Scînteia, septembrie 1981 (Anul 50, nr. 12138-12163)

1981-09-01 / nr. 12138

PAGINA 2 FAPTUL DIVERS O pasiune... bănoasă Lucrează ca electrician — pa­sionat de meseria lui — la Sa­­lonta. Dar asta nu-l împiedică pe florian Galea să mai aibă o pasiune, in timpul liber, in pro­pria gospodărie din comuna Avram Iancu, judeţul Bihor : creşterea vitelor. Gospodar des­toinic, el este şi autorul unui record In materie. Despre ce este vorba ? De la o scroafă, îngrijită ca la carte, el a obţinut, nu mai puţin de doi ani, nici mai mult, nici mai puţin de 51 de purcei. Purcei de pe urma cărora a în­casat 25 000 de lei. Sumă, nu glumă ! Acum aşteaptă o nouă „recoltă". Fîntîna din muzeu Puţini dintre cetăţenii oraşului Dorohoi — şi încă şi mai puţini dintre vizitatori — ştiu că în subsolul Muzeului de ştiinţe na­turale din localitate există o fintină. O fintină care datează de aproape 100 de ani şi care are o adincime, sub cota funda­ţiei clădirii, de 30 de metri, din­tre care 9 metri sunt cu apă. In­stalaţia de pompare a apei la suprafaţă, cu care fintină a fost dotată incă de la început, func­ţionează şi acum. In plus, direc­torul muzeului, profesorul Cor­nelia Andriescu, ne-a dat o veste de ultimă oră : fintină a fost reamenajată şi, odată cu re­deschiderea instituţiei, va furni­za apă pentru acvariu. Şi asta, pentru ca fintină să nu fie doar obiect de... muzeu. Ceai de... 40 de grade Deunăzi, pe strada Căpitan Andreescu din Tirgovişte miro­sea a ţuică de la o poştă. Prin­­împrejurimi nu se afla nici un restaurant. Atunci de unde miros de ţuică fiartă ? Mirosul de ţuică venea din curtea casei lui Grigore Vasilescu. — Producţie proprie, pentru uz personal — a încercat el să glumească. Dar a înghiţit In sec, in mo­mentul in care i s-au găsit in cămară nu mai puţin de 130 kg de zahăr. — Ce faceţi cu­ atita zahăr . — Păi, cite o dulceaţă, cite un ceai... Dar explicaţiile lui — ca şi ţui­ca — miroseau a minciună de la o poştă. Permis de rezervă Urmărită de un echipaj al mi­liţiei, autobasculanta condusă de Apostol Nicodim zbura in plină noapte pe străzile oraşului Tg. Neamţ. In calea sa a avariat un autoturism şi o căsuţă. Oprit cu greu din cursă, cel de la volan a recunoscut că plecase după nişte lemne. Cind i s-au cerut actele la control, s-a constatat că respectivul avea permisul de conducere anulat pentru grave abateri de la normele de circu­laţie. Şi totuşi, avea asupra lui un permis de conducere. De unde şi pină unde ? Era unul şi acelaşi permis cu cel pe care-l declarase cu ani in urmă pier­dut, dar pe care şi-l păstrase ca... rezervă, pentru orice even­tualitate. Acum a rămas fără nici unul. In schimb s-a ales cu un dosar de cercetare. Şi-au pătat cinstea Capace de ceas, un lănţişor, un medalion, cercei... Greutate : 235 grame. Toate din aur curat. Toate aparţinind pină deunăzi lui Constantin Fedorca din Satu Mare. Cum îşi făcuse rost de ele ? Unele bijuterii le procura pe căi dubioase, ilicite. Alte pie­se au fost găsite in timpul lucră­rilor pe un­ şantier sătmărean, unde Fedorca era constructor. Cîteva din piesele descoperite pe şantier, nedeclarate şi nepredate organelor in drept, au fost însuşite şi de un complice, Gheorghe Glodeanu, din comuna Arcad. Cei doi vor da seamă acum in faţa legii, pentru că au pierdut... aurul cinstei. Dispariţia din dulap Ani de zile, D. P. din Lunca Clinicului, judeţul Braşov, a muncit cu hărnicie, a ciştigat bani frumoşi, a trăit in cumpă­tare, iar prisosul si l-a pus de-o parte. Dar in loc să depună banii la C.E.C., i-a aşezat, sută peste sută, intr-un dulap. Zilele trecute, cind a vrut să mai adauge citeva sute de lei la eco­nomiile lui, mai ia banii de­ unde nu-s ! A anunţat imediat miliţia, care a început investigaţiile in vederea prinderii răufăcătorului. Pină una, alta, lui D.P. i-a pierit somnul, intrucit nu e vorba de o sumă oarecare, ci de peste o sută de mii de lei ! Rubrică realizată de Petre POPA şi corespondenţii „Scînteii" mmm­mmmmv mmmmm mmmmm­mmmmm ....... ! BUZĂU Urgenţa urgenţelor în agricultură: RECOLTA DE TOAMNĂ SÅ FIE STRtNSĂ LA TIMP Şl FĂRĂ PIERDERI! ' -w v 'v; - V s • ‚. w SFECLA DE ZAHAR 33», /i î; v'' A* ' - « nmxsmtttâ * ‚ w . vss‚Â aWHaiAaWiWaiawVi . .v s -i vsSS&ifS: 1 Ritmic şi la nivelul graficelor—aşa trebuie să se lucreze peste tot La 25 august, in unităţile agricole din judeţul Buzău, precum şi in cele din judeţele Brăila şi Vrancea, care livrează sfeclă la Fabrica de zahăr din Buzău, s-a declanşat campania de recoltare a acestei culturi. Concomi­tent, in fabrică a început prelucrarea sfeclei, primele 550 de tone de zahăr fiind livrate pină ieri comerţului. Fa­brica dispune in momentul de faţă de un stoc de materie primă de 3183­ tone, care nu este însă suficient pen­tru asigurarea funcţionării instala­ţiilor la întreaga capacitate şi in zilele cind nu se poate lucra din cauza ploii. Examinînd graficele din primele şapte zile care au trecut de la începerea campaniei, rezultă că unităţile agri­cole din judeţul Buzău sunt în restan­ţă faţă de plan cu 2 700 tone, iar cele din Brăila — cu 4 500 tone de sfeclă. O primă explicaţie a acestor ră­­mineri în urmă ar fi ploile căzute săptămîna trecută. Dar joi, 27 au­gust, în judeţul Buzău a fost o zi cu soare, în care se putea lucra din plin. De ce s-au livrat în­treprinderii numai 1 653 tone, faţă de 2 485 tone cit era planificat ? După cum am constatat, atit la Fabrica de zahăr d­in Buzău, cit şi în cele patru baze de recepţie au fost asigurate condiţiile de preluare a întregii can­tităţi de sfeclă. ..Pentru această cam­panie — ne spune ing. Ion Mocanu, directorul fabricii — am realizat 14 îmbunătăţiri tehnologice, între care un basculator auto, cu ajutorul că­ruia capacitatea de descărcare a sfe­clei sporeşte cu 500 tone zilnic, timpul de staţionare a maşinilor fiind re­dus la jumătate. De asemenea, cele patru baze de recepţie sunt dotate cu utilaje de incărcare-descărcare de mare capacitate. Avem organizate două coloane auto totalizînd 1500 tone pe zi şi două navete C.F.R. a cite 20 de vagoane fiecare“. Iată cum decurge recoltarea la cooperativa agricolă Smeeni, unde cultura de sfeclă ocupă o suprafaţă de 340 hectare. In cele trei zile de lucru, datorită bunei organizări a muncii, au fost strînse cantităţile de sfeclă prevăzute în grafice. „Am identificat solele und­e sfecla a ajuns la maturitate şi am repartizat pe cei 200 de cooperatori, dislocatoarele şi mijloacele de transport pe aceste te­renuri“ , ne spune Gheorghe Dinu, preşedintele acestei cooperative. La ferma nr. 1 întîlnim echipa condusă de Stoian Neacşu, care ne precizea­ză : „Lucrăm un acord global, fiecare cooperator avînd repartizate 1,8 hec­tare. La o producţie de 30 tone la hectar trebuie să lucrăm de diminea­ţă şi pină noaptea. In aceeaşi zi dis­locăm, decoletăm, încărcăm şi trans­portăm întreaga cantitate de sfeclă“. Efectul lucrului in flux ? Mijloacele de transport fac cite 4—5 curse pe zi. Pe primele suprafeţe recoltate la cooperativa agricolă de producţie Brădeanu, producţia depăşeşte 35 tone la hectar. Cele trei echipe to­talizînd 90 de oameni, lucrau de zor. La ora 12, şoferul de pe maşina 21-BZ-2155 efectua cea de-a treia cursă. Ritmul de recoltare şi livrare este cel prevăzut in grafic. Cit pri­veşte calitatea, aceasta lasă însă pe alocuri de dorit, multe rădăcini­­fiind decoletate necorespunzător. Coope­ratorul Ion Mardale este nemulţumit de faptul că ,­în grabă, unii taie sfecla fără milă, iar coletele ies prea mari şi se pierde mult zahăr“. Con­siderăm că situaţia de mai sus se da­torează lipsei de supraveghere şi control din partea şefului de fermă, Ion Nistor, care nu şi-a făcut simţită prezenţa o zi întreagă la această lu­crare. Dar restanţele din primele trei zile de recoltare au şi o altă cauză : fap­tul că nu sunt folosite şi combinele. Cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Pogoanele au livrat zilnic cu câte 60 tone de sfeclă mai puţin. Deşi în acest consiliu s-a pre­văzut ca, din 1220 hectare cultivate cu sfeclă, 400 să fie recoltate meca­nic, deși S.M.A.