Scînteia, februarie 1982 (Anul 51, nr. 12268-12292)

1982-02-02 / nr. 12268

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul LI NI- 12268 ! Marți,2 februarie 1982 4 PAGINI — 30 BANI CORELAREA JUDICIOASA. EVOLUTIA CONTROLATĂ, PLANIFICATĂ A PRETURILOR­­­In interesul dezvoltării economiei nationale, al creşterii continue a bunăstării poporului în abordarea problemelor complexe ale dezvoltării si modernizării eco­nomiei nationale partidul nostru a pornit si porneşte întotdeauna de la realităţile concrete, specifice unui domeniu sau altul sau caracteristice economiei în ansamblu, de la legită­ţile obiective care guvernează acti­vitatea economico-socială. în acest sens, este de relevat preocuparea con­secventă a conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de a analiza permanent, faţă în faţă, pe de o parte, necesităţile dezvoltării e­­conomiei si, pe de altă parte, posibi­lităţile de care dispunem pentru sa­tisfacerea acestor necesităţi. Desigur, in organismul viu al eco­nomiei apar mereu cerinţe noi, feno­mene noi, se impun a fi soluţionate o serie de probleme care au impli­caţii în multe domenii de activitate. In ţara noastră, prin promovarea unui sistem ştiinţific de conducere şi or­ganizare a activităţii economico-socia­­le, este asigurat controlul riguros al funcţionării mecanismului productiv, astfel incit să se poată interveni cu promptitudine pentru dirijarea evolu­ţiei fenomenelor economice in inte­resul obiectivului strategic al făuri­rii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In acest context se înscrie şi urmărirea sistematică a evoluţiei preţurilor atit la nivelul unităţilor productive şi al fiecărui produs, cit şi pe ansamblul economiei naţionale, realizindu-se corelarea corespunzătoa­re intre nivelul acestora şi ceilalţi indicatori ai dezvoltării economice. Totodată, la stabilirea preţurilor, se ţine seama de realizarea unor core­laţii fundamentate intre preţurile di­feritelor produse sau grupe de pro­duse, care să determine asigurarea tuturor sortimentelor necesare consu­mului productiv, investiţiilor, consu­mului populaţiei si exportului, pre­cum si circulaţia normală a mărfu­rilor si echilibrului monetar in eco­nomie. , • Referindu-se la această problemă, secretarul general al partidului arăta că in toate domeniile trebuie să exis­te un raport direct intre cheltuielile materiale, productivitatea muncii şi preţurile cu care se desfac produ­sele, în conformitate cu legităţile ge­nerale, cu cerinţele obiective ale e­­conomiei naţionale şi să se acţio­neze in concordanţă cu ele. In domeniul agriculturii, al producţiei de bunuri agroalimentare, conduce­rea partidului acordă cea mai mare atenţie aşezării pe baze riguros ştiinţifice, şi controlării pas Petre GIGEA ministrul finanţelor cu pas a preţurilor acestor produse, pentru că ele condiţionează nemij­locit nivelul de trai al populaţiei. Sunt, desigur, condiţii obiective care fac ca preţurile la bunurile de consum agroalimentare şi la alte produse să cunoască o anumită evo­luţie — fenomen propriu fiecărei e­­conomii. Important este ca factorii care dirijează şi conduc activitatea economică să stăpinească acest me­canism al preţurilor. In unele ţări După cum se poate observa, in a­­ceasta perioadă, în vreme ce în ma­joritatea ţărilor respective Indicele preţurilor la produsele alimentare a cunoscut creşteri considerabile, in unele cazuri de 2,5—3,5 ori, in ţara noastră sporul a fost de numai 11 la sută. Este cunoscut că pentru asi­gurarea unor mărfuri de primă ne­cesitate la preţuri deosebit de a­­vantajoase şi menţinerea timp în­delungat a acestor niveluri de preţ, statul nostru a făcut şi face impor­tante eforturi financiare in vederea realizării produselor respective. Să privim cîteva cifre