Scînteia, august 1981 (Anul 50, nr. 12112-12137)

1981-08-01 / nr. 12112

\ Intîlnirea de la Izvorul rece" I //»*. r v/» w» iwv» I Intîmplarea a făcut ca la res­­­taurantul „Izvorul rece* din Si­naia să se intilnească doi prie- I teni, amindoi șoferi clujeni : I Mihai Mateiaș, cu un autoturism de teren, și Vasile Fechete, cu I un autocamion. In pofida denu­mirii restaurantului, cei doi au ţinut să ,,cinstească“ bucuria re- I vederii cu o tărie. După ce au­­ băut ei cit au băut, au plecat in­tr-o plimbare nocturnă, cu auto- I turismul de teren, pe Valea Pra­hovei. La o curbă, luată în vite­ză, maşina a căzut intr-o pră­■ păşire. Cei doi n-au mai putut fi salvaţi. ■ Rubrică realizată de Petre POPA și corespondenții „Sem­tei­" PAGINA 2 FAPTUL DIVERS Cărţi rare Biblioteca judeţeană din Satu Mare dispune de un bogat şi valoros fond documentar. Intre altele, aici se află un incunabul — cel mai vechi cunoscut pină acum pe teritoriul judeţului. Toţi cei care l-au răsfoit au cre­zut că e vorba doar de o singură carte. Mai precis, de o culegere din lirici latini, tipărită in 1495. Profesorul luliu Stier, cercetător pasionat si meticulos al cărţilor rare, a descoperit că nu e vorba de o singură carte, ci de două. A doua carte cuprinde comedii de Aristofan apărute in 1498 in limba greacă. Un accident neobişnuit Ca de obicei, la aceeaşi oră matinală, autobuzul de călători trecea prin comuna Izvoarele, judeţul Tulcea. Deodată, in faţa autobuzului a apărut un copil cu bicicleta. Cu toată prezenţa de spirit, cu tot efortul si inde­­minarea omului de la volan, co­pilul n-a putut fi ocolit si auto­buzul a trecut, pur si simplu, peste el. Dar nu, copilul n-a murit! De data aceasta a fost rindul lui să aibă o prezentă de spirit extraor­dinară. Fulgerător, el s-a trîntit Si s-a făcut una cu pămintul, astfel că autobuzul a trecut peste el fără măcar să-i produci vreo zgirietură. S-a ales numai cu o spaimă grozavă şi cu învăţătură de min­te. Să sperăm că nu numai, el. A vrut lozul cel mare Ploieşteanca Vasilica Iov a jucat la Loto. I-au ieşit două numere cistigătoare din trei. Cum al treilea număr era foarte apropiat de cel care ieşise, in realitate, cistigător, s-a gindit să-i facă o „operaţie estetică“, transformindu-l cu o migală şi răbdare demne de o cauză mai bună. Cu lozul făcut „norocos“ şi „ciştigător“, s-a prezentat să-şi încaseze banii cuveniţi. Un singur amănunt uitase Vasilica : existenţa copiei adevăratului nu­măr falsificat. Și astfel, „noro­cul“ i s-a transformat in­ ghinion,­­alegindu-se cu un dosar de cer­cetare penale. Socrul generos Cu bucurie, cu ospitalitate şi cu masa încărcată de bucate l-au primit socrii din comuna Valea Moldovei, judeţul Sucea­va, pe tînărul lor ginere, Vasile T. Dar ginerele, ameţit de băutu­ră, a început, nitam-nisam, să tune şi să fulgere. A pus mina pe un topor şi a spart geamurile de la casa tatălui­ socru. Apoi, nici una, nici două, a încercat să-i dea foc, nu mai înainte de a-l lovi cu o piatră pe un cum­­nătel care a încercat să-l poto­lească. In fata legii însă, care pedep­sește asemenea isprăvi reproba­bile, cu toate necazurile prici­nuite, socrii s-au dovedit iertă­tori şi generoşi, astfel că ginerele s-a ales numai cu o condamnare sub forma unei amenzi ustură­toare. Aviz amatorilor! Ne place să admirăm din goa­na trenului, autobuzului sau a maşinii personale lanurile de porumb, viile şi livezile, pomii de pe marginea drumurilor, gră­dinile. Cu atît mai de neînţeles şi condamnabil este obiceiul