane mc de material. Cota 940. Buldozere „clu­jene“ fasonează un drum care urcă, în serpentină, ca un briu. Excavatoare „con­­stănţene“ muşcă avîntat sterilul de deasupra zăcă­­mintului. In cupele exca­vatoarelor, care se rotesc scurt in aer, fîlfite frunze de zmeuriş. Pămîntul este încărcat în autobasculante de 16 tone cu inscripţia „AB“ — Alba, AB 1, AB 38, AB 17 — numerele de or­dine pe care maşinile le-au primit in cadrul acţiunii. După cum se observă, aici, întrajutorarea atinge cote înalte, In acest ritm se munceşte de la începutul acţiunii, fără răgaz. Ziua de lucru, pe schimburi, se încheie dimineaţa următoa­re, la ora 5. Pauzele sunt scurte, pe durata unei puşcături. Atunci parcă to­tul încremeneşte­ . Intr-un asemenea mo­ment de aşteptare am cu­noscut ciţiva dintre mun­citorii de aici. Coboriseră de pe buldozere, excava­toare, din autobasculante şi aşteptau retraşi, înşi­ruiţi pe citeva bănci de lemn, sub un soare torid Constănţeanul Vasile So­­rohan, 28 de ani, nu regre­tă briza mării : — Cu soarele sunt obiş­nuit... Munca îmi place, înainte am lucrat cu ex­cavatorul acela roşu la I.C.H. Constanţa. Munţii sunt deosebit de frumoşi primele două-trei zile au fost mai dificile, până ne-am obişnuit cu altitu­dinea şi dimineţile mai ră­coroase. La munte sau la mare, munca de om de­pinde. Colegul său, Lazăr Roca, vine de la Canalul Dunăre- Marea Neagră. Face me­reu comparaţii între şan­tierul de unde vine şi cel pe care lucrează acum. „Şi la canal se lucrează de zor , spune el. Şi acolo sunt forţe serioase“. Reprezentanţii la cota 940 ai judeţului Cluj, Ioan Piuaru, Ioan Circiumaru, Gheorghe Mărginean şi alţii, lucrează chiar deasu­pra locului unde va fi am­plasat uriaşul concasor de minereu. Cu buldozerele lor, în aceste cinci luni, vor impinge în halde, vor arunca spre locurile de în­cărcare sute de mii de metri cubi de steril. Sunt bucuroşi că vremea ţine cu toţi cei aproape o mie de participanţi la acţiunea „Cupru, Roşia Poieni 1981“. Tot aici lucrează şi Lau­­rean Bota şi Dumitru Câm­pean, ambii buldozerişti din Muşca, cea mai apro­piată aşezare de masivul Roşia Poieni. Cei doi moţi, cot la cot cu noii veniţi, buni tovarăşi, le arată ce­lorlalţi întinderea obiecti­vului şi le mulţumesc de­­ ajutor. Gazdele, cei din Alba, trag tare. Clujul a pornit-o puternic. Constanţa nu se lasă. — In prima zi am trans­portat 8­640 tone, a doua zi — 9146 tone, ne spune Constantin Tomozeu, res­ponsabilul brigăzii „Alba“ întrajutorare şi întrece­re muncitorească. La Ro­şia Poieni, locul acţiunii, şi faptele oamenilor sunt la înălţime. Obrazul lor as­pru, uneori neras, a deve­nit arămiu. Culoare ruptă din soare, care aminteşte metalul căutat — cuprul. Ștefan D1NICA - reportaj m­p - ­o Off! PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul L Nr. 12085 Miercuri 1 iulie 1981 8 PAGINI - 40 BANI TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Sudanului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, marţi dimineaţa, pe Mohamed Osman Mohamed El Awad, ambasadorul Sudanului în Republica Socialistă România, in vizită de ră­mas bun, în legătură cu încheierea misiunii acestuia in țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. CONSTRUIM CU OAMENII, PENTRU OAMENI „Numai şi numai cu poporul vom construi socialismul! Pentru popor îl construim­­ şi numai acţionînd în acest fel partidul nostru îşi va asigura în continuare rolul său de conducător politic în în­treaga etapă istorică pe care o străbatem în momentul actual NICOLAE CEAUŞESCU Cînd, de la Înalta tribună a celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii, secretarul gene­ral al Partidului Comunist Român a rostit cuvintele pe care le-aţi citit mai sus, sub cupola pavilionului Central au răsunat aplauze puternice, nesfirşite. Erau, şi acestea, semnele fuziunii depline de gînd şi simţire ale celor 11 000 de delegaţi care dă­deau girul lor uneia dintre cele mai de seamă idei pe care — in