-ul dispune de 4 cupluri de combine și decoletoare cu o capacitate de 25 de hectare pe zi, se lucrează­­semimecanizat. „Vom trece mai tîrziu la recoltarea meca­nică — ne spune ing. Aurelian Gheorman, directorul S.M.A. Pogoa­nele , deoarece avem suficientă for­ţă de muncă in cimp“. Curioasă op­tică să amîni recoltarea mecanică pină la vremea ploilor ! Aceeaşi mo­tivaţie ne-a oferit şi directorul S.M.A. Padina, inginer Leonida Ga­­vrilă. Deci 8 combine şi alte utilaje pentru care s-au cheltuit citeva mi­lioane stau in curtea S.M.A.-urilor, în loc să fie in cimp. Din modul cum a decurs, in aceste zile de început, campania de recolta­re şi prelucrare a sfeclei de zahăr in judeţul Buzău rezultă că organi­zarea muncii nu se află in toate uni­tăţile la acelaşi nivel. Este de da­toria organelor agricole judeţene, a consiliilor agroindustriale, a comite­telor comunale de partid să exercite un control exigent asupra modului în care se realizează graficele de lucru în fiecare unitate, fermă şi formaţie, pentru a se asigura stringerea la timp şi fără pierderi a întregii re­colte de sfeclă de zahăr. Lucian CIUBOTARU­ Stelian CHIPER La recoltarea sfeclei de zahăr pe terenurile cooperativei agricole de producţie Smeeni, judeţul Buzău Foto : C. Stoicescu La mina Leurda : COMPLEX DE ÎNALTA PRODUCTIVITATE La mina Leurda din bazinul carbonifer al Văii Motrului s-au în­cheiat, înainte de ter­men, lucrările de mon­taj" la un nou complex de abataj dotat cu me­canisme de tăiere pe straturi înalte de căr­bune. Intrat In exploa­tare, noul complex a încredinţat brigăzii conduse de Mihai Gaf­­tiniuc — funcţionează, încă din primele zile, la parametri superiori, asigurînd creşterea cu peste 5 000 tone a pro­ducţiei de lignit livra­te zilnic de colectivul minei Leurda. (Dumi­tru Prună). Un cuprinzător program pentru dezvoltarea agriculturii (Urmare din pag. I) în urmă de multi ani de zile şi ale căror planuri de redresare nu se realizează tocmai datorită ineficien­tei activităţii practice desfăşurate în acest scop. Aceasta depinde, fără în­doială, in primul rind de spiritul de răspundere al oamenilor puşi să conducă şi să organizeze activitatea in agricultură. Trebuie, spunea secre­tarul general al partidului, să ju­decăm oamenii nu după vorbe şi re­ferate, ci după producţiile pe care le-au realizat şi să punem oameni pasionaţi, pricepuţi, hotărîţi să asi­gure înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii. Un şir de probleme importante de care depinde dezvoltarea producţiei agricole, dealtfel subliniate in repe­tate rinduri de conducerea partidu­lui, de secretarul său general, trebuie să-şi găsească mai rapid rezolvarea. Aceasta se referă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la în­făptuirea mai rapidă, mai hotărită a programului de mecanizare com­plexă a agriculturii, la realizarea neîntîrziată a maşinilor agricole aprobate, crearea unor soiuri de înaltă productivitate şi eliminarea cu desăvirşire a practicii de a folosi se­minţe, de exemplu la grîu, din gene­raţia a patra la crearea unor noi soiuri atit pentru cereale, pentru plante tehnice, cit şi pentru legume etc. într-un cuvint, este necesar să se treacă mai hotărît la legarea ac­tivităţii de cercetare, de creare a noi soiuri, de ceea ce cere practica producţiei agricole. Primul pas pentru aplicarea măsu­rilor stabilite la Consfătuirea de lucru pe problemele agriculturii de la C.C. al P.C.R. 11 constituie execu­tarea in cele mai bune condiţii a lucrărilor agricole de toamnă — stringerea la timp şi fără pierderi a recoltei­ , însăminţarea griului şi or­zului la un i­ait nivel, care să garan­teze realizarea producţiilor mari pre­văzute a se obţine în 1982. In lumina sarcinilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la toate culturile trebuie