Scînteia, octombrie 1981 (Anul 50, nr. 12164-12190)
1981-10-01 / nr. 12164
Columna infinită a dragostei de tară intr-o zi, intr-un parc, pe o bancă, am intilnit un om al muncii, un muncitor de înaltă calificare. Ne cunosteam. Tocmai venise de la specializare, dintr-o tară industrializată. Si, după ce mi-a povestit ce-a văzut si ce-a făcut pe unde-a fost, mi-a spus că-i in concediu de odihnă. „Ce faci in concediu ?“ l-am întrebat, mai mult de circumstanţă. „Îmi iau băiatul şi plec prin tară, să-i arăt tara, că n-a văzut-o încă“. Şi mi-a mai spus că şi lui i se făcuse dor de tară, că nu şi-a astimpărat acest dor ajungind doar in oraşul in care se născuse, in care trăia şi muncea. Voia să plece prin ţară, să-şi adape sufletul cu frumuseţile ţării, să-şi potolească dorul străbătindu-i drumurile, admirindu-i apele şi munţii şi cimpiile. Iubindu-şi ţara, omul acesta ştia că işi va îmbogăţi sufleteşte copilul purtindu-l prin ţară, lăudîndu-se cu ţara pe care i-o va lăsa moştenire. Ţara o primim moştenire de la părinţi, care, la rîndul lor, au moştenit-o de la părinţii lor şi o lăsăm drept cea mai de preţ moştenire copiilor noştri. Căci ce altceva mai de preţ le putem dărui copiilor noştri decit iubirea de patrie, decit nemuritorul nume de fiu al unei patrii ? La un colocviu international am intilnit un om care să născuse intr-o ţară unde au emigrat, înainte de primul război mondial, străbunicii lui. Despre România nu Ştiuse aproape nimic. Dar cind a aflat că la origine este român — era în ultima clasă de liceu — a început să înveţe limba moşilor săi şi, după terminarea studiilor universitare, şi-a împlinit marea dorinţă luindu-şi deconsemnări de Radu SELEJAN toraiul in România cu o temă din istoria ţării noastre. Şi era foarte bucuros că şi-a descoperit ţara de obîrşie a sufletului. Am citit citeva scrisori venite de prin străinătăţuri, scrisori adresate unor oameni de prin satele noastre de munte, scrisori trimise de oameni plecaţi în căutarea norocului cu multe decenii în urmă, de oameni ajunşi la adinei bătrîneţe care însă, scriau ei, nu puteau muri pină cind degetele lor zbircite nu vor pipăi un bulgăre de pămint românesc, pină cind buzele lor nu vor săruta un bulgăre de pămint cules de pe vatra satului in care s-au născut; oameni care cereau un asemenea bulgăre de pămint, oameni care au murit cu sufletele nevindecate de dorul de tară. Lucru cert, demonstrat de mii de ori, un om nu-şi poate împărţi dorul de tară între satul în care s-a născut şi cine ştie ce metropolă in care a ajuns, desprinzindu-se de rădăcină şi tulpină; intre Dunăre şi un fluviu de aiurea pe malul căruia s-a aciuit; intre Carpaţi şi cine ştie ce alţi munţi, intre tara sa şi o altă tară in care a ajuns cine ştie cum. Pentru că un om care rătăceşte pe alte drumuri, străine lui şi poporului său, este, fără îndoială, un om fără ţară, o frunză bătută de toate vintrile, o frunză fără obîrşie, pe care n-o mai plîng nici ramurile, nici rădăcinile, o frunză care putrezeşte văzind cu ochii, călcată in picioare, dispreţuită pină şi de cei cărora li se „închină“. Nici nu poate împărtăşi o altă soartă cel fără de ţară. Iubirea de ţară nu-i marfă, ea nu poate fi cumpărată şi vindută şi nici nu şade ca o cerşetoare la porţile unor inimi. Ea este, pentru noi, un monument al eternităţii fiinţării noastre aici lingă Carpaţi, ea este perla care creşte in sufletele noastre, ea este armonia devenirii noastre, este uriaşa columnă infinită pe care fiecare din fiii ţării işi incrustează numele cu demnitate şi mîndrie, spre ştiinţa generaţiilor care vin, spre cinstirea mamei noastre eterne, ŢARA, ROMANIA. