Scînteia, iulie 1981 (Anul 50, nr. 12085-12111)
1981-07-01 / nr. 12085
SCINT EI A — miercuri 1 iulie 1981 Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale prezentat de deputatul GHEORGHE DUMITRACHE Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi deputaţi, Examinarea de către comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale a proiectului Planului unic de dezvoltare economicosocială a României în perioada 1981— 1985 s-a desfăşurat sub semnul puternicului ecou pe care l-a avut Congresul consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe, ale cărui lucrări se înscriu in istoria patriei noastre ca una dintre cele mai elocvente expresii ale democraţiei muncitoreşti, larg promovată de conducerea partidului şi statului nostru în toate sectoarele vieţii economice şi sociale. Caracterul profund ştiinţific, realist şi de o inestimabilă valoare teoretică şi practică al excepţionalei expuneri la acest congres a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, strălucită analiză a căilor de dezvoltare, prezente şi viitoare ale ţării noastre, sunt expresia gindirii sale novatoare, originale, revoluţionare privind înflorirea şi modernizarea economiei naţionale, ridicarea calităţii vieţii poporului, înfăptuirea Programului partidului de făurire a socialismului şi comunismului in România. Din examinarea proiectului de plan cincinal, comisiile constată că el a fost elaborat în deplină concordanţă cu orientările şi sarcinile prevăzute de Congresul al XII-lea al partidului, care a stabilit obiectivele fundamentale ale etapei actuale, spre realizarea cărora sunt îndreptate energiile şi eforturile întregului popor, în vederea menţinerii dinamismului economiei româneşti. Comisiile constată că, prin obiectivele lor realiste, prevederile de plan răspund cerinţelor fundamentale, aşa cum au fost formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ale fazei de trecere a României din rîndul ţărilor în curs de dezvoltare în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie, oglindesc deplin mutaţiile ce trebuie să intervină de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă. Comisiile îşi exprimă deplinul acord cu strategia dezvoltării prevăzute pentru următoarea etapă, caracterizată prin viziunea de amplă perspectivă, bazată pe o concepţie temeinic integratoare, în cadrul căreia legităţile generale ale construcţiei socialiste sunt aplicate in mod creator în raport de condiţiile concrete ale ţării noastre. Comisiile apreciază că prin amplificarea proceselor de restructurare a producţiei industriale, prin accentuarea în producţie a criteriilor de tehnicitate şi calitate superioară, în vederea obţinerii de produse competitive pe plan mondial, bazate pe consumuri energetice cit mai reduse şi pe valorificarea la maximum a materiilor prime, se asigură modernizarea tuturor ramurilor economiei naţionale, extinderea relaţiilor comerciale externe şi de cooperare cu alte state, satisfacerea in condiţii superioare a nevoilor de consum ale populaţiei. In cadrul examinării prevederilor de plan a fost evidenţiat faptul că in dezvoltarea industriei s-a ţinut seama de intensificarea factorilor calitativi, îndeosebi de creşterea productivităţii muncii, folosirea mai eficientă a fondurilor fixe, a materiilor prime şi a energiei. Prefacerile revoluţionare din agricultură, preconizate de Congresul al XII-lea al partidului, îşi găsesc reflectarea corespunzătoare în planul cincinal, prin prevederile referitoare la modernizarea şi dezvoltarea intensivă a agriculturii şi industriei alimentare, creşterea substanţială a producţiei vegetale şi animale in vederea satisfacerii cerinţelor de consum ale populaţiei şi a altor necesităţi ale economiei naţionale. Expresie a unei gîndiri îndrăzneţe, cu adevărat revoluţionare, prevederile de plan, care stabilesc ritmuri rapide de introducere a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii la nivelul celor mai bune realizări pe plan mondial, impun accelerarea cercetării in realizarea obiectivelor prioritare, integrarea organică a ştiinţei cu producţia şi invăţămintul in vederea asigurării dezvoltării impetuoase a economiei naţionale. Prin prevederile sale, planul creează cadrul necesar pentru amplasarea echilibrată a forţelor de producţie pe teritoriu, potrivit strategiei elaborate de partid cu privire la dezvoltarea şi modernizarea economiei in profil teritorial şi ţinind seama de necesitatea valorificării superioare a resurselor materiale şi de muncă din fiecare zonă, precum şi a apropierii nivelurilor producţiei globale pe locuitor ale diferitelor judeţe. In domeniul Investiţiilor, după cum s-a subliniat in