Scînteia, aprilie 1982 (Anul 51, nr. 12319-12344)

1982-04-01 / nr. 12319

Scânteia ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 319 Joi 1 aprilie 1982 6 PAGINI - 50 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimitate, ur­mătoarea ordine de zi : 1. Raportul privind situaţia economico­­financiară, pe ansamblul economiei na­ţionale, rezultată pe bază de bilanţ, in anul 1981. 2. Raportul privind realizarea programu­lui de producere a energiei in cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţârii pînâ în 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensâ­­mîntului animalelor domestice, de la 1 fe­bruarie 1982, şi unele măsuri pentru reali­zarea programului de întărire a autocon­­ducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei. 4. Raportul cu privire la efectivul, com­poziţia şi structura organizatorică a parti­dului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea des­făşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activitatea de rezol­vare a propunerilor, sesizărilor, reclama­­ţiilor şi cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea interna­ţională a partidului şi statului in 1981 şi principalele orientări în politica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori-şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexan­drina Găinuşe, Vasile Sechel, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Cio­­banu, Ion Lăzarescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teşu, Paraschiv Be­­nescu. 1. In cadrul plenarei a fost examinat şi aprobat în unanimitate Raportul privind situaţia economico-financiară pe an­samblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, în anul 1981. Comitetul Central al Partidului Comu­nist Român a apreciat că in anul 1981 au fost obţinute rezultate importante în dez­voltarea economică şi social-culturalâ a ţârii, în creşterea potenţialului productiv şi tehnico-ştiinţific al economiei naţio­nale, în lărgirea şi modernizarea forţelor de producţie, în ridicarea eficienţei eco­nomice şi perfecţionarea conducerii eco­­nomico-sociale, în sporirea avuţiei naţio­nale şi, ca urmare, s-a asigurat înfăp­tuirea programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor cetăţenilor. Realizarea de către unităţile economice a unei creşteri cu 12,3 la sută a benefi­ciului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum şi a unui excedent de peste 300 milioane do­lari la balanţa comercială a României constituie succese importante in măsură să asigure înfăptuirea în continuare a programului partidului de ridicare con­­n­tinuă a nivelului de trai material şi spiri­tual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realis­mul şi justeţea politicii partidului, care aplică în mod creator adevărurile gene­rale, legităţile socialismului la condiţiile istorice concrete ale României şi la a cărei fundamentare un rol important îl are secretarul general al partidului, pre­şedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat că succesele obţi­nute ilustrează elanul şi abnegaţia cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi - întregul popor au acţionat in strînsa unitate, sub conducerea partidu­lui, a secretarului său general, pentru în­făptuirea sarcinilor actualului plan cinci­nal, a obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R. Dind o înaltă apreciere succeselor deosebite obţinute, Comitetul Central a apreciat că în anul 1981 se puteau obţine rezultate şi mai bune in toate domeniile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile, in legătură cu aceasta, s-a subliniat faptul că nu în toate sectoarele s-a acţionat cu exigenţa şi responsabilitatea necesare pentru aplicarea fermă a noului mecanism eco­­nomico-financiar, pentru creşterea efi­cienţei la toate locurile de muncă şi în­deplinirea integrală a tuturor indicatori­lor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut gu­vernului, ministerelor, centralelor indus­triale şi întreprinderilor să acţioneze cu fermitate în vederea recuperării rămineri­­lor in urmă şi înlăturării grabnice a tutu­ror neajunsurilor, prin organizarea supe­rioară a muncii şi a producţiei, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor din dotarea între­prinderilor. Plenara a stabilit ca obiectiv prioritar ridicarea nivelului calitativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadrarea tuturor unităţilor producătoare în normele de consum stabilite şi redu­cerea continuă a consumului de energie şi materii prime, perfecţionarea şi gene­ralizarea tehnologiilor moderne, de mare randament şi eficacitate, valorificarea su­perioară a materiilor prime şi materiale­lor refolosibile, reducerea continuă a chel­tuielilor de producţie. In vederea satisfa­cerii cerinţelor de forţă de muncă în toate sectoarele de activitate, plenara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru folosirea raţională, cît mai judicioasă a forţelor de muncă prin