Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)

1981-09-01 / nr. 12138

UN CUPRINZĂTOR PROGRAM PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII -(Mm tresora cemMel acesta rgmri le promii întregii nai. la rara MM le mi Consfătuirea de lucru pe proble­mele agriculturii care a avut loc zi­lele trecute la C.C. al P.C.R. a avut drept obiectiv analiza activităţii des­făşurate pentru îndeplinirea planului producţiei agricole in acest an, a re­zultatelor obţinute pînă acum, stabi­lirea măsurilor necesare executării in cele mai bune condiţii a campa­niei agricole de toamnă şi pregătirii temeinice a producţiei anului viitor. Ea se înscrie in practica profund democratică promovată consecvent de conducerea partidului nostru de a se consulta per­manent cu activul ------------------------­de partid, cu ca­drele de condface­­re din economie, cu oamenii mun­cii din diferite sectoare de acti- _________________ vitate în vederea stabilirii celor mai potrivite măsuri menite să asigure progresul economic şi social al ţării. Avind loc la puţin timp după În­cheierea recoltării cerealelor păioase şi la începutul campaniei agricole de toamnă, consfătuirea a prilejuit o analiză cuprinzătoare a rezultatelor obţinute in diferite sectoare ale agri­culturii şi a constituit un bun prilej pentru a se stabili căile şi măsurile practice care urmează să fie aplicate pentru efectuarea la timp a lucrărilor de sezon şi a celor menite să asigure înfăptuirea prevederilor din planul pe 1982 privind sporirea producţiei agricole. In cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in încheierea lu­crărilor consfătuirii se face o amplă analiză a problemelor care trebuie să preocupe în momentul de faţă ministerele, organele agricole şi organele judeţene de partid, pe toţi lucrătorii din agricultură. In­­făţişînd rezultatele obţinute in agri­cultură, creşterile însemnate în numeroase sectoare ale producţiei agricole, atît la cereale, cit şi la alte produse, secretarul general al partidului a atras atenţia asupra di­ferenţelor mari care există. In ce DE LA C. C. AL P. C. R. priveşte rezultatele obţinute, intre judeţe, între unităţile agricole înve­cinate, care au absolut aceleaşi con­diţii de climă, de sol, de dotare tehnică. Sunt unităţi agricole care obţin în mod constant producţii de 5 000—6 000 kg grîu la hectar, pro­ducţii bune şi foarte bune de porumb, de carne, de lapte, de legume, de alte produse. Se remarcă, de ase­menea, rezultatele economice gene­rale bune obţinute de multe unităţi agricole — atît întreprinderi agricole de stat, cit şi cooperative agricole. Ce demonstrează toate acestea , în primul rind, faptul că există toate condiţiile pentru a realiza producţii agricole constant ridicate, că, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Şi experienţa acestui an demonstrează că dispunem de tot ceea ce este necesar pentru obţine­rea unor recolte stabile şi sigure chiar în condiţii meteorologice şi de cli­mă mai complicate“. Puse faţă in faţă rezultatele obţinute de unităţile agri­cole fruntaşe cu rezultatele slabe ale altor unităţi, în condiţii similare, se impune cu putere concluzia că direc­ţia principală in care trebuie ac­ţionat pentru eliminarea neajunsu­rilor care există în unele unităţi agricole este adoptarea de măsuri practice care să asigure generalizarea experienţei pozitive, atît în ceea ce priveşte organizarea, cit şi în ce pri­veşte aplicarea normelor ştiinţifice de muncă. Din momentul în care ai în faţă proba concretă a unor rezul­tate superioare, nu poţi invoca nici un fel de cauze obiective, nici un fel de cauze străine de munca, de spiri­tul de răspundere al celor care sunt puşi să organizeze şi să conducă nemijlocit activitatea de producţie. Există în toate judeţele şi într-un mare număr de unităţi agricole ex­perienţe de mare valoare atît in ceea ce priveşte organizarea muncii, sistemul de retribuire, de aplicare a acordului global, de creştere a co­interesării lucrătorilor din agricul­tură, mecanizatorilor, muncitorilor agricoli, ţăranilor cooperatori care trebuie mai atent studiate şi mai cu seamă să se treacă fără întîrziere şi cu toată hotărîrea la generalizarea lor. Pentru aceasta este însă necesar să fie studiate cu atenţie realităţile din fiecare uni­tate, problemele specifice ale fie­cărei unităţi şi, sfătuindu-se cu ţăranii, cu lucră­torii din agricul­_________________ . tură, organizaţiile de partid şi orga­nele agricole să stabilească, împre­ună cu ei, modalităţile cele mai potrivite pentru