Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)
1981-09-01 / nr. 12138
UN CUPRINZĂTOR PROGRAM PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII -(Mm tresora cemMel acesta rgmri le promii întregii nai. la rara MM le mi Consfătuirea de lucru pe problemele agriculturii care a avut loc zilele trecute la C.C. al P.C.R. a avut drept obiectiv analiza activităţii desfăşurate pentru îndeplinirea planului producţiei agricole in acest an, a rezultatelor obţinute pînă acum, stabilirea măsurilor necesare executării in cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă şi pregătirii temeinice a producţiei anului viitor. Ea se înscrie in practica profund democratică promovată consecvent de conducerea partidului nostru de a se consulta permanent cu activul ------------------------de partid, cu cadrele de condfacere din economie, cu oamenii muncii din diferite sectoare de acti- _________________ vitate în vederea stabilirii celor mai potrivite măsuri menite să asigure progresul economic şi social al ţării. Avind loc la puţin timp după Încheierea recoltării cerealelor păioase şi la începutul campaniei agricole de toamnă, consfătuirea a prilejuit o analiză cuprinzătoare a rezultatelor obţinute in diferite sectoare ale agriculturii şi a constituit un bun prilej pentru a se stabili căile şi măsurile practice care urmează să fie aplicate pentru efectuarea la timp a lucrărilor de sezon şi a celor menite să asigure înfăptuirea prevederilor din planul pe 1982 privind sporirea producţiei agricole. In cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu in încheierea lucrărilor consfătuirii se face o amplă analiză a problemelor care trebuie să preocupe în momentul de faţă ministerele, organele agricole şi organele judeţene de partid, pe toţi lucrătorii din agricultură. Infăţişînd rezultatele obţinute in agricultură, creşterile însemnate în numeroase sectoare ale producţiei agricole, atît la cereale, cit şi la alte produse, secretarul general al partidului a atras atenţia asupra diferenţelor mari care există. In ce DE LA C. C. AL P. C. R. priveşte rezultatele obţinute, intre judeţe, între unităţile agricole învecinate, care au absolut aceleaşi condiţii de climă, de sol, de dotare tehnică. Sunt unităţi agricole care obţin în mod constant producţii de 5 000—6 000 kg grîu la hectar, producţii bune şi foarte bune de porumb, de carne, de lapte, de legume, de alte produse. Se remarcă, de asemenea, rezultatele economice generale bune obţinute de multe unităţi agricole — atît întreprinderi agricole de stat, cit şi cooperative agricole. Ce demonstrează toate acestea , în primul rind, faptul că există toate condiţiile pentru a realiza producţii agricole constant ridicate, că, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Şi experienţa acestui an demonstrează că dispunem de tot ceea ce este necesar pentru obţinerea unor recolte stabile şi sigure chiar în condiţii meteorologice şi de climă mai complicate“. Puse faţă in faţă rezultatele obţinute de unităţile agricole fruntaşe cu rezultatele slabe ale altor unităţi, în condiţii similare, se impune cu putere concluzia că direcţia principală in care trebuie acţionat pentru eliminarea neajunsurilor care există în unele unităţi agricole este adoptarea de măsuri practice care să asigure generalizarea experienţei pozitive, atît în ceea ce priveşte organizarea, cit şi în ce priveşte aplicarea normelor ştiinţifice de muncă. Din momentul în care ai în faţă proba concretă a unor rezultate superioare, nu poţi invoca nici un fel de cauze obiective, nici un fel de cauze străine de munca, de spiritul de răspundere al celor care sunt puşi să organizeze şi să conducă nemijlocit activitatea de producţie. Există în toate judeţele şi într-un mare număr de unităţi agricole experienţe de mare valoare atît in ceea ce priveşte organizarea muncii, sistemul de retribuire, de aplicare a acordului global, de creştere a cointeresării lucrătorilor din agricultură, mecanizatorilor, muncitorilor agricoli, ţăranilor cooperatori care trebuie mai atent studiate şi mai cu seamă să se treacă fără întîrziere şi cu toată hotărîrea la generalizarea lor. Pentru aceasta este însă necesar să fie studiate cu atenţie realităţile din fiecare unitate, problemele specifice ale fiecărei unităţi şi, sfătuindu-se cu ţăranii, cu lucrătorii din agricul_________________ . tură, organizaţiile de partid şi organele agricole să stabilească, împreună cu ei, modalităţile cele mai potrivite pentru îndeplinirea planurilor de creştere a producţiei in toate sectoarele pe baza aplicării