redistribuirea lor in funcţie de nevoile economiei naţionale şi reducerea în continuare a personalului neproductiv. O importanţă deosebită s-a acordat sarcinilor ce revin ministerelor, centralelor şi întreprinderilor pentru per­fecţionarea aplicării noului mecanism economico-financiar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut mi­nisterelor, organelor centrale de sinteză, organelor şi organizaţiilor de partid să ia imediat toate măsurile necesare pentru, a se asigura îndeplinirea integrală şi în mod ritmic a tuturor sarcinilor de plan. Plenara a aprobat măsurile adoptate de Comitetul Politic Executiv privind recupe­rarea integrală a nerealizarilor la export din anul trecut, la producţia pentru care au existat contracte, valorînd circa 1 mi­liard de dolari. Trebuie să se facă totul pentru îmbunătăţirea comerţului exterior, îndeosebi pentru creşterea exportului, in vederea realizării obiectivului stabilit de conducerea partidului şi statului privind echilibrarea balanţei de plăţi şi lichidarea datoriei externe. Plenara şi-a exprimat încrederea că în­treaga noastră clasă muncitoare, ţărăni­mea, intelectualitatea, toţi oameniii muncii, fără deosebire de naţionalitate, vor ac­ţiona şi în viitor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exemplară a pla­nului de producţie pe anul in curs şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel o bază tot mai temeinică pentru progresul neîn­trerupt al economiei noastre naţionale, pentru înflorirea continuă a patriei, pen­tru îmbunătăţirea permanentă a calităţii vieţii întregului popor. 2.­­ Comitetul Central al P.C.R. a ana­lizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind realizarea programului de produ­cere a energiei în cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990. Plenara a dat o înaltă apreciere contri­buţiei hotârîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea întregii politici energetice a ţârii şi a pla­nurilor de dezvoltare in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asi­gura creşterea puternică şi buna gospodă­rire a tuturor resurselor energetice în ve­derea progresului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei so­cialiste şi creşterii, pe această bază, a ni­velului de­ trai material şi spiritual al între­gului popor. Pornind de la cerinţele economiei naţio­nale şi ţinînd cont de implicaţiile crizei energetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri menite să asi­gure înfăptuirea neabătută a programului energetic, astfel încit, în linii generale, pînă în anul 1990 România să-şi asigure o independenţă în ceea ce priveşte energia şi combustibilii. Plenara a indicat să se ac­ţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea sistemului electroenergetic naţional, de­vansarea realizării de centrale electrice pe cărbuni, valorificarea potenţialului hidrau­lic, introducerea in balanţa energetică a noilor resurse de energie şi diminuarea fo­losirii hidrocarburilor. Pină la sfirşitul aces­tui deceniu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzindu-se construcţia de centrale pe cărbune, de­­ hidrocentrale, precum şi utilizarea sporită a resurselor noi de energie. In domeniul energiei nucleare s-a hotărît accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificare a puterii instalate în centralele nuclearo­­electrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea producţiei de energie electrică de la 74,1 miliarde kWh la 82,5 miliarde kWh în 1985 şi la 110 miliarde kWh în 1990. Plenara a adoptat, de asemenea, un ansamblu de măsuri vizînd creşterea con­tribuţiei cercetării ştiinţifice şi tehnologice la realizarea programului energetic, pre­cum şi pentru perfecţionarea conducerii sectorului energetic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convingerea că organele şi organizaţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea și mo­(Continuare în pag. a IlI-a) ■ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul comunicaţiilor din Grecia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Evanghelos Yiannopoulos, ministrul comunicaţiilor din Grecia, care efec­­tuează o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Michel Cottakis, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Oaspetele a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prie­tenie şi a transmis cordiale urări din partea primului ministru al Repu­blicii Elene, Andreas Papandreu. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită primului ministru, Andreas Papan­dreu, un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului elen prie­ten, prosperitate şi fericire. In timpul convorbirii s-au evocat cu satisfacţie relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre Româ­nia şi Grecia, relaţii care s-au am­plificat continuu, fiind relevate, in acest sens, rezultatele înregistrate in dezvoltarea colaborării pe ţărim e­­conomie şi în alte domenii. A fost exprimată hotărirea de a extinde şi diversifica in viitor conlucrarea ro­­mâno-elenă in folosul­ şi spre binele celor două ţări şi popoare, ai cauzei păcii, destinderii, securităţii şi coo­perării in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in probleme actua­le ale vieţii politice internaţionale, cu deosebire cele privind continentul european, su­bliniindu-se importanţa reluării politicii de destindere, înţe­legere, pace şi respect al indepen­denţei naţionale; soluţionării pe cale paşnică a problemelor ce confruntă omenirea, necesitatea de a se acţiona pentru­ trecerea la măsuri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, de oprire a am­plasării de noi rachete nucleare pe continent, măsuri fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea in Eu­ropa şi in lume. In acest context s-a reliefat importanţa pe care o repre­zintă dezvoltarea conlucrării intre statele din Balcani pentru realizarea în această regiune a unei zone a în­crederii şi colaborării, lipsită de arme nucleare, ca o parte integrantă a unei Europe fără arme nucleare, ca o con­tribuţie activă la cauza colaborării şi păcii in lume, întrevederea a decurs intr-o atmos­feră cordială, prietenească. Ambasadorul Uniunii Sovietice Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a pri­mit pe V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la ce­rerea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o con­vorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească. RITMUL LA SEMĂNAT TREBUIE SĂ CREASCĂ! Intensificarea însămînţărilor şi a pregătirii terenului este in momen­tul de faţă sarcina cea mai impor­tantă a mecanizatorilor şi coopera­torilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, acum, la începutul lunii aprilie. Pină ieri, potrivit date­lor furnizate de Ministerul Agricul­turii şi Industriei Alimentare, au fost insaminţate peste 630 000 hec­tare cu culturi din prima epocă. S-au însăminţat 64 la sută din su­prafeţele prevăzute cu mazăre, 70 la sută cu ovăz, 65 la sută cu in pentru ulei, 51 la sută cu sfeclă de zahăr, 23 la sută cu legume, 62 la sută cu plante de nutreţ. In multe unităţi agricole din sudul ţării se lucrează intens la semănatul florii-soarelui. De asemenea­, au fost insaminţate primele suprafeţe cu porumb des­tinat insilozării sub formă de pastă pentru hrana animalelor. Deşi a trecut o bună parte din timpul favorabil insăminţărilor, in­tr-o serie de judeţe continuă să se lucreze in ritm necorespunzător, ntt sunt folosite toate mijloacele, timpul bun de lucru pentru recu­perarea rămânerilor în urmă. In ju­deţele Constanţa, Dolj, Alba, Cluj şi altele este întârziat semănatul sfeclei de zahăr, ca şi al altor culturi. Acum, când există condiţii favo­rabile executării lucrărilor pe un front larg, este necesară o puter­nică mobilizare de forţe şi mijloa­ce mecanice pentru grăbirea semă­natului, pentru punerea neintirzia­­tă sub brazdă a seminţelor la toa­te culturile din prima epocă, tre­cerea operativă la însăminţarea florii-soarelui. Pretutindeni se cer spirit de exigenţă şi responsabili­tate faţă de calitatea lucrărilor, in­­cepind de la pregătirea terenului şi pină la semănat. Pregătirea terenu­lui — lucrare care pină în seara zi­lei de 31 martie s-a efectuat pe 800 856 hectare — este esenţială atit pentru menţinerea umidităţii Solului, cit şi pentru a crea front de lucru semănătorilor. De aceea este necesară intensificarea acestei lucrări , prin utilizarea deplină a ca­pacităţii agregatelor complexe care asigură executarea concomitentă a mai multor operaţiuni la o singură trecere a tractorului. In condiţiile acestei primăveri au o deosebită însemnătate respecta­rea riguroasă a normelor de cali­tate, aplicarea intocmai a prevede­rilor tehnologiilor stabilite. Cu cea mai mare atenţie trebuie­­aplicate măsurile de care depinde asigura­rea densităţii optime la fiecare cul­tură şi pe fiecare hectar, pentru ca peste tot să fie puse baze sigure viitoarei recolte. In pagina a V-a publicăm re­latări ale corespondenţilor „Sem­­­ten­" primite aseară la redacţie din judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Vilcea. La cooperativa agricolă Alimanu, judeţul Constanţa, se lucrează cu toate forţele la semănat­e ____________________________________________Foto : M. Şerbănescu Ieri, hidrocentrala Turnu a fost racordată la sistemul energetic naţional Incepind de ieri, 31 martie, un nou obiectiv hidroenergetic al Ol­tului a intrat în constelaţia energe­tică a ţării. După executarea pro­belor mecanice şi de atingere a capacităţii proiectate, a fost pus la dispoziţia sistemului energetic naţional primul grup de 35 MW al hidrocentralei Turnu. Această reu­şită încununează eforturile con­structorilor şi montorilor după mai bine de patru ani şi jumătate de muncă pentru a pune in valoare potenţialul hidroenergetic al Ol­tului. Odată cu încheierea lucrărilor in perimetrul barajului, se va trece la reţinerea in lacul de acumulare a apei, la