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGANT AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12164 Joi 1 octombrie 1981 6 PAGINI - 30 BANI NVĂŢĂMÅNTUI POLITICO-IDEOLOGIC în sprijinul educaţiei comuniste, revoluţionare, patriotice, al înfăptuirii politicii partidului „Să punem permanent la baza întregii activităţi educative concepţia revoluţionară despre lume, materialismul dialectic, cultivarea în rîndul oamenilor muncii, al tineretului a înaltelor idealuri revoluţionare, a patriotismului socialist, a hotărîrii de a apăra cuceririle revoluţionare, de a face totul pentru victoria socialismului şi comunismului, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii patriei NICOLAE CEAUŞESCU In aceste zile, în toate organizaţiile de partid de la oraşe sint in plină desfăşurare pregătirile pentru noul an de studiu în invăţămîntul politico-ideologic care începe la 1 octom-* brie. Atenţia acordată de conducerea partidului acestui invăţămînt, ca important instrument de educare comunistă, revoluţionară, patriotică a celor ce muncesc, faptul că in diferitele sale forme — invăţămîntul de partid, invăţămîntul de masă si invăţămîntul U.T.C. şi al U.A.S.C. — sînt cuprinşi peste 10 milioane de oameni — practic aproape întreaga populaţie activă a ţării — conferă începerii noului an de studiu semnificaţia unui eveniment deosebit al vieţii ideologice. Existenţa unui sistem bine pus la punct de cursuri aflate acum în al 2-lea an al ciclului de 4 ani — 1980—1984 — care a fost organizat pe baza Hotărîrii Comitetului Politic Executiv, panaramele variate răspunzînd necesităţilor şi preocupărilor celor mai diferite categorii de oameni ai muncii, tipărirea încă din anul trecut a unor manuale de invăţămînt pentru diferite tipuri de cursuri, recenta instruire a propagandiştilor în cursurile ce au avut loc in toate judeţele ţării fac ca noul an de studiu să debuteze sub auspicii dintre cele mai favorabile. Problema care se pune este de a folosi la maximum aceste condiţii pentru a asigura sporirea şi mai mult, In noul an de studiu, a forţei de inmurire a invăţămintului politicoideologic, a realiza — aşa cum a cerut secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae ■Ceatefeswti.-'taC—«*— gresul al XII-lea — „o nouă calitate ■ în organizarea şî conducerea muncii politico-educative, în pregătirea ideologică a comuniştilor, a maselor populare", a determina „transformarea intr-o măsură şi mai mare a ideologiei noastre revoluţionare, a muncii educative într-o puternică forţă de mobilizare şi dinamizare a energiilor creatoare ale întregului nostru popor". In centrul invăţămintului politicoideologic se află studierea şi însuşirea de către comunişti, de către ceilalţi oameni ai muncii, a Programului partidului, a documentelor Congresului al XII-lea, a ideilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvintările secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — documente ce reprezintă expresia aplicării creatoare a materialismului dialectic şi istoric, a principiilor socialismului ştiinţific potrivit condiţiilor concrete ale României. După cum este bine cunoscut, în ultimul timp, prin expunerile rostite de secretarul general al partidului cu prilejul unor importante evenimente, precum congresele ţărănimii, sindicatelor, consiliilor oamenilor muncii, aniversarea a 60 de ani de la crearea partidului şi aniversarea „Scînteii", consfătuirile de lucru de la C.C. al P.C.R., patrimoniul ideologic al partidului s-a îmbogăţit cu noi idei şi teze, izvorite din cunoaşterea aprofundată a realităţilor economico-sociale şi apte să orienteze, în consens cu noile cerinţe ale dezvoltării economico-sociale, întreaga activitate pentru transpunerea în viaţă a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea. Este firesc ca asupra acestor idei şi indicaţii să stăruie în