stricte a regulilor de muncă ştiinţifice, a normelor ştiinţifice de lucru, a cointeresării fiecărui lucrător în rezultatele muncii lui. Răspunderea pentru organizarea generalizării experienţei bune revine in egală măsură ministerului de specialitate, organelor centrale agricole de cercetare, comitetelor judeţene de partid şi organelor agricole judeţene, organizaţiilor de partid din unităţile agricole. Generalizarea experienţei pozitive trebuie să se transforme pretutindeni dintr-un deziderat într-o acţiune practică, permanentă, într-o muncă concretă desfăşurată pe cîmp şi nu in birouri, în sectoarele zootehnice şi mai puţin în şedinţe, mai puţin în discuţii generale. In această optică trebuie privită şi răspunderea organelor agricole şi organelor judeţene de partid pentru sprijinirea unităţilor agricole, îndeosebi cooperativele agricole de producţie rămase (Continuare in pag. a Il-a) PE MARGINEA CONSFĂTUIRII DE LUCRU Urgenta urgenţelor în agricultura: Recolta de toamnă să fie strînsă la timp şi tara pierderi! Relatări din judeţele Buzău, Dolj şi Constanţa IN PAGINA A II-A --------------------------------------------------------------------1 La izvoarele muncii . La o bifurcaţie, şoferul de pe TV-ul de intervenţii tehnice nu mai ştia încotro s-o apuce. Opreşte şi se adresează unei fetişcane însoţite de un bărbat ceva mai vîrstnic. „Spre Ilva Mare „Pe aici, mai sunt trei kilometri“. „Dumneavoastră unde mergeţi ?" „Tot acolo“, atunci urcaţi“. „Mulţam frumos“. Tinara avea trăsături fine, îmbrăcată cu elegantă discreţie, fustă închisă şi bluză ca spuma. O întreb de rostul călătoriei. Răspunde că se duce la nunta unei prietene, nu singură, că-i soaţă. „Abia aştept să-mi pun costumul naţional“, mai adaugă ea. „De ce tocmai un costum naţional ?“ „Aşa, că mi-e dor“, răspunde scurt. După citeva ore, la primăria comunei, in biroul preşedintelui, intra un bărbat proaspăt ras care purta cu semeţie uşor ascunsă, un splendid costum popular. Abia il recunoaştem pe intimplătorul nostru însoţitor. Victor Papanton, cum s-a recomandat apoi. Discuţie despre zootehnie. Este şi firesc, comuna numără 2 977 de vite, tot una şi una alb cu negru, ca de pe ilustrate. Experimentatul crescător de animale vorbeşte de furajarea diferenţiată cu „luţernă, ghildei şi trifoi“. „ Aflăm şi alte lucruri interesante despre pasiunea ilvenilor faţă de această îndeletnicire transmisă de stră- moşii lor din negura vremurilor. Ni se povesteşte şi despre un sport neobişnuit : cositul. Da, chiar aşa. Sunt organizate competiţii în care flăcăi se întrec la coasă. Ciştigătorii se cheamă că au devenit bărbaţi in toată I firea. La un moment dat nu mai sint atent la conţinutul convorbirii. Urmăresc savoarea expresiilor, curgerea I frazelor. O incîntare. O vorbire curată şi proaspătă, ca şi apele repezi ale Iivei Mari. Îl întreb pe Popanton cine era tinăra care se ducea la nuntă: „O nepoată, I Anuţa, este textilistă la Năsăud“. Mi se spune că la nunţile lor mireasa şi mirele, perechile de onoare, alcătuite din druşte şi colăcari, uneori pină la 20, şi I o mare parte din nuntaşi se îmbracă in costume popu- lare. Unii işi pun opinci, pe care le păstrează pentru asemenea prilejuri. „Ce să vă mai povestesc eu, poftiţi şi dumneavoas- I tră la nunta Zamfirei", mă invită Papanton. ,Aşa o cheamă pe mireasă întreb. „Nu, dar va fi ca nunta din poezia unui poet care s-a născut pe meleagurile ■ noastre. Ştiţi dumneavoastră cine“. . Aici, sus, in Munţii Birgăului, la unul din izvoarele pure şi de început ale spiritualităţii româneşti, oamenii iubesc deopotrivă munca şi frumosul. • Constantin VARVARA PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12138 Prima ediţie Marţi 1 septembrie 1981 4 PAGINI - 30 BANI A început recoltarea porumbului TELEORMAN •Concomitent cu strîngerea florii-soarelui, sfeclei de zahăr şi a legumelor, in judeţul Teleorman se recoltează porumbul din soiurile timpurii. Se lucrează în unele ferme ale întreprinderilor agricole de stat Roşiori şi Alexandria. A început, de asemenea, recoltarea şi în unităţile agricole cooperatiste din consiliile unice Purani şi Virtoape. Pînă aseară, pe ansamblul judeţului, se recoltase porumbul de pe aproape 600 hectare. In toamna acestui an va fi recoltat mecanizat porumbul de pe o suprafaţă cu 20 000 hectare mai mare faţă de anul 1980. (Stan Ştefan). TULCEA Luni, 31 august, oamenii ogoarelor din judeţul Tulcea au început recoltarea porumbului pe solele cultivate cu hibrizi timpurii, pe tarlale ce vor fi însăminţate cu grîu. Ţăranii cooperatori din Iazurile şi Turcoaia sunt