să se muncească in­formaţii mari, specializate, lichidîndu-se cu desăvirşire depozitarea în cimp, pe pămînt. în ce priveşte însăminţările, in mod obligatoriu trebuie să se în­scrie in perioadele cele mai bune, respectîndu-se întocmai structura soiurilor care urmează să fie culti­vate, utilizîndu-se numai seminţe selectate şi tratate. Pentru asigura­rea densităţii optime, cea mai mare atenţie trebuie acordată pregătirii terenului pentru a se asigura un pat germinativ bun, iar suprafeţele cu umiditate mare să fie lucrate în mod special. Trebuie să facem totul — sublinia secretarul general al parti­dului — pentru ca arăturile şi însă­­mînţările să pună o bază trainică pentru recolta anului 1982. La consfătuire s-a subliniat pe larg că una din condiţiile valorificării de­pline a potenţialului agriculturii. Întăririi unităţilor agricole o consti­tuie perfecţionarea activităţii de con­ducere a agriculturii de către orga­nele de partid şi de stat. In acest scop, consiliile populare, comunale, orăşeneşti, judeţene, ţinînd seama de atribuţiile pe care le au in con­ducerea activităţii agricole, au dato­ria să asigure executarea la timp a lucrărilor agricole. De asemenea, este necesar ca organele şi orga­nizaţiile de partid să acţioneze pen­tru cunoaşterea măsurilor stabilite la consfătuire, a elementelor noi cu­prinse in cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi să se treacă fără intirziere la aplicarea lor. Dis­cuţiile şi analizele care vor avea loc la judeţe şi in unităţile agricole tre­buie să asigure ca oamenii, înţele­­gînd importanţa acestor măsuri, să participe cu toată puterea lor de muncă la înfăptuirea lor. Iar aceasta trebuie să se reflecte in modul în care se vor desfăşura lucrările de toamnă, toate acţiunile vizind îmbu­nătăţirea activităţii în toate sectoa­­ţele agriculturii.. . Răspunzând ..cu tot elanul chemări­lor şi îndemnurilor adresate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la consfă­­tuire, comuniştii din agricultură ţă­rănimea, toţi oamenii muncii de la sate sunt chemaţi să muncească fără preget pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii, să obţină producţii spo­rite, la nivelul sarcinilor mari ce re­vin agriculturii în acest cincinal. AMBIŢIA ŞI RĂSPUNDEREA MUNCITOREASCĂ FAŢĂ DE LUCRUL BINE FĂCUT Colectivul întreprinderii „Metalo­­tehnica“ din Tg. Mureş asigură do­tarea tehnică a numeroase întreprin­deri textile din ţară şi exportă produse (maşini şi utilaje textile) intr-un număr de 17 ţări. Aici, per­severenta preocupare a inginerilor şi muncitorilor, care în fapt hotărăsc nivelul tehnic şi calitatea maşinilor şi utilajelor pe care le concep şi le fabrică, a fost încununată de multe reuşite în ultimii ani. Cu nu mult timp în urmă, în întreprindere a fost omologat un nou produs care, prin parametrii săi tehnico-funcţionali înalţi, se situează la nivelul celor mai bune realizări si­milare pe plan mondial. Este vor­ba de maşina de tricotat rectilinie automată cu me­canism racard tip J.A.R.-201, prima maşină textilă de concepţie origina- —-------—t—.—■ —— lă, cu comenzi electronice ale funcţiunilor şi selec­tarea mecanică a acelor. Maşina are in componenta sa circa 100 000 de piese şi peste 2 000 de repere, la rea­lizarea ei contribuind nu mai puţin de 1 000 de muncitori, maiştri, tehni­cieni şi ingineri din întreprindere. — Recunoaştem — ne spune ing. Henter Pal, tehnologul secţiei meca­nică II — că această maşină, reali­zată după o pregătire extrem de mi­nuţioasă şi asimilată în timp record (doar 6 luni), a avut la primele tes­tări şi unele imperfecţiuni. Unele le-am sesizat noi , altele — benefi­ciarii. Pătruns de spiritul înaltei răs­punderi muncitoreşti faţă de lucrul bine făcut, de grija consecventă pen­tru prestigiul „mărcii“ întreprinderii, colectivul secţiei a făcut şi aplicat, din proprie iniţiativă, numeroase propuneri de îmbunătăţiri construc­tive şi tehnologice, lucru ce a permis perfecţionarea