Scînteia, martie 1982 (Anul 51, nr. 12293-12318)
1982-03-02 / nr. 12293
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Anul LI Nr. 12293 Marti 2 martie 1982 4 PAGINI - 50 BANI ------------------------------------ ■ « ' ................" ........... '' ..... ........... '. Din primele zile ale lunii martie CAMPANIA AGRICOLA DEPRIMAVARA exemplu de bună organizare, de hărnicie și răspundere! Incepînd de la 1 martie intrăm din plin în lucrările agricole de primăvară. Trebuie să asigurăm realizarea la timp a însămînţărilor, în condiţiile şi la densităţile stabilite. Să luăm toate măsurile, în aşa fel încît să punem bazele unei producţii bune în acest an şi să creăm condiţiile necesare înfăptuirii obiectivelor trasate agriculturii de Congresul al Xll-lea al partidului. NICOLAE CEAUȘESCU Prima zi a lunii martie marchează, calendaristic, începutul primăverii. Pentru oamenii muncii din agricultură această zi înseamnă declanşarea marii bătălii pentru recolta acestui an. A sosit deci momentul să înceapă insăminţările şi celelalte lucrări de primăvară. Răspunzind îndemnurilor adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii, oamenii muncii de pe ogoare sunt gata să acţioneze cu inaltă răspundere, hărnicie şi pricepere pentru realizarea sarcinilor de mare însemnătate ce le revin, astfel incit anul 1982 să marcheze un pas important in creşterea producţiei agricole, in înfăptuirea revoluţiei agrare. Decretele Consiliului de Stat adoptate in ultimul timp din iniţiativa şi cu contribuţia hotărîtoare a secretarului general al partidului sporesc cointeresarea şi răspunderea cooperatorilor, mecanizatorilor, ale tuturor oamenilor muncii din agricultură de a pune deplin în valoare marile rezerve de care dispune această ramură de bază a economiei naţionale. Campania agricolă din această primăvară este mai bine pregătită decât în anii trecuţi. Practic, repararea tractoarelor şi maşinilor agricole este încheiată, au fost asigurate pentru aproape toate culturile seminţele necesare din soiurile şi hibrizii cei mai corespunzători condiţiilor de climă şi sol din fiecare zonă. Producerea răsadurilor se desfăşoară potrivit programului şi eşalonării stabilite, însăminţindu-se pînă acum 600 000 metri pătraţi in sere, solarii încălzite şi răsadniţe. Aşadar, prin eforturile oamenilor muncii din agricultură au fost făcute pregătiri temeinice pentru recolta acestui an, eforturi care trebuie intensificate acum, odată cu declanşarea bătăliei insăminţărilor. In lumina exigenţelor subliniate de conducerea partidului, campania agricolă de primăvară trebuie să se desfăşoare bine organizat, cu participarea tuturor forţelor de la sate, punindu-se astfel o bază solidă recoltelor sporite prevăzute in planul pe acest an. Aceasta presupune o inaltă responsabilitate din partea oamenilor muncii de pe ogoare pentru executarea fiecărei lucrări, la timp şi in cele mai bune condiţii, începind de acum , de la pregătirea terenului şi semănat. După cum ne-au transmis aseară corespondenţii noştri, în judeţele de cimpie, deşi timpul este favorabil, se aşteaptă încălzirea în continuare a vremii pentru declanşarea insăminţărilor. Este necesar, de aceea, să se acţioneze energic pentru mobilizarea mecanizatorilor şi mijloacelor mecanice, pentru trecerea, neintirziat, la insăminţarea culturilor din prima epocă. Volumul lucrărilor care trebuie executat in această primăvară este mare : însăminţări pe 5 980 000 hectare, fertilizarea fazială a 3 150 000 hectare şi erbicidarea culturilor pe aproape 6 milioane de hectare. Mijloacele mecanice existente asigură realizarea unei viteze zilnice la semănat de 230 000—250 000 hectare, ceea ce permite ca însămînţarea sfeclei de zahăr să se efectueze în 5—6 zile, a florii-soarelui — în 