primii care au început strîngerea acestei culturi. In zilele următoare, în funcţie de stadiul de coacere a lanurilor cu porumb, recoltarea se va extinde si în alte unităţi agricole din judeţ. In consiliile unice Baia, Cerna, Greci, unde lanurile de floarea-soarelui s-au cont mai repede, a început recoltarea acestei culturi. In acest an, în județul Tulcea s-au cultivat cu floarea-soarelui 19 486 hectare. (N. Amihulesei). In ziarul de azi : RUBRICILE NOASTRE : Cuvintul cititorilor, cuvîntul oamenilor muncii ; Faptul divers ; Sport ; De pretutindeni Străvechea cetate a Devei - martoră a unor transformări înnoitoare Foto : Cristina Popescu PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, delegaţia Adunării Naţionale a Republicii Zambia, condusă de Robinson Mwaakwe Nabulyato, preşedintele adunării, care a efectuat o vizită de prietenie in ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie au făcut parte deputaţii Saundres Chikwanda Zimba, Frederick Shumba Hapunda, Ignatius Bulanda Ngosa, Mubita Albert Limbo, Denny Honey Kappandula. La întrevedere au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Constantin Teodorescu şi Decebal Urdea, deputaţi. A fost prezent D. B. Moombe, Însărcinat cu afaceri ad-interim al Republicii Zambia în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru primire, preşedintele Adunării Naţionale Zambiene a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut cordial şi d urări prieteneşti din partea preşedintelui Republicii Zambia, dr. Kenneth David Kaunda, iar poporului român prieten succese tot mai mari în edificarea noii societăţi. Mulţumind pentru salut şi urările ce i-au fost adresate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis, la rîndul său, preşedintelui Republicii Zambia calde urări de sănătate şi fericire personală, de progres şi prosperitate pentru poporul zambian prieten. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele relaţii de prietenie şi colaborare românozambiene, care au cunoscut un curs mereu ascendent şi au cuprins în ultimii ani tot mai multe domenii de activitate. S-a exprimat convingerea că şi în viitor se vor lărgi şi diversifica aceste relaţii pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific si in alte domenii de Interes comun, pe baza înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la cel mai înalt nivel de la Bucureşti şi Lusaka. In acest cadru, a fost subliniat rolul parlamentarilor români şi zambieni în adîncirea raporturilor româno-zambiene, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi înţelegerii în Europa, in Africa şi în întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii internaţionale. In cadrul discuţiilor s-a relevat necesitatea de a se acţiona pentru oprirea înrăutăţirii climatului mondial, pentru soluţionarea pe cale politică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict existente în diferite zone ale lumii, pentru încetarea cursei înarmărilor şi reducerea cheltuielilor militare, pentru reluarea şi întărirea cursului spre destindere, pace şi independenţă, ceea ce corespunde pe deplin intereselor fundamentale şi aspiraţiilor legitime ale popoarelor. In acest cadru, a fost reliefată însemnătatea luptei pentru independenţa Namibiei, împotriva politicii rasiste agresive a guvernului minoritar din Africa de Sud. S-a relevat, totodată, faptul că interesele păcii şi destinderii reclamă lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, precum şi întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor în curs de dezvoltare pentru valorificarea mai largă a posibilităţilor de care dispun, pentru o contribuţie mai mare în lupta împotriva politicii imperialiste, de forţă şi dictat, pentru promovarea unor relaţii de deplină egalitate intre state, de respect al independenţei naţionale, al dreptului fiecărui popor de a-şi făuri destinele aşa cum te doresc. întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească. Delegaţia parlamentară din Japonia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, delegaţia parlamentară din Japonia, condusă de Gamri Yamashita, preşedintele Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei japoneze, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, a efectuat o vizită in ţara noastră. Din delegaţie au făcut parte Tsuruo Yamaguchi, Hideyoshi Hirose, Mitsuo Higashinaka, membri ai Comitetului de conducere al lucrărilor Dietei, precum şi Hideo Shindo, directorul Direcţiei pentru comisii a Camerei Reprezentanţilor. La întrevedere au luat parte Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Stan