Scînteia, octombrie 1981 (Anul 50, nr. 12164-12190)

1981-10-01 / nr. 12164

Columna infinită a dragostei de tară intr-o zi, intr-un parc, pe o bancă, am intilnit un om al mun­cii, un muncitor de înaltă calificare. Ne cunosteam. Tocmai ve­nise de la specializare, dintr-o tară industria­lizată. Si, după ce mi-a povestit ce-a vă­zut si ce-a făcut pe unde-a fost, mi-a spus că-i in con­cediu de odihnă. „Ce faci in concediu ?“ l-am întrebat, mai mult de circumstanţă. „Îmi iau băiatul şi plec prin tară, să-i arăt tara, că n-a văzu­t-o încă“. Şi mi-a mai spus că şi lui i se fă­cuse dor de tară, că nu şi-a astimpărat acest dor ajungind doar in oraşul in care se năs­cuse, in care trăia şi muncea. Voia să plece prin ţară, să-şi adape sufletul cu frumuseţi­le ţării, să-şi potoleas­că dorul străbătindu-i drumurile, admirindu-i apele şi munţii şi cim­­piile. Iubindu-şi ţara, omul acesta ştia că işi va îmbogăţi sufleteşte copilul purtindu-l prin ţară, lăudîndu-se cu ţara pe care i-o va lăsa moştenire. Ţara o primim moştenire de la părinţi, care, la rîndul lor, au moştenit-o de la părinţii lor şi o lă­săm drept cea mai de preţ moştenire copiilor noştri. Căci ce altceva mai de preţ le putem dărui copiilor noştri decit iubirea de pa­trie, decit nemuritorul nume de fiu al unei patrii ? La un colocviu inter­national am intilnit un om care să născuse in­tr-o ţară unde au emi­grat, înainte de primul război mondial, stră­bunicii lui. Despre România nu Ştiuse a­­proape nimic. Dar cind a aflat că la ori­gine este român — era în ultima clasă de li­ceu — a început să în­veţe limba moşilor săi şi, după terminarea studiilor universitare, şi-a împlinit marea dorinţă luindu-şi dec­onsemnări de Radu SELEJAN toraiul in România cu o temă din istoria ţă­rii noastre. Şi era foar­te bucuros că şi-a des­coperit ţara de obîrşie a sufletului. Am citit citeva scri­sori venite de prin străinătăţuri, scrisori adresate unor oameni de prin satele noastre de munte, scrisori tri­mise de oameni plecaţi în căutarea norocului cu multe decenii în urmă, de oameni a­­junşi la adinei bătrî­­neţe care însă, scriau ei, nu puteau muri pină cind degetele lor zbircite nu vor pipăi un bulgăre de pămint românesc, pină cind buzele lor nu vor să­ruta un bulgăre de pă­­mint cules de pe va­tra satului in care s-au născut; oameni care cereau un asemenea bulgăre de pămint, oa­meni care au murit cu sufletele nevindecate de dorul de tară. Lucru cert, demon­strat de mii de ori, un om nu-şi poate îm­părţi dorul de tară între satul în care s-a născut şi cine ştie ce metropolă in care a a­juns, desprinzindu-se de rădăcină şi tulpină; intre Dunăre şi un flu­viu de aiurea pe malul căruia s-a aciuit; intre Carpaţi şi cine ştie ce alţi munţi, intre tara sa şi o altă tară in care a ajuns cine ştie cum. Pentru că un om care rătăceşte pe alte drumuri, străine lui şi poporului său, este, fără îndoială, un om fără ţară, o frunză bă­tută de toate vintrile, o frunză fără obîrşie, pe care n-o mai plîng nici ramurile, nici ră­dăcinile, o frunză care putrezeşte văzind cu ochii, călcată in picioa­re, dispreţuită pină şi de cei cărora li se „în­chină“. Nici nu poate împărtăşi o altă soar­tă cel fără de ţară. Iubirea de ţară nu-i marfă, ea nu poate fi cumpărată şi vindută şi nici nu şade ca o cerşetoare la porţile unor inimi. Ea este, pentru noi, un mo­nument al eternită­ţii fiinţării noastre aici lingă Carpaţi, ea este perla care creşte in sufletele noastre, ea este armonia devenirii noastre, este uriaşa columnă infinită pe care fiecare din fiii ţă­rii işi incrustează nu­mele cu demnitate şi mîndrie, spre ştiinţa generaţiilor care vin, spre cinstirea mamei noastre eterne, ŢARA, ROMANIA. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGA­NT AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12164 Joi 1 octombrie 1981 6 PAGINI - 30 BANI N­VĂŢĂMÅNTUI POLITICO-IDEOLOGIC în sprijinul educaţiei comuniste, revoluţionare, patriotice, al înfăptuirii politicii partidului „Să punem permanent la baza întregii activităţi educative concepţia revoluţionară despre lume, materialismul dialectic, cul­tivarea în rîndul oamenilor muncii, al tineretului a înaltelor idea­luri revoluţionare, a patriotismului socialist, a hotărîrii de a apăra cuceririle revoluţionare, de a face totul pentru victoria socialismu­lui şi comunismului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei NICOLAE CEAUŞESCU In aceste zile, în toate organizaţiile de partid de la oraşe sint in plină desfăşurare pregătirile pentru noul an de studiu în invăţămîntul poli­tico-ideologic care începe la 1 octom-* brie. Atenţia acordată de conducerea partidului acestui invăţămînt, ca im­portant instrument de educare co­munistă, revoluţionară, patriotică a celor ce muncesc, faptul că in diferi­tele sale forme — invăţămîntul de partid, invăţămîntul de masă si in­văţămîntul U.T.C. şi al U.A.S.C. — sînt cuprinşi peste 10 milioane de oameni — practic aproape întreaga populaţie activă a ţării — conferă începerii noului an de studiu semni­ficaţia unui eveniment deosebit al vieţii ideologice. Existenţa unui sis­tem bine pus la punct de cursuri aflate acum în al 2-lea an al ciclu­lui de 4 ani — 1980—1984 — care a fost organizat pe baza Hotărîrii Co­mitetului Politic Executiv, panara­mele variate răspunzînd necesităţilor şi preocupărilor celor mai diferite categorii de oameni ai muncii, tipă­rirea încă din anul trecut a unor ma­nuale de invăţămînt pentru diferite tipuri de cursuri, recenta instruire a propagandiştilor în cursurile ce au avut loc in toate judeţele ţării fac ca noul an de studiu să debuteze sub auspicii dintre cele mai favorabile. Problema care se pune este de a fo­losi la maximum aceste condiţii pentru a asigura sporirea şi mai mult, In noul an de studiu, a forţei de in­­m­urire a invăţămintului politico­­ideologic, a realiza — aşa cum a ce­rut secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae ■Ceatefeswti.-'taC—«*— gresul al XII-lea — „o nouă calitate ■ în organizarea şî conducerea muncii politico-educative, în pregătirea ideo­logică a comuniştilor, a maselor populare", a determina „transfor­marea intr-o măsură şi mai mare a ideologiei noastre revoluţionare, a muncii educative într-o puternică forţă de mobilizare şi dinamizare a energiilor creatoare ale întregului nostru popor". In centrul invăţămintului politico­­ideologic se află studierea şi însu­şirea de către comunişti, de către ceilalţi oameni ai muncii, a Progra­mului partidului, a documentelor Congresului al XII-lea, a ideilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvintările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — docu­mente ce reprezintă expresia aplică­rii creatoare a materialismului dia­lectic şi istoric, a principiilor socia­lismului ştiinţific potrivit condiţiilor concrete ale României. După cum este bine cunoscut, în ultimul timp, prin expunerile rostite de secretarul general al partidului cu prilejul unor importante evenimente, precum con­gresele ţărănimii, sindicatelor, consi­liilor oamenilor muncii, aniversarea a 60 de ani de la crearea partidului şi aniversarea „Scînteii", consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., patri­moniul ideologic al partidului s-a îmbogăţit cu noi idei şi teze, izvorite din cunoaşterea aprofundată a reali­tăţilor economico-sociale şi apte să orienteze, în consens cu noile cerinţe ale dezvoltării economico-sociale, în­treaga activitate pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea. Este firesc ca asupra acestor idei şi indicaţii să stăruie în mod deosebit dezbaterile