Scînteia, iulie 1981 (Anul 50, nr. 12085-12111)

1981-07-01 / nr. 12085

SCI­NT EI A — miercuri 1 iulie 1981 Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale prezentat de deputatul GHEORGHE DUMITRACHE Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi deputaţi, Examinarea de către comisiile per­manente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale a proiectului Pla­nului unic de dezvoltare economico­­socială a României în perioada 1981— 1985 s-a desfăşurat sub semnul pu­ternicului ecou pe care l-a avut Con­gresul consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, trans­porturi, circulaţia mărfurilor şi finan­ţe, ale cărui lucrări se înscriu in is­toria patriei noastre ca una dintre cele mai elocvente expresii ale demo­craţiei muncitoreşti, larg promovată de conducerea partidului şi statului nostru în toate sectoarele vieţii eco­nomice şi sociale. Caracterul profund ştiinţific, realist şi de o inestimabilă valoare teoretică şi practică al excepţionalei expuneri la acest congres a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, strălucită analiză a căi­lor de dezvoltare, prezente şi viitoa­re ale ţării noastre, sunt expresia gindirii sale novatoare, originale, re­voluţionare privind înflorirea şi mo­dernizarea economiei naţionale, ridi­carea calităţii vieţii poporului, înfăp­tuirea Programului partidului de fău­rire a socialismului şi comunismului in România. Din examinarea proiectului de plan cincinal, comisiile constată că el a fost elaborat în deplină concordan­ţă cu orientările şi sarcinile prevă­zute de Congresul al XII-lea al parti­dului, care a stabilit obiectivele fun­damentale ale etapei actuale, spre realizarea cărora sunt îndreptate energiile şi eforturile întregului po­por, în vederea menţinerii dinamis­mului economiei româneşti. Comisiile constată că, prin obiecti­vele lor realiste, prevederile de plan răspund cerinţelor fundamentale, aşa cum au fost formulate de secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ale fazei de trecere a României din rîndul ţă­rilor în curs de dezvoltare în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie, oglindesc deplin mutaţiile ce trebuie să inter­vină de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă. Comisiile îşi exprimă deplinul acord cu strategia dezvoltării prevă­zute pentru următoarea etapă, carac­terizată prin viziunea de am­plă perspectivă, bazată pe o concepţie temeinic integratoare, în cadrul căreia legităţile generale ale construcţiei so­cialiste sunt aplicate in mod creator în raport de condiţiile concrete ale ţării noastre. Comisiile apreciază că prin amplificarea proceselor de­­ restructurare a producţiei industriale, prin accentuarea în producţie a cri­teriilor de tehnicitate şi calitate su­perioară, în vederea obţinerii de pro­duse competitive pe plan mondial, bazate pe consumuri energetice cit mai reduse şi pe valorificarea la maximum a materiilor prime, se asi­gură modernizarea tuturor ramurilor economiei naţionale, extinderea rela­ţiilor comerciale externe şi de coope­rare cu alte state, satisfacerea in con­diţii superioare a nevoilor de consum ale populaţiei. In cadrul examinării prevederilor de plan a fost evidenţiat faptul că in dezvoltarea industriei s-a ţinut sea­ma de intensificarea factorilor cali­tativi, îndeosebi de creşterea produc­tivităţii muncii, folosirea mai eficien­tă a fondurilor fixe, a materiilor pri­me şi a energiei. Prefacerile revoluţionare din agri­cultură, preconizate de Congresul al XII-lea al partidului, îşi găsesc re­flectarea corespunzătoare în planul cincinal, prin prevederile referitoare la modernizarea şi dezvoltarea in­tensivă a agriculturii şi industriei alimentare, creşterea substanţială a producţiei vegetale şi animale in ve­derea satisfacerii cerinţelor de con­sum ale populaţiei şi a altor necesi­tăţi ale economiei naţionale. Expresie a unei gîndiri îndrăzneţe, cu adevărat revoluţionare, prevederi­le de plan, care stabilesc ritmuri ra­pide de introducere a cuceririlor şti­inţei şi tehnicii la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial, im­pun accelerarea cercetării in realiza­rea obiectivelor prioritare, integra­rea organică a ştiinţei cu producţia şi invăţămintul in vederea asigură­rii dezvoltării impetuoase a econo­miei naţionale. Prin prevederile sale, planul creează cadrul necesar pentru am­plasarea echilibrată a forţelor de producţie pe teritoriu, potrivit stra­tegiei elaborate de partid cu privire la dezvoltarea şi modernizarea eco­nomiei in profil teritorial şi ţinind seama de necesitatea valorificării su­perioare a resurselor materiale şi de muncă din fiecare zonă, precum şi a apropierii nivelurilor producţiei globale pe locuitor ale diferitelor ju­deţe. In domeniul Investiţiilor, după cum s-a