îndeplinirea planu­rilor de creştere a producţiei in toate sectoarele pe baza aplicării stricte a regulilor de muncă ştiinţifice, a nor­melor ştiinţifice de lucru, a co­interesării fiecărui lucrător în rezul­tatele muncii lui. Răspunderea pen­tru organizarea generalizării expe­rienţei bune revine in egală măsură ministerului de specialitate, organe­lor centrale agricole de cercetare, co­mitetelor judeţene de partid şi organelor agricole judeţene, orga­nizaţiilor de partid din unităţile agricole. Generalizarea experienţei pozitive trebuie să se transforme pre­tutindeni dintr-un deziderat într-o ac­ţiune practică, permanentă, într-o muncă concretă desfăşurată pe cîmp şi nu in birouri, în sectoarele zooteh­nice şi mai puţin în şedinţe, mai puţin în discuţii generale. In această optică trebuie privită şi răspunderea organelor agricole şi organelor jude­ţene de partid pentru sprijinirea unităţilor agricole, îndeosebi coopera­tivele agricole de producţie rămase (Continuare in pag. a Il-a) PE MARGINEA CONSFĂTUIRII DE LUCRU Urgenta urgenţelor în agricultura: Recolta de toamnă să fie strînsă la timp şi tara pierderi! Relatări din judeţele Buzău, Dolj şi Constanţa IN PAGINA A II-A --------------------------------------------------------------------1 La izvoarele muncii . La o bifurcaţie, şoferul de pe TV-ul de intervenţii tehnice nu mai ştia încotro s-o apuce. Opreşte şi se adresează unei fetişcane însoţite de un bărbat ceva mai vîrstnic. „Spre Ilva Mare „Pe aici, mai sunt trei kilometri“. „Dumneavoastră unde mergeţi ?" „Tot acolo“, atunci urcaţi“. „Mulţam frumos“. Tinara avea trăsături fine, îmbrăcată cu elegantă discreţie, fustă închisă şi bluză ca spuma. O întreb de rostul călă­toriei. Răspunde că se duce la nunta unei prietene, nu singură, că-i soaţă. „Abia aştept să-mi pun cos­tumul naţional“, mai adaugă ea. „De ce tocmai un costum naţional ?“ „Aşa, că mi-e dor“, răspunde scurt. După citeva ore, la primăria comunei, in biroul pre­şedintelui, intra un bărbat proaspăt ras care purta cu semeţie uşor ascunsă, un splendid costum popular. Abia il recunoaştem pe intimplătorul nostru însoţitor. Victor Papanton, cum s-a recomandat apoi. Discuţie­­ despre zootehnie. Este şi firesc, comuna numără 2 977­­ de vite, tot una şi una alb cu negru, ca de pe ilus­trate. Experimentatul crescător de animale vorbeşte­­ de furajarea diferenţiată cu „luţernă, ghildei şi trifoi“. „ Aflăm şi alte lucruri interesante despre pasiunea ilve­­nilor faţă de această îndeletnicire transmisă de stră-­­ moşii lor din negura vremurilor. Ni se povesteşte şi­­ despre un sport neobişnuit : cositul. Da, chiar aşa. Sunt­­ organizate competiţii în care flăcăi se întrec la coasă. Ciştigătorii se cheamă că au devenit bărbaţi in toată I firea.­­ La un moment dat nu mai sint atent la conţinutul convorbirii. Urmăresc savoarea expresiilor, curgerea I frazelor. O incîntare. O vorbire curată şi proaspătă,­­ ca şi apele repezi ale Iivei Mari. Îl întreb pe Popanton cine era tinăra care se ducea la nuntă: „O nepoată, I Anuţa, este textilistă la Năsăud“. Mi se spune că la­­ nunţile lor mireasa şi mirele, perechile de onoare, alcătuite din druşte şi colăcari, uneori pină la 20, şi I o mare parte din nuntaşi se îmbracă in costume popu-­­ lare. Unii işi pun opinci, pe care le păstrează pentru asemenea prilejuri. „Ce să vă mai povestesc eu, poftiţi şi dumneavoas- I tră la nunta Zamfirei", mă invită Papanton. ,Aşa o­­ cheamă pe mireasă întreb. „Nu, dar va fi ca nunta din poezia unui poet care s-a născut pe meleagurile ■ noastre. Ştiţi dumneavoastră cine“. . Aici, sus, in Munţii Birgăului, la unul din izvoarele pure şi de început ale spiritualităţii româneşti, oamenii­­ iubesc deopotrivă munca şi frumosul. • Constantin VARVARA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12138 Prima ediţie Marţi 1 septembrie 1981 4 PAGINI - 30 BANI A început recoltarea porumbului TELEORMAN •Concomitent cu strîngerea florii-soarelui, sfeclei de zahăr şi a legumelor, in judeţul Te­leorman se recoltează porumbul din soiurile timpurii. Se lucrea­ză în unele ferme ale întreprin­derilor agricole de stat Roşiori şi Alexandria. A început, de asemenea, recoltarea şi în unităţile agricole cooperatiste din consiliile unice Purani şi Virtoape. Pînă aseară, pe an­samblul judeţului, se recoltase porumbul de pe aproape 600 hectare. In toamna acestui an va fi recoltat mecanizat porum­bul de pe o suprafaţă cu 20 000 hectare mai mare faţă de anul 1980. (Stan Ştefan). TULCEA Luni, 31 august, oamenii ogoa­relor