clima­tul de puternică efervescenţă crea­toare deschis de Congresul al IX- lea al partidu­lui — realitatea social-politică a României o în­scrie drept o con­tribuţie preţioasă la teoria şi prac­tica construcţiei socialiste. Istoria merge Înainte doar în măsura în care masele largi populare, şi în primul rind clasa muncitoare, îşi spun cuvîntul hotărîtor în con­ducerea societăţii. Socialismul — proclamă partidul nostru comunist, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — este orinduirea care se construieşte cu oa­menii, pentru oameni ; nu putem concepe procesul de edificare şi per­fecţionare a noii orînduiri altfel de­cit ca un proces de continuă şi reală aprofundare a democraţiei muncito­reşti, de întărire a participării celor ce muncesc la conducerea întregii activităţi economice, social-politice şi cultural-educative. Pentru partidul nostru, participarea celor ce muncesc la luarea şi înfăptuirea deciziei in toate sectoarele de activitate se do­vedeşte a fi condiţia sine qua non a construirii socialismului multilateral dezvoltat şi a comunismului, piatra unghiulară a vastului şi complexu­lui proces de făurire a celei mai umane orînduiri din istorie. In aceste condiţii, misiunea isto­rică ce revine partidului este aceea de a asigura cadrul necesar conduce­rii de către popor, în interesul po­porului, a dezvoltării sociale. Parti­dul îşi îndeplineşte rolul său condu­cător, se bucură de stima şi preţui­rea întregii naţiuni in măsura în care ştie să fie în fruntea maselor, să călăuzească toate clasele şi catego­riile sociale în fiecare etapă a pro­cesului de construcţie socialistă şi comunistă. „Afirmarea rolului conducător al partidului — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in magistrala expunere, document programatic al Întregului popor, prezentată la Con­gresul al II-lea al consiliilor oame­nilor muncii — nu se poate înfăptui decit in strînsă legătură cu clasa muncitoare, cu oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, cu între­gul popor : numai participarea acti­vă a întregului popor la conducerea societăţii noastre socialiste dă expre­sia supremă a rolului conducător al partidului in societate“. Dacă Parti­dul Comunist Român reprezintă în ochii oamenilor muncii din patria noastră stegarul şi conştiinţa vie a poporului, cei către care se îndreap­tă cu neţărmurită încredere privirile lor, aceasta se intîmplă pentru că el a dovedit şi dovedeşte, la parametrii cei mai înalţi, că işi îndeplineşte cu strălucire rolul de forţă politică con­ducătoare a societăţii româneşti so­cialiste. Tocmai pentru că este un partid al poporului, trup din trupul şi suflet din sufletul poporului , pen­tru că nu conduce „din afară“, pen­tru că nu este o entitate abstractă situată undeva deasupra clasei mun­citoare, în general a celor ce mun­cesc, tocmai pentru că întruchipează idealurile, nădejdile de mai bine, visurile îndrăzneţe ale celor 22 de milioane de cetăţeni ai României. Poporul român are conştiinţa cla­ră a faptului că tot ceea ce am înfăp­tuit, înflorirea fără precedent a ţării, transformarea din temelii a vieţii tu­turor şi a fiecăruia, noile relaţii din societatea noastră sunt rodul nemij­locit al conducerii înţelepte, clarvă­zătoare şi cutezătoare a partidului nostru comunist. Aplicind legităţile generale ale materialismului istoric, ale socialismului ştiinţific la realită­ţile specifice ale României, avind mereu în faţa ochilor comandamen­tul slujirii neabătute a intereselor fundamentale ale naţiunii, Partidul Comunist Român şi-a cîştigat încre­derea şi recunoştinţa întregului popor. Aceasta este axioma ce se află la temelia edificiului care este societatea românească socialistă. Deplina unitate a poporului in ju­rul Partidului Comunist Român, al secretarului său general este conse­cinţa logică a identităţii de fel : ni­mic nu este mai de preţ pentru partidul nostru comunist decit slu­jirea fără preget a poporului şi ni­mic