subliniat in comisii, se urmăreş­te folosirea cu maximă eficienţă şi răspundere a fondurilor destinate dezvoltării, stabilirea noilor obiecti­ve în funcţie de necesităţile reale ale economiei şi vieţii sociale, promova­rea unor soluţii tehnice şi economi­ce care să conducă la obţinerea unor rezultate maxime la fiecare leu in­vestit. Comisiile permanente subliniază importanţa prevederilor de plan in domeniul comerţului exterior şi a­­preciază cu satisfacţie preocuparea pentru participarea activă şi eficien­tă a României la diviziunea interna­ţională a muncii, pentru accentuarea cooperării in domeniul producției. Prima zi a lucrărilor (Urmare din pag. I) In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale, a ex­pus coraportul consiliului privind proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvolta­re economico-socială a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitrache, vicepreşedinte al Comisiei pentru in­dustrie şi activitatea economico-fi­­nanciară, a dat citire apoi rapor­tului comisiilor permanente ale Ma­rii Adunări Naţionale, care au avi­zat favorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Angelo Mi­­culescu, viceprim-ministru al guver­nului, ministrul agriculturii și indus­triei alimentare, a expus proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare in perioada 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agri­cultură, silvicultură şi gospodărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avi­zat proiectul de lege. In şedinţa de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvîntul deputaţii : Gheorghe Pană, Corneliu Velincov, Emilian Dobrescu, Iuliana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Potocean, Melenti Tuduce, Ştefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Gârba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Ge­­mescu, Ion Teoreanu, Valeriu Dumi­­trică, Ferdinand Nagy, Vasile Bu­lucea. PAGINA 3 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României prezentat de tovarăşul IOAN TOTU, secretar al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Preşedinte al Republicii Socialiste România. Stimate tovarăşe și stimaţi tovarăşi deputaţi, Vă rog să-mi permiteți ca, din însărcinarea Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, să prezint Ma­rii Adunări Naționale coraportul re­feritor la proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socia­­lă a Republicii Socialiste România pe perioada 1981—1985. Proiectul planului cincinal, supus dezbaterii şi aprobării, a fost elabo­rat şi definitivat pe baza orientărilor şi sarcinilor stabilite în Programul partidului, în Directivele şi progra­mele adoptate de Congresul al XII-lea al P.C.R., el avind ca obiectiv strategic transformarea României din ţară în curs de dezvoltare în ţară mediu dezvoltată. Acest important document al dezvoltării economico­­sociale a patriei noastre a fost — după cum este ştiut — supus unei ample dezbateri in unităţi econo­mice şi sociale, iar apoi aprobat de cel de-al II-lea Congres al con­siliilor oamenilor muncii, de plena­ra Comitetului Central al partidului, precum şi de plenara Consiliului Na­ţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, fiind astfel expre­sia voinţei unanime a tuturor cate­goriilor sociale. Conţinutul planu­lui cincinal reflectă concepţia revolu­ţionară, novatoare, de largă perspec­tivă a preşedintelui Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preocuparea sa fermă pen­tru accentuarea laturilor calitative si a dezvoltării activităţii economice in toate domeniile, pentru trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă, pentru creşterea contribu­ţiei ştiinţei şi tehnicii la moderni­zarea economiei naţionale şi menţi­nerea dinamismului economiei ro­mâneşti, în contextul conjuncturii economice internaţionale actuale şi a evoluţiei acesteia in viitor. Prevederile actualului proiect al planului cincinal au la bază elabo­rarea şi analiza succesivă, sub con­ducerea şi cu participarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a mai multor variante de plan, a peste 200 de programe speciale , pe pro­duse, ramuri şi subramuri. Totodată, prezentul proiect de plan cincinal este rezultatul conlucrării laborioase a întreprinderilor, centralelor, minis­terelor, a organelor de sinteză , sub îndrumarea şi cu sprijinul direct al Consiliului de Miniştri. Profundul democratism, care caracterizează în­treaga activitate de elaborare a pla­nului, este ilustrat de dezbaterea prevederilor sale de oamenii muncii din toate unităţile economice, de aprobarea prezentului proiect de plan, în unanimitate, de către foru­mul suprem al democraţiei muncito­reşti din ţara noastră — Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe. In ce priveşte conţinutul şi