unor automobilişti care ţin să aibă neapărat un ciştig din orice plimbare cu maşina, luînd cu asalt tot ce întîlnesc în cale: pomii fructiferi, legumele, po­rumbul. Alţii sînt mari amatori de cartofi, aşa cum s-a intim­­plat deunăzi cu ocupanţii auto­turismelor 1—AB—7708, 1—VS— 1264 şi 1—VS—3009, care au nă­vălit ca lăcustele (să nu-i supe­re comparaţia, pentru că o me­rită cu prisosinţă) pe terenul cultivat cu cartofi al cooperato­rilor din Băcia, judeţul Hune­doara. Au fost surprinşi scormo­nind pămintul, scoţind cartofii şi burduşindu-şi portbagajele. Amenzile plătite in astfel de cazuri întrec de zeci de ori va­loarea acestor isprăvi reproba­bile. Aviz amatorilor ! Mandatul de a decide, mandatul de a înfăptui Am adresat o Întrebare mai multor comunişti din cîteva întreprinderi din Capitală : Cum işi desfăşoară ac­tivitatea biroul organizaţiei de bază între două adunări generale ? Iată cîteva idei din răspunsurile primite : „Organizează temeinic în­deplinirea hotărîrilor adunărilor ge­nerale“ (Dumitru Broască, şef echipă, întreprinderea de ţevi „Republica“);; „Se acţionează prompt pentru apli­carea hotărîrilor organelor superioa­re“ (Ion Chişu, electrician, „Electro­­aparataj“) ; „Există preocupări pen­tru o soluţionare favorabilă a pro­punerilor“ (Gheorghe David, subin­­giner, întreprinderea de prospecţiuni geologice şi geofizice pentru hidro­carburi). Sfera de cuprindere a problemelor tot mai diverse cu care se confrun­tă organizaţiile de partid a cunoscut in ultimii ani o largă extensiune. Ne­cesitatea înfăptuirii cu rezultate nit mai bune a sar­cinilor izvorite din documentele Congresului al XII-lea, din in­dicaţiile tovară­şului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al partidului, din hotărârile orga­nelor superioa- —■-----------------------­re şi cele proprii impune desfăşurarea unei munci in­tense, permanente de către fiecare organizaţie de bază între adunări generale. Aşadar, ce sarcini revin biroului organizaţiei de bază pentru a asigura o activitate cit mai bogată şi cit mai eficientă ? Care sunt direc­ţiile de acţiune ? Ce se cere in acest sens comuniştilor ? Iată Întrebări care-şi găsesc răs­puns în fapte. Atrage atenţia. In primul rînd, si­tuarea în centrul preocupărilor a grijii pentru rezolvarea problemelor-cheie ale producţiei: producţia fizică, cali­tate, export, eficienţă. Tocmai o ast­fel de orientare a permis organizaţiei nr. 10, de la laminorul de trei toni — „Republica“, o activitate rodnică. S-a examinat, spre exemplu, intr-o adu­nare generală calitatea ţevilor. Mai ales că aceste produse merg şi la ex­port. S-au stabilit termene şi res­ponsabilităţi precise pentru membrii organizaţiei, pentru conducerea teh­­nico-administrativă. „S-a acţionat in mai multe direcţii — ne spunea Ion Ilie, secretar adjunct. Prima direcţie a constat in Îndru­marea, sprijinirea si controlul cadre­lor din conducerea schimbului pen­tru a înfăptui măsurile tehnico-eco­­nomice preconizate. Una din acestea viza reglarea bancului de laminare pentru evitarea ştrangulărilor pe flu­xul de fabricaţie, reducerea rebuturi­lor. Sarcina îi fusese încredinţată unui maistru. Comuniştii au venit cu numeroase propuneri. Printre ei se numără Constantin Miron, Constan­tin Radu, Dumitru Broască, Cristache Bucur. O a doua direcţie a activităţii a fost, mobilizarea tuturor mijloacelor de înm­urire educativă in vederea ri­dicării calităţii ţevilor. Prin muncă politică de la om la om au fost popularizate măsurile­­destinate