in toate formele de studiu, desprin­­zîndu-se, in raport cu specificul pre­ocupărilor fiecărei organizaţii, con­cluziile ce se impun, modalităţile optime de acţiune pentru transpu­nerea în viaţă a sarcinilor ce le revin. O asemenea orientare a învăţămin­­tului se impune cu atit mai mult cu cit, deşi s-au realizat importante pro­grese in direcţia legării strinse a stu­diului de viaţă, de sarcinile practice ale construcţiei socialiste, au conti­nuat încă să se manifeste, aşa cum a rezultat din controalele şi anali­zele făcute anul trecut în diferite organizaţii de partid , practici şi metode didacticiste, livreşti. Astfel, in multe cursuri, dezbaterile s-au li­mitat la repetarea unor idei din do­cumentele de partid, fără preocu­parea de a raporta aceste idei la rea­lităţile locului de muncă, la situaţiile cu care se confruntă cursanţii. In nu­nciţii dn­­tuinii v«Vfeilfoggis politico­ideologic a avut un caracter formal, dezbaterile nu s-au finalizat în pro­puneri şi soluţii concrete de îmbu­nătăţire a muncii. Este semnificativ în acest sens faptul că deşi s-a vorbit mult despre noul mecanism econo­­mico-financiar, despre conţinutul au­­toconducerii muncitoreşti şi autoges­­tiunii, despre necesitatea trecerii la o nouă calitate în activitatea econo­mică, în multe unităţi nu s-a trecut cu toată energia la transpunerea cu fermitate în viaţă a acestor orientări. Or, trebuie clar înţeles că invăţă­­mintul de partid nu se poate limita la transmiterea unor cunoştinţe, la o simplă prelucrare a documentelor de partid, ci este menit să explice, să facă clar înţelese conţinutul şi raţiu­nile diferitelor orientări şi măsuri, esenţa proceselor şi fenomenelor eco­nomice, politice, sociale ce au foc în etapa actuală, iar pe această bază să pună în lumină modalităţile practice de acţiune, încît fiecare comunist, fiecare om al muncii să înţeleagă mai bine ce are de făcut la locul său de muncă, cum să participe mai activ la întreaga viaţă socială a ţării. Măsura in care determină schimbări în acti­vitatea şi mentalitatea oamenilor, schimbări materializate în fapte, în muncă responsabilă, competentă pen­tru înfăptuirea sarcinilor economice, în atitudinea înaintată faţă de mun­că şi faţă de avutul obştesc, faţă de interesele generale, în înseşi rezul­tatele concrete obţinute in muncă — iată criteriul real de apreciere a in­­văţămîntului politico-ideologic. Şi în noul an de studiu, organiza­ţiile de partid işi pot alege, din pro­­gramele-cadru elaborate pentru fie­care curs, temele pe care le consi­deră cele mai adecvate necesităţilor şi preocupărilor cursanţilor. Desigur, cu prioritate se cuvine abordată (mai ales în cursurile de probleme funda­mentale ale economiei socialiste şi in cursurile de probleme fundamen­tale ale socialismului ştiinţific şi conducerii societăţii socialiste de că­tre P.C.R.) problematica privind rea­lizarea programului partidului de dezvoltare economico-socială. Obiec­tivele strategice fundamentale ale ac­tualei etape, precum trecerea Roma­(Continuare în pag. a V-a) CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN PERIOADA DE VÎRF NICI O CUPA DE RAGAZ PM NU IR FI SIHNSE TOME MELE TOAMNEI SI NU N­A­M INSAMIHTAT110 HECTAR! • In maximum 15 zile, însămînțările să fie încheiate In toate zonele de cîmpie! • Produsele de pe cîmp­­ neîntîrziat culese, neîntîrziat depozitate! Am intrat în luna octombrie şi, de acum, fiecare zi este hotărîtoare pentru înfăptuirea uneia dintre cele mai importante sarcini din viaţa economică a ţării : încheierea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă. Urgenta numărul 1 o reprezintă intensificarea insămintării cereale­lor de toamnă în toate unităţile agricole pentru ca această lucrare să fie încheiată pină la 13 octom­brie si in judeţele din zonele de