suges­tive. Numai in ultimii cinci ani pe ansamblul industriei alimentare costurile şi preţurile de producţie au sporit cu peste 24 la sută. Aceas­ta în medie, pentru că la unele pro­duse — carne, făină de griu, peşte, lapte­ de consum ş.a. — creşterile preţurilor de producţie sunt mult mai mari. Este rezultatul creş­terii simţitoar­e a cheltuielilor ma­teriale, îndeosebi a celor legate de energie şi combustibil ; de aseme­nea, cheltuielile de producţie au cres­cut in condiţiile majorării substan­ţiale a veniturilor oamenilor muncii,, dinamica preţurilor este mai accen­tuată, cunoaşte fluctuaţii mai mari, in altele evoluţia acestora este mai moderată, dar in toate situaţiile tendinţa care se remarcă pregnant este de creştere a preţurilor. Desi­gur, principala cauză o constituie criza mondială de materii prime şi resurse energetice, care s-a reper­cutat asupra situaţiei economice a ţărilor respective. Dar să urmărim cu atenţie tabe­lul de mai jos, care se referă la di­namica indicilor preţurilor cu amă­nuntul la produsele alimentare în unele ţări socialiste şi capitaliste, in perioada 1970—1980, deopotrivă din agricultură şi din In­dustria alimentară. Irn ultimul cincinal, aşa cum bine se ştie de fiecare consumator, preţu­rile de desfacere cu amănuntul la produsele agroalimentare de bază au rămas neschimbate. Practic, în ţara noastră la unele produse preţurile de desfacere cu amănuntul nu s-au modificat de 25-30 de ani.­­ In alte ţări insă, in aceeaşi perioa­dă preţurile de desfacere au crescut: la zahăr de 4,5 ori In S.U.A., da peste trei ori In Italia şi Anglia ; la Orez de trei ori in S.U.A. şi Anglia, de patru ori in Belgia şi de 8 ori In Italia ; la piine de 1 kg de 3 ori In S.U.A., de 5 ori In Italia, de peste 5 ori in Austria şi R.F. Ger­mania. A intrat in practica noastră eco­nomică de a se efectua in permanenţă un control riguros asupra preţurilor, de a asigura evoluţia acestora in li­mitele strict planificate şi in strinsa corelaţie cu programul de ridicare a nivelului de trai al întregului popor. Şi, pentru ca aceste afirmaţii să aibă deplină acoperire, iată cineva (Continuare in pag. a IlI-a) •­ Potrivit datelor din Anuarul statistic al Secretariatului C.A.E.R., 1981 1970—100 (in procente) Ţara 1975 1976 1977 1978 1979 1980 România 105,5 106,1 107,1 108,1 109 111 Bulgaria 103 103 103 105 111 139*) Ungaria 113 120 127 135 149 162*) R.F.G. 130,0 136,0 142,7 144,7 147,2 153,3 Franța 157,5 174,5 196,5 212,5 231,5 254,0 Austria 136,4 144,4 153,5 158,7 162,9 170,3 Elveția 141,4 139,3 141,2 146,8 152,2 162,8 Italia 172,2 201,6 , 240,5 271,6 307,6* 355,6 LA GALAŢI : „Jubileul“ celor 50 milioane tone oţel Colectivele de oţeluri de la Combinatul siderurgic Galaţi au consemnat un eveniment deose­bit în activitatea lor : elabora­rea şarjei care a „rotunjit“ cifra de 50 milioane tone de oţel de la intrarea în funcţiune a pri­mului convertizor. La 8 iunie 1968, aici, la Galaţi, a început să producă o nouă şi puternică ce­tate a oţelului. De atunci pînă acum, s-au construit şi pus în funcţiune trei oţelării cu con­­vertizoare şi oţelăria electrică, precum şi două sectoare de tur­nare continuă a oţelului. Trep­tat, in procesul de elaborare a oţelului s-a trecut, odată cu cantităţile tot mai mari, la pro­ducţia oţelurilor de înaltă cali­tate, fiind asimilate şi fabricate circa 300 de mărci de oţeluri, intre care cele silicoase, ceia pentru construcţii navale, pen­tru autocamioane şi autoturis­me, pentru o largă gamă de bunuri electrocasnice. (Tudorel Oancea). TÎRGOVIŞTE : Un nou laminor de benzi electrotehnice La Combinatul de oţeluri spe­ciale din Tîrgovişte a intrat în probe tehnologice un nou lami­nor de benzi electrotehnice, destinat completării gamei de dimensiuni de tablă­ necesare economiei