8—10 zile, iar a porumbului în 10—12 zile. Pentru ca Încă din primele zile să se ia un start bun la semănat, este necesar ca toţi specialiştii din agricultură să-şi mute centrul activităţii în cimp, unde să identifice terenurile zvîntate şi să conducă efectiv insăminţările. Condiţiile de lucru din această primăvară diferă mult faţă de alţi ani, in sensul că pămîntul nu are exces de umiditate. Aceasta presupune mai multă operativitate şi răspundere din partea specialiştilor, a cadrelor de conducere din unităţile agricole pentru stabilirea exactă a momentului începerii lucrărilor in timp şi încadrarea lor în termenele stabilite de lege. Acum, orice zi pierdută la însăminţări poate influenţa negativ nivelul recoltei. Iată de ce, din zifre insăminţate culturile a căror săminţă poate fi încorporată în sol mai rece şi mai umed, cum sunt mazărea şi alte leguminoase, continuind apoi cu orzul, ovăzul, iar apoi cu sfecla de zahăr. Desfăşurarea in bune condiţii a însămînţărilor de primăvară impune ca pretutindeni, in fiecare unitate agricolă, activitatea să fie temeinic organizată, asigurindu-se ordine şi disciplină desăvirşite in executarea lucrărilor. Munca mecanizatorilor trebuie să fie organizată informaţii complexe de tractoare, folosindu-se cuplaje de maşini care să asigure creşterea randamentului la pregătirea terenului şi semănat, un ritm mai susţinut de lucru, precum şi economii de carburanţi. Bineînţeles, încadrarea semănatului fiecărei culturi intimpul optim, in termenele stabilite constituie doar o latură a activităţii oamenilor muncii de pe ogoare in această perioadă, in mod deosebit este nevoie ca toate lucrările să fie executate la un înalt nivel calitativ, astfel ca incă de la semănat să existe garanţia realizării densităţilor prevăzute la fiecare cultură şi deci a producţiilor planificate. Tocmai de aceea, din primele zile ale campaniei de primăvară este absolut necesar ca toţi specialiştii, agricoli să se afle in cimp, in mijlocul mecanizatorilor şi cooperatorilor, organizînd şi conducind direct lucrările, asigurind aplicarea corectă a regulilor agrotehnice. Dealtfel, in lumina exigentelor formulate de secretarul general a! partidului, fiecare specialist agricol, indiferent de locul său de muncă — unitate agricolă, direcţie agricolă sau minister — trebuie să asigure executarea lucrărilor la termenele stabilite şi in condiţii superioare de calitate, purtînd o mare răspundere pentru producţia ce se va obţine. Evident, buna desfăşurare a lucrărilor de primăvară trebuie să constituie, din primele zile ale campaniei, problema fundamentală, centrală a întregii activităţi de partid la sate. Datoria organelor judeţene de partid, a organizaţiilor de partid din comune şi unităţile agricole, a consiliilor populare este de a asigura in această perioadă o mobilizare generală a tuturor forţelor mecanice şi umane din agricultură, pentru ca fiecare zi să marcheze efectiv insăminţarea unor suprafeţe cît mai mari, un avans substanţial la executarea celorlalte lucrări agricole. Pretutindeni, prin hărnicia şi priceperea mecanizatorilor, cooperatorilor, specialiştilor, ale tuturor locuitorilor de la sate, trebuie să se pună bazele unei recolte cît mai mari in acest an, aşa cum cer interesele dezvoltării continue a economiei naţionale, ale bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare, în zonele de cîmpie, unde timpul este favorabil - toate forţele să fie mobilizate la însămînţarea culturilor din prima epocă Munca mecanizatorilor - organizată în formaţii complexe, folosindu-se cuplaje de maşini Maximă grijă pentru calitatea lucrărilor şi respectarea densităţii stabilite Specialiştii să conducă direct lucrările în cîmp, asigurînd aplicarea corectă a regulilor agrotehnice . La