dimen­­siunile proiectului de plan pentru perioada 1981—1985, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale supune atenţiei Marii Adunări Na­ţionale următoarele aspecte calitative deosebite : Pe prim plan se impune a se men­ţiona prioritatea acordată dezvoltă­rii mai accentuate a bazei de materii prime, a resurselor energetice inter­ne, precum şi dezvoltării puternice a agriculturii, aceste sectoare consti­tuind — aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la Congresul al doilea al consiliilor oa­menilor muncii — „factorul hotărîtor pentru dezvoltarea economico-socială a ţării noastre, pentru ridicarea ni­velului de trai material şi spiritual al poporului“. Ţinind seama de importanţa deo­sebită a respectării prevederilor din plan referitoare la asigurarea bazei de materii prime şi de combustibili. Consiliul Suprem al Dezvoltării E­conomice şi Sociale consideră că toţi factorii de răspundere, ministerele, centralele, întreprinderile, trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru perfecţionarea continuă a tehnologii­lor, găsirea­ celor mai eficiente so­luţii în vederea reducerii consumu­rilor, creşterii gradului de valorifi­care a resurselor materiale, desfăşu­rării în flux continuu a aprovizio­nării tehnico-materiale. Caracteristicile dezvoltării econo­mice, prevăzută pentru actualul cin­cinal, sunt creşterea rolului factori­lor intensivi, în condiţiile continuă­rii pe o treaptă superioară a indus­trializării ţârii, dezvoltarea în ritm înalt a ramurilor de vîrf ale indus­triei, accentuarea procesului de res­tructurare a acestei ramuri, valorifi­carea superioară a materiilor prime, precum şi realizarea de produse com­petitive pe piaţa internaţională. Tot­odată, pentru îndeplinirea obiective­lor stabilite de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român pri­vind creşterea nivelului de trai, pla­nul cincinal prevede dezvoltarea in­dustriei uşoare, în ritmuri corespun­zătoare, creşterea rapidă a produc­ţiei de bunuri de consum de folo­sinţă îndelungată, a industriei ali­mentare­­şi, mai ales, îmbunătăţirea substanţială a structurii sortimenta­le şi ridicarea calităţii bunurilor de consum, la nivelul realizărilor obţi­nute în ţările dezvoltate. Prevederi­le de plan asigură satisfacerea ne­voilor crescînde ale populaţiei cu­ bunuri de consum in strînsă corela­ţie cu sporirea veniturilor populaţiei. Consiliul Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale consideră că pre­vederile din proiectul de plan cin­cinal privind agricultura corespund atît posibilităţilor şi rezervelor exis­tente în această ramură de bază a economiei naţionale, cit şi nevoilor crescînde ale populaţiei de produse agricole. Prin conţinutul său, planul asigură accentuarea procesului de modernizare şi de creştere intensivă a producţiei, valorificarea deplină a întregii suprafeţe agricole, dezvol­tarea şi folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale şi a forţei de mun­că, sporirea continuă a producţiei ve­getale şi animale, ridicarea la un nivel superior a eficienţei economi­ce, componente esenţiale ale noii re­voluţii agrare, magistral concepută de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Consiliul Suprem apreciază că prin proiectul de plan cincinal pe perioa­da 1981—1985 sunt create condiţii pentru dezvoltarea susţinută şi a ce­lorlalte ramuri ale economiei, pen­tru modernizarea bazei tehnico-ma­teriale a acestora, in scopul sporirii contribuţiei lor la creşterea produc­ţiei materiale şi a venitului naţional. Corespunzător hotărîrilor Congre­sului al XII-lea al partidului, pro­iectul de plan cincinal asigură, tot­odată, continuarea procesului de dez­voltare echilibrată a potenţialului e­­conomic al tuturor zonelor ţării, ast­fel incit, în anul 1985, în toate ju­deţele să se obţină un volum de ac­tivitate economică de cel puţin 70 000 lei pe locuitor, în preţuri actualiza­te. In raport cu această dezvoltare, in 1985 vor interveni schimbări im­portante în utilizarea forţei de mun­că, în fiecare judeţ populaţia ocupată fiind de peste 400 persoane la 1 000 de locuitori. La fundamentarea prevederilor din proiectul de plan cincinal pe anii 1981—1985 s-au luat în considerare creşterea substanţială a rolului pro­gresului tehnic, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice pentru valo­rificarea unor noi resurse de materii prime şi materiale, a resurselor se­cundare, reducerea consumurilor ma­teriale, de combustibil şi energie, ac­celerarea sporirii productivităţii mun­cii în toate sectoarele producţiei ma­teriale, precum şi creşterea nivelului calitativ al producţiei şi competitivi­tăţii produselor româneşti pe piaţa internaţională. In proiectul de plan cincinal sunt incluse sarcini concre­te pe ramuri şi subramuri, pe mi­nistere şi