continuă şi în timp record a acestei maşini. Intr-adevăr, de la executarea se­riei zero la trecerea la producţia de serie, muncitorii secţiei mecanică II (şi nu numai ei) au aplicat numeroa­se îmbunătăţiri. Ne oprim în faţa acestei maşini de mare complexitate şi eficienţă. „Vedeţi acest reper? — ne spune muncitorul specialist Şte­fan Chirilă. Se numeşte „cama de re­glare a fonturii din faţă“. La primele maşini era o piesă de mare diametru; se prelucra greu, din care cauză, in realizarea tricotului, apăreau abateri de pină la 5 sutimi. Pentru remedie­rea acestei defecţiuni am propus şi aplicat următoarea soluţie : reduce­rea numărului de praguri de la 24 la numai două. Efectul : diminuarea, la fiecare operaţie, a consumului de energie cu 60 la sută ; economie de scule, de manoperă şi realizarea unui tricot de o calitate ireproşabilă“. Do­vedind inventivitate şi­­ răspundere muncitorească, îmbunătăţiri similare au aplicat maistrul principal Kubik Gabor, lăcătuşii Vasile Moronfălean, Ioan Rusu (şi nu numai ei) la ansam­blul „bătăi tamburi jacard“, la pro­tecţia cuplajului de antrenare, la sis­temul de rulare a căruciorului, la mecanismul de pornire-oprire ş.a. , îmbunătăţiri care au dus la mărirea figurantei in funcţionare, creşterea fiabilităţii şi, odată cu acestea, a pro­ductivităţii muncii. — Uneori, opririle accidentale — aflăm de la inginerul Kosa Barna — pot avea drept cauză lipsa persona­lului de exploatare calificat, potrivit normativelor stabilite. Mai ales la componentele electrice, electromeca­nice şi electronice. Am avut în ve­dere şi acest aspect, dar nu în dauna calităţii maşinii. Dimpotrivă, în creş­terea performanţelor Iată numai un exemplu : înlocuirea releelor „Reed“ cu circuite electronice a dus la creş­terea siguranţei in funcţionare şi la reducerea costului de producţie cu 1 800 lei pe maşină. Ne preocupă, de asemenea, înlocuirea opritoarelor electromecanice cu opritoare fotoelec­­tronice. Un alt amănunt : prin auto­­utilare am soluţionat, intr-un mic la­borator foto, fotografierea şi cardarea plăcilor pentru circuitele imprimate ; avem standuri de probă pentru încer­carea subansamblelor maşinii I.A.R.- 201, ceea ce duce la scurtarea timpu­lui de punere în funcţiune cu circa 80 la sută. Intr-adevăr, prin măsurile hotărite şi aplicate de lucrătorii secţiei meca­nică II, in colaborare cu filiala „Me­talotehnica“ a centrului de cercetări ştiinţifice şi inginerie tehnologică al Centralei industriale de utilaje pen­tru industria uşoară, randamentul maşinii J.A.R.-201 a crescut cu peste 40 la sută faţă de maşinile seriei zero. Această competiţie pentru calitatea ireproşabilă a acestui nou produs ro-­­­mânesc a făcut ca, in foarte scurt timp, maşina J.A.R.-201 să aibă per­formanţe tehnice şi calitative deose­bit de înalte. Un­­singur exemplu : la tricotul „ja­card­atur“ pon­derea deşeurilor in totalul firelor consumate a scă­zut de la 8,11 la sută (la maşina ------------------------- seria zero) la 4,63 la sută (în probele de tip), iar stagnările (din ca­uza maşinilor) — de la 5,39 la sută la 4,36 la sută , sunt performante care, pe baza tabelului comparativ întocmit de Institutul de cercetări textile, sunt si­milare (şi superioare chiar) mașinilor aduse din import. Este de remarcat că, în anul 1980, sporul de beneficiu realizat pe seama celor 205 maşini fabricate însumează 31 milioane lei, iar prin reducerea importului , efor­tul valutar al ţării a fost diminuat, în aceeaşi perioadă, cu 49 milioane lei valută. Aceste rezultate sunt rodul celor peste 3 000 de îmbunătăţiri con­structive aduse acestei maşini, care ilustrează preocuparea acestui colec­tiv pentru ridicarea continuă a cali­tăţii şi competitivităţii acesteia. „Dar familia acestei maşini — ne spune dr. ing. Kolozsvári Zoltán, şeful fi­lialei «Metalotehnica­* a centrului de cercetări ştiinţifice şi inginerie teh­nologică al Centralei industriale de utilaje pentru industria uşoară — continuă cu executarea prototipului maşinii I.A.R.