S.M.A. Titu, judeţul Dîmboviţa, semănătorile sint pregătite i ^ pentru a intra in cîmp, la semănat _ * ^ Foto : D. Constantinescu \ RÂSPINSUI ŢĂRĂNIMII LA ÎNALTUL ÎNDEMN AL PREŞEDINTELUI TARII Vom asigura roadele acestui an prin muncă stăruitoare, prin disciplină exemplară“ Ieri, zinui de martie, a fost ziua în care s-a intrat din plin in campania de primăvară, potrivit îndemnului, sarcinii trasate de preşedintele ţării, săptămina trecută, in plenul forului democratic suprem de conducere a treburilor ogoarelor — plenara Consiliului National al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor. Document de o deosebită valoare teoretică şi practică pentru întreaga dezvoltare a patriei, generos izvor de învăţăminte în opera de înfăptuire a noii revoluţii agrare, cuvîntarea rostită la plenară de secretarul general al partidului constituie un înalt îndemn la valorificarea din plin a energiilor şi hărniciei celor care chezăşuiesc plinea ţării. Cum se resfringe asupra vieţii satului acest îndemn ? Ce întreprind oamenii pîinii pentru ca el să devină faptă ? Iată întrebări pe care le-am adresat ieri cîtorva din aceşti oameni. Pe Marcel Dobra, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele C.A.P. Girbovi, Ialomiţa, l-am găsit in cimp. Măsura din priviri întinderea pe care la vară vor foşni „codri“ de porumb. — îmi revin şi azi in minte, spune el, cuvintele secretarului general al partidului rostite la plenară, despre dezvoltarea agriculturii noastre. Va să zică, în numai 20 de ani, o recoltă de cereale mai mult decit dublă. De la 9 600 000 tone, in 1962, la circa 20 000 000 anul trecut. Şi asta, datorită acelui efort eroic pe care întregul popor l-a făcut pentru a înzestra ogoarele ţării cu maşini, cu îngrăşăminte, datorită superiorităţii, subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a agriculturii socialiste. Superioritate care se vede bine şi aici la noi, la Girbovi, in recoltele sporite de la an la an. — Ne-aţi putea exemplifica modul de manifestare a acestei superiorităţi în actualul an agricol . — Cifrele demonstrează cel mai bine. Recolta de grîu planificată la 4 000 kilograme, pe fiecare din cele 1 000 hectare cultivate, va fi, potrivit angajamentului nostru, de 4 400 kilograme ; cea de porumb — de 7 000 kilograme la hectarul neirigat, în loc de 6 600 kilograme planificate la Început ; sfecla de zahăr — 40 000 kilograme, în loc de 37 000 in plan ; floarea-soarelui — 2 900 kilograme, faţă de 2 600 ; legume — 20 000 kilograme, faţă de 18 000. Sint deocamdată simple cifre, dar in toamnă le vom număra precis în produse. Cu siguranţă ! — După cum se ştie, in agricultură pot Interveni factori neprevăzuţi, ca starea vremii de exemplu. Ce anume vă asigură că cele prevăzute se vor materializa in fapte ? — Starea oamenilor. Trebuie să spun că şi la noi au crescut asemenea oameni care după cum arăta la plenară secretarul general al partidului, „sfinţesc locul“. Cu atit mai mult, cu cit recentele măsuri de actualizare a preţurilor de cost şi de producţie din industrie şi agricultură duc la o sporire a veniturilor cooperativei şi a cooperatorilor. Datorită acestor măsuri, noi avem toate condiţiile să ciştigam suplimentar anul acesta, numai din aplicarea noului sistem premiat, aproximativ 9 600 000 lei. — Asemenea creşteri nu vin de la sine, implică întotdeauna anumite schimbări... — In primul rind, in atitudinea oamenilor faţă de muncă. In această privinţă, „împrumutăm“ multe de la clasa muncitoare. „împrumutăm“, de exemplu, disciplina. Element care, în cele din urmă, este la fel de necesar pentru creşterea firului de porumb din cimp, pentru îngrijirea viţelului din grajd, ca şi pentru obţinerea piesei la strung. Mai ales că, in cel mai rău caz, o piesă stricată