institute de cercetări pri­vind asimilarea de maşini, utilaje şi aparate noi şi reproiectate, diversifi­carea şi modernizarea echipamente­lor energetice, a maşinilor-unelte, echipamentelor electronice şi altele. Consiliul Suprem îşi exprimă con­vingerea că, printr-o mai bună or­ganizare şi orientare a activităţii de cercetare, prin creşterea receptivită­ţii şi interesului unităţilor economi­ce în care urmează să fie aplicate a­­ceste rezultate, va avea loc o scurta­re a ciclurilor de cercetare-proiec­­tare şi se vor îndeplini integral sar­cinile de asimilare şi dezvoltare teh­nologică cuprinse în plan. In domeniul investiţiilor, creşterile prevăzute vizează, în primul rînd, punerea în funcţiune a obiectivelor în curs de execuţie, dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, pre­lucrarea şi valorificarea resurselor refolosibile, modernizarea bazei teh­nico-materiale existente. Reflectînd concepţia novatoare a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la noul mecanism eco­­nomico-financiar, proiectul planu­lui cincinal supus dezbaterii se caracterizează prin situarea creş­terii eficienţei economice ca obiec­tiv major al întregii activităţi economice, în funcţie de care s-au stabilit şi indicatorii de bază ai în­tregului plan. In acest context, pre­zintă o deosebită importanţă faptul că în decursul perioadei 1981—1985, factorul principal al creşterii econo­mice — respectiv productivitatea muncii — va spori cu peste 40 la sută în Industrie, cu 50 la sută în a­­gricultură, cu 30 la sută in construc­­ţii-montaj. Totodată, va avea loc creşterea gradului de­ valorificare a materiilor prime şi materialelor, pe ansamblul industriei cu 30 la sută, reducerea costurilor totale şi a chel­tuielilor materiale. Prevederile planului cincinal pen­tru comerţul exterior vizează lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice externe, in­tensificarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale. Pla­nul este astfel conceput incit să a­­sigure echilibrul balanţei comerciale şi de plăţi externe, precum şi resti­tuirea creditelor scadente în această perioadă. Caracteristic pentru evolu­ţia comerţului exterior în cincinalul actual este creşterea acestuia intr-un ritm mediu anual de 11,9 la sută, su­perior celui prevăzut pentru produ­sul social şi venitul naţional şi cu mult mai mare decit cel prevăzut în Directivele Congresului al XII-lea al partidului. In acest cadru, un loc ho­­tăritor ocupă exportul, care va creşte într-un ritm mediu anual de 15,7 la sută, în volumul total al acestuia ponderea principală urmînd să o de­ţină mărfurile prelucrate — în prin­cipal maşinile, utilajele şi produsele chimice. Este deosebit de important faptul că din sporul de export pe 1985, faţă de 1981, circa 27 la sută urmează să se realizeze pe­ seama îmbunătăţirii structurii şi creşterii gradului de valorificare a produse­lor. Totodată, va crește aportul co­operării la realizarea exportului de la circa 15 la sută in 1980 la peste 30 la sută în anul 1985. Consiliul Suprem consideră că pre­vederile privind ridicarea nivelului de trai material și cultural cuprinse în planul cincinal 1981—1985 cores­pund orientărilor Programului-direc­­tivă special elaborat şi adoptat de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român pentru ridicarea calităţii vieţii întregului popor. Prin plan sunt asigurate fondurile necesa­re pentru creşterea veniturilor popu­laţiei, dezvoltarea în continuare a bazei materiale a învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, culturii şi îmbună­tăţirii condiţiilor de locuit. Ţinind seama de toate aceste as­pecte calitative deosebite şi conside­rem că proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1981—1985 asigură înfăptui­rea obiectivului fundamental stabi­lit de Congresul al XII-lea al Parti­dului Comunist Român cu privire la transformarea României socialiste în­­tr-o ţară cu nivel economic mediu, Consiliul Suprem al Dezvoltării Eco­nomice şi Sociale, recomandă Marii Adunări Naţionale adoptarea­ acestui proiect de plan. ştiinţei şi tehnologiei, precum şi pen­tru creşterea mai rapidă a exportu­lui, in condiţiile dezvoltării de an­samblu a schimburilor comerciale. Fundamentînd căile de asigurare a eficienţei economice, prevederile de plan vizează creşterea mai accentua­tă a productivităţii muncii sociale, astfel incit pe această cale să se ob­ţină partea covirşitoare din sporul venitului naţional, gospodărirea cu înalt spirit de răspundere a avuţiei naţionale, în condiţiile aplicării fer­me şi consecvente a noului mecanism economico-financiar, bazat pe auto­­conducere muncitorească, autogestiu­­ne, autofinanţare. Pornind de la scopul suprem al în­tregii politici a partidului şi statului nostru, de creştere