­202 şi 203 cu micropro­cesor, care oferă posibilităţi de a executa o gamă de fineţe sporită şi asigură o şi mai mare siguranţă in funcţionare“. Gheorghe GIURGIU corespondentul „Scînteii" La întreprinderea „Metalotehnica" - Tg. Mureş, în urma aplicării a numeroase îmbunătăţiri constructive şi tehnolo­gice, se fabrică o maşină textilă cu performanţe tehnice şi calitative de nivel mondial ­ O invitaţie Oraşul Tîrgu Lăpuş este situat la 50 de kilometri de Baia Mare şi figurează în documente ca primul oraş din Ţara Lăpuşului. Localita­tea are 13 sate, cu o populaţie de aproape 15 000 locuitori. Aici se realizează anual o producţie indus­trială de peste 350 milioane lei. In unităţile economice şi în instituţi­ile oraşului lucrează peste 6 000 de oameni ai muncii. Sectorul agricol cuprinde opt cooperative agricole de producţie, care deţin o suprafa­ţă de 23 000 hectare teren agricol ; cooperativele agricole au 8 000 de bovine, peste 14 000 de ovine. Prin­tre obiectivele noi, care au luat fiinţă in ultimii ani, se numără u­­nitatea forestieră de exploatare şi transport, fabrica de scaune, fabri­ca de produse lactate, fabrica de pîine, cooperativa meşteşugărească „Ţibleşul“, îngrăşătoria de berbe­­cuţi, complexul zootehnic al C.A.P. în oraş există 58 de unităţi co­merciale, care şi-au mărit în ulti­mii ani spaţiile cu 1 500 mp. In cin­cinalul 1976—1980 s-au construit şi dat în folosinţă peste 500 de apar­tamente, 2 cămine de nefamilişti a cite 264 locuri, o creşă cu 100 de locuri, s-a introdus apa potabilă in tot oraşul, s-au construit şi dat in folosinţă două centrale termice. In oraş funcţionează: 32 de unităţi şcolare, cu peste 3 500 de elevi şi 243 cadre didactice. Să nu uităm nici unităţile preşcolare. In număr de 14, cu peste 700 de copii. Liceul industrial minier pregăteşte an de an cadre pentru unităţile de pro­fil din zonă. Oraşul mai are o casă de cultură, 8 cămine culturale să­teşti, două secţii de teatru popular, formaţii cultural-artistice de ama­tori. In ce priveşte dezvoltarea viitoa­re, printre cele mai importante o­biective ce se vor da în folosinţă In actualul cincinal se numără ex­ploatarea minieră Lăpuşna, peste 500 de apartamente noi, iar baza de producţie a cooperativei de con­sum va creşte mult. Cind veţi vizita Maramureşul, vă poftim şi in oraşul­­nostru. Să ve­deţi lucrurile minore ieşite din mîinile oamenilor de aici. (Florea Petruţ, Târgu Lăpuş, judeţul Mara­mureş) SC) NT El A — marţi 1 septembrie 1981 FLOAREA-SOARELUI DOU■ Viteze de lucru inegale de la o unitate la alta De cîteva zile, şi pe ogoarele ju­deţului Dolj a fost declanşată re­coltarea* florii-soarelui. „Stringerea acestei culturii — preciza ing. Du­mitru Toader, director adjunct la direcţia agricolă judeţeană — a fost pregătită temeinic. Pentru a răspun­de indicaţiei conducerii partidului, vom încheia lucrarea in maximum opt zile de la începerea ei în fiecare unitate agricolă“. Aflăm de la trustul judeţean al S.M.A. că în unităţile cultivatoare au fost dirijate 880 com­bine autopropulsate C—12, toate do­tate cu echipamente adecvate. Con­comitent, s-a stabilit ca la stringerea acestei culturi să se lucreze în for­maţii mari, complexe, cărora să li se asigure, întreaga asistenţă tehnică. Care este situaţia la zi ? Din da­tele statistice reiese că pină ieri, 31 august, floarea-soarelui a fost strînsă şi transportată fie pe 2100 hectare. Din cele 31 de consilii unice agroin­dustriale cultivatoare, recoltarea a fost declanşată în unităţile din 10 consilii, intre acestea aflindu-se cele din zonele Calafat, Măcieşu de Jos, Pleniţa, Horezu-Poienari, Băileşti etc. La ferma I.A.S. Craiova, din ca­drul consiliului agroindustrial Cir­­cea, vineri, înainte de prînz, se aflau in lanuri 8 combine. Marin Mihăi­­lescu, preşedintele consiliului, ne in­formează că toate utilajele funcţio­nează ireproşabil. Ca urmare, în mai puţin de o zi şi