o dai la retopit, dar firul de porumb sau vita care pier din cauza indisciplinei, odată pierdute, pierdute rămîn, gata! Aşa incit, din prima zi de campanie, urmărim înlăturarea, chiar „din mugur", a oricărei forme de indisciplină. Acţiune In care, de ce n-am spune-o, se află în frunte clasa muncitoare de la sate. Laurenţiu DUŢA cu sprijinul corespondenţilor „Scinteii" (Continuare în pag. a II-a) Ecouri, gînduri şi fapte de pe întreg cuprinsul patriei Interviul tovarăşului Nicolae Ceauşescu acordat revistei iugoslave „Medjunarodna Politika“ După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in ziua de 27 februarie a.c., pe Velimir Popovici, director şi redactor-şef al revistei iugoslave „Medjunarodna Politika1", căruia i-a acordat următorul interviu: ÎNTREBARE : Care sunt, după părerea dumneavoastră, caracteristicile esenţiale ale actualului moment al relaţiilor internaţionale şi care sunt sarcinile de bază ale forţelor progresiste şi democratice in lupta pentru pace, colaborare şi progres ? RĂSPUNS : In viaţa internaţională s-a ajuns la o încordare deosebit de gravă, ca rezultat al manifestării politicii de reimpărţire a zonelor de influenţă, de forţă, de ameninţare cu forţa şi a amestecului in treburile altor state. Se poate spune că schimbările care s-au produs în lume, după cel de-al doilea război mondial, in raporturile dintre state, au determinat profunde transformări şi mutaţii, au dus la creşterea rolului ţărilor mici şi mijlocii, al ţărilor în curs de dezvoltare, al mişcării nealiniate in viaţa internaţională. Ne aflăm, de fapt, într-o perioadă de reaşezare şi de stabilire a unui nou echilibru în raportul de forţe pe plan mondial, ceea ce explică contradicţiile şi încordarea extrem de gravă din viaţa internaţională. Noi avem convingerea că această reaşezare a raportului de forţe va determina creşterea şi mai puternică a rolului forţelor progresiste, întărirea forţelor care se pronunţă pentru independenţă naţională, pentru o politică bazată pe principiile egalităţii, suveranităţii, neamestecului în treburile interne şi o colaborare reciproc avantajoasă. In aceste împrejurări, România consideră că sarcina forţelor progresiste, democratice, a popoarelor care şi-au cucerit independenţa şi luptă pentru consolidarea ei este aceea de a-şi întări solidaritatea, de a acţiona cu hotărîre pentru a lichida politica zonelor de influenţă, a forţei şi dictatului, pentru a determina din partea tuturor statelor înţelegerea realităţilor şi respectul dreptului popoarelor la dezvoltare liberă, fără nici un amestec din afară. In acest cadru, pe primul plan este necesar să ■ se pună lupta pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru trecerea la dezarmare, şi în primul rind la dezarmarea nucleară, şi realizarea unei păci trainice în lume. In al doilea rind, o importanţă deosebită o au lupta pentru înfăptuirea noii ordini economice internaţionale, realizarea condiţiilor pentru progresul mai rapid al ţărilor în curs de dezvoltare, ceea ce va contribui, in general, la depăşirea crizei economice, la stabilitatea dezvoltării economiei mondiale. Aceasta constituie o cerinţă de importanţă deosebită pentru politica de destindere, de pace, de progres economic şi social. ÎNTREBARE : Ne-ar bucura, stimate tovarăşe , preşedinte, daca aţi prezenta principalele preocupări ale României pe plan intern şi internaţional. RĂSPUNS : România a trecut la Înfăptuirea hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului şi, in acest cadru, a celui de-al VII-lea plan cincinal de dezvoltare economico-socială. Obiectivul nostru fundamental II constituie dezvoltarea în continuare a forţelor de producţie, ridicarea continuă a nivelului detrai material şi spiritual al poporului, trecerea