continuă, sistema­tică, a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, potrivit înalte­lor cerinţe ale societăţii noastre, proiectul de plan concretizează căi şi mijloace pentru înfăptuirea deplină a acestui obiectiv. Exprimîndu-şi convingerea că ac­tualul cincinal va marca intrarea României într-o nouă fază, superioa­ră, a dezvoltării sale, în care vor avea loc afirmarea cu putere a revo­luţiei tehnico-ştiinţifice contempora­ne în toate domeniile de activitate, accelerarea trecerii la o nouă calitate în întreaga viaţă economico-socială, ridicarea pe o treaptă mult mai înal­tă a gradului de bunăstare şi civili­zaţie a întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei socialiste, comisiile permanente au avizat favorabil, în unanimitate, pro­iectul de lege şi propun Marii Adu­nări Naţionale să-l adopte in forma in care a fost prezentat. Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981-1985 Mult stimate tovarăşe preşedinte al Republicii Socialiste România, Stimate tovarăşe şi stimaţi to­varăşi, Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este chemată să dezbată şi să adopte programul de dezvoltare a patriei noastre in acest cincinal, de realizare a obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea al partidului — trecerea României din stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul de ţară mediu dezvoltată. Pe baza mandatului dat de guvern, îmi revine sarcina de a vă prezenta proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe perioada 1981—1985, plan întocmit pe baza indicaţiilor tovarăşului secretar ge­neral Nicolae Ceauşescu, pentru a se concretiza distinct sarcinile şi mij­loacele tehnico-materiale şi finan­ciare puse la dispoziţia agriculturii şi industriei alimentare, care se în­cadrează organic in planul naţio­nal unic de dezvoltare economico­­socială a ţării. Trebuie subliniat in mod deosebit că Planul de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe perioada 1981—1985 are la bază Programul Partidului Comunist Român, obiec­tivele și sarcinile stabilite de Con­gresul al XII-lea al partidului, pre­vederile programelor adoptate în do­meniile de bază ale agriculturii şi in­dustriei alimentare de cel de-al II-lea Congres al ţărănimii, precum şi concluziile reieşite din lucrările celui de-al II-lea Congres al consi­liilor oamenilor muncii. Întreaga activitate de elaborare şi fundamentare a planului cincinal al agriculturii şi industriei alimentare s-a desfăşurat sub conducerea şi cu sprijinul direct al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti­dului, preşedintele republicii, care a dat indicaţii deosebit de preţioase cu privire la nivelurile, ritmurile şi di­recţiile principale ale dezvoltării a­­griculturii şi industriei alimentare în etapa actuală, pentru a corespunde cut mai bine posibilităţilor şi mijloa­celor tehnico-materiale asigurate agriculturii şi nevoilor economiei. Prin prevederile sale, proiectul de plan acordă o atenţie deosebită dez­voltării intensive şi modernizării a­­griculturii. Această ramură de bază a economiei naţionale va fi dotată, în acest cincinal, cu 86 000 tractoare, reînnoind astfel circa 50 la sută din baza energetică a acesteia ; progra­mul de mecanizare va asigura, pînă la sfirşitul anilor 1983—1984, meca­nizarea complexă a lucrărilor agri­cole. Se va amenaja pentru irigaţii, în continuare, o suprafaţă de 600 000 ha, se vor executa lucrări de dese­cări pe o suprafaţă de 940 000 ha şi lucrări de combatere a eroziunii solului pe 950 000 ha, se va realiza în întregime programul de moderni­zare şi dezvoltare a plantaţiilor viti­­pomicole, se va continua programul de modernizare şi dezvoltare a fer­melor zootehnice. Agricultura urmează să prinească în această perioadă circa 11,6 mili­oane tone îngrăşăminte chimice, pre­cum şi produse chimice de comba­tere. Pentru realizarea amplului pro­gram de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare se alocă un vo­lum sporit de investiţii — aproape 180 miliarde lei — în condiţiile în care aplicarea măsurilor de tipizare permite reducerea costurilor pe baza imbunătăţirii soluţiilor constructive şi folosirii pe scară mai largă a ma­terialelor uşoare, realizate pe plan local. Concomitent cu folosirea judicioa­să a mijloacelor materiale şi finan­ciare alocate de stat, modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor de pro­ducţie din agricultură necesită o largă mobilizare şi participare activă a oamenilor muncii de la sate la e­­xecutarea lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, înfiinţarea plantaţiilor, co­­baterea excesului de umiditate, a eroziunii solului şi alunecărilor de terenuri, redarea în circuitul agricol de noi suprafeţe. La elaborarea proiectului de plan, noile lucrări de investiţii au fost în­scrise după