mod deosebit dezbaterile in toate formele de studiu, desprinzîndu-se, in raport cu specificul preocupărilor fiecărei organizaţii, concluziile ce se impun, modalităţile optime de acţiune pentru transpunerea în viaţă a sarcinilor ce le revin. O asemenea orientare a învăţămintului se impune cu atit mai mult cu cit, deşi s-au realizat importante progrese in direcţia legării strinse a studiului de viaţă, de sarcinile practice ale construcţiei socialiste, au continuat încă să se manifeste, aşa cum a rezultat din controalele şi analizele făcute anul trecut în diferite organizaţii de partid , practici şi metode didacticiste, livreşti. Astfel, in multe cursuri, dezbaterile s-au limitat la repetarea unor idei din documentele de partid, fără preocuparea de a raporta aceste idei la realităţile locului de muncă, la situaţiile cu care se confruntă cursanţii. In nunciţii dntuinii v«Vfeilfoggis politicoideologic a avut un caracter formal, dezbaterile nu s-au finalizat în propuneri şi soluţii concrete de îmbunătăţire a muncii. Este semnificativ în acest sens faptul că deşi s-a vorbit mult despre noul mecanism economico-financiar, despre conţinutul autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii, despre necesitatea trecerii la o nouă calitate în activitatea economică, în multe unităţi nu s-a trecut cu toată energia la transpunerea cu fermitate în viaţă a acestor orientări. Or, trebuie clar înţeles că invăţămintul de partid nu se poate limita la transmiterea unor cunoştinţe, la o simplă prelucrare a documentelor de partid, ci este menit să explice, să facă clar înţelese conţinutul şi raţiunile diferitelor orientări şi măsuri, esenţa proceselor şi fenomenelor economice, politice, sociale ce au foc în etapa actuală, iar pe această bază să pună în lumină modalităţile practice de acţiune, încît fiecare comunist, fiecare om al muncii să înţeleagă mai bine ce are de făcut la locul său de muncă, cum să participe mai activ la întreaga viaţă socială a ţării. Măsura in care determină schimbări în activitatea şi mentalitatea oamenilor, schimbări materializate în fapte, în muncă responsabilă, competentă pentru înfăptuirea sarcinilor economice, în atitudinea înaintată faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc, faţă de interesele generale, în înseşi rezultatele concrete obţinute in muncă — iată criteriul real de apreciere a invăţămîntului politico-ideologic. Şi în noul an de studiu, organizaţiile de partid işi pot alege, din programele-cadru elaborate pentru fiecare curs, temele pe care le consideră cele mai adecvate necesităţilor şi preocupărilor cursanţilor. Desigur, cu prioritate se cuvine abordată (mai ales în cursurile de probleme fundamentale ale economiei socialiste şi in cursurile de probleme fundamentale ale socialismului ştiinţific şi conducerii societăţii socialiste de către P.C.R.) problematica privind realizarea programului partidului de dezvoltare economico-socială. Obiectivele strategice fundamentale ale actualei etape, precum trecerea Roma(Continuare în pag. a V-a) CAMPANIA AGRICOLĂ ÎN PERIOADA DE VÎRF NICI O CUPA DE RAGAZ PM NU IR FI SIHNSE TOME MELE TOAMNEI SI NU NAM INSAMIHTAT110 HECTAR! • In maximum 15 zile, însămînțările să fie încheiate In toate zonele de cîmpie! • Produsele de pe cîmp neîntîrziat culese, neîntîrziat depozitate! Am intrat în luna octombrie şi, de acum, fiecare zi este hotărîtoare pentru înfăptuirea uneia dintre cele mai importante sarcini din viaţa economică a ţării : încheierea în cele mai bune condiţii a campaniei agricole de toamnă. Urgenta numărul 1 o reprezintă intensificarea insămintării cerealelor de toamnă în toate unităţile agricole pentru ca această lucrare să fie încheiată pină la 13 octombrie si in judeţele din