aces­tui scop. Au fost combătute neglijen­ţele, cauzele lor“. — De-a lungul perioadei dintre a­dunări — a subliniat Vasile Negru, secretar adjunct la organizaţia nr. 3. „Electroaparataj“ — apar anumite ho­­tărîri, primim diverse sarcini. Inter­venţia operativă pentru aplicarea lor se înscrie drept unul dintre obiecti­vele esenţiale ale muncii noastre. Aşa s-a procedat, de exemplu, după ce comitetul de partid din intreprin­dere a examinat într-o plenară pro­blema exportului. Imediat după ple­nară, biroul organizaţiei de bază s-a intrunit cu conducerea secţiei si au hotărît ceea ce urma să se înfăptu­iască. S-a alcătuit un colectiv din specialişti, maiştri, muncitori cu o Înaltă calificare care au studiat po­sibilităţile din secţie. A fost stabilit un program concret de măsuri, cu sarcini precise pentru comunişti şi alţi lucrători. Biroul organizaţiei de bază a urmărit sistematic stadiul în­deplinirii acestor măsuri. Asemenea exemple pozitive sem­nalate mai sus — dar ele sunt mult mai multe — „coexistă“ uneori cu manifestări de formalism. Iată, de pildă, tot la organizaţia nr. 10 de la „Republica“, nu Întotdeauna analize­le prezentate în adunările generale de partid se soldează cu măsuri efi­ciente pentru îndreptarea unor stări de lucruri semnalate. Sunt propuneri valoroase formu­late fie in adu­nări generale, fie cu prilejul discu­ţiilor individuale sau intre două adunări adresate direct biroului, dar care aşteaptă răspuns in fapte..­. Ni s-a părut re- ----------------------e­levantă experien­ţa mărturisită de Olga Georgescu, secretară de partid, organizaţia nr. 3, de la LP.G.G.H. : „Intrucît foarte multe din propunerile făcute de oamenii muncii sunt incluse în programele adoptate atît pe linie administrativă, cit si pe linia activi­tăţii organizaţiei de partid şi a or­ganizaţiilor de masă, am introdus re­gula ca lunar, după prima decadă de activitate, cînd în cadrul colectivului de conducere operativă se efectuea­ză analiza preliminară a realizării planului de producție pe luna res­pectivă, la care particip şi eu, să se examineze, totodată, şi propunerile şi hotărârile cu termene scadente, sta­bilind cu acest prilej măsurile ce se impun pentru rezolvarea lor pină la capăt“. O modalitate practică pe care nu am regăsit-o la organizaţia nr. 6 din aceeaşi întreprindere. De unde se vede că aportul concret al comuniştilor intre două adunări generale la soluţionarea problemelor muncii de partid depinde în mare măsură de felul in care birourile reuşesc, ca organe executive, să con­ducă munca pentru înfăptuirea hotă­rîrilor organelor superioare şi a pro­priilor hotărîri, astfel ca organizaţia de bază prin membrii săi să devină cu adevărat forţa dinamică a colec­tivului de muncă menită să declan­şeze elanul şi iniţiativa maselor pen­tru realizarea politicii partidului. Virgil GHEORGHIŢA Viaţa de partid între adunările generale Să cureţe, dar nu de tot! Comentau doi boto­­şăneni, în timp ce ieşeau pe uşa curăţă­toriei chimice aparţi­­nind cooperativei meş­teşugăreşti „înfrăţi­rea : — Vrei să scapi cit mai repede de o haină ? Dă-o aici la curăţat. O primeşti ori cu căptuşelile rupte, cu mînecile desfăcute, ori pătată, ori arsă. — Cum se zice... te „cureţi“ de ea. Dialogul surprins ne-a făcut să intrăm în unitate şi să des­chidem „Jurnalul cum­părătorului“. Am notat citeva consemnări. Vio­rel Mărgineanu (str. Primăverii nr. 22) lasă să se Înţeleagă faptul că sacoul l-a scos de la curăţat intr-o stare demnă de invidiat şi de adepţi