o temeinică analiză, care a urmărit folosirea în întregime a capacităţilor existente, acordîndu-se prioritate modernizării şi­ reutilării celor in funcţiune. In sectorul pro­ducţiei de ulei, zahăr, conserve, pro­duse de panificaţie, bere, băuturi ră­coritoare, în proiectul de plan se pre­vede realizarea de capacităţi mici, modulate, amplasate în apropierea resurselor de materii prime, contri­buind astfel la realizarea caracterului agroindustrial al consiliilor unice. Ţinînd seama de rolul deosebit de important al agriculturii în dezvolta­rea patriei noastre, proiectul de plan cincinal pentru agricultură — in deplină concordanţă cu mijloa­cele materiale şi financiare alocate — stabileşte sarcinile de creştere a producţiei vegetale şi animale, obli­gaţiile ce revin sectorului de stat şi cooperatist, precum şi gospodăriilor populaţiei în asigurarea fondului central de produse agricole, in vede­rea creşterii în ritm mai susţinut a contribuţiei agriculturii la dezvolta­rea economico-socială a patriei noas­tre socialiste. In producţia vegetală, accentul se va pune pe obţinerea unor recolte superioare şi stabile, acordîndu-se, în continuare, prioritate producţiei de cereale, care va trebui să ajungă la 28,5 milioane tone. Pentru plantele tehnice, propunerile vizează sporirea producţiei de sfeclă de zahăr, soia, floarea-soarelui, precum şi de In şi cinepă. Legumicultura se prevede să se dezvolte pe cale intensivă, urmă­­rindu-se sporirea simţitoare a pro­ducţiei la hectar şi realizarea tutu­ror sortimentelor necesare unei bune aprovizionări a populaţiei pe tot parcursul anului. In viticultură şi pomicultură s-a prevăzut ridicarea potenţialului productiv al plantaţiilor existente, prin modernizarea acestora şi crearea de noi plantaţii intensive. Pentru toţi cei ce lucrează in agri­cultură este deosebit de important faptul că producţiile prevăzute tre­buie să fie obţinute practic numai prin sporirea producţiilor medii la hectar, pe calea intensificării perma­nente a acesteia. Ca urmare, va trebui să acţionăm energic şi deosebit de ferm pentru folosirea deplină a fondului funciar, a tuturor mijloace­lor din dotare, respectînd tehnolo­giile stabilite, aplicind cu rigurozitate normele cu privire la asigurarea densităţii plantelor, efectuarea tu­turor lucrărilor în epoca optimă şi de bună calitate, îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor de întreţinere şi re­coltare. In acest cincinal va trebui să se acorde o atenţie mai mare creşterii producţiei animaliere, a cărei pon­dere, în totalul producţiei agricole, va trebui să ajungă, în 1985, la circa 47 la sută. Asigurarea furajelor tre­buie să devină problema centrală a zootehniei, alături de modernizarea adăposturilor, asigurarea apei, îmbu­nătăţirea selecţiei, reproducţiei şi a­­sistenţei sanitar-veterinare. Ordinea, disciplina şi creşterea răspunderii celor ce lucrează în sectorul anima­lier trebuie să caracterizeze activi­tatea in acest domeniu. Prin proiectul de plan, o atenţie deosebită se acordă şi creşterii pro­ducţiei agricole la gospodăriile popu­laţiei, măririi efectivelor şi dezvoltă­rii producţiei animalelor, proprietate a acestora, în care scop se va da a­­cestora un sprijin mai susţinut în a­­sigurarea seminţelor, maşinilor a­­gricole, reproducătorilor, asistenţei veterinare, asigurarea furajelor etc. împreună cu cooperaţia de consum, vom acţiona pentru livrarea de pui şi purcei, pentru dezvoltarea efecti­velor şi creşterea producţiei contrac­tate. Se va extinde cooperarea dintre unităţile agricole socialiste şi produ­cătorii individuali pentru creşterea participării acestora la realizarea producţiei animaliere, atribuind aces­tora animale pentru munca la do­miciliu, folosind forţa de muncă dis­ponibilă, spaţiile disponibile şi unele resurse gospodăreşti ,de furaje. In conformitate cu programul sta­bilit de partid privind ridicarea ni­velului de trai al populaţiei, produc­ţia netă în industria alimentară va spori într-un ritm mediu anual de 8,7 la sută în condiţiile obţinerii unui indice de valorificare superioară a materiilor prime agricole de peste 28 la sută , vom folosi mai complet ca­pacităţile de producţie existente, ur­mărind dezvoltarea şi reutilarea aces­tora. Concomitent, vom acţiona pen­tru sporirea aportului cercetării la îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor agroalimentare, pentru a asigura populaţiei ţării noastre o ali­mentaţie completă şi echilibrată ra­ţional. Proiectul de plan prevede dezvol­tarea cu precădere a subramurilor alimentare producătoare de alimente de bază (carne, lapte, peşte, zahăr şi altele), ridicarea eficienţei acestor activităţi, prin creşterea randamen­telor de extracţie la floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr şi altele. De