comisii, se urmăreşte folosirea cu maximă eficienţă şi răspundere a fondurilor destinate dezvoltării, stabilirea noilor obiective în funcţie de necesităţile reale ale economiei şi vieţii sociale, promovarea unor soluţii tehnice şi economice care să conducă la obţinerea unor rezultate maxime la fiecare leu investit. Comisiile permanente subliniază importanţa prevederilor de plan in domeniul comerţului exterior şi apreciază cu satisfacţie preocuparea pentru participarea activă şi eficientă a României la diviziunea internaţională a muncii, pentru accentuarea cooperării in domeniul producției. Prima zi a lucrărilor (Urmare din pag. I) In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a expus coraportul consiliului privind proiectul de Lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitrache, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrie şi activitatea economico-financiară, a dat citire apoi raportului comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarășul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei alimentare, a expus proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare in perioada 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. In şedinţa de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvîntul deputaţii : Gheorghe Pană, Corneliu Velincov, Emilian Dobrescu, Iuliana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Potocean, Melenti Tuduce, Ştefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Traian Gârba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gemescu, Ion Teoreanu, Valeriu Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. PAGINA 3 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României prezentat de tovarăşul IOAN TOTU, secretar al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Preşedinte al Republicii Socialiste România. Stimate tovarăşe și stimaţi tovarăşi deputaţi, Vă rog să-mi permiteți ca, din însărcinarea Biroului Permanent al Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, să prezint Marii Adunări Naționale coraportul referitor la proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1981—1985. Proiectul planului cincinal, supus dezbaterii şi aprobării, a fost elaborat şi definitivat pe baza orientărilor şi sarcinilor stabilite în Programul partidului, în Directivele şi programele adoptate de Congresul al XII-lea al P.C.R., el avind ca obiectiv strategic transformarea României din ţară în curs de dezvoltare în ţară mediu dezvoltată. Acest important document al dezvoltării economicosociale a patriei noastre a fost — după cum este ştiut — supus unei ample dezbateri in unităţi economice şi sociale, iar apoi aprobat de cel de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii, de plenara Comitetului Central al partidului, precum şi de plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, fiind astfel expresia voinţei unanime a tuturor categoriilor sociale. Conţinutul planului cincinal reflectă concepţia revoluţionară, novatoare, de largă perspectivă a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preocuparea sa fermă pentru accentuarea laturilor calitative si a dezvoltării activităţii economice in toate domeniile, pentru trecerea de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă, pentru creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii la modernizarea economiei naţionale şi menţinerea dinamismului economiei româneşti, în contextul conjuncturii economice internaţionale actuale şi a evoluţiei acesteia in viitor. Prevederile actualului proiect al planului cincinal au la bază elaborarea şi analiza succesivă, sub conducerea şi cu participarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a mai multor variante de plan, a peste 200 de programe speciale , pe produse, ramuri şi subramuri. Totodată, prezentul proiect de plan cincinal este rezultatul conlucrării laborioase a întreprinderilor, centralelor, ministerelor, a organelor de sinteză , sub îndrumarea şi cu sprijinul direct al Consiliului de Miniştri. Profundul democratism, care caracterizează întreaga activitate de elaborare a planului, este ilustrat de dezbaterea prevederilor sale de oamenii muncii din toate unităţile economice, de aprobarea prezentului proiect de plan, în unanimitate, de către forumul suprem al democraţiei muncitoreşti din ţara noastră — Congresul al II-lea al consiliilor oamenilor muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe. In ce priveşte conţinutul şi dimensiunile proiectului de plan pentru perioada 1981—1985, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale supune atenţiei Marii Adunări Naţionale următoarele aspecte calitative deosebite : Pe prim plan se impune a se menţiona prioritatea acordată dezvoltării mai accentuate a bazei de materii prime, a resurselor energetice interne, precum şi dezvoltării puternice a agriculturii, aceste sectoare constituind — aşa cum subliniază tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea la Congresul al doilea al consiliilor oamenilor muncii — „factorul hotărîtor pentru dezvoltarea economico-socială a ţării noastre, pentru ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului“. Ţinind seama de importanţa deosebită a respectării prevederilor din plan referitoare la asigurarea bazei de materii prime şi de combustibili. Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale consideră că toţi factorii de răspundere, ministerele, centralele, întreprinderile, trebuie să acţioneze cu toată fermitatea pentru perfecţionarea continuă a tehnologiilor, găsirea celor mai eficiente soluţii în vederea reducerii consumurilor, creşterii gradului de valorificare a resurselor materiale, desfăşurării în flux continuu a aprovizionării tehnico-materiale. Caracteristicile dezvoltării economice, prevăzută pentru actualul cincinal, sunt creşterea rolului factorilor intensivi, în condiţiile continuării pe o treaptă superioară a industrializării ţârii, dezvoltarea în ritm înalt a ramurilor de vîrf ale industriei, accentuarea procesului de restructurare a acestei ramuri, valorificarea superioară a materiilor prime, precum şi realizarea de produse competitive pe piaţa internaţională. Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român privind creşterea nivelului de trai, planul cincinal prevede dezvoltarea industriei uşoare, în ritmuri corespunzătoare, creşterea rapidă a producţiei de bunuri de consum de folosinţă îndelungată, a industriei alimentareşi, mai ales, îmbunătăţirea substanţială a structurii sortimentale şi ridicarea calităţii bunurilor de consum, la nivelul realizărilor obţinute în ţările dezvoltate. Prevederile de plan asigură satisfacerea nevoilor crescînde ale populaţiei cu bunuri de consum in strînsă corelaţie cu sporirea veniturilor populaţiei. Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale consideră că prevederile din proiectul de plan cincinal privind agricultura corespund atît posibilităţilor şi rezervelor existente în această ramură de bază a economiei naţionale, cit şi nevoilor crescînde ale populaţiei de produse agricole. Prin conţinutul său, planul asigură accentuarea procesului de modernizare şi de creştere intensivă a producţiei, valorificarea deplină a întregii suprafeţe agricole, dezvoltarea şi folosirea judicioasă a bazei tehnico-materiale şi a forţei de muncă, sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, ridicarea la un nivel superior a eficienţei economice, componente esenţiale ale noii revoluţii agrare, magistral concepută de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Consiliul Suprem apreciază că prin proiectul de plan cincinal pe perioada 1981—1985 sunt create condiţii pentru dezvoltarea susţinută şi a celorlalte ramuri ale economiei, pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a acestora, in scopul sporirii contribuţiei lor la creşterea producţiei materiale şi a venitului naţional. Corespunzător hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, proiectul de plan cincinal asigură, totodată, continuarea procesului de dezvoltare echilibrată a potenţialului economic al tuturor zonelor ţării, astfel incit, în anul 1985, în toate judeţele să se obţină un volum de activitate economică de cel puţin 70 000 lei pe locuitor, în preţuri actualizate. In raport cu această dezvoltare, in 1985 vor interveni schimbări importante în utilizarea forţei de muncă, în fiecare judeţ populaţia ocupată fiind de peste 400 persoane la 1 000 de locuitori. La fundamentarea prevederilor din proiectul de plan cincinal pe anii 1981—1985 s-au luat în considerare creşterea substanţială a rolului progresului tehnic, cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice pentru valorificarea unor noi resurse de materii prime şi materiale, a resurselor secundare, reducerea consumurilor materiale, de combustibil şi energie, accelerarea sporirii productivităţii muncii în toate sectoarele producţiei materiale, precum şi creşterea nivelului calitativ al producţiei şi competitivităţii produselor româneşti pe piaţa internaţională. In proiectul de plan cincinal sunt incluse sarcini concrete pe ramuri şi subramuri, pe ministere şi institute de cercetări privind asimilarea de maşini, utilaje şi aparate noi şi reproiectate, diversificarea şi modernizarea echipamentelor energetice, a maşinilor-unelte, echipamentelor electronice