naţionale, sortimente care pînă acum s-au importat. Fluxul de fabricaţie este con­dus cu ajutorul unui calculator de proces, ceea ce permite obţi­nerea unei viteze ridicate de laminare şi, totodată, a unui indice sporit de productivitate a muncii. Prin intrarea in curind in funcţiune a unui nou lami­nor similar, producţia de benzi electrotehnice a combinatului tirgoviştean se va ridica la 160 000 tone pe an. (Gheorghe Manea). PITEŞTI Sporeşte zestrea locativă a oraşului Zesirea locativ­ă municipiu­lui Piteşti s-a Îmbogăţit anul trecut cu­­ 485 de apartamente, cu 124 mai mult decit s-a pre­văzut in plan — toate de con­fort sporit şi dotate, la parter, cu­­unităţi comerciale şi presta­toare de servicii. Acestora li se adaugă acum încă­­ 300 aparta­mente, la care harnicii construc­tori de locuinţe argeşeni au de­marat din plin lucrările. Încă din primele zile ale lunii. (Gheor­­ghe Cîrstea). ECONOMISIREA ENERGIEI­­ IN 2010SIN INTREGI SOCIETĂŢI, AL FIECĂRUI CETĂŢEAN! Un procent pentru care merită şi trebuie să acţionăm hotărit, la locurile de muncă şi acasă! Fiecare cetăţean, fiecare om al muncii este, intr-un fel sau altul, acasă sau la locul de muncă, un consumator de energie electrică. Pentru el sau pentru satisfacerea cerinţelor legate de procesul de producţie. Important este ca în fiecare moment, în fiecare zi, a­­cest consum să fie riguros dimen­sionat la nivelul strict al necesi­tăţilor şi in strinsă corelare cu po­sibilităţile de alimentare cu ener­­gie electrică. In perioada de iarnă, tocmai cînd producătorii de energie elec­trică se confruntă cu o serie de greutăţi, se înregistrează o creşte­re a consumului de energie elec­trică, in medie, cu 5 la sută faţă­­ de perioada de vară. Măsurile sta­bilite in ultimul timp, care sunt cu­noscute de către cetăţeni, asigură în bună parte o limitare şi o di­minuare a consumurilor de ener­gie electrică, îndeosebi în orele de virf . 6—10 şi 17—22. Dar, pe lin­gă efectele acestor măsuri, econo­miile de energie electrică pot fi şi mai substanţiale. Care sunt direcţiile principale In care trebuie acţionat pentru dimi­nuarea drastică a consumurilor de energie electrică ? In primul rtnd, modernizarea tehnologiilor prin a­­plicarea largă a procedeelor cu consumuri mai mici. Apoi, întărirea disciplinei tehnologice, asigurarea funcţionării riguroase. La un regim energetic optim, a tuturor utilaje­lor şi instalaţiilor, manifestarea unei atitudini ferme, intransigente faţă de orice cazuri de nepăsare şi risipă in utilizarea energiei elec­trice. Şi, desigur, ca buni gospo­dari, în propria locuinţă să redu­cem consumul la strictul necesar. Partidul cere fiecărui comu­nist, fiecărui om al muncii, fiecă­rui cetăţean să­­se considere anga­jat în mod activ, conştient şi perse­verent în ofensiva pentru economi­sirea energiei electrice. OAMENI AI MUNCII DIN ÎNTREPRINDERI ŞI DE PE ŞANTIERE! CETĂŢENI DE LA ORAŞE ŞI SATE! Economisirea energiei electrice este o problema de impor­tanţă vitală pentru asigurarea mersului înainte al întregii economii naţionale, constituie o cauză generală a tuturor oamenilor muncii, a întregului popor. Să acţionăm cu înalt spirit gospodăresc, revolu­ţionar pentru înfăptuirea acestui obiectiv major! Economisind zi de zi energie electrică, la locul de muncă şi în propria locuinţă, asigurăm resurse suplimentare de creştere a producţiei, de sporire continuă a avuţiei naţionale, de ridicare a propriei bunăstării realizarea a: • 120000 TONE HIRTIE • 15000 TONE FIBRE MEIANA • 150 MILIOANE LEI MEDICAMENTE • 100000 FRIGIDERE • 15000 AUTOTURISME • 100000 TONE ÎNGRĂȘĂMINTE AZOTOASE • 1 MILION TONE CIMENT • 30000 TONE ALUMINIU • 20000 TONE ANVELOPE ȘI CAMERE AUTO • . TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Uniunii Tineretului Muncitoresc Socialist