zonele de cîmpie ale ţării. Stadiul ..la zi" al lucrărilor — mai sînt de însăminţat peste 1,9 milioane de hectare — impune ca pretutindeni să fie mobilizate intens mijloacele mecanice pentru accelerarea puternică a ritmului la semănat, respectîndu-se totodată in mod riguros normele agrotehnice. Cu atit mai mult trebuie grăbită această lucrare în unităţile agricole din judeţele Călăraşi. Giurgiu. Ialomiţa. Dolj. Timiş. Teleorman, Constanţa. Tulcea, unde nu s-a încheiat încă semănatul orzului, iar griul a fost însăminţat doar pe 5—13 la sută din suprafaţa prevăzută. Culesul roadelor toamnei se află acum intr-o perioadă de vîrf. Pină la sfirşitul acestei luni, Întreaga recoltă trebuie adunată, transportată si depozitată in magazii. In ordinea urgentelor se află strînsul legumelor, fructelor si strugurilor, dar lucrarea cu cel mai mare volum, spre care trebuie concentrate majoritatea forţelor umane de la sate, este recoltarea porumbului. Cu toate că luna septembrie a fost o lună în care s-a putut munci din plin, în unele judeţe — Ialomiţa, Timiş, Călăraşi, Bihor, Giurgiu — culesul porumbului este mult rămas în urmă. Este oare posibil ca în cooperativele agricole din judeţe in care agricultura are o pondere importantă, cum sunt Ialomiţa şi Călăraşi, să nu se recolteze in această toamnă nici măcar atit cit s-a cules, bunăoară, în unităţile agricole din judeţul Dîmboviţa ? Rezultatele slabe obţinute pină acum trebuie să determine organele agricole, comandamentele judeţene să ia măsuri hotărîte pentru recuperarea restantelor, pentru strîngerea întregii recolte la timp si fără pierderi. Acum, cind am intrat in luna decisivă a marii bătălii pentru recolta acestui an, fiecare unitate agricolă, fiecare consiliu agroindustrial să realizeze zi de zi la recoltare viteze de lucru inalte, la nivelul maxim al potenţialului tehnic şi uman de care dispun ! MECANIZATORI, ŢĂRANI COOPERATORI, SPECIALIŞTI DIN AGRICULTURA! Participaţi zi de zi, cu toate forţele şi mijloacele, cu tot elanul şi puterea de muncă la strîngerea grabnică şi punerea la adăpost a întregii recolte, asiguraţi buna pregătire a producţiei anului viitor! In pagina a 3-a, relatări ale corespondenţilor şi reporterilor „Scînteii" privind mersul recoltării şi însămînţărilor în judeţele Giurgiu, Vrancea, Mehedinţi şi Braşov. Din zori , pină seara tîrziu combinele string porumbul din lanurile cooperativei agricole de producţie Purani, judeţul Teleorman Foto : Mircea Lastnic Sibiu : Bulevardul Mihai Viteazu Foto : Agerpres .------------UHU m iwBHMi— mu---------- Maramureş, ţară veche, Maramureş, ţara nouă Bătia Mare, frumoasa Baie Mare, te întîmpină in acest început de toamnă cu zăpezi proaspete pe fruntea de sărbătoare a Borşei şi Gutîiului, cu „Sfatul bătrinilor“ lui Vida Gheza în faţa unuia dintre cele mai moderne şi funcţionale sedii politico-administrative judeţene din ţară, cu un „Monument al ostaşului român" cum s-ar cuveni să-şi dorească şi alte oraşe mari ale istoriei noastre. Aceasta Baie Mare cu Turnul de muniţii sau Turnul măcelarilor săi, datînd din timpurile de vegherle , celui de-al XIV-lea veac, alături de veghea electronică de azi de la modernele instalaţii ale întreprinderii mecanice de maşini şi utilaj minder, oraşul acesta al florilor de mină din alte milenii şi al trandafirilor proaspeţi de azi, a ştiut să înveţe atit de multă linişte şi încredere în sine din liniştea şi semeţia pădurilor şi pietrelor munţilor săi incit de la vorbele şi gesturile oamenilor şi pină la albul inuut al clădirilor şi statuilor, totul te învăluie într-o linişte curată şi în multă siguranţă de sine. Este siguranţa de sine cu care întregul Maramureş — judeţ cu o bogată istorie, vestit pină mai ieri doar prin pitorescul