cîmpie ale ţării. Stadiul ..la zi" al lucrărilor — mai sînt de însăminţat peste 1,9 milioane de hectare — impune ca pretutindeni să fie mo­bilizate intens mijloacele mecanice pentru accelerarea puternică a rit­mului la semănat, respectîndu-se totodată in mod riguros normele agrotehnice. Cu atit mai mult tre­buie grăbită această lucrare în uni­tăţile agricole din judeţele Călă­raşi. Giurgiu. Ialomiţa. Dolj. Timiş. Teleorman, Constanţa. Tulcea, unde nu s-a încheiat încă semănatul or­zului, iar griul a fost însăminţat doar pe 5—13 la sută din suprafaţa prevăzută. Culesul roadelor toamnei se află acum intr-o perioadă de vîrf. Pină la sfirşitul acestei luni, Întreaga re­coltă trebuie adunată, transportată si depozitată in magazii. In ordi­nea urgentelor se află strînsul le­gumelor, fructelor si strugurilor, dar lucrarea cu cel mai mare vo­lum, spre care trebuie concentrate majoritatea forţelor umane de la sate, este recoltarea porumbului. Cu toate că luna septembrie a fost o lună în care s-a putut munci din plin, în unele judeţe — Ialomiţa, Timiş, Călăraşi, Bihor, Giurgiu — culesul porumbului este mult rămas în urmă. Este oare posibil ca în cooperativele agricole din judeţe in care agricultura are o pon­dere importantă, cum sunt Ialo­miţa şi Călăraşi, să nu se recolteze in această toamnă nici măcar atit cit s-a cules, bunăoară, în unităţile agricole din judeţul Dîmboviţa ? Rezultatele slabe obţinute pină acum trebuie să determine organele agricole, comandamentele judeţene să ia măsuri hotărîte pentru recu­perarea restantelor, pentru strînge­rea întregii recolte la timp si fără pierderi. Acum, cind am intrat in­ luna de­cisivă a marii bătălii pentru recolta acestui an, fiecare unitate agricolă, fiecare consiliu agroindustrial să realizeze zi de zi la recoltare viteze de lucru inalte, la nivelul maxim al potenţialului tehnic şi uman de care dispun ! MECANIZATORI, ŢĂRANI COOPERATORI, SPECIALIŞTI DIN AGRICULTURA! Participaţi zi de zi, cu toate forţele şi mijloacele, cu tot elanul şi puterea de muncă la strîngerea grabnică şi punerea la adăpost a întregii recolte, asiguraţi buna pregătire a producţiei anului viitor! In pagina a 3-a, relatări ale corespondenţilor şi reporterilor „Scînteii" privind mersul recoltării şi însămînţărilor în judeţele Giurgiu, Vrancea, Mehedinţi şi Braşov. Din zori ,­ pină seara tîrziu combinele string porumbul din lanurile cooperativei agricole de producţie Purani, ju­deţul Teleorman Foto : Mircea Lastnic Sibiu : Bulevardul Mihai Viteazu Foto : Agerpres .------------UHU m iwBHMi— mu----------­ Maramureş, ţară veche, Maramureş, ţara nouă B­ătia Mare, frumoasa Baie Mare, te întîm­­pină in acest început de toamnă cu zăpezi proaspete pe fruntea de sărbătoare a Borşei şi Gu­­tîiului,­ cu „Sfatul bătrini­­lor“ lui Vida Gheza în faţa unuia dintre cele mai moderne şi funcţiona­le sedii politico-adminis­trative judeţene din­ ţară, cu un „Monument al osta­şului român" cum s-ar cu­veni să-şi dorească şi alte oraşe mari ale­­ istoriei noastre. Aceasta Baie Mare cu Turnul de muniţii sau Turnul măcelarilor săi, datînd din timpurile de veghe­rle , celui de-al XIV-lea veac, alături de veghea electronică de azi de la modernele instalaţii ale întreprinderii mecani­ce de maşini şi utilaj mi­nder, oraşul acesta al flo­rilor de mină din alte mi­lenii şi al trandafirilor proaspeţi de azi, a ştiut să înveţe atit de multă linişte şi încredere în sine din li­niştea şi semeţia pădurilor şi pietrelor munţilor săi incit de la vorbele şi ges­turile oamenilor şi pină la albul inuut al clădirilor şi statuilor, totul te învăluie într-o linişte curată şi în multă siguranţă de sine. Este siguranţa de sine cu care întregul Maramu­reş — judeţ cu o bogată istorie, vestit pină mai ieri doar prin pitorescul locu­rilor şi