din R. P. D. Coreeană Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, la Predeal, delegaţia Uniunii Ti­neretului Muncitoresc Socialist (U.T.M.S.) din R.P.D. Coreeană, con­dusă de tovarăşul Ri Yong Su, pre­şedintele C.C. al U.T.M.S., care face o vizită de prietenie in tara noas­tră la Invitaţia C.C. al U.T.C. . La primire au participat tovarăşii Pantelimon Găvănescu, prim-secre­­tar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului, Nicu Ceauşescu şi Vasile Bontaş, secre­tari ai C.C. al U.T.C. A fost de faţă­ Li Ha Zun, însărci­nat cu afaceri a.i. al R.P.D. Coreene la Bucureşti. Conducătorul delegaţiei tineretu­lui coreean a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros şi sincer salut şi cele mai cordiale urări de bine din partea tovarăşului Kim Ir Sen, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Mun­cii din Coreea, preşedintele Repu­blicii Populare Democrate Coreene. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a adresat la rîndul său tovarăşului Kim Ir Sen salutul său călduros şi cele mai bune urări. Oaspetele a exprimat întreaga gratitudine pentru întrevederea a­­cordată, pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte nemijlocit succesele remarcabile obţinute de poporul ro­mân, sub conducerea Partidului Co­munist Român, a secretarului său general, in toate domeniile de acti­vitate. In acelaşi timp, conducătorul de­legaţiei U.T.M.S. a exprimat cele mai vii mulţumiri pentru solidarita­tea deplină şi sprijinul activ al par­tidului, guvernului şi poporului ro­mân faţă de aspiraţiile legitime ale poporului coreean de reunificare paşnică a patriei. In cadrul întrevederii s-au eviden­ţiat cu satisfacţie bunele raporturi, de strinsă prietenie şi colaborare, statornicite între partidele şi po­poarele noastre şi, In acest context, între organizaţiile de tineret din cele două ţări, subliniindu-se rolul deo­sebit pe care l-au avut întîlnirile la cel mai inait nivel în amplificarea şi aprofundarea acestor relaţii. A fost subliniată dorinţa de a dezvol­ta această conlucrare multilaterală in domenii de interes reciproc, în folosul statelor şi popoarelor noas­tre, al cauzei generale a socialismu­lui şi păcii in lume. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a re­levat semnificaţia schimburilor de vizite pe linie de tineret ca factor al adincirii relaţiilor de prietenie româno-coreene, importanţa deose­bită a dezvoltării colaborării dintre tinerii din intr­eaga lume, arătînd că tinăra generaţie trebuie să fie in primul rind al luptei pentru înfăp­tuirea năzuinţelor de pace, dezarma­re, şi îndeosebi de dezarmare nuclea­ră, de înţelegere şi colaborare inter­națională, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă­ tovărășească, de caldă prietenie. Sarcini de mare însemnătate in economie Realizarea integrală a planului la producţia fizică S-a încheiat prime lună din cel de-al doilea an al cincinalului. De la început se cuvine relevat că ac­­ţionind stăruitor, cu abnegaţie şi răs­pundere muncitorească, numeroase colective de întreprinderi au obţinut, suplimentar, importante­ cantităţi de produse, realizări de­­ seamă în creş­terea eficienţei economice. Spicuim din ştirile sosite recent la redacţie : minerii din cinci unităţi din Valea Jiului, respectiv de la Vulcan, Uri­­cani, Paroşeni, Lupeni şi Aninoasa au realizat peste plan 13 000 tone de cărbune ; oamenii muncii de la Com­binatul chimic Craiova au obţinut peste plan 470 tone amoniac, 1 270 tone azotat de amoniu,­­ 470 tone ni­­trocalcar şi 165 tone butonat şi au depăşit prevederile la export cu 1 000 tone îngrăşăminte chimice ; textiliş­­tii întreprinderii „Dorobanţul“ din Ploieşti au livrat la export, peste prevederi, 100 000 mp ţesături. Şirul unor asemenea exemple ar putea fi continuat. Ele