României la un nou stadiu de dezvoltare de la ţară socialistă in curs de dezvoltare la ţară socialistă mediu dezvoltată. Punem un accent deosebit pe dezvoltarea mai puternică, din ţară, a surselor energetice, a bazei de materii prime şi, totodată, pe dezvoltarea agriculturii — ca una din ramurile principale ale economiei româneşti. In acelaşi timp, acţionăm pentru a realiza un echilibru cit mai bun intre diferite sectoare de activitate, pentru a realiza o concordanţă cît mai deplină intre preţurile materiilor prime, preţurile de producţie şi preţurile de desfacere. In acest sens, România a adoptat în ultimul timp o serie de măsuri care sunt menite să contribuie la crearea condiţiilor pentru dezvoltarea mai puternică a economiei naţionale, şi in primul rind a agriculturii. Ţinînd seama de situaţia economică internaţională, de influenţa crizei economice, acordăm o însemnătate deosebită dezvoltării colaborării economice, cooperării în producţie cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, precum şi cu alte state, fără deosebire de orînduire socială. Considerăm că tocmai în actualele împrejurări internaţionale este necesar să se găsească căile întăririi şi dezvoltării schimburilor şi colaborării economice internaţionale. In ce priveşte problemele internaţionale, România consideră că actualmente trebuie făcut totul pentru oprirea agravării încordării internaţionale, pentru trecerea la soluţionarea numai pe calea tratativelor a problemelor litigioase dintre state. In mod deosebit, punem în centrul activităţii noastre internaţionale lupta pentru pace, pentru dezarmare, şi in primul rind pentru dezarmarea nucleară. In acest sens, acţionăm pentru întărirea colaborării cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială. Considerăm că, in acest cadru, un rol deosebit îl au ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, mişcarea nealiniată, care trebuie să participe mult mai activ la soluţionarea problemelor complexe ale situaţiei internaţionale. Ca ţară socialistă, acordăm, desigur, o însemnătate deosebită relaţiilor de colaborare şi solidaritate cu ţările socialiste, considerind că acestea pot avea o influenţă puternică asupra politicii de destindere, de pace şi colaborare internaţională. ÎNTREBARE : Cum apreciaţi, mult stimate tovarăşe preşedinte actuala fază in care se află procesele europene iniţiate de Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa şi — in acest context — problema dezarmării şi posibilitatea ţinerii conferinţei europene de dezarmare? Cum se reflectă „spiritul de la Helsinki“ in spaţiul nostru balcanic ? RASPUNS : In ce priveşte situaţia din Europa, România consideră că s-a ajuns la o asemenea încordare care creează mari pericole pentru dezvoltarea şi progresul economicosocial al tuturor popoarelor. In primul rind, m-aş referi la existenţa in Europa a celor două blocuri militare, la accentuarea, in ultimul timp, a încordării dintre acestea. Pe continentul european s-au acumulat mari cantităţi de armamente, îndeosebi de armamente nucleare, iar în ultimul timp se acţionează in direcţia amplasării de rachete cu rază medie de acţiune, pentru dezvoltarea celor existente, ceea ce măreşte în mod considerabil pericolul unui război nuclear. Dealtfel, există şi concepţia privind posibilitatea unui război atomic limitat in Europa, ceea ce, practic, creează pericolul distrugerii naţiunilor europene, a însăşi vieţii. De aceea, după părerea noastră, este necesar să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru a opri acest curs periculos din Europa — ca și din întreaga lume, dealtfel — și să se facă totul pentru înfăptuirea documentelor semnate la Helsinki, considerate ca un tot unitar. Apreciem că reuniunea de la Madrid trece actualmente