Soare, preşedintele Grupului român din Uniunea interparlamentară, preşedintele Comisiei pentru invăţămînt, ştiinţă şi cultură, şi Mihai Drăgănescu, membru al Comisiei pentru industrie şi activitate economico-financiară a M.A.N.. A fost de faţă Yazuru Murakami, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei, mulţumind pentru întrevederea acordată, a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea parlamentului şi a poporului japonez, iar poporului român noi succese in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, la rindul său, cele mai bune urări parlamentarilor din Japonia, întregului popor japonez prieten. In timpul întrevederii s-a relevat că raporturile româno-japoneze cunosc un curs ascendent prin dezvoltarea schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, prin lărgirea colaborării bilaterale şi a conlucrării internaţionale. S-a subliniat importanta deosebită a vizitei efectuate in Japonia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, vizită care a dat un nou impuls relaţiilor româno-japoneze, şi s-a apreciat că sunt posibilităţi pentru extinderea în continuare a acestor raporturi, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării între toate popoarele lumii. Schimbul de vederi in problema internaţionale a scos în evidenţă necesitatea intensificării eforturilor tuturor statelor şi popoarelor pentru oprirea agravării situaţiei politice mondiale, pentru soluţionarea problemelor conflictuale din diferite zone ale globului numai pe cale paşnică, prin tratative. De ambele părţi s-a subliniat rolul însemnat pe care îl au parlamentele, parlamentarii în stringerea legăturilor de prietenie şi colaborare între ţări şi popoare, in intensificarea eforturilor ce se întreprind în direcţia consolidării păcii, infăptuirii unor măsuri concrete de dezarmare, şi în special de dezarmare nucleară, democratizării vieţii internaţionale şi edificării unei noi ordini economice mondiale. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ministrul industriei şi resurselor miniere din R. A. Egipt Luni, 31 august, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe Taha Zaky, ministrul industriei şi resurselor miniere din S. A. Egipt, aflat intr-o vizită in tara noastră. La întrevedere a luat parte tovarăşul Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. Au participat Ion Iosefide, ambasadorul României la Cairo, şi Mohammed Wafic Hosny, ambasadorul R. A. Egipt la Bucureşti. Ministrul egiptean a arătat că îi revine deosebita onoare de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări de sănătate şi fericire din partea preşedintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar El Sadat, a guvernului şi a poporului egiptean. In acelaşi timp, oaspetele a dat o înaltă apreciere succeselor obţinute de poporul român în dezvoltarea economică şi socială a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită preşedintelui Anwar El Sadat, guvernului şi poporului egiptean prieten salutul său călduros, împreună cu cele mai bune urări de progres şi prosperitate. In cadrul Întrevederii s-au evocat cu satisfacţie bunele relaţii dintre România şi Egipt, care cunosc o dezvoltare rodnică, pe multiple planuri, pe baza importantelor măsuri stabilite cu prilejul întilnirilor la nivel înalt de la Bucureşti şi Cairo. S-a apreciat că există premise pentru lărgirea în continuare a cooperării economice româno-egiptene, inclusiv constituirea de societăţi mixte în diverse sectoare de activitate. Abordindu-se unele probleme ale situaţiei internaţionale actuale, s-a relevat necesitatea reluării şi continuării politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, soluţionării pe cale politică, prin tratative a stărilor de încordare şi conflict, creării unui climat de securitate şi largă colaborare intre toate popoarele lumii. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. VALORIFICARE-INOVARE condiţii necesare ale progresului ştiinţei şi perfecţionării producţiei Pentru orice gen de activitate teoretică sau practică, din domeniul literar-artistic sau al ştiinţei şi tehnicii, este caracteristic fenomenul de valorificare, ceea ce reprezintă, intr-un plan mai larg, procesul de preluare, selectare şi utilizare pe o treaptă superioară a acelor valori existente deja, rod al muncii trecute, care pot servi la propulsarea progresului societăţii. Aceasta se realizează prin determinarea echilibrului optim dintre elementele tradiţionale care conservă memoria socială, a soluţiilor cunoscute şi eficiente, verificate în practică, şi