sunt o dovadă a realismului sarcinilor de plan, a hotăririi cu care acţionează colecti­vele de oameni ai muncii, sub con­ducerea organizaţiilor de partid, pen­tru înfăptuirea neabătută a progra­mului de dezvoltare economică şi socială a patriei in cel de-al doilea an al cincinalului. Intr-un număr de unităţi şi chiar la nivelul unor ju­deţe însă rezultatele obţinute în prima lună a anului nu s-au situat la nivelul prevederilor planului, in­­registrindu-se însemnate restanţe la o serie de produse necesare econo­miei. Cit priveşte ritmul producţiei, in diverse unităţi economice, acesta este necorespunzător, in prima lună a anului realizindu-se doar 6,8 la sută din planul anual la producţia fizică. Or, un asemenea ritm nu poa­te asigura îndeplinirea prevederilor pe întregul an.­­ La o analiză mai atentă a cauzelor reiese că nerealizările din prima lună a anului înregistrate de o serie de unităţi economice au la bază, în principal, aceeaşi cauză . Încălcarea disciplinei de producţie, cu întregul său cortegiu de consecinţe negative asupra organizării şi desfăşurării în­tregii activităţi. * Or, între organizare şi disciplină există o relaţie directă, nemijlocită. Organizarea fără disci­plină este ineficientă ; indiferent de domeniu, disciplina este cheia unei activităţi organizate, cu eficienţă so­cială ridicată. Tocmai de aceea, con­diţia hotăritoare pentru amplifica­rea rezultatelor pozitive constă in efortul statornic al organizaţiilor de partid îndreptat spre instaurarea în fiecare întreprindere a unui cli­mat de desăvîrşită ordine şi disci­plină muncitorească în realizarea planului. Pretutindeni trebuie să se înţeleagă limpede că îndeplinirea ri­guroasă a sarcinilor de plan, valori­ficarea deplină a potenţialului teh­nic şi uman al Întreprinderilor pot fi asigurate numai in condiţiile fo­losirii integrale a timpului de lucru, a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, ceea ce implică respectarea de către toţi oamenii muncii a programului de lucru, utilizarea cu maximă efi­cienţă a tuturor celor 480 de minute productive. Se ştie că numai intr-un singur minut se realizează in acest an in Industrie o producţie In va­loare de 2,8 milioane lei, iar Intr-o oră — de­ 168 milioane lei. Orice pierdere, orice risipă de timp este de aceea profund păgubitoare şi de neadmis. Şi In prima lună a anului s-a do­vedit că de realizarea întocmai a obligaţiilor asumate prin contractele economice depinde buna funcţionare a mecanismului aprovizionării teh­­nico-materiale. Sarcini deosebite re­vin in această privinţă colectivelor unităţilor din industria extractivă, care au mari răspunderi in dezvol­tarea bazei de materii prime şi energetice a ţării. Muncitorii şi spe­cialiştii din aceste unităţi economice trebuie să fie pe deplin conştienţi că orice efort depus in scopul sporirii producţiei, depăşirii prevederilor planului are o importanţă deosebită pentru desfăşurarea in­­urte condiţii a activităţii in întreprinderile prelu­crătoare, pentru reducerea efortului valutar al ţării. După care la fel de clar trebuie să fie colectivelor tu­turor întreprinderilor prelucrătoare că în mecanismul echilibrat al pla­nului, al dezvoltării­­ economiei na­ţionale, fiecare produs în parte işi are un loc şi un rol bine definit şi, de aceea, trebuie realizat ritmic şi în cantităţile prevăzute. In nici o uni­tate economică nu pot fi admise ritmuri nesatisfăcătoare, relaxări în realizarea producţiei fizice şi pentru export, atit timp cit economia aş­teaptă o serie de produse importante la care se mai înregistrează restanţe. Realizarea ritmică şi integrală a planului la producţia fizică şi cu prioritate la producţia destinată ex­portului, în condiţiile unei inalte eficienţe, constituie o cerință obiec­tivă, fundamentală