ai trecutei mode ,,hippy“ , o fîşie de zdrenţe, rezultate din deprecierea căptu­şelii, li garnisea haina de la un capăt la altul. O gospodină cu nume indescifrabil (str. I.CL Frimu, bloc C 1) sesi­zează ca, dintr-o len­jerie de pat nou­­nouţă, s-a ales cu un vraf de cîrpe. Şi mai păguboasă a fost intenţia inginerei Iulia Sumanaru (str. Maxim Gorki nr. 6 A) de a-şi vedea un par­desiu curăţat. Vest­­mintul o costase 2 000 de lei , nu l-a purtat decit un anotim­p, după mai multe invi­taţii de tipul „veniţi săptămina viitoare“, a constatat că pardesiul suferise atitea arsuri, incit nu mai putea fi îmbrăcat. Comisia de evaluare a pagubei. Întrunită după înde­lungi și repetate dru­muri ale clientei, a oferit o despăgubire de 750 lei și... 72 bani. Aproximativ echiva­lentul cheltuielilor pent­ru cusut Dar ma­terialul? Dar timpul investit pentru procu­rarea materialului, drumurile la croitor ? Din grozava despăgu­bire mai trebuie scă­zută și taxa... serviciu­lui pentru curățat (50 lei). Ce valoare are despăgubirea acordată fată de toate acestea, e ușor de calculat. Mai greu de apreciat este însă valoarea „so­sitorului, după cum se ştie, este o gene­roasă gazdă pentru spectacolele estivale. Gazdă bună şi primi­toare, însă cu o sin­gură condiţie : să nu plouă ! Pentru că, după ani de aşteptare, Teatrul de vară din Mamaia a fost în fine acoperit, dar copertina (realizare a unei în­treprinderi speciali­zate din Baloteşti), care a costat vreo pa­tru milioane de lei, şi care seamănă, după licitudinii“ serviciilor cooperativei. Cu atît mai­ mult cu cit însăși comisia i-a sugerat clientei să apeleze, mai proiectul constructo­rului, cu un „covor fermecat“, te face să simţi ploaia exact... după ce ploaia a stat ! Mai clar : nu numai că are o formă cu­rioasă, care ajută am­fiteatrul să înghită vuietul mării şi zgo­motul şoselelor, pentru ca să plaseze apoi a­­ceste bruiaje în in­teriorul sălii, dar a­­dună apa spre mijlo­cul ei şi, după ce ro­potele de ploaie În­cetează, expediază apa bine, la o... instanţă judecătorească. Pentru „curăţirea“ prestigiu­lui firmei, probabil. (Silvestri Ailenei), pe negîndite­ exact peste capetele specta­torilor. Ce plăcere ! „Plouă ca întotdeau­na“ — spun actorii constănţeni şi ştiu că cei din Baloteşti vor da vina pe construc­tor, constructorul pe materialul copertinei, întreprinderea care a furnizat materialul pe cei care au furnizat fibrele. Ca intr-un „lung lanţ al slăbi­ciunilor“. Şi totuşi !... (S. O­eanu).­­ Ploaia din amfiteatrul... acoperit DE LA ADAS La a tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna iulie 1981 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1) G.J.Y. 2) F.C.W. 3) Y.W.M, 4) K.X.H. 5) E.T.D. 6) W.P.T.-7) X.G.Z. 8) E.N.F. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere în­scrise în poliţele lor urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a­­ se stabili drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la urmă­toarele trageri lunare de amor­tizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. AGENDĂ TURISTICĂ STINA DE VALE Staţiunea climateri­că Stina de Vale este, metaforic, o perlă in bogata zestre turis­tică a Bihorului. Pe montanul „picior de plai“ s-a adunat parcă laolaltă tot ce inspira­ta natură a conceput mai pitoresc, incintă­­tor şi sănătos din mi­nunaţii Apuseni, fă­­cindu-l, pe cit de fru­mos, pe atît de util şi de căutat. Zeci de mii de oaspeţi şi tot atiţia vizitatori se perindă anual pe aici. Un loc unde iama vine devre­me şi