printr-o fază destul de grea. A devenit, de fapt, un centru de confruntare şi de ascuţire a divergenţelor. De aceea, este necesar să facem totul pentru a reveni la activitatea normală de lucru, pentru încheierea cu succes a reuniunii, care să dea un nou impuls politicii de cooperare şi securitate in Europa. Un rol important are in acest sens realizarea unei conferinţe pentru încredere şi dezarmare în Europa. In actualele împrejurări este necesar să se facă totul pentru oprirea amplasării de rachete cu rază medie de acţiune şi pentru retragerea şi distrugerea celor existente, pentru o Europă fără rachete nucleare de nici un fel. De asemenea, pentru popoarele europene este necesar să se asigure continuitatea acestor reuniuni, deoarece se oferă un cadru organizatoric pentru discutarea problemelor de interes comun, pentru întărirea colaborării și cooperării în Europa şi în întreaga lume. Trebuie să pornim de la faptul că popoarele europene au un trecut, un prezent şi un viitor comun, că ele trebuie să conlucreze mai mult între ele, să se realizeze o unitate a ţărilor europene, bazată pe respectul orinduirilor sociale, al independenţei fiecărei naţiuni, pe o colaborare şi cooperare activă pentru progresul şi suveranitatea fiecărui stat. Aceasta corespunde atît intereselor popoarelor europene, cit şi cauzei generale a destinderii şi păcii în lume. In ce priveşte relaţiile dintre ţările balcanice, doresc să menţionez cu satisfacţie că s-au realizat paşi importanţi in direcţia dezvoltării încrederii şi cooperării între aceste state, deşi trebuie să recunoaştem că mai există incă o serie de probleme care fac să se manifeste o anumită neîncredere, o serie de greutăţi în realizarea unei cooperări multilaterale. (Continuare în pag. a IV-a) UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Un moment hotărâtor pentru dezvoltarea mişcării revoluţionare a tineretului, pentru afirmarea puternică a idealurilor sale comuniste Istoria mişcării revoluţionare de tineret din ţara noastră evidenţiază adevărul că formarea Uniunii Tineretului Comunist, care şi-a bazat activitatea pe aplicarea riguroasă a principiilor socialismului ştiinţific, se află în legătură directă cu noua etapă de dezvoltare a mişcării muncitoreşti din România, marcată de făurirea, in mai 1921, a partidului revoluţionar unic al clasei noastre muncitoare, Partidul Comunist Român, în condiţiile istoricife de după înfăptuirea statului naţional unitar, ale avintului revoluţionar de la sfirşitul primului război mondial, in ţara noastră s-a adincit procesul de clarificare ideologică şi maturizare a conştiinţei politice in rîndurile mişcării muncitoreşti şi, odată cu aceasta, şi in rîndurile mişcării revoluţionare de tineret. După evenimentele singeroase de la 13 decembrie 1918, in pofida valului de represiuni declanşate de clasele dominante împotriva organizaţiilor revoluţionare muncitoreşti şi de tineret, au loc, în primele luni ale anului 1919, reorganizarea vechilor cercuri ale Tineretului muncitor şi înfiinţarea altora noi in diverse centre muncitoreşti (Ploieşti, Piatra Neamţ, Craiova, Câmpina, Iaşi, Turnu Severin etc ). Aceeaşi muncă de reorganizare a mişcării revoluţionare de tineret este înregistrată, in perioada respectivă, şi in celelalte regiuni istorice ale ţării. De pildă, la Oradea, Cluj, Timişoara, Reşiţa şi in Valea Jiului iau fiinţă organizaţii ale tineretului muncitor, care in iulie 1920 s-au constituit In Uniunea Tineretului Muncitoresc din Ardeal şi Banat. In Bucovina, procesul de reorganizare a mişcării de tineret s-a desfăşurat cu rapiditate, astfel încît, im septembrie 1920, se pun bazele unei organizaţii centralizate, sub denumirea de Uniunea Tineretului Socialist din Bucovina. Ţinînd cont de orientarea