jumătate, floa­rea-soarelui a fost recoltată de pe mai bine de 30 hectare. „Transportul la baza de recepţie se desfăşoară în ritm cu recoltarea, preciza interlocu­torul. In zilele următoare, pe mă­sură ce capitulele se vor coace, lucrările vor începe şi in cooperati­vele agricole. De fapt, specialiştii noştri­­urmăresc în permanenţă evo­luţia stării de vegetaţie, pentru ca, la momentul potrivit, să dea cale li­beră combinelor în lanuri“ Daca in unităţile din acest consi­liu agroindustrial se acţionează cu grijă pentru a nu se pierde nimic din recoltă, nu acelaşi lucru se intimplă in alte cooperative agricole. Astfel, la C.A.P. Bistreţ, din consiliul agro­industrial Catane, ţinînd seama de starea culturilor, recoltarea florii­­soarelui putea începe încă din prima parte a săptămînii trecute, dar lu­crările au fost tărăgănate mult de cadrele de conducere din această unitate. Situaţii de asemenea natură se intilnesc şi in cooperativele agri­cole din Moţăţei, Băileşti etc., care au intîrziat nepermis de mult înce­perea recoltării florii-soarelui. După Consfătuirea de lucru de­ la C.C. al P.C.R., organele judeţene de partid şi agricole au luat măsuri e­­nergice pentru impulsionarea re­coltării florii-soarelui. Trebuie ur­mărit in permanenţă ca viteza zil­nică de aproape 5 300 hectare, pre­văzută la această lucrare, să fie atinsă în cel mai scurt timp, astfel incit re­coltarea florii-soarelui să se poată incheia în timp scurt și fără pierderi. Nicolae PETOLESCU corespondentul „Scînteii“ FASOLEA * CONSTANŢA Experienţa bună să fie extinsă şi in alte cooperative In unităţile agricole din jude­ţul Constanţa, recoltarea celor 9 412 hectare de fasole se apro­pie de sfirşit. Producţia înregis­trată este, practic, dublă faţă de cea obţinută anul trecut, dar sub nivelul evaluărilor făcute de specialişti.­­ Minusurile de­ recoltă se dato­­resc, in primul rind, faptului că lucrările de dislocare şi treierat, lucrări care trebuiau făcute in funcţie de stadiul de coacere, s-au prelungit­ mult, depăşind o lună de zile, timp in care s-au înregistrat pierderi prin scutu­rare. Aşa, de pildă, la C.A.P. Fintinele, in cinci zile au fost dislocate numai 60 hectare, ritm care explică de ce a durat atit de mult recoltarea întregii suprafeţe de 200 hectare. La C.A.P. Cobadin s-au înregistrat 15—20 la sută spărturi şi mul­te , impurităţi. Ca urmare a unor deficienţe asemănătoare,­­ fasolea de la C.A.P. Basarabi a ajuns la baza de recepţie cu 46,5 la sută spărturi şi corpuri străi­ne, cea de la I.A.S. Pietreni — cu 52 la sută, iar de la I.A.S. Ciocîrlia — cu 43 la sută. Adu­­cind deci la bază corpurile străi­ne, numeroase unităţi au lăsat in cimp, prin scuturare, mari cantităţi de boabe întregi, care au dijmuit recolta. Referindu-se la această pro­blemă, tovarăşul inginer Gheor­ghe Anghel, director general ad­junct al direcţiei agricole, afir­­ma că, in ultimul timp, au fost făcute unele modificări la toba combinei, scoţîndu-se şinele care spărgeau boabele, ceea ce a re­dus mult procentul celor sparte. De ce nu s-a găsit această solu­ţie mai înainte, in perioada de probe? De asemenea, in unită­ţile in care au mai rămas supra-* feţe de dislocat, lucrarea se face manual, prin mobilizarea tuturor cooperatorilor. Este cazul coope­rativelor agricole Olteni, Cerche­­zu, Chiroaga şi altele. Ar trebui ca aceste soluţii să fie generalizate şi la cooperati­vele agricole din Şipote şi Corbu­­de Sus, care mai au de treierat fasolea de pe 85 hectare fieca­re, din 200 şi, respectiv, 300 hec­tare cultivate de cele din Topa­ri, care au încheiat dislocarea, de cele din Negreşti, Zorile, Carvăn etc. George MIHAESCU corespondentul „Scînteii" CUVINTUL CITITORILOR •­ CUVÎNTUL OAMENILOR MUlCllgS. Materialele refolosibile — valorificate cu grijă Energeticienii din secţia „electro" a Combinatului chimic din Rimnicu Vilcea, sub îndrumarea maistrului Alexandru Bîrsan, au reuşit, în pri­mele şapte luni ale acestui an, să