nu este mai preţios pentru po­porul român decit conştiinţa că iu partidul clasei muncitoare il are pe apărătorul cel mai consecvent, cel mai sigur al intereselor sale. Fermi­tatea cu care Partidul Comunist Ro­mân îşi îndeplineşte rolul de forţă politică conducătoare este chezăşia cea mai sigură a creşterii şi înflo­ririi patriei socialiste, a exercitării puterii de către popor, pentru popor. Cel mai reprezentativ forum al eroicei noastre clase muncitoare, Congresul consiliilor oamenilor mun­cii, este una, doar una din şirul de instituţii demo­cratice care aşa­­ză pe noi temelii şi consfinţesc în­ România socia­listă conducerea poporului de că­tre popor, pentru popor, prin popor. Pe bună dreptate putem afirma că în ţara noastră cea mai largă şi mai democratică instituţie este dialogul cu poporul. Viu, neîntre­rupt, profund. Sutele şi sutele de vizite în întreprinderi, în unităţi a­­gricole, in institute de cercetare ale secretarului general al partidului, convorbirile la faţa locului cu pro­prietarii şi producătorii, participarea sa la adunările generale ale oame­nilor muncii, la toate formele de conducere democratică a societăţii, întreaga sa activitate atestă că „sti­lul Ceauşescu“, stilul de muncă de­mocratic, deschis dialogului, partici­pării, este stilul de conducere a sa- Georţje-Radu CH1ROV1CI (Continuare in pag. a Vl-a) Cadrul fertil, înnoitor al democraţiei noastre muncitoreşti, socialiste Importante cantităţi de produse suplimentare Colectivele din unităţile in­dustriale mehedinţene obţin spo­ruri de producţie tot mai în­semnate. Astfel, in perioada care a trecut din acest an, la nivelul judeţului s-au înregistrat peste prevederile de plan 275 milioa­ne kilowaţi-oră energie electrică, 4 142 tone huilă netă, 3 780 tone masă cuarţoasă, 1 815 metri cubi cherestea, 13 000 metri cubi lemn rotund pentru mină, 28,4 milioa­ne metri pătraţi hîrtie, pompe centrifugale în valoare de 11,6 milioane­ lei, confecţii textile de peste 1,7 milioane lei, ţesături din bumbac de peste 1,5 milioa­ne lei şi alte însemnate canti­tăţi de produse necesare eco­nomiei naţionale. In acelaşi in­terval de timp, cheltuielile to­tale de producţie au fost reduse cu 20­8 milioane lei, iar cele materiale cu peste 16,7 milioane lei. (Virgiliu Tătaru). MUNCITORIMEA - reper şi realitate esenţială pentru literatură Statornică e doar mişcarea, sună vechi adagii şi în acest sens ceea ce se potriveşte azi se schimbă cu fiecare nouă clipă în devenirea is­torică. E firesc să fim mereu cer­cetaţi de amintirile prime şi primor­diale care au generat cadrul şi cli­matul vititelor noastre contacte cu lumea din afară şi astfel cu lumea din noi înşine. Clasa muncitoare reprezintă nu numai un reper, pen­tru mulţi dintre noi, sentimental, ci o realitate care şi-a impus pecetea asupra unui întreg mod de viaţă, definind o mişcare socială in trăsăturile ei cele mai caracteris­tice, confundindu-se cu înseşi ideile şi noţiunile de civilizaţie şi pro­gres uman. Socialismul şi comunismul au în­semnat dintotdea­­una umanism, so­­lidaritate, frater­nitate, egalitate, dreptate, armonie ------­superioară. Toţi acei care au exprimat in vremuri de pionierat şi mai apoi în condiţii grele conştiinţa de clasă a proleta­riatului român au fost nu doar ro­mantici, utopici, apostoli, ci oameni cu o viziune largă, pentru care li­bertatea muncitorimii echivala cu libertatea poporului şi care intuiau, ştiau că fericirea fiecărui individ în parte nu poate fi clădită şi nu poate exista decit în temeiul şi pe temeiul fericirii colective. Forţa lor, sacrificiile de care nu s-au temut, încrederea şi optimismul lor isto­ric izvorau din convingerea că nu pe sine numai se reprezintă şi nici interesele unui grup restrîns, ci năzuinţele, fie şi necristalizate încă suficient, spre bine şi frumos ale societăţii in ansamblul ei, ale tu­turor celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea într-o ţară ce-şi croia, in