asemenea, se va urmări realizarea de produse bogate în proteine, vitami­ne, săruri minerale, precum şi a ce­lor dietetice, în concordanţă cu ce­rinţele tuturor categoriilor de consu­matori. Ţinind seama de rolul deosebit pe care îl­ are, in acest cincinal, cerce­tarea ştiinţifică, proiectul de plan stabileşte sarcini deosebit de impor­tante acestui domeniu hotărîtor pen­tru realizarea producţiilor agricole, prevăzind promovarea in producţie de soiuri şi hibrizi noi de plante, rase, linii şi hibrizi de animale, de mare productivitate, tehnologii per­fecţionate în toate domeniile activi­tăţii din agricultură şi industria ali­mentară. Se vor intensifica cercetă­rile pentru folosirea resurselor ener­getice neconvenţionale, care au mari posibilităţi de utilizare în fermele agricole şi îndeosebi în cele zooteh­nice, utilizarea energiei solare şi a vîntului, biogazului şi valorificarea energetică a altor deşeuri din agri­cultură şi industria alimentară, înfăptuirea revoluţiei agrare, tre­cerea fermă la o nouă calitate im­pun iniţierea şi aplicarea unor ac­ţiuni pentru creşterea eficienţei eco­nomice a activităţii agricole, ceea ce necesită, in afara sporirii producţiei agricole, luarea măsurilor de reali­zare a acesteia cu cheltuieli cit mai mici. Va trebui să acţionăm susţinut pentru obţinerea acesteia în condi­ţiile unei înalte productivităţi a muncii şi cu cheltuieli materiale cit mai reduse pe unitatea de produs, pentru a putea obţine o sporire a rentabilităţii fiecărei unităţi în parte. Trebuie să acţionăm cu fermitate pentru aplicarea principiilor noului mecanism economico-financiar, să asigurăm toate condiţiile ca activita­tea de producţie şi economică din unităţile noastre să se desfăşoare efectiv pe baza principiilor autocon­­ducerii, autogestiunii şi autofinan­ţării. Va trebui să generalizăm aplicarea sistemului de organizare a produc­ţiei şi a muncii şi retribuirii în acord global, pentru a asigura cea mai ac­tivă legătură între munca fiecărui lucrător din agricultură şi­­cointere­sarea directă a acestuia. Pe baza prevederilor sale, proiec­tul Planului de dezvoltare a agricul­turii şi industriei alimentare in pe­rioada 1981—1985 confirmă linia justă a politicii partidului nostru pentru crearea tuturor condiţiilor care să asigure progresul continuu al agriculturii, ramură prioritară a eco­nomiei naţionale, dezvoltarea în ritm susţinut a industriei alimentare şi ridicarea pe această bază a bună­stării întregului popor. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.G.R., îndeplinirea plănu­­­lui cincinal începe cu realizarea exemplară a sarcinilor pe acest an. Aceasta impune să acordăm toată atenţia mobilizării locuitorilor sate­lor noastre la recoltarea fără pier­deri a culturilor de vară, realizarea programelor de însămînţare a celei de-a doua culturi, continuarea un ritm susţinut a celorlalte lucrări a­­gricole, luarea unor măsuri de in­tensificare a activităţii­­pe şantierele de investiţii în vederea dării în func­ţiune la termen a tuturor capacităţi­lor de producţie prevăzute în 1981. Cu convingerea fermă că, sub con­ducerea Partidului Comunist Român, oamenii muncii din agricultură și in­dustria alimentară vor depune toate eforturile pentru realizarea obiecti­velor stabilite de planul cincinal, vă rog să învestiți, prin votul dumnea­voastră, cu putere de lege proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe perioada 1931—1985, prezentată de tovarăşul ANGELO MICULESCU, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimate tovarăşe şi stimaţi tova­răşi deputaţi, Analizînd proiectul pentru adopta­rea Planului de dezvoltare a agri­culturii şi industriei alimentare in perioada 1981—1985, comisiile perma­nente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale constată că pre­vederile lui se înscriu pe linia preo­cupării conducerii de partid şi de stat, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al parti­dului, preşedintele Republicii Socia­liste România, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivului prioritar stabilit de Congresul al XII-lea al partidului privind edificarea unei agriculturi moderne, de mare efi­cienţă şi înalt randament. Profunda revoluţie ce se înfăp­tuieşte in noua etapă in agricultura ţării noastre porneşte de la necesita­tea de prim ordin, determinată de insăşi substanţa construcţiei socie­tăţii socialiste, de a se asigura dez­voltarea pe un plan superior a agri­culturii, creşterea rolului acesteia in cadrul economiei naţionale, astfel incit să dobîndească noi dimensiuni în ansamblul producţiei şi să-şi am­plifice aportul la­ crearea venitului naţional. Comisiile constată cu deosebită sa­tisfacţie că, prin elaborarea in mod distinct a unui plan de dezvoltare pe o perioadă de cinci ani, se mar­chează momentul