al tradiţiilor folclo­rice — a trecut în anii so­cialismului la o dezvoltare economică şi social-cultu­­rală demnă de atit de te­meinica şi de vechea — dar neînvechita — încre­dere în ziua de mîine a oa­menilor acestor pămînturi. In acest an, de pildă, producţia globală indus­trială este de pe acum de 53 de ori mai mare decit cea din anul 1938. Dintr-o regiune neglijată de statis­ticile industriale mai vechi, judeţul Maramureş deţine, in prezent, locul întii pe ţavă la producţia de minereuri complexe şi cupru convertizor, locul patru la producţia de acid sulfuric, locul cinci la tri­cotaje din lină şi tip lină şi locul şase la cherestea. Zeci de mii de bărbaţi şi femei au învăţat meserii noi şi bănoase la minele deschise în ultimul cinci­nal la Gura Băii şi Dealu Bucăţii din Borşa, la fa­bricile de confecţii din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, la fabricile de mobilă din Vişeu, Tirgu Lăpuş şi Sighetu Mar­­maţiei, la Intreprinde­rea de maşini-unelte, acce­sorii şi scule din Baia Mare, întreprinderea me­canică din Sighetu Marma­­ţiei, întreprinderea de fa­ianţă din Baia Mare, Fila­tura din Tirgu Lăpuş, fa­bricile de produse lactate din Vişeu, Tirgu Lăpuş şi­ Sighetu Marmaţiei, Com­plexul pentru îngrăşarea porcilor din Seini şi aba­torul din Baia Mare. De la 38 000 de oameni in anul 1951, personalul muncitor al judeţului se ridică în prezent la peste 150 000, din care mai bine de ju­mătate sunt ocupaţi d­in in­dustrie. Din anul 1961, Baia Mare a devenit centru universi­tar, pregătind specialişti în domeniul mineritului, electromecanicii, metalur­giei şi construcţiilor, dar şi dascăli pentru ducerea mai departe a dragostei pentru limba, literatura şi istoria românilor. Geografia spirituală a judeţului mai cuprinde, în afara dotărilor pentru stu­denţi, 338 de grădiniţe, 316 şcoli generale, 24 de licee, 14 şcoli profesionale, 5 şcoli de maiştri, 5 şcoli speciale, 6 case de copii, 7 case de cultură, 191 de că­mine culturale, două clu­buri muncitoreşti şi un club al tineretului, un tea­tru dramatic cu o secţie de păpuşi şi una de estra­dă, un ansamblu folcloric profesionist, 140 de cine­matografe, 536 de biblio­teci, două muzee mari, un complex astronomic popu­lar, 69 de universităţi cul­­tural-ştiinţifice şi 110 bri­găzi ştiinţifice. Dar, mai ales, această geografie spi­rituală cuprinde pretutin­deni multă dragoste şi un impresionant respect pen­tru frumos, pentru lucrul bine făcut, pentru valorile autentice ale trecutului şi prezentului deopotrivă. T­oată lumea se simte aici, implicată in tot ce se întîmplă în ju­rul ei. Astfel, faptul că in 1985 valoarea producţiei globale industriale pe ju­deţ va fi de peste 27 mi­liarde lei, adică cu 64 la sută mai mare faţă de anul 1980, constituie un subiect de discuţie la fel de măgu­litor pentru localnici, ca şi, de pildă, perspectiva deja vizibilă în primele artrena­­jări iniţiate, de cooperaţia de consum şi meşteşugă­rească ale căror unităţi vor fi amplasate în locali­tăţi mai mici, cum sunt Vi­­şeul de Sus, Borşa, Baia (Continuare în pag. a IV-a) de Teofil BALAJ Cum se realizează desfacerea produselor agroalimentare către populaţie ? Exista fond de marfă, sunt create condiţii pentru desfăşurarea normală a aprovizionării Eforturile depuse de producătorii din agricultură, de lucrătorii din in­dustria alimentară, cit şi de cei din comerţ pentru a se asigura o bună aprovizionare a pieţei işi găsesc expresie în faptul că, potrivit relatărilor primite din diverse judeţe ale ţării, aprovizionarea populaţiei se desfă­şoară în general în condiţii satisfăcătoare, existînd cantităţile de pro­duse necesare unui consum normal, raţional. Experienţa arată că o contribuţie de seamă in această privinţă a adus „Legea autoaprovizionării" prin care a crescut în