locurilor şi al tradiţiilor folclorice — a trecut în anii socialismului la o dezvoltare economică şi social-culturală demnă de atit de temeinica şi de vechea — dar neînvechita — încredere în ziua de mîine a oamenilor acestor pămînturi. In acest an, de pildă, producţia globală industrială este de pe acum de 53 de ori mai mare decit cea din anul 1938. Dintr-o regiune neglijată de statisticile industriale mai vechi, judeţul Maramureş deţine, in prezent, locul întii pe ţavă la producţia de minereuri complexe şi cupru convertizor, locul patru la producţia de acid sulfuric, locul cinci la tricotaje din lină şi tip lină şi locul şase la cherestea. Zeci de mii de bărbaţi şi femei au învăţat meserii noi şi bănoase la minele deschise în ultimul cincinal la Gura Băii şi Dealu Bucăţii din Borşa, la fabricile de confecţii din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei, la fabricile de mobilă din Vişeu, Tirgu Lăpuş şi Sighetu Marmaţiei, la Intreprinderea de maşini-unelte, accesorii şi scule din Baia Mare, întreprinderea mecanică din Sighetu Marmaţiei, întreprinderea de faianţă din Baia Mare, Filatura din Tirgu Lăpuş, fabricile de produse lactate din Vişeu, Tirgu Lăpuş şi Sighetu Marmaţiei, Complexul pentru îngrăşarea porcilor din Seini şi abatorul din Baia Mare. De la 38 000 de oameni in anul 1951, personalul muncitor al judeţului se ridică în prezent la peste 150 000, din care mai bine de jumătate sunt ocupaţi din industrie. Din anul 1961, Baia Mare a devenit centru universitar, pregătind specialişti în domeniul mineritului, electromecanicii, metalurgiei şi construcţiilor, dar şi dascăli pentru ducerea mai departe a dragostei pentru limba, literatura şi istoria românilor. Geografia spirituală a judeţului mai cuprinde, în afara dotărilor pentru studenţi, 338 de grădiniţe, 316 şcoli generale, 24 de licee, 14 şcoli profesionale, 5 şcoli de maiştri, 5 şcoli speciale, 6 case de copii, 7 case de cultură, 191 de cămine culturale, două cluburi muncitoreşti şi un club al tineretului, un teatru dramatic cu o secţie de păpuşi şi una de estradă, un ansamblu folcloric profesionist, 140 de cinematografe, 536 de biblioteci, două muzee mari, un complex astronomic popular, 69 de universităţi cultural-ştiinţifice şi 110 brigăzi ştiinţifice. Dar, mai ales, această geografie spirituală cuprinde pretutindeni multă dragoste şi un impresionant respect pentru frumos, pentru lucrul bine făcut, pentru valorile autentice ale trecutului şi prezentului deopotrivă. Toată lumea se simte aici, implicată in tot ce se întîmplă în jurul ei. Astfel, faptul că in 1985 valoarea producţiei globale industriale pe judeţ va fi de peste 27 miliarde lei, adică cu 64 la sută mai mare faţă de anul 1980, constituie un subiect de discuţie la fel de măgulitor pentru localnici, ca şi, de pildă, perspectiva deja vizibilă în primele artrenajări iniţiate, de cooperaţia de consum şi meşteşugărească ale căror unităţi vor fi amplasate în localităţi mai mici, cum sunt Vişeul de Sus, Borşa, Baia (Continuare în pag. a IV-a) de Teofil BALAJ Cum se realizează desfacerea produselor agroalimentare către populaţie ? Exista fond de marfă, sunt create condiţii pentru desfăşurarea normală a aprovizionării Eforturile depuse de producătorii din agricultură, de lucrătorii din industria alimentară, cit şi de cei din comerţ pentru a se asigura o bună aprovizionare a pieţei işi găsesc expresie în faptul că, potrivit relatărilor primite din diverse judeţe ale ţării, aprovizionarea populaţiei se desfăşoară în general în condiţii satisfăcătoare, existînd cantităţile de produse necesare unui consum normal, raţional. Experienţa arată că o contribuţie de seamă in această privinţă a adus „Legea autoaprovizionării" prin care a crescut în