unei reconsiderări de vastă perspectivă a activităţii a­­gricole, care primeşte noi valenţe şi atribute, menite să o transforme în­tr-o adevărată industrie a pământu­­lui, ceea ce implică imperativul in­tensificării procesului de moderniza­re şi de creştere a producţiei în acest domeniu. Din examinarea prevederilor de plan privind dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare s-a consta­tat că ele­ au la bază hotăririle celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., ho­­tărîrile celui de-al II-lea Congres al consiliilor de conducere a unităţilor agricole socialiste, al întregii țără­­nimi, ale consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor privind in­tensificarea procesului de moderni­zare a producţiei agricole şi de dez­voltare a unei agriculturi de înaltă productivitate şi rentabilitate, în mă­sură să asigure aprovizionarea din belşug a populaţiei cu produse agro­alimentare şi baza de materii prime necesare dezvoltării industriei. Dînd expresie necesităţii asigurării unei noi calităţi şi în activitatea eco­nomică din agricultură, prevederile de plan au in vedere obţinerea unor randamente ridicate, care să permită sporirea substanţială a disponibilită­ţilor alimentare ale ţării. In mod co­respunzător sunt înscrise prevederi referitoare la organizarea exemplară a­ producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinai în aplicarea tehnologiilor în toate unităţile agrico­le de stat şi cooperatiste, in aşa fel incit toată suprafaţa agricolă să fie cultivată şi să dea un m­ait randament. Comisiile îşi exprimă convingerea că prevederile privind dotarea cu tractoare şi maşini agricole perfec­ţionate, creşterea livrărilor de îngră­şăminte şi­ pesticide, extinderea sis­temelor de irigaţii şi a altor amena­jări funciare, dezvoltarea complexe­lor zootehnice asigură condiţii ma­teriale pentru realizarea producţiei vegetale şi animale proiectate. De asemenea, comisiile relevă că reali­zarea unei profunde revoluţii agrare îşi găseşte materializarea în prevede­rile de plan nu numai sub aspectul realizării unui salt calitativ in înzes­trarea mecanică, biologică şi chimică a unităţilor socialiste, ci şi în fun­damentarea unor relaţii de producţie perfecţionate, atît în ce priveşte dez­voltarea şi modernizarea forţelor de producţie, cit şi folosirea raţională a pămîntului, a Întregului potenţial tehnic, material şi uman. In acest scop, prin plan s-au pre­văzut sarcini prioritare cer­cetării ştiinţifice în înfăptuirea noii revolu­ţii agrare, care să asigure sporirea randamentelor la hectar şi pe cap de animal, fără să implice un con­sum energetic proporţional sporit. Comisiile consideră că desfăşurarea revoluţiei agrare, în condiţiile apli­cării noului mecanism economico­­financiar, bazat pe autoconducere şi autogestiune, este strins legată de cerinţa obţinerii unei înalte eficienţe economice, chemată să asigure re­sursele necesare autofinanţării, dez­voltării propriei activităţi, progresu­lui agriculturii şi al statului nostru. Opţiunile pentru făurirea unei agriculturi moderne, de înalt randa­ment ridică la rangul de prioritate dezvoltarea puternică şi moderniza­rea zootehniei, astfel încît producţia acestui important sector să ajungă la circa jumătate din totalul produc­ţiei agricole. Comisiile apreciază că sarcinile propuse în ce priveşte aşe­zarea acestui sector pe baze eficien­te trebuie să aibă ca obiectiv accen­tuarea îmbunătăţirii activităţii de selecţie şi reproducţie, măririi randa­mentului fiecărui animal, asigurării unei baze furajere îndestulătoare şi raţional utilizate. Comisiile sunt încredinţate că, prin valorificarea superioară a produse­lor agricole vegetale şi animale, mo­dernizarea actualelor capacităţi de producţie, folosirea intensivă a spa­ţiilor existente, aplicarea prevederi­lor referitoare la crearea de noi uni­tăţi mici, industria alimentară va fi în măsură să contribuie tot mai mult la ridicarea nivelului de trai al populaţiei, în conformitate cu pro­gramul stabilit de partid. In cadrul dezbaterilor, în comisii au fost făcute propuneri de îmbună­tăţire a unor prevederi, care au fost luate in considerare la definitivarea proiectului. Convinse că transpunerea în viaţă a orientărilor şi măsurilor stabilite prin proiectul de lege va duce la înfăptuirea noii revoluţii agrare, menite să asigure pentru întregul cincinal obţinerea unor progrese marcante, corespunzătoare obiective­lor prevăzute şi rolului însemnat al agriculturii în înfăptuirea progresu­lui general al economiei noastre so­cialiste, comisiile permanente au avi­zat favorabil, în unanimitate, proiec­tul de lege şi propun Marii Adunări Naţionale să-l adopte in forma în care este prezentat, prezentat de deputatul ION CATRINESCU Lucrările sesiunii continuă.

Next