şi altele. Consiliul Suprem îşi exprimă convingerea că, printr-o mai bună organizare şi orientare a activităţii de cercetare, prin creşterea receptivităţii şi interesului unităţilor economice în care urmează să fie aplicate aceste rezultate, va avea loc o scurtare a ciclurilor de cercetare-proiectare şi se vor îndeplini integral sarcinile de asimilare şi dezvoltare tehnologică cuprinse în plan. In domeniul investiţiilor, creşterile prevăzute vizează, în primul rînd, punerea în funcţiune a obiectivelor în curs de execuţie, dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, prelucrarea şi valorificarea resurselor refolosibile, modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Reflectînd concepţia novatoare a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la noul mecanism economico-financiar, proiectul planului cincinal supus dezbaterii se caracterizează prin situarea creşterii eficienţei economice ca obiectiv major al întregii activităţi economice, în funcţie de care s-au stabilit şi indicatorii de bază ai întregului plan. In acest context, prezintă o deosebită importanţă faptul că în decursul perioadei 1981—1985, factorul principal al creşterii economice — respectiv productivitatea muncii — va spori cu peste 40 la sută în Industrie, cu 50 la sută în agricultură, cu 30 la sută in construcţii-montaj. Totodată, va avea loc creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor, pe ansamblul industriei cu 30 la sută, reducerea costurilor totale şi a cheltuielilor materiale. Prevederile planului cincinal pentru comerţul exterior vizează lărgirea şi diversificarea în continuare a schimburilor economice externe, intensificarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice internaţionale. Planul este astfel conceput incit să asigure echilibrul balanţei comerciale şi de plăţi externe, precum şi restituirea creditelor scadente în această perioadă. Caracteristic pentru evoluţia comerţului exterior în cincinalul actual este creşterea acestuia intr-un ritm mediu anual de 11,9 la sută, superior celui prevăzut pentru produsul social şi venitul naţional şi cu mult mai mare decit cel prevăzut în Directivele Congresului al XII-lea al partidului. In acest cadru, un loc hotăritor ocupă exportul, care va creşte într-un ritm mediu anual de 15,7 la sută, în volumul total al acestuia ponderea principală urmînd să o deţină mărfurile prelucrate — în principal maşinile, utilajele şi produsele chimice. Este deosebit de important faptul că din sporul de export pe 1985, faţă de 1981, circa 27 la sută urmează să se realizeze pe seama îmbunătăţirii structurii şi creşterii gradului de valorificare a produselor. Totodată, va crește aportul cooperării la realizarea exportului de la circa 15 la sută in 1980 la peste 30 la sută în anul 1985. Consiliul Suprem consideră că prevederile privind ridicarea nivelului de trai material și cultural cuprinse în planul cincinal 1981—1985 corespund orientărilor Programului-directivă special elaborat şi adoptat de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român pentru ridicarea calităţii vieţii întregului popor. Prin plan sunt asigurate fondurile necesare pentru creşterea veniturilor populaţiei, dezvoltarea în continuare a bazei materiale a învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii, culturii şi îmbunătăţirii condiţiilor de locuit. Ţinind seama de toate aceste aspecte calitative deosebite şi considerem că proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România pe perioada 1981—1985 asigură înfăptuirea obiectivului fundamental stabilit de Congresul al XII-lea al Partidului Comunist Român cu privire la transformarea României socialiste într-o ţară cu nivel economic mediu, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, recomandă Marii Adunări Naţionale adoptarea acestui proiect de plan. ştiinţei şi tehnologiei, precum şi pentru creşterea mai rapidă a exportului, in condiţiile dezvoltării de ansamblu a schimburilor comerciale. Fundamentînd căile de asigurare a eficienţei economice, prevederile de plan vizează creşterea mai accentuată a productivităţii muncii sociale, astfel incit pe această cale să se obţină partea covirşitoare din sporul venitului naţional, gospodărirea cu înalt spirit de răspundere a avuţiei naţionale, în condiţiile aplicării ferme şi consecvente a noului mecanism economico-financiar, bazat pe autoconducere muncitorească, autogestiune, autofinanţare. Pornind de la scopul suprem al întregii politici a partidului şi statului nostru, de creştere continuă, sistematică, a nivelului de trai material şi spiritual al poporului, potrivit înaltelor cerinţe ale societăţii noastre, proiectul