parcă nu-i vine să plece, cu climă blin­­dă in timpul rece şi plăcut răcoritoare in sezon estival. Darnica natură şi primitorii amfitrioni au făurit Stinii de Vale un bun renume in ţară şi chiar în străinătate, impu­­nind-o ca un punct de referinţă în zestrea noastră turistică. In ul­timii ani, mai ales, Stina de Vale a dobin­­dit şi un atribut ...spor­tiv, plăcutele pîrtii ale versanţilor săi, cu se­zon alb prelungit, atră­­gînd numeroşi schiori din ţară şi de peste hotare. Cascada ladoli­­nei, cascada Moara Dracului, săritoareai Iedutului, săritoarea Bohodei, Piatra Tilha­­rului. Cetatea Rădesei sînt doar cîteva dintre pitoreştile toponime, adevărate subiecte de ilustrare, din varieta­tea peisagistică a aces­tor împrejurimi. Po­doabă a masivului Vlă­­deasa, între Munţii Bihorului şi Pădurea­­ Craiului, Stina de Vale incintă şi... tămăduieş­te, afirmîndu-se tot mai mult şi ca ideal loc de cură in afecţiuni ale glandei tiroide şi ale sistemului nervos. Un loc de care, vizi­­tindu-l, indiferent de sezon, nu poţi să te desparţi fără dorul re­vederii. Al. PETI SCîNTEIA — sîmbâta 1 august 1981 PENTRU GOSPODARUL BUN NU EXISTA ÎNDELETNICIRI udate In sus de Cîmpulung, la poalele muntelui Mateiaş, călătorii puteau observa patru cuptoare de var stin­se, părăsite. De la o vreme, cuptoa­rele fumegă din nou. Fumegă şi produc var şi bani, cum s-ar zice — bani din piatră seacă. Prin valorifi­carea acestui preţios material de construcţie, sătenii îşi durează case şi alte construcţii, unităţile agricole îşi înalţă blocuri pentru specialişti, amenajări pentru zootehnie. Dar pentru construcţii nu e nevoie numai de var. E nevoie, printre al­tele, şi de balast, nisip, pietriş. Cele două mari cursuri de apă ale jude­ţului — Argeşul şi Rîul Doamnei — cărau la vale incomensurabile can­tităţi de piatră măcinată din munţi, împotmo­lindu-şi cu ele . . ___________ propriile albii. Se mai scotea, ici­­colo, cite o căru­ţă, dar nu se făcea nici pe de­parte o exploata­re pe măsura ne­cesităţilor şi posi­bilităţilor. Prin­cipalul impedi­ment ? Lipsa unor _________________ utilaje pentru ex­ploatare intensă a agregatelor de rîu. Ca şi in cazul cup­toarelor de var de pe Mateiaş, acum imaginea e alta. In vecinătatea co­munei Merişani, la Borleşti, se ex­trag din Argeş cantităţi imense de „mărgăritar“, balast, nisipuri, bolo­vani, pentru construcţiile agricole, dar şi pentru minerit şi alte şan­tiere. O balastieră asemănătoare funcţionează şi la Paşcani, pe albia Riului Doamnei, în amîndouă balas­tierele au fost înfiinţate şi secţii în care se confecţionează grinzi, dale, grătare, bolţari şi alte elemente pre­fabricate. Cum a fost depăşit impa­sul lipsei de utilaje ? Balastierele au fost înzestrate prin autodotare, prin reîntinerirea unor utilaje vechi, scoase din uz, uitate de vreme. — In anul care a trecut — ne spunea tovarăşul Gheorghe Costa­­che, director adjunct al direcţiei agricole judeţene — sectorul activi­tăţilor industriale şi prestărilor de servicii a realizat o producţie glo­bală în valoare de 444 milioane lei , cu 265 milioane lei mai mult faţă de valoarea planificată, situînd ju­deţul pe locul doi pe ţară. La aceste rezultate au contribuit toate cele şapte asociaţii de profil, cele o sută de cooperative agricole care au sec­toare anexă. Alte amănunte despre activitatea de mică industrie ne-au fost oferite de tovarăşul Grigore Dogaru, direc­torul asociaţiei intercooperatiste „Smeura“, fruntaşă pe judeţ. „ Dacă ar fi să vorbim despre experienţa