din judeţul Tulcea au în­ceput recoltarea porumbului pe solele cultivate cu hibrizi tim­purii, pe tarlale ce vor fi însă­­minţate cu grîu. Ţăranii coope­ratori din Iazurile şi Turcoaia sunt primii care au început strîngerea acestei culturi. In zi­lele următoare, în funcţie de stadiul de coacere a lanurilor cu­ porumb, recoltarea se va extin­de si în alte unităţi agricole din judeţ. In consiliile unice Baia, Cerna, Greci, unde lanurile de floarea-soarelui s-au cont mai repede, a început recoltarea a­­cestei culturi. In acest an, în județul Tulcea s-au cultivat cu floarea-soarelui 19 486 hectare. (N. Amihulesei). In ziarul de azi : RUBRICILE NOASTRE : Cu­vintul cititorilor, cuvîntul oamenilor muncii ; Fap­tul divers ; Sport ; De pretutindeni Străvechea cetate a Devei - martoră a unor transformări înnoitoare Foto : Cristina Popescu PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a primit, luni, delegaţia Adună­rii Naţionale a Republicii Zambia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele adunării, care a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie au făcut parte depu­taţii Saundres Chikwanda Zimba, Frederick Shumba Hapunda, Igna­tius Bulanda Ngosa, Mubita Albert Limbo, Denny Honey Kappandula. La întrevedere au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Teo­­dorescu şi Decebal Urdea, deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, Însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru primire, preşedintele Adunării Naţionale Zambiene a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi d urări prieteneşti din partea pre­şedintelui Republicii Zambia, dr. Kenneth David Kaunda, iar poporu­lui român prieten succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Mulţumind pentru salut şi urările ce i-au fost adresate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, preşedintelui Republicii Zambia calde urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul zambian prieten. In cadrul întrevederii au fost evo­cate cu satisfacţie bunele relaţii de prietenie şi colaborare româno­­zambiene, care au cunoscut un curs mereu ascendent şi au cuprins în ul­timii ani tot mai multe domenii de activitate. S-a exprimat convingerea că şi în viitor se vor lărgi şi diver­sifica aceste relaţii pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific si in alte domenii de Interes comun, pe baza înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel de la Bucureşti şi Lusaka. In acest cadru, a fost subliniat rolul parlamentarilor români şi zambieni în adîncirea ra­porturilor româno-zambiene, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa, in Africa şi în întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii internaţionale. In cadrul discu­ţiilor s-a relevat necesitatea de a se acţiona pentru oprirea înrăutăţirii climatului mondial, pentru soluţio­narea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru reluarea şi întărirea cursului spre destindere, pace şi independen­ţă, ceea ce corespunde pe deplin in­tereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale popoarelor. In acest cadru, a fost reliefată în­semnătatea luptei pentru indepen­denţa Namibiei, împotriva politicii rasiste agresive a guvernului mino­ritar din Africa de Sud. S-a relevat, totodată, faptul că interesele păcii şi destinderii reclamă lichidarea sub­dezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, pre­cum şi întărirea colaborării şi soli­darităţii ţărilor în curs de dezvolta­re pentru valorificarea mai largă a posibilităţilor de care dispun, pentru o contribuţie mai mare în lupta îm­potriva politicii imperialiste, de forţă şi dictat, pentru promovarea unor relaţii de deplină egalitate intre sta­te, de respect al independenţei na­ţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele aşa cum te doresc. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Delegaţia parlamentară din Japonia Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, delegaţia parlamentară din Japonia, condusă de Gamri Yamashita, preşedintele Co­mitetului de conducere al lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Tsuruo Yamaguchi, Hideyoshi Hirose, Mitsuo Higashinaka, membri ai Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei, pre­cum şi Hideo Shindo, directorul Di­recţiei pentru comisii a Camerei Re­prezentanţilor. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, pre­şedintele Grupului român din Uniu­nea interparlamentară, preşedintele Comisiei pentru invăţămînt, ştiinţă şi cultură, şi Mihai Drăgănescu, mem­bru al Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară a M.A.N.. A fost de faţă Yazuru Murakami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei, mulţumind pentru întrevederea acordată, a trans­mis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea parlamentului şi a poporului japonez, iar poporului român noi succese in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, cele mai bune urări parlamentarilor din Japonia, întregului popor japonez prieten. In timpul întrevederii s-a relevat că raporturile româno-japoneze cu­nosc un curs ascendent prin dezvol­tarea schimburilor economice, tehni­­co-ştiinţifice şi culturale, prin lăr­girea colaborării bilaterale şi a conlu­crării internaţionale. S-a subliniat importanta deosebită a vizitei efec­tuate in Japonia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, vizită care a dat un nou impuls relaţiilor româno-japoneze, şi s-a apreciat că sunt posibilităţi pen­tru extinderea în continuare a aces­tor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destin­derii şi cooperării între toate popoare­le lumii. Schimbul de vederi in problema internaţionale a scos în evidenţă ne­cesitatea intensificării eforturilor tu­turor statelor şi popoarelor pentru oprirea agravării situaţiei politice mondiale, pentru soluţionarea pro­blemelor conflictuale din diferite zone ale globului numai pe cale paşnică, prin tratative. De ambele părţi s-a subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele, parlamentarii în strin­­gerea legăturilor de prietenie şi cola­borare între ţări şi popoare, in in­tensificarea eforturilor ce se între­prind în direcţia consolidării păcii, infăptuir­ii unor măsuri concrete de dezarmare, şi în special de dezarmare nucleară, democratizării vieţii inter­naţionale şi edificării unei noi ordini economice mondiale. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ministrul industriei şi resurselor miniere din R. A. Egipt Luni, 31 august, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resur­selor miniere din S. A. Egipt, aflat intr-o vizită in tara noastră. La întrevedere a luat parte tova­răşul Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini. Au participat Ion Iosefide, amba­sadorul României la Cairo, şi Moha­mmed Wafic Hosny, ambasadorul R. A. Egipt la Bucureşti. Ministrul egiptean a arătat că îi revine deosebita onoare de a trans­mite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire din par­tea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat, a guvernu­lui şi a poporului egiptean. In acelaşi timp, oaspetele a dat o înaltă apre­ciere succeselor obţinute de poporul român în dezvoltarea economică şi socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui Anwar El Sadat, gu­vernului şi poporului egiptean prieten salutul său călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate. In cadrul Întrevederii s-au evocat cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Egipt, care cunosc o dez­voltare rodnică, pe multiple planuri, pe baza importantelor măsuri stabi­lite cu prilejul întilnirilor la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. S-a apreciat că există premise pentru lărgirea în continuare a cooperării economice româno-egiptene, inclusiv constituirea de societăţi mixte în di­verse sectoare de activitate. Abordindu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, s-a relevat necesitatea reluării şi con­tinuării politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţiona­le, soluţionării pe cale politică, prin tratative a stărilor de încordare şi conflict, creării unui climat de secu­ritate şi largă colaborare intre toate popoarele lumii. întrevederea a decurs intr-o at­mosferă cordială. VALORIFICARE-INOVARE condiţii necesare ale progresului ştiinţei şi perfecţionării producţiei Pentru orice gen de activitate teo­retică sau practică, din domeniul li­­terar-artistic sau al ştiinţei şi tehni­cii, este caracteristic fenomenul de valorificare, ceea ce reprezintă, in­tr-un plan mai larg, procesul de pre­luare, selectare şi utilizare pe o treaptă superioară a acelor valori existente deja, rod al muncii trecute, care pot servi la propulsarea progre­sului societăţii. Aceasta se realizează prin determinarea echilibrului optim dintre elementele tradiţionale care conservă memoria socială, a soluţiilor cunoscute şi eficiente, verificate în practică, şi inovare, această condiţie necesară a progresului şi expresie a adecvării la realităţile şi cerinţele contemporaneităţii. Se