a Întregii activi­tăți­­economice din acest an. file ȘTEFAN Pregătirea în bune condiţii a campaniei de primăvară „In agriculturi nu există pauză — arăta secretarul general al partidului. Lucrările pe care le avem de execu­tat sunt de o asemenea amploare in­cit trebuie să acţionăm zi de zi pentru efectuarea lor, indiferent de condiţiile meteorologice de care dis­punem“. Stimulaţi de avantajele oferite de recentele reglementări privind co­interesarea, oamenii muncii din agricultură sunt decişi să răspundă apelului conducerii partidului de a acţiona cu toată hotărârea şi răs­punderea pentru ca, încă din anul acesta, să se obţină o îmbunătăţire radicală a activităţii in agricultură. Se poate sublinia că in fiecare uni­tate agricolă, in fiecare sat, se mun­ceşte intr-un spirit nou, responsa­bil, ceea ce a făcut cu putinţă să se obţină un avans apreciabil la fie­care lucrare. Să ne referim In pri­mul rind la PREGĂTIREA PARCU­LUI DE TRACTOARE ŞI MAŞINI AGRICOLE. Potrivit datelor furni­zate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, pînă in pre­zent tractoarele au fost reparate în proporţie de 75 la sută, cele mai bune rezultate inregistrindu-se în judeţele Argeş, Mureş, Olt, Bihor. Sub media realizărilor pe ţară se înscriu unităţile pentru mecanizarea agriculturii din judeţele Tulcea, Că­lăraşi, Ialomiţa. Pentru Încheierea tuturor lucrărilor la termenul stabi­lit, se cere intensificată acţiunea de recondiţionare a pieselor de schimb şi organizată temeinic munca în fie­care atelier. In ce priveşte FERTILIZAREA TERENURILOR CU ÎNGRĂŞĂ­MINTE NATURALE d­in cursul lunii ianuarie au fost transportate la cimp 4,5 milioane tone de Îngră­şăminte naturale, depăşindu-se cu 20 la sută prevederile din programul lunii ianuarie. Desigur, aşa cum se apreciază la organele de specialitate, această rezervă de sporire a rodni­ciei pământului nu a fost nici pe de­parte epuizată, îndeosebi în coope­rativele agricole din judeţele Argeş, Gorj şi în întreprinderile agricole de stat Caraş-Severin, Sălaj, Alba trebuie să fie depuse mai mari efor­turi pentru a se transporta la cimp sau in grădinile de legume toate cantităţile de îngrăşăminte naturale care există­ in fermele şi Complexele zootehnice, in gospodăriile popu­laţiei, folosindu-se in acest scop toate mijloacele de transport , for­maţii specializate din S.M.A. şi ate­lajele unităţilor agricole. Ca lucrările in cimp — pregătirea terenului şi semănatul — să poată începe imediat ce solul se dezgheaţa, se cere ca in fiecare unitate agricolă SA FIE ÎNCHEIATA AMPLASA­REA CULTURILOR 61 PROCU­RATE SEMINŢELE, Îndeosebi pen­tru culturile care se insămîn­­ţează în prima urgenţă. Constituie un fapt pozitiv că, in această iarnă, schimbul de seminţe între judeţe a demarat mai repede. Ceea ce­­se cere acum este ca unităţile agricole să le preia neintîrziat de la bazele de recepţie sau de la centrele spe­cializate, să le conserve cu cea mai mare grijă pentru a-şi menţine în­suşirile de germinaţie — sarcină de care răspund direct inginerii agro­nomi. Pentru valorificarea din plin a po­sibilităţilor de sporire a recoltelor la toate culturile, este necesar să fie asigurate toate condiţiile ca fiecare metru de pămint să rodească îm­belşugat. In acest scop, se cere SA­­ FIE INTENSIFICATE LUCRĂRILE DE DESECARE, DE ADINCIRE A CANALELOR ŞI CELE DE AME­NAJARE A TERENURILOR PEN­TRU IRIGAŢII. In multe locuri, pe şantierele de hidroamelioraţii, s-a lucrat şi in cursul iernii. Dar în alte comune, şi sate forţa de muncă nu a fost atrasă la aceste lucrări. Iată de ce — aşa cum s-a arătat la re­centa consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. — trebuie lichidată practica de a începe lucrările de de­secare în luna martie sau aprilie, de (Continuare in pag. a IlI-a)

Next