de plan concretizează căi şi mijloace pentru înfăptuirea deplină a acestui obiectiv. Exprimîndu-şi convingerea că actualul cincinal va marca intrarea României într-o nouă fază, superioară, a dezvoltării sale, în care vor avea loc afirmarea cu putere a revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane în toate domeniile de activitate, accelerarea trecerii la o nouă calitate în întreaga viaţă economico-socială, ridicarea pe o treaptă mult mai înaltă a gradului de bunăstare şi civilizaţie a întregului popor, întărirea independenţei şi suveranităţii patriei socialiste, comisiile permanente au avizat favorabil, în unanimitate, proiectul de lege şi propun Marii Adunări Naţionale să-l adopte in forma in care a fost prezentat. Expunerea la proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981-1985 Mult stimate tovarăşe preşedinte al Republicii Socialiste România, Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi, Actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale este chemată să dezbată şi să adopte programul de dezvoltare a patriei noastre in acest cincinal, de realizare a obiectivului strategic stabilit de Congresul al XII-lea al partidului — trecerea României din stadiul de ţară în curs de dezvoltare la stadiul de ţară mediu dezvoltată. Pe baza mandatului dat de guvern, îmi revine sarcina de a vă prezenta proiectul de Lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe perioada 1981—1985, plan întocmit pe baza indicaţiilor tovarăşului secretar general Nicolae Ceauşescu, pentru a se concretiza distinct sarcinile şi mijloacele tehnico-materiale şi financiare puse la dispoziţia agriculturii şi industriei alimentare, care se încadrează organic in planul naţional unic de dezvoltare economicosocială a ţării. Trebuie subliniat in mod deosebit că Planul de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe perioada 1981—1985 are la bază Programul Partidului Comunist Român, obiectivele și sarcinile stabilite de Congresul al XII-lea al partidului, prevederile programelor adoptate în domeniile de bază ale agriculturii şi industriei alimentare de cel de-al II-lea Congres al ţărănimii, precum şi concluziile reieşite din lucrările celui de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii. Întreaga activitate de elaborare şi fundamentare a planului cincinal al agriculturii şi industriei alimentare s-a desfăşurat sub conducerea şi cu sprijinul direct al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii, care a dat indicaţii deosebit de preţioase cu privire la nivelurile, ritmurile şi direcţiile principale ale dezvoltării agriculturii şi industriei alimentare în etapa actuală, pentru a corespunde cut mai bine posibilităţilor şi mijloacelor tehnico-materiale asigurate agriculturii şi nevoilor economiei. Prin prevederile sale, proiectul de plan acordă o atenţie deosebită dezvoltării intensive şi modernizării agriculturii. Această ramură de bază a economiei naţionale va fi dotată, în acest cincinal, cu 86 000 tractoare, reînnoind astfel circa 50 la sută din baza energetică a acesteia ; programul de mecanizare va asigura, pînă la sfirşitul anilor 1983—1984, mecanizarea complexă a lucrărilor agricole. Se va amenaja pentru irigaţii, în continuare, o suprafaţă de 600 000 ha, se vor executa lucrări de desecări pe o suprafaţă de 940 000 ha şi lucrări de combatere a eroziunii solului pe 950 000 ha, se va realiza în întregime programul de modernizare şi dezvoltare a plantaţiilor vitipomicole, se va continua programul de modernizare şi dezvoltare a fermelor zootehnice. Agricultura urmează să prinească în această perioadă circa 11,6 milioane tone îngrăşăminte chimice, precum şi produse chimice de combatere. Pentru realizarea amplului program de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare se alocă un volum sporit de investiţii — aproape 180 miliarde lei — în condiţiile în care aplicarea măsurilor de tipizare permite reducerea costurilor pe baza imbunătăţirii soluţiilor constructive şi folosirii pe scară mai largă a materialelor uşoare, realizate pe plan local. Concomitent cu folosirea judicioasă a mijloacelor materiale şi financiare alocate de stat, modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din agricultură necesită o largă mobilizare şi participare activă a oamenilor muncii de la sate la executarea lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor, înfiinţarea plantaţiilor, cobaterea excesului de umiditate, a eroziunii solului şi alunecărilor de terenuri, redarea în circuitul agricol de noi suprafeţe. La elaborarea proiectului de plan, noile lucrări de investiţii au fost înscrise după o temeinică analiză, care