cunoaşte, spre exemplu, că în construcţia de maşini, echipamente şi aparate pînă la 80 la sută din soluţiile ştiinţifico-tehnice şi structu­rile constructive se transmit de la produs la produs prin aplicarea prin­cipiilor tipizării, unificării, concepţiei modulare şi a altor forme ale stan­dardizării, şi pe baza unor combinări şi alcătuiri constructive noi. Fixarea in noile produse a ceea ce a fost creat anterior şi verificat sub toate aspectele în condiţiile produc­ţiei şi exploatării asigură un înalt nivel tehnic al calităţii obiectelor muncii şi economisirea maximă a cheltuielilor materiale şi de muncă necesare în toate stadiile ciclului lor de viaţă. Se scur­tează termenele creării si asimilă­rii tehnicii noi, se asigură o flexibi­litate si mobilita­te înaltă a fabri­caţiei şi, în ulti­mă instanţă, se accelerează pro­gresul tehnico­­stiintific in in­dustrie. Interrelaţia şi întrepătrunderea dia­lectică a celor două noţiuni corela­tive — valorificare şi inovare — nu este întotdeauna atent luată in con­sideraţie, existînd uneori tendinţa de a absolutiza cerinţa de noutate, de a se mări artificial ponderea soluţiilor şi construcţiilor originale în produ­sele nou create, scumpindu-se nejus­tificat tehnica şi făcînd imposibilă aplicarea tipizării, unificării şi stan­dardizării cu consecinţe negative în ceea ce priveşte întreţinerea utilaje­lor, înlocuirea şi procurarea pieselor de schimb etc. In domeniul cercetării ştiinţifice ignorarea princi­piului valorificării se manifestă prin cercetarea în pa­ralel, în diferite institute departa­mentale şi de in­văţămînt superior, a aceloraşi pro­bleme — spre e­­xemplu tipizarea şi unificarea roţi­lor dinţate, conce­perea şi construirea roboţilor etc. — şi mai ales în tendinţa, remarcată pe bună dreptate recent intr-o publicaţie de specialitate, „ca de fiecare dată cind se organizează o cercetare să se ia totul de la început sau să se facă altfel decit fac alţii“. Acest fe­nomen se constată frecvent, dealtfel, şi in ceea ce priveşte manualele pen­tru anumite discipline generale sau de profil, din invăţămintul superior, care dezorientează prin diversitatea conceptelor şi metodelor expuse pen­tru aceeaşi problemă, în loc ca for­ţele ştiinţifice universitare existente să fie concentrate în vederea elabo­rării unor lucrări fundamentale uni­ce, aşa cum dealtfel s-a procedat in anumite cazuri. Procesul de căutare permanentă a unui echilibru optim între valorifi­carea tradiţiei şi inovare apare in­tr-un mod evident in arhitectură, a cărei istorie reprezintă o succesiune neîntreruptă de creşteri şi transfor­mări, de acumulări şi salturi, avind ca moment de bază contradicţia dia­lectică dintre nou şi vechi. Deşi tipi­zarea arhitecturii, născută din nece­sitatea industrializării acesteia — în primul rind a implementării tehnicii prefabricării — a condus în prima perioadă de aplicare a ei la lipsă de varietate si uniformitate in fizio­nomia multor oraşe, cu timpul, odată cu deplasarea centrului de greutate al tipizării pe elementele componen­te şi module funcţionale, s-au creat (Continuare în pag. a IlI-a) PUNCTE DE VEDERE de dr. ing. Ion HERA-BUCUR r~$TIINTA~ .* - -■ Fr­îr^ în confruntare creatoare cu Cerințele economiei GORJ : Poligon de prefabricate prin autodotare . In cadrul întreprin­derii judeţene Gorj de construcţii-montaj s-a realizat prin autodo­tare un modern poli­gon de prefabricate. Dotat cu utilaje şi in­stalaţii care asigură un înalt grad de mecanizare, poligonul este prevăzut cu o ca­pacitate de 30 000 mc prefabricate pe an, adi­că necesarul pentru cel puţin 1 000 apartamen­te construite în sistem industrial. (D. Prună) TÎRNĂVENI , însemnate economii de energie şi combustibil Pe platforma mare­lui Combinat chimic din Tirnăveni, schim­bătoarele şi recupera­toarele de căldură — instalaţii de o mare complexitate tehnică, realizate de specialiştii unităţii, în cadrul ac­ţiunii de reducere a consumului de energie si combustibil prin valorificarea integrală a resurselor energetice secundare — au făcut ca, de la începutul anului și pînă acum, să fie eegnomisite pes­te 22 000 tone combus­tibil conventional, iar consumul de energie electrică pe tona de carbid să fie diminuat cu aproape 200 kWh. In același timp, este aplicată cu rezultate deosebite chimizarea oxidului de carbon (ars pînă acum la faclă), procedeu care, la nivelul combinatu­lui, a dus la realizarea suplimentară a 3 000 tone acid formic, 2 000 tone acid oxalic și 4 800 tone sulfat de so­diu. (Gh. Giurgiu).

Next