noastră in ceea ce pri­veşte beneficiul obţinut, şi de utili­tatea lucrărilor pe care le facem, putem definia totul în cîteva cuvinte: folosirea pe scară largă a resurselor locale — materii prime şi forţa de muncă — valorificarea unor mate­riale ignorate pină nu de mult. Ast­fel, am ajuns, rapid, de la o­ pro­ducţie de cîteva milioane de lei anual, să ne planificăm 68 milioane şi să estimăm ___________ pină la finele a­nului o producţia de chiar 85 de mi­lioane lei. O trei­me din cit fusese planificat pen­tru... Întregul ju­deţ. Cum ? După cum aţi văzut, din piatra de riu şi cea de var, din __________ lemn compromis. — Totuşi, mica industrie nu se reduce doar la valorificarea pietrei şi lemnului. Aţi mai iniţiat şi alte acti­vităţi ? — Să vă dau şi alte cîteva exem­ple. Am observat printre deşeurile marii industrii o bandă simplă şi îngustă din propilenă. Ne-am fră­­mintat ce-am putea face cu ea şi... Am scos pe piaţă un tip de fagure foarte necesar in sericicultură, pen­tru producerea gogoşilor viermilor de mătase. Sau : amenajăm acum pe malul riurilor gheţării. Pentru că de apă nu ducem dorul, ci mai degrabă de gheaţă. Dacă creşterea activităţilor de mică industrie a fost impresionantă in ultima perioadă, cum să mai cali­ficăm anticipaţiile pentru cincinalul în care ? Judeţul şi-a planificat o valoare a producţiei globale indus­triale a acestui sector de 2,7 miliar­de lei, ceea ce revine, în medie, cite 540 milioane pe an. In producţie fizică, această valoare înseamnă 6 000 tone de produse de panificaţie, 250 tone de semiconserve şi conserve de legume şi fructe, 400 000 mc de agregate, 5 000 tone var, 7,7 milioane cărămizi, precum şi­ ambalaje din lemn, mături din sorg, împletituri din răchită. încă din acest an s-a dublat capacitatea fabricilor de că­rămidă şi s-au organizat staţii noi de sortare a agregatelor de riu la Stilpeni, Topoloveni şi Stolnici, iar la Diimăneşti, Vlădeşti şi Costeşti ■se pun d in funcţiune­ noi secţii de ceramică. Au fost înfiinţate 15 bţi- 3a/18#[,lucru, care se ocupă de scoa­terea masei lemnoase din locuri greu accesibile şi de transformarea ei in materiale de construcţie şi bunuri de larg consum. După cum se observă, in afară de materiale de construcţii, mica indus­trie de pe lingă agricultura arge­­şeană işi propune şi industrializarea produselor pămintului, inclusiv pen­tru trebuinţele satelor. Va creşte, bunăoară, activitatea brutăriilor, care vor fi adaptate la funcţionarea cu cărbuni inferiori, economisindu-se motorina. Dar se are in vedere şi satisfacerea altor cerinţe din mediul rural. La asociaţiile din Stilpeni şi Topoloveni, cooperativele agricole din Câmpulung şi Aninoasa, spre exemplu, s-au introdus îndeletniciri noi, legate de confecţionarea de că­ruţe, scări duble din lemn pentru lucrările din plantaţii, potcoave şi caiele. Sunt evidente şi căutările pentru confecţionarea de instalaţii simple şi ieftine pentru producerea biogazului, preocupările legate de specializarea unor formaţii de săteni care să execute plantaţii, drumuri, împrejmuiri, lucrări de îmbunătăţiri funciare, de modernizări in zooteh­nie. Potrivit indicaţiilor exprese date de conducerea superioară de partid şi prevederilor Legii industriei mici, conducerile de cooperative dez­voltă activităţi diversificate de pres­tări de servicii către populaţia co­munelor, cum­ ar fi organizarea de mici ateliere de zidari, zugravi, croitori, depanatori de radio şi alte obiecte de uz casnic. Sunt renăscute un şir de meşteşuguri