a urmărit folosirea în întregime a capacităţilor existente, acordîndu-se prioritate modernizării şi reutilării celor in funcţiune. In sectorul producţiei de ulei, zahăr, conserve, produse de panificaţie, bere, băuturi răcoritoare, în proiectul de plan se prevede realizarea de capacităţi mici, modulate, amplasate în apropierea resurselor de materii prime, contribuind astfel la realizarea caracterului agroindustrial al consiliilor unice. Ţinînd seama de rolul deosebit de important al agriculturii în dezvoltarea patriei noastre, proiectul de plan cincinal pentru agricultură — in deplină concordanţă cu mijloacele materiale şi financiare alocate — stabileşte sarcinile de creştere a producţiei vegetale şi animale, obligaţiile ce revin sectorului de stat şi cooperatist, precum şi gospodăriilor populaţiei în asigurarea fondului central de produse agricole, in vederea creşterii în ritm mai susţinut a contribuţiei agriculturii la dezvoltarea economico-socială a patriei noastre socialiste. In producţia vegetală, accentul se va pune pe obţinerea unor recolte superioare şi stabile, acordîndu-se, în continuare, prioritate producţiei de cereale, care va trebui să ajungă la 28,5 milioane tone. Pentru plantele tehnice, propunerile vizează sporirea producţiei de sfeclă de zahăr, soia, floarea-soarelui, precum şi de In şi cinepă. Legumicultura se prevede să se dezvolte pe cale intensivă, urmărindu-se sporirea simţitoare a producţiei la hectar şi realizarea tuturor sortimentelor necesare unei bune aprovizionări a populaţiei pe tot parcursul anului. In viticultură şi pomicultură s-a prevăzut ridicarea potenţialului productiv al plantaţiilor existente, prin modernizarea acestora şi crearea de noi plantaţii intensive. Pentru toţi cei ce lucrează in agricultură este deosebit de important faptul că producţiile prevăzute trebuie să fie obţinute practic numai prin sporirea producţiilor medii la hectar, pe calea intensificării permanente a acesteia. Ca urmare, va trebui să acţionăm energic şi deosebit de ferm pentru folosirea deplină a fondului funciar, a tuturor mijloacelor din dotare, respectînd tehnologiile stabilite, aplicind cu rigurozitate normele cu privire la asigurarea densităţii plantelor, efectuarea tuturor lucrărilor în epoca optimă şi de bună calitate, îmbunătăţirea continuă a tehnologiilor de întreţinere şi recoltare. In acest cincinal va trebui să se acorde o atenţie mai mare creşterii producţiei animaliere, a cărei pondere, în totalul producţiei agricole, va trebui să ajungă, în 1985, la circa 47 la sută. Asigurarea furajelor trebuie să devină problema centrală a zootehniei, alături de modernizarea adăposturilor, asigurarea apei, îmbunătăţirea selecţiei, reproducţiei şi asistenţei sanitar-veterinare. Ordinea, disciplina şi creşterea răspunderii celor ce lucrează în sectorul animalier trebuie să caracterizeze activitatea in acest domeniu. Prin proiectul de plan, o atenţie deosebită se acordă şi creşterii producţiei agricole la gospodăriile populaţiei, măririi efectivelor şi dezvoltării producţiei animalelor, proprietate a acestora, în care scop se va da acestora un sprijin mai susţinut în asigurarea seminţelor, maşinilor agricole, reproducătorilor, asistenţei veterinare, asigurarea furajelor etc. împreună cu cooperaţia de consum, vom acţiona pentru livrarea de pui şi purcei, pentru dezvoltarea efectivelor şi creşterea producţiei contractate. Se va extinde cooperarea dintre unităţile agricole socialiste şi producătorii individuali pentru creşterea participării acestora la realizarea producţiei animaliere, atribuind acestora animale pentru munca la domiciliu, folosind forţa de muncă disponibilă, spaţiile disponibile şi unele resurse gospodăreşti ,de furaje. In conformitate cu programul stabilit de partid privind ridicarea nivelului de trai al populaţiei, producţia netă în industria alimentară va spori într-un ritm mediu anual de 8,7 la sută în condiţiile obţinerii unui indice de valorificare superioară a materiilor prime agricole de peste 28 la sută , vom folosi mai complet capacităţile de producţie existente, urmărind dezvoltarea şi reutilarea acestora. Concomitent, vom acţiona pentru sporirea aportului cercetării la îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor agroalimentare, pentru a asigura populaţiei ţării noastre o alimentaţie completă şi echilibrată raţional. Proiectul de plan prevede dezvoltarea cu precădere a subramurilor alimentare producătoare de alimente de bază (carne, lapte, peşte, zahăr şi altele), ridicarea eficienţei acestor activităţi, prin creşterea randamentelor de extracţie la floarea-soarelui, soia, sfeclă de zahăr şi altele. De