inovare, această condiţie necesară a progresului şi expresie a adecvării la realităţile şi cerinţele contemporaneităţii. Se cunoaşte, spre exemplu, că în construcţia de maşini, echipamente şi aparate pînă la 80 la sută din soluţiile ştiinţifico-tehnice şi structurile constructive se transmit de la produs la produs prin aplicarea principiilor tipizării, unificării, concepţiei modulare şi a altor forme ale standardizării, şi pe baza unor combinări şi alcătuiri constructive noi. Fixarea in noile produse a ceea ce a fost creat anterior şi verificat sub toate aspectele în condiţiile producţiei şi exploatării asigură un înalt nivel tehnic al calităţii obiectelor muncii şi economisirea maximă a cheltuielilor materiale şi de muncă necesare în toate stadiile ciclului lor de viaţă. Se scurtează termenele creării si asimilării tehnicii noi, se asigură o flexibilitate si mobilitate înaltă a fabricaţiei şi, în ultimă instanţă, se accelerează progresul tehnicostiintific in industrie. Interrelaţia şi întrepătrunderea dialectică a celor două noţiuni corelative — valorificare şi inovare — nu este întotdeauna atent luată in consideraţie, existînd uneori tendinţa de a absolutiza cerinţa de noutate, de a se mări artificial ponderea soluţiilor şi construcţiilor originale în produsele nou create, scumpindu-se nejustificat tehnica şi făcînd imposibilă aplicarea tipizării, unificării şi standardizării cu consecinţe negative în ceea ce priveşte întreţinerea utilajelor, înlocuirea şi procurarea pieselor de schimb etc. In domeniul cercetării ştiinţifice ignorarea principiului valorificării se manifestă prin cercetarea în paralel, în diferite institute departamentale şi de invăţămînt superior, a aceloraşi probleme — spre exemplu tipizarea şi unificarea roţilor dinţate, conceperea şi construirea roboţilor etc. — şi mai ales în tendinţa, remarcată pe bună dreptate recent intr-o publicaţie de specialitate, „ca de fiecare dată cind se organizează o cercetare să se ia totul de la început sau să se facă altfel decit fac alţii“. Acest fenomen se constată frecvent, dealtfel, şi in ceea ce priveşte manualele pentru anumite discipline generale sau de profil, din invăţămintul superior, care dezorientează prin diversitatea conceptelor şi metodelor expuse pentru aceeaşi problemă, în loc ca forţele ştiinţifice universitare existente să fie concentrate în vederea elaborării unor lucrări fundamentale unice, aşa cum dealtfel s-a procedat in anumite cazuri. Procesul de căutare permanentă a unui echilibru optim între valorificarea tradiţiei şi inovare apare intr-un mod evident in arhitectură, a cărei istorie reprezintă o succesiune neîntreruptă de creşteri şi transformări, de acumulări şi salturi, avind ca moment de bază contradicţia dialectică dintre nou şi vechi. Deşi tipizarea arhitecturii, născută din necesitatea industrializării acesteia — în primul rind a implementării tehnicii prefabricării — a condus în prima perioadă de aplicare a ei la lipsă de varietate si uniformitate in fizionomia multor oraşe, cu timpul, odată cu deplasarea centrului de greutate al tipizării pe elementele componente şi module funcţionale, s-au creat (Continuare în pag. a IlI-a) PUNCTE DE VEDERE de dr. ing. Ion HERA-BUCUR r~$TIINTA~ .* - -■ Frîr^ în confruntare creatoare cu Cerințele economiei GORJ : Poligon de prefabricate prin autodotare . In cadrul întreprinderii judeţene Gorj de construcţii-montaj s-a realizat prin autodotare un modern poligon de prefabricate. Dotat cu utilaje şi instalaţii care asigură un înalt grad de mecanizare, poligonul este prevăzut cu o capacitate de 30 000 mc prefabricate pe an, adică necesarul pentru cel puţin 1 000 apartamente construite în sistem industrial. (D. Prună) TÎRNĂVENI , însemnate economii de energie şi combustibil Pe platforma marelui Combinat chimic din Tirnăveni, schimbătoarele şi recuperatoarele de căldură — instalaţii de o mare complexitate tehnică, realizate de specialiştii unităţii, în cadrul acţiunii de reducere a consumului de energie si combustibil prin valorificarea integrală a resurselor energetice secundare — au făcut ca, de la începutul anului și pînă acum, să fie eegnomisite peste 22 000 tone combustibil conventional, iar consumul de energie electrică pe tona de carbid să fie diminuat cu aproape 200 kWh. In același timp, este aplicată cu rezultate deosebite chimizarea oxidului de carbon (ars pînă acum la faclă), procedeu care, la nivelul combinatului, a dus la realizarea suplimentară a 3 000 tone acid formic, 2 000 tone acid oxalic și 4 800 tone sulfat de sodiu. (Gh. Giurgiu).