împrejurări interne şi externe complicate, propriul drum spre viitor. Vizionarismul social Însemna şi patriotism, devotament în fapt faţă de imperativele naţionale cele mai fierbinţi. „M-am gindit şi eu nea­­parat despre ceea ce trebuia să fac in împrejurările de faţă ale ţării noastre, in ce­­chip să mă arăt că sunt vrednic de un adevărat fiu al naţiunii române", scria in 1877 unul dintre reprezentanţii de început ai socialismului românesc, explicîndu-şi şi justifieîndu-şi ho­­tărîrea de a participa la războiul pentru independenţă. „Intre socia-Ihm şi patrie, intre interesele Pro­letariatului şi ale poporului nu este, nu poate să fie antagonism", spunea mai tîrziu M. Gh. Bujor. Iar despre puternicele manifestaţii antifasciste şi antirăzboinice din 1939, în pre­gătirea cărora tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut un rol principal, presa relata :­­Deasupra capetelor mulţimii, muncitorii conştienţi înalţă placarde antifasciste : „Să apărăm graniţele ţării împotriva agresorului hitlerist“, „Trăiască in­dependenţa naţională a ţării !“, „Jos fascismul­­“». Pentru ca intr-un alt mai, un manifest către întreaga clasă muncitoare, către poporul român, proclaminc’ crearea Frontu­lui Unic Muncitoresc, să consacre practic rolul conducător al mun­citorimii in miş­­-------- carea de rezisten­tă, de pol centra­lizator in coaliza­------------------------ rea forţelor pen­­­tru doborîrea re­gimului de dictatură militară şi de făurire a condiţiilor necesare să­­vârşirii revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională, antifasciste şi antiimperialiste din august 1944. Muncitorii, în frunte cu partidul lor, şi-au îndeplinit misiunea istorică de a cuceri şi consolida noua pu­tere politică, de a transforma România intr-o citadelă de luptă antihitleristă şi de a crea bazele României moderne. In marile înfăp­tuiri de astăzi şi in obiectivele in­spiratoare înscrise in documentele programatice de partid şi de stat se află înglobate eforturile eroice ale tuturor oamenilor muncii din patria noastră, visurile şi aspiraţiile lor deopotrivă nobile şi temerare. Pornind de la asemenea adevăruri de care trebuie să ţinem seama spre a deduce nu numai trecutul, ci a pricepe şi prezentul, pentru a Înca­dra intre repere perfect obiective modul nostru, al fiecăruia dintre noi, inevitabil personal, colorat su­biectiv, în interpretarea datelor re­alităţii, e firesc să ne confruntăm cu noi probleme şi cu noi soluţii. Ce înseamnă astăzi, de exemplu, a fi muncitor ? Şi ce înseamnă a fi intelectual ? E un raport in care s-au produs modificări şi chiar mutaţii esenţiale. Nu e deloc o în­trebare gratuită, cu atit mai pu­ţin doar retorică. Pentru litera­tura noastră de azi, pentru (Continuare in pag. a Vl-a) AI. SIMION CU PRILEJUL ALEGERII TOVARĂŞULUI HU YAOBANG IN FUNCŢIA DE PREŞEDINTE AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Tovarăşului HU YAOBANG Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Stimate tovarăşe Hu Yaobang, In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi al meu personal, vă adresez un cordial salut tovărăşesc şi cele mai calde felicitări cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. îmi exprim convingerea că bunele relaţii de prietenie şi solidaritate, colaborarea multilaterală dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta şi aprofunda tot mai mult. in interesul edificării noii orînduiri sociale, al cauzei generale a socialismului, independenţei naţionale, păcii şi colaborării internaţionale Vă doresc, stimate tovarăşe Hu Yaobang, multă sănătate şi succes in activitatea dumneavoastră de înaltă răspun­dere, iar poporului chinez prieten noi şi tot mai mari realizări in vasta activitate creatoare pe care o desfăşoară, sub conducerea încercată a Partidului Comunist Chinez, pentru edificarea socialismului şi înflorirea multilaterală a patriei. NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român " I

Next