asemenea, se va urmări realizarea de produse bogate în proteine, vitamine, săruri minerale, precum şi a celor dietetice, în concordanţă cu cerinţele tuturor categoriilor de consumatori. Ţinind seama de rolul deosebit pe care îl are, in acest cincinal, cercetarea ştiinţifică, proiectul de plan stabileşte sarcini deosebit de importante acestui domeniu hotărîtor pentru realizarea producţiilor agricole, prevăzind promovarea in producţie de soiuri şi hibrizi noi de plante, rase, linii şi hibrizi de animale, de mare productivitate, tehnologii perfecţionate în toate domeniile activităţii din agricultură şi industria alimentară. Se vor intensifica cercetările pentru folosirea resurselor energetice neconvenţionale, care au mari posibilităţi de utilizare în fermele agricole şi îndeosebi în cele zootehnice, utilizarea energiei solare şi a vîntului, biogazului şi valorificarea energetică a altor deşeuri din agricultură şi industria alimentară, înfăptuirea revoluţiei agrare, trecerea fermă la o nouă calitate impun iniţierea şi aplicarea unor acţiuni pentru creşterea eficienţei economice a activităţii agricole, ceea ce necesită, in afara sporirii producţiei agricole, luarea măsurilor de realizare a acesteia cu cheltuieli cit mai mici. Va trebui să acţionăm susţinut pentru obţinerea acesteia în condiţiile unei înalte productivităţi a muncii şi cu cheltuieli materiale cit mai reduse pe unitatea de produs, pentru a putea obţine o sporire a rentabilităţii fiecărei unităţi în parte. Trebuie să acţionăm cu fermitate pentru aplicarea principiilor noului mecanism economico-financiar, să asigurăm toate condiţiile ca activitatea de producţie şi economică din unităţile noastre să se desfăşoare efectiv pe baza principiilor autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării. Va trebui să generalizăm aplicarea sistemului de organizare a producţiei şi a muncii şi retribuirii în acord global, pentru a asigura cea mai activă legătură între munca fiecărui lucrător din agricultură şicointeresarea directă a acestuia. Pe baza prevederilor sale, proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981—1985 confirmă linia justă a politicii partidului nostru pentru crearea tuturor condiţiilor care să asigure progresul continuu al agriculturii, ramură prioritară a economiei naţionale, dezvoltarea în ritm susţinut a industriei alimentare şi ridicarea pe această bază a bunăstării întregului popor. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.G.R., îndeplinirea plănului cincinal începe cu realizarea exemplară a sarcinilor pe acest an. Aceasta impune să acordăm toată atenţia mobilizării locuitorilor satelor noastre la recoltarea fără pierderi a culturilor de vară, realizarea programelor de însămînţare a celei de-a doua culturi, continuarea un ritm susţinut a celorlalte lucrări agricole, luarea unor măsuri de intensificare a activităţiipe şantierele de investiţii în vederea dării în funcţiune la termen a tuturor capacităţilor de producţie prevăzute în 1981. Cu convingerea fermă că, sub conducerea Partidului Comunist Român, oamenii muncii din agricultură și industria alimentară vor depune toate eforturile pentru realizarea obiectivelor stabilite de planul cincinal, vă rog să învestiți, prin votul dumneavoastră, cu putere de lege proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei alimentare pe perioada 1931—1985, prezentată de tovarăşul ANGELO MICULESCU, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare Raportul comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi deputaţi, Analizînd proiectul pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981—1985, comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naţionale constată că prevederile lui se înscriu pe linia preocupării conducerii de partid şi de stat, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, pentru înfăptuirea neabătută a obiectivului prioritar stabilit de Congresul al XII-lea al partidului privind edificarea unei agriculturi moderne, de mare eficienţă şi înalt randament. Profunda revoluţie ce se înfăptuieşte in noua etapă in agricultura ţării noastre porneşte de la necesitatea de prim ordin, determinată de insăşi substanţa construcţiei societăţii socialiste, de a se asigura dezvoltarea pe un plan superior a agriculturii, creşterea rolului acesteia in cadrul economiei naţionale, astfel incit să dobîndească noi dimensiuni în ansamblul producţiei şi să-şi amplifice aportul la crearea venitului naţional. Comisiile constată cu deosebită satisfacţie că, prin elaborarea in mod distinct a unui plan de dezvoltare pe o perioadă de cinci ani, se marchează momentul unei reconsiderări de vastă perspectivă