recupereze şi să recondiţioneze în­­ semnate cantităţi de piese şi ma­teriale. Din cablurile electrice sub­terane scoase din funcţiune s-au recuperat 11 250 kg plumb, 9 000 kg cupru, 700 kg aluminiu şi 800 kg fontă ; de la contoarele electrice de înaltă tensiune s-au colectat 4,20 kg argint pur şi 37,9 kg deşeuri de argint, provenite de la contactele din cupru argintate. De asemenea, renunţându-se la unele casări, s-a reuşit să se recondiţioneze şi să se pună în funcţiune electromotoare in valoare de 1 025 331 lei, relee maximale de curent şi tablouri e­­lectrice de contorizare şi centrali­zare in valoare de peste 400 000 lei, s-au recondiţionat sute de metri de cablu de înaltă tensiune. Acţiuni similare au fost întreprinse şi în secţia „electro-utilităţi“, unde au fost recuperate din electromotoare casate 10 200 kg de fontă şi 2 100 kg de cupru, iar din cabluri elec­trice scoase din funcţiune — 1800 kg aluminiu, 600 kg plumb şi 500 kg cupru. (Gheorghe Ispăşoiu, teh­nician, Rimnicu Vilcea) Termenele legale nu sunt facultative încă din luna aprilie 1980, între­prinderea de autocamioane din Brașov are de recuperat de la Re­gionala de căi ferate din aceeași localitate 275,25 lei, contravaloarea unor produse deteriorate în timpul transportului. Potrivit procedurii legale, pentru recuperarea acestui prejudiciu, am introdus la Oficiul juridic şi la arbitrajul din cadrul Ministerului Transporturilor şi Te­lecomunicaţiilor cererea de arbitra­re nr. 15490 din 26 aprilie 1980. Dar, de mai bine de un an, cu toa­te că am revenit de cîteva ori, acest litigiu nu a fost soluţionat. Intrucit nici in alte cazuri nu se respectă termenele prevăzute de normele procedurii arbitrare refe­ritoare la soluţionarea litigiilor de mică valoare, solicităm forurilor de resort să ia măsuri pentru asigura­rea operativităţii necesare in re­zolvarea unor astfel de litigii. (Teo­dor Silaghi, şeful compartimentului juridic de la întreprinderea de au­tocamioane din Braşov) PE SCURT, DIN SCRISORI • înnoirea producţiei. La întreprinderea de reparat utilaj electric ■ Cimpina s-au asimilat sau sunt în curs de asimilare mai multe pro­duse noi pentru sectoarele minier şi petrolier. Cîteva dintre acestea : celule de 6 kV montate pe sănii pentru electrificarea instalaţiilor de foraj ; pupitru dispecer pentru telemecanizarea, comanda si urmărirea centralizată a sondelor de titei in pompaj ; echipamente aferente reţelei de control centralizat prin radio al cimpurilor de sonde ; ansamblu dis­tribuitor de joasă tensiune pentru instalaţii de foraj etc. (Ion Negrei, I.R.U.E.-Cîmpina). • Printre gropi şi hîrtoape. In urmă cu cîtiva ani a fost asfaltată şoseaua Craiova — Argetoaia. A rămas însă neasfaltată o porţiune de 7 km. pe raza judeţului Mehedinţi, pină la joncţiunea cu şoseaua naţională Bucureşti — Timişoara. Drumul respectiv nu este în­treţinut corespunzător, este plin cu gropi ; maşinile care transportă schimburile de mineri in oraşul Motru, autocamioanele si alte autove­hicule se deplasează greu in această zonă. Sugerăm Direcţiei judeţene de drumuri si poduri Mehedinţi să intervină cu mai multă promptitu­dine pentru înlăturarea acestor neajunsuri. (I. Cismaru, Aleea Someşul Rece nr. 22, Bucureşti). • Zestrea edilitară a oraşului Haţeg, judeţul Hunedoara, sporeşte de la un an la altul. In centrul civic al localităţii se află în stadiu de finisare clădirile noului şi modernului spital de 200 locuri şi a cinematografului de 350 de locuri. (Nicu Sbuchea, oraşul Haţeg). • Energie electrică economisită. Oamenii muncii din industria municipiului Giurgiu au economisit, in acest an, 7 392 800 kWh energie electrică. In acţiunile de economisire a energiei electrice se situează în frunte colectivele de oameni ai muncii de la Grupul de şantiere al T.C.I.A.Z., fabrica de zahăr, de la baza de aprovizionare şi desfacere a produselor petroliere, şantierul naval etc. (Traian Barbălată, activist cultural, Giurgiu).

Next