mod deosebit rolul propriu al fiecărui judeţ in asigurarea cantităţilor necesare de produse agroalimentare. Folosirea mai bună a pămîntului, inclusiv a terenurilor disponibile din perimetrele oraşelor, din curţile cetăţenilor, dezvoltarea gospodăriilor anexă, stimularea creşterii animalelor în gospodăriile populaţiei şi alte măsuri - toate au avut efecte pozitive asupra constituirii fondului de marfă la nivelul judeţelor. La rîndul lor, organele comerciale au depus şi depun în continuare eforturi pentru buna gospodărire a fon­dului de marfă încredinţat. DECI, CA PRINCIPALA CONCLUZIE : PRODUSE EXISTA IN CANTITĂŢI ÎNDESTULĂTOARE, FIIND TOTODATĂ NECESARA, IN UNELE CENTRE SAU ZONE, ÎMBUNĂTĂŢIREA MODULUI DE DESFACERE A ACESTORA. BISTRIŢA-NASAUD : Produse agroalimentare în cantităţi îndestulătoare Vizităm magazinele nr. 5 şi 6 — primul amplasat in piaţa agroali­­mentară, iar cel de-al doilea in cen­trul civic al oraşului Năsăud, spre a vedea dacă aceste unităţi, care apar­ţin de trustul „gostat“, se prezintă cel puţin la nivelul unităţilor simi­lare din municipiul reşedinţă de ju­deţ. La cele două unităţi tocmai so­siseră trei autofrigorifice, din care se descărcaseră mai bine de 1700 kg care de pui, furnizată de între­prinderea „Avicola“ din Bistriţa. In rafturi am găsit expuse cantităţi în­semnate de fructe, in special pere şi mere, conserve de legume, dulce­ţuri şi gemuri, precum şi un bogat sortiment de vinuri. Impresia gene­rală bună. O completăm cu informa­ţiile furnizate de gestionarele maga­zinelor, Victoria Olteanu și Maria Găzdac. Aflăm că, bunăoară, cu patru zile înainte de Încheierea lu­nii septembrie, planul de desfacere era depășit la magazinul nr. 5 cu 60 000 lei. Interlocutoarele ne-au mai spus că, in perioada imediat următoare, vor primi cantitati spo­rite de legume, in special cartofi, ceapă, morcovi, pătrunjel, ardei, go­­goşari şi varză. Ca în fiecare an, năsăudenii îşi vor putea aproviziona cămările pentru lamă cu produse de bună calitate. Să relatăm şi citeva date oferite de directorul complexului comercial pentru desfacerea produselor agri­cole din cadrul trustului judeţean I.A.S. Bistriţa-Năsăud, tovarăşul Ioan Rusu . „Faţă de perioada simi­lară a anului trecut, in primele opt luni din 1981 am desfăcut prin uni­tăţile noastre un volum de mărfuri agroalimentare mai mare cu 6 mi­lioane lei, care s-a regăsit. În prin­cipal, in 50 tone preparate din carne, 30 tone carne de porc, 25 tone carne de pasăre, 70 tone fructe, 120 tone legume. Pentru actuala toamnă ne-am pregătit bine, încît vom pune in vînzare circa 250 tone cartofi, 100 tone legume, 150 tone mere, 80—100 tone prune, pere, struguri. Doresc să menţionez că şi noi vom Insiloza cantităţi mai mari de legume şi fructe pentru lamă, ceea ce ne va permite să menţinem nivelul desfa­cerilor potrivit cerinţelor cumpără­torilor până la primăvară“. (Gh. Cri­­şan, corespondentul „Sem­ten­"). VASLUI : Piaţa este bună — poate fi mai bună şi desfacerea In preajma marilor hale si magazii ale I.L.F. Vaslui : forfotă intensă, au venit maşini şi remorci cu legume şi fructe — tomate, gogonele, gogoşari, mere, struguri de la Deleni, Albeşti, Vutcani, Zăpodeni şi din alte părţi. Cantităţile intrate au fost cîntărite operativ şi dirijate direct spre desfa­cere. Piaţa agroalimentară­ nr. 1 a mu­nicipiului Vaslui. Sunt concentrate aici mai mult de jumătate din ma­gazinele de legume şi fructe. Ne-am oprit la magazinul nr. 2 , gestionat de Evdochia Mare. In faţa, magazi­nului, în dreptul vitrinelor, este or­ganizată o frumoasă expoziţie de legume şi fructe. Cumpărători, fi­reşte, destui, dar faptul că se lucra „la trei cintare" şi servirea rapidă făceau ca aşteptarea să nu fie prea lungă, în altă parte a pieţei, de ase­(Continuare in pag. a II-a)

Next