tradiţionale, ca olăritul, ţesutul covoarelor, sculp­tura în lemn şi in piatră. Instantaneul cuptoarelor de var reaprinse pe Mateiaş este, in­tr-adevăr, numai un exemplu. Dar e un exemplu semnificativ pentru vitalizarea unui întreg­ domeniu de activitate economică in judeţul Argeş : mica industrie. Gheorghe CIRSTEA corespondentul „Scînteii" Din materii prime aparent fără valoare cooperatorii din judeţul Argeş obţin be­­neficii de sute de milioane lei „Bucureşti" — un nou ansamblu de locuinţe în Alexandria Unul dintre cele mai noi şi mai moderne cartiere de locuin­ţe, cunoscut sub denumirea de „Bucureşti“, s-a înălţat în mu­nicipiul Alexandria, reşedinţa judeţului Teleorman, de-a lun­gul marii artere de circulaţie spre şi dinspre capitala ţării, în ultimii trei ani, numai în a­­ceasta zonă a oraşului s-au con­struit aproape o mie de aparta­mente, ansamblu prevăzut cu toate dotările social-edilitare necesare. La parterul blocurilor s-au amenajat şi continuă să se înfiinţeze spaţii comerciale şi unităţi prestatoare de servicii. Nu sunt neglijate nici căile de acces pentru autovehicule şi pietoni, spaţiile de parcare auto, de joacă pentru copii, zonele verzi şi gospodăreşti. Astăzi, în acest perimetru, delimitat de străzile „23 August“ şi „1 Mai“, „Libertăţii“ şi „Proletari“, se află peste 2 000 de apartamente. (Stan Ștefan). Cîmpul - „sediul de vară" al muncii politice şi culturale la sate Cum s-a înţeles această cerinţă în comune ale judeţului Vaslui Şi pentru Judeţul Vaslui luna iulie a reprezentat perioada cea mai fierbinte a bătăliei pentru piine, zilele in care întreaga suflare a satelor nu cunoaşte odihna pină cind roadele ogoarelor nu sint strinse şi puse la adăpost. Neodihnă pe care, In chip firesc, munca politică şi cultural­­educativă poate şi trebuie să o sprijine, in forme adecvate. Din perspec­tiva unei asemenea cerinţe am intreprins recent o investigaţie în citeva comune vasluiene, Bălteni. „Centrul de greutate al muncii noastre politico-educative s-a deplasat in cîmp, acolo unde sunt acum oamenii — ne spune tovarășul Melu Iacob, secretar adjunct al co­mitetului comunal de partid. Asta în­seamnă că folosim fiecare pauză de lucru pentru a realiza o informare operativă asupra evenimentelor vieţii politice interne şi internaţionale, dar şi asupra problemelor comunei noas­tre. Am asigurat astfel cunoaşterea amplei expuneri prezentate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Con­gresul consiliilor oamenilor muncii, a importantelor legi adoptate recent de cele mai inalte foruri de conducere democratică ale societăţii noastre. La brigada I de cîmp, unde, am partici­pat eu, au fost înfăţişate nu numai perspectivele de dezvoltare a ţării prefigurate în aceste documente, ci cu precădere căile prin care putem asigura realizarea prevederilor legilor Planului unic de dezvoltare economi­­co-socială , pe perioada 1981—1985 şi Planului de dezvoltare a agri­culturii şi industriei alimentare în actualul cincinal. Cu alte cuvinte, am vrut să facem bine înţelese cîteva ce­rinţe fundamentale ale realizării noii revoluţii în agricultură : o atitudine superioară faţă de muncă, o organi­zare judicioasă, o disciplină fermă în folosirea bazei tehnico-materiale de care dispunem, un spirit de buni gos­podari adine înrăd­ăcinat in mintea tuturor locuitorilor“. Aveam să ne convingem că aici s-au găsit şi alte modalităţi eficiente de înm­urire politică a conştiinţelor. Să amintim doar­ că grafice expuse la C.A.P. înfăţişează, zi