mod deosebit rolul propriu al fiecărui judeţ in asigurarea cantităţilor necesare de produse agroalimentare. Folosirea mai bună a pămîntului, inclusiv a terenurilor disponibile din perimetrele oraşelor, din curţile cetăţenilor, dezvoltarea gospodăriilor anexă, stimularea creşterii animalelor în gospodăriile populaţiei şi alte măsuri - toate au avut efecte pozitive asupra constituirii fondului de marfă la nivelul judeţelor. La rîndul lor, organele comerciale au depus şi depun în continuare eforturi pentru buna gospodărire a fondului de marfă încredinţat. DECI, CA PRINCIPALA CONCLUZIE : PRODUSE EXISTA IN CANTITĂŢI ÎNDESTULĂTOARE, FIIND TOTODATĂ NECESARA, IN UNELE CENTRE SAU ZONE, ÎMBUNĂTĂŢIREA MODULUI DE DESFACERE A ACESTORA. BISTRIŢA-NASAUD : Produse agroalimentare în cantităţi îndestulătoare Vizităm magazinele nr. 5 şi 6 — primul amplasat in piaţa agroalimentară, iar cel de-al doilea in centrul civic al oraşului Năsăud, spre a vedea dacă aceste unităţi, care aparţin de trustul „gostat“, se prezintă cel puţin la nivelul unităţilor similare din municipiul reşedinţă de judeţ. La cele două unităţi tocmai sosiseră trei autofrigorifice, din care se descărcaseră mai bine de 1700 kg care de pui, furnizată de întreprinderea „Avicola“ din Bistriţa. In rafturi am găsit expuse cantităţi însemnate de fructe, in special pere şi mere, conserve de legume, dulceţuri şi gemuri, precum şi un bogat sortiment de vinuri. Impresia generală bună. O completăm cu informaţiile furnizate de gestionarele magazinelor, Victoria Olteanu și Maria Găzdac. Aflăm că, bunăoară, cu patru zile înainte de Încheierea lunii septembrie, planul de desfacere era depășit la magazinul nr. 5 cu 60 000 lei. Interlocutoarele ne-au mai spus că, in perioada imediat următoare, vor primi cantitati sporite de legume, in special cartofi, ceapă, morcovi, pătrunjel, ardei, gogoşari şi varză. Ca în fiecare an, năsăudenii îşi vor putea aproviziona cămările pentru lamă cu produse de bună calitate. Să relatăm şi citeva date oferite de directorul complexului comercial pentru desfacerea produselor agricole din cadrul trustului judeţean I.A.S. Bistriţa-Năsăud, tovarăşul Ioan Rusu . „Faţă de perioada similară a anului trecut, in primele opt luni din 1981 am desfăcut prin unităţile noastre un volum de mărfuri agroalimentare mai mare cu 6 milioane lei, care s-a regăsit. În principal, in 50 tone preparate din carne, 30 tone carne de porc, 25 tone carne de pasăre, 70 tone fructe, 120 tone legume. Pentru actuala toamnă ne-am pregătit bine, încît vom pune in vînzare circa 250 tone cartofi, 100 tone legume, 150 tone mere, 80—100 tone prune, pere, struguri. Doresc să menţionez că şi noi vom Insiloza cantităţi mai mari de legume şi fructe pentru lamă, ceea ce ne va permite să menţinem nivelul desfacerilor potrivit cerinţelor cumpărătorilor până la primăvară“. (Gh. Crişan, corespondentul „Semten"). VASLUI : Piaţa este bună — poate fi mai bună şi desfacerea In preajma marilor hale si magazii ale I.L.F. Vaslui : forfotă intensă, au venit maşini şi remorci cu legume şi fructe — tomate, gogonele, gogoşari, mere, struguri de la Deleni, Albeşti, Vutcani, Zăpodeni şi din alte părţi. Cantităţile intrate au fost cîntărite operativ şi dirijate direct spre desfacere. Piaţa agroalimentară nr. 1 a municipiului Vaslui. Sunt concentrate aici mai mult de jumătate din magazinele de legume şi fructe. Ne-am oprit la magazinul nr. 2 , gestionat de Evdochia Mare. In faţa, magazinului, în dreptul vitrinelor, este organizată o frumoasă expoziţie de legume şi fructe. Cumpărători, fireşte, destui, dar faptul că se lucra „la trei cintare" şi servirea rapidă făceau ca aşteptarea să nu fie prea lungă, în altă parte a pieţei, de ase(Continuare in pag. a II-a)