a activităţii agricole, care primeşte noi valenţe şi atribute, menite să o transforme într-o adevărată industrie a pământului, ceea ce implică imperativul intensificării procesului de modernizare şi de creştere a producţiei în acest domeniu. Din examinarea prevederilor de plan privind dezvoltarea agriculturii și industriei alimentare s-a constatat că ele au la bază hotăririle celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., hotărîrile celui de-al II-lea Congres al consiliilor de conducere a unităţilor agricole socialiste, al întregii țărănimi, ale consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor privind intensificarea procesului de modernizare a producţiei agricole şi de dezvoltare a unei agriculturi de înaltă productivitate şi rentabilitate, în măsură să asigure aprovizionarea din belşug a populaţiei cu produse agroalimentare şi baza de materii prime necesare dezvoltării industriei. Dînd expresie necesităţii asigurării unei noi calităţi şi în activitatea economică din agricultură, prevederile de plan au in vedere obţinerea unor randamente ridicate, care să permită sporirea substanţială a disponibilităţilor alimentare ale ţării. In mod corespunzător sunt înscrise prevederi referitoare la organizarea exemplară a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinai în aplicarea tehnologiilor în toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste, in aşa fel incit toată suprafaţa agricolă să fie cultivată şi să dea un mait randament. Comisiile îşi exprimă convingerea că prevederile privind dotarea cu tractoare şi maşini agricole perfecţionate, creşterea livrărilor de îngrăşăminte şi pesticide, extinderea sistemelor de irigaţii şi a altor amenajări funciare, dezvoltarea complexelor zootehnice asigură condiţii materiale pentru realizarea producţiei vegetale şi animale proiectate. De asemenea, comisiile relevă că realizarea unei profunde revoluţii agrare îşi găseşte materializarea în prevederile de plan nu numai sub aspectul realizării unui salt calitativ in înzestrarea mecanică, biologică şi chimică a unităţilor socialiste, ci şi în fundamentarea unor relaţii de producţie perfecţionate, atît în ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie, cit şi folosirea raţională a pămîntului, a Întregului potenţial tehnic, material şi uman. In acest scop, prin plan s-au prevăzut sarcini prioritare cercetării ştiinţifice în înfăptuirea noii revoluţii agrare, care să asigure sporirea randamentelor la hectar şi pe cap de animal, fără să implice un consum energetic proporţional sporit. Comisiile consideră că desfăşurarea revoluţiei agrare, în condiţiile aplicării noului mecanism economicofinanciar, bazat pe autoconducere şi autogestiune, este strins legată de cerinţa obţinerii unei înalte eficienţe economice, chemată să asigure resursele necesare autofinanţării, dezvoltării propriei activităţi, progresului agriculturii şi al statului nostru. Opţiunile pentru făurirea unei agriculturi moderne, de înalt randament ridică la rangul de prioritate dezvoltarea puternică şi modernizarea zootehniei, astfel încît producţia acestui important sector să ajungă la circa jumătate din totalul producţiei agricole. Comisiile apreciază că sarcinile propuse în ce priveşte aşezarea acestui sector pe baze eficiente trebuie să aibă ca obiectiv accentuarea îmbunătăţirii activităţii de selecţie şi reproducţie, măririi randamentului fiecărui animal, asigurării unei baze furajere îndestulătoare şi raţional utilizate. Comisiile sunt încredinţate că, prin valorificarea superioară a produselor agricole vegetale şi animale, modernizarea actualelor capacităţi de producţie, folosirea intensivă a spaţiilor existente, aplicarea prevederilor referitoare la crearea de noi unităţi mici, industria alimentară va fi în măsură să contribuie tot mai mult la ridicarea nivelului de trai al populaţiei, în conformitate cu programul stabilit de partid. In cadrul dezbaterilor, în comisii au fost făcute propuneri de îmbunătăţire a unor prevederi, care au fost luate in considerare la definitivarea proiectului. Convinse că transpunerea în viaţă a orientărilor şi măsurilor stabilite prin proiectul de lege va duce la înfăptuirea noii revoluţii agrare, menite să asigure pentru întregul cincinal obţinerea unor progrese marcante, corespunzătoare obiectivelor prevăzute şi rolului însemnat al agriculturii în înfăptuirea progresului general al economiei noastre socialiste, comisiile permanente au avizat favorabil, în unanimitate, proiectul de lege şi propun Marii Adunări Naţionale să-l adopte in forma în care este prezentat, prezentat de deputatul ION CATRINESCU Lucrările sesiunii continuă.