de zi, între­cerea socialistă dintre ferme şi bri­găzi, dind astfel posibilitate satului să-şi cunoască operativ fruntaşii şi­­codaşii, pe cei ce folosesc din plin fiecare clipă bună de lucru, ca şi pe cei ce le irosesc. ...Ne oprim apoi la Codăeşti, co­mună mare ce aspiră de pe acum la statutul de centru urban. încercăm să aflăm şi aici ce acţiuni au fost or­ganizate în aceste zile de către fac­torii educativi din comună. Ni se vorbeşte, mai ales, despre dificultăţile pe care le presupune iniţierea unor acţiuni educative fie în mijlocul oa­menilor aflaţi la strînsul recoltei, fie seara, la căminul cultural. Puţin mai tirziu, la ceasurile serii, zeci şi zeci de oameni treceau agale pe strada principală ori tăifăsuiau în faţa halbelor cu bere de la restau­rantul „Movila“ In acest timp, sala punctului de documentare politico­­ideologică (o sală încăpătoare) era zăvorită straşnic cu un lacăt, iar sala căminului cultural aştepta răbdă­toare şi goală eventuali amatori ai unui film. II căutăm directorul cămi­nului cultural spre a afla ce acţiuni a iniţiat instituţia pe care o conduce. Avem satisfacţia de a nu-l aştepta prea îndelung, căci se afla printre trecătorii de care aminteam mai sus. Dinsul enumeră o serie de acţiuni — nu puţine — pe care le-a gindit co­lectivul de conducere al căminului cultural. Iată una care ni s-a părut bine aleasă — „Să economisim cu maximă eficienţă resursele de ener­gie“. Ne gîndeam desigur că o dezba­tere cu asemenea titlu nu putea ur­mări decit să facă limpede înţeleasă Însemnătatea folosirii judicioase a energiei la locul de muncă, in gospo­dăria proprie a fiecăruia. Din spusele tovarăşului director Hodoş Ioan, aveam să aflăm insă că dezbaterea nu s-a transformat intr-o pledoarie pentru economii, ci a stăruit cu pre­cădere asupra posibilităţii omului de a descoperi noi surse de energie. Fără îndoială că dintre cele două optici de realizare a temei , cea dinţii era mai utilă, răspundea unor cerinţe de stringentă actualitate. Dealtfel, trebuie să subliniem că tocmai conectarea muncii politico­­educative la actualitatea fierbinte a ţării, la problemele priortare ale sa­tului ni s-a părut a nu se realiza în măsura corespunzătoare în unele din comunele prin care am trecut. La So­­leşti, tovarăşa Ciubară Elena, secretar adjunct al comitetului comunal de partid, nu a putut aminti, între ac­ţiunile de popularizare a documente­lor celui de-al II-lea Congres al con­siliilor oamenilor muncii şi a legilor recent adoptate, decit obişnuita in­formare politică ce deschide adună­rile generale de partid. ...Ştefan cel Mare şi Văleni. Două comune aflate la o distanţă apre­ciabilă. Le apropie însă slaba gos­podărire a căminelor culturale de aici. Şi se mai aseamănă cele două cămine culturale şi prin activitatea unilaterală ce se desfăşoară aici , aproape exclusiv proiecţii cinemato­grafice. Căci, bunăoară, biblioteca de la Văleni ţine să se asemene intru totul cu căminul cultural , acelaşi praf aşezat In straturi groase peste cărţi şi reviste. In încheierea investigaţiilor am vrut să supunem constatările noastre tovarăşului Constantin PEPTU, vice­preşedinte al comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Tre­burile dumnealui l-au împiedicat insă, in cele două zile in care ne-am aflat in judeţ, să găsească răgazul de a sta de vorbă cu noi. I le aducem la cunoştinţă, şi nu numai dînsului, pe această cale, pentru luarea măsu­rilor cuvenite. Silviu ACHIM Crăciun LALUCI corespondentul „Scînteii"

Next