tot mai evidentă a mişcării de tineret spre principii revoluţionare de acţiune, precum şi de schimbările de conţinut survenite in structura sa organizatorică, Comitetul Central al mişcarii tineretului socialist a hotărit, in iunie 1919, schimbarea denumirii cercurilor Tineretul muncitor, ce fiinţau în vechea Românie incă dinaintea primului război mondial, in cercurile Tineretului socialist, precum şi a Mişcării tineretului muncitoresc in Mişcarea tineretului socialist. Aceste acumulări, înregistrate pe plan organizatoric şi politic, au avut drept urmare organizarea, la Bucureşti, în zilele de 10—12 august 1919, a Conferinţei cercurilor Tineretului socialist din România, CONFERINŢA DIN 19-20 MARTIE 1922 care, în vederea unificării organizatorice şi ideologice a mişcării revoluţionare de tineret din întreaga ţară, a dat mandat Comitetului Central al Mişcării tineretului socialist să stabilească legături cu organizaţiile de tineret din celelalte regiuni ale ţării şi să pregătească congresul de constituire a organizaţiei unice de tineret. Făurirea, în mai 1921, a Partidului Comunist Român a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea nu numai a mişcării muncitoreşti şi democratice din ţara noastră, ci şi a celei de tineret. La lucrările Congresului de constituire a P.C.R. au fost prezenţi, ca delegaţi, reprezentanţi ai Mişcării tineretului socialist din vechea Românie şi ai Uniunii Tineretului Muncitoresc din Ardeal şi Banat. Cu acest prilej, delegaţii mişcării revoluţionare de tineret s-au întrunit in cadrul unor şedinţe de lucru, hotărînd, de comun acord, unificarea organizaţiilor tineretului din toate provinciile într-o organizaţie unică a mişcării comuniste de tineret din întreaga ţară. Deşi Congresul de constituire a partidului comunist nu a putut dezbate pînă la capăt, în cadrul lucrărilor sale, problema unificării mişcării revoluţionare a tineretului, din cauza intervenţiei samavolnice a aparatului represiv de stat, însuşi faptul că un asemenea punct a figurat pe ordinea de zi a congresului reflectă preocuparea şi atenţia pe care partidul comunist a acordat-o, chiar din momentul creării sale, tinerei generaţii. In concepţia P.C.R., organizaţia revoluţionară de clasă a tineretului trebuia să-şi asume răspunderea educării tineretului în spiritul exigenţelor comuniste, al mobilizării energiilor sale revoluţionare in lupta pentru realizarea dezideratelor vitale ale poporului. Tineretul revoluţionar trebuie să reprezinte, totodată, izvorul principal de cadre al partidului comunist. „Eu vă sfătuiesc să daţi toată atenţia tineretului — spunea, in această privinţă, Gheorghe Cristescu, primul secretar general al Partidului Comunist Român. El va fi miine pionierul lumii noi. In el e speranţa ce partidul şi-o pune pentru a desăvirşi opera in numele căreia lucrează". Temporizat pentru moment, ca urmare a arestărilor masive de militanţi comunişti, inclusiv numeroşi reprezentanţi ai tineretului revoluţionar, procesul de centralizare politică la scară naţională a mişcării revoluţionare de tineret îşi va urma cursul său firesc. Astfel, în vara anului 1921 s-a constituit un comitet central provizoriu al Mişcării tineretului socialist, din care făceau parte Nicolae Popescu-Doreanu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Teodorescu şi alţi cunoscuţi tineri militanţi comunişti. Desfăşurînd o activitate organizatorică susţinută, Comitetul Central provizoriu a reuşit să stabilească legăturile cu cercurile din provincie ale tineretului socialist, să asigure condiţiile necesare reapariţiei gazetei „Tineretul socialist“, care fusese suspendată de autorităţi, odată cu „Socialismul“ şi alte organe de presă muncitoreşti. Dr. Olimpiu MATICHESCU (Continuare în pag. a IlI-a)