nivelul celor 13 milioa­ne mc, cit este prevăzut prin pro­iect, după care va fi conectat la sistemul energetic national şi al doilea agregat, ridicind astfel pu­terea hidrocentralei Turnu la 70 MW. (Ion Stanciu). BAIA MARE : A început să producă fabrica de bioxid de mangan electrolitic Ieri au fost realizate primele cantităţi de bioxid de mangan electrolitic produs de noua fabrică de profil construită pe platforma din Ferneziu a întreprinderii me­talurgice de metale neferoase din Baia Mare. Această importantă in­vestiţie, realizată în premieră na­ţională, după o tehnologie origina­lă şi un proiect ce aparţin specia­liştilor de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru minereuri şi metalurgie neferoase din Baia Mare, va folosi ca materie primă minereurile indigene şi haldele de steril, scutind economia naţională de importante eforturi valutare pentru importul bioxidului de mangan necesar fabricării bateriilor uscate. (Gh. Susa). Patriotismul faptelor Patriotismul a fost şi rămine o trăsătură dominantă a artei şi culturii noastre. Mai mult, se poate afir­ma că acele crea­ţii ale spiritualită­ţii noastre care au in­corporat mari tensiuni, aspiraţii, împliniri ale timpului şi-au ciştigat dreptul legitim de a ne reprezenta in con­textul spiritual al uni­versalităţii. Poate e­­xista — m-am între­bat in mulţi-puţinii­ ani ai creaţiei mele — un artist care să nu trăiască, să nu parti­cipe direct, să nu fie implicat sincer şi pro­fund in acest uriaş flux al devenirii noas­tre ? Sigur, nu doresc să dau un răspuns a­­cestei interogaţii , vreau să spun doar că de felul in­ care ne a­­taşăm de istoria trăită nu numai de înaintaşi ci şi de contemporanii noştri reuşim, la ria­dul nostru, să slujim cu credinţă şi fidelita­te una din artele căre­ia ne-am dedicat anii, viaţa noastră. Pentru mine, patrio­tismul reprezintă par­ticipare directă la via­ţa, la frămintările, nă­zuinţele epocii mele, la victoria socialismu­lui. Indiferent de sec­torul pe care îl abor­dăm în creaţia noas­tră, suntem­ reporteri ai actualităţii. Nu doresc să-i supăr pe confraţii mei, acord acestei sin­tagme de reporteri ai actualităţii nu neapă­rat sensul pe care il are in jurnalistică, ci pe acela de a fi in miezul evenimentelor. Extrapolind, nu intim­­plător cred că Emines­­cu îl numea pe Gri­­gorescu un „reporter“ al războiului de Inde­pendenţă, admirabilul pictor fiind în prim­­planurile luptei unde s-a decis soarta dezro­birii unui popor. Iar exemplele de acest fel nu sunt puţine, pictorii, sculptorii şi graficienii romani formind, cind a fost cazul, un „corp“ inimos in lupta cea mare, pentru obţinerea victoriei mult dorite. In fine, să mai dau un exemplu, pe cel al pic­torului sătmărean Au­rel Popp, prezent la primul război mondial, şi care,­­reîntors de însemnări de Paul ERDŐS acolo, a zugrăvit ab­surditatea războiului, ororile acestuia. rRe­centa expoziţie deschi­să la Satu Mare ne-a convins pe toţi că războiul este un mon­stru ce depăşeşte orice imaginaţie. Aşa cum mi-am a­­firmat crezul meu ar­tistic şi cu alte prile­juri, un artist nu se poate refugia in ste­rilul turn de fildeş, nu poate abdica de la viaţa colectivităţii sale. El nu poate fi decit tovarăş cu cei care au vocaţia nou­lui, a construcţiei so­lide şi sănătoase la absolut toate niveluri­le. De aceea, am fost încă de la început a-'­lături de minerii Ma­ramureşului, de oa­menii Ţării Oaşului, admirabili în ţesătura l­or spirituală — sin­ceri, deschişi, inimoşi — dar, in acelaşi timp, ferm hotăriţi să-şi a­­firme calităţile lor a­­cum, nu era socialistă. Faţă de această co­lectivitate nu te poţi apropia decit cu sin­ceritate, devotament, ataşament, altfel lu­crările realizate de la această intilnire râ­mi­n­oade, nesemnifi­cative. Suntem­ o societate tinără, dinamică, de o impresionantă desfă­şurare a energiilor creatoare. O societate cu oamenii exemplari, meniţi să ■ rămină in „ramele“ prezentului pentru a le cinsti astfel manca, pentru a-i cu­noaşte şi cei care pot veni după noi. Iată, cred că de aici rezidă marea responsabilitate a artistului de astăzi, curajul şi talentul lui de a aborda realitatea timpului său căreia îi spunem că este tulbu­rătoare, dar pe care nu întotdeauna reuşim să o nuanţăm, să-i surprindem ipostazele de mare frumuseţe. A fi un artist patriot as­tăzi­ nu înseamnă alt­ceva decit a fi lingă aceşti oameni nu nu­mai fizic, dar, in pri­mul rind, spiritual. A fi un remarcabil scrii­tor, pictor, muzician, arhitect înseamnă a aprofunda temele unei vaste realităţi, a le fil­tra, a le susţine valo­rile reprezentative. Mereu la izvoarele ar­tei, ale adevărului — cum ne îndemnă se­cretarul general al partidului — mereu in clocotul vieţii vom reuşi să răs­pundem contempo­ranilor prin creaţii care să reprezinte pa­tosul, voinţa unui po­por de a fi liber, inde­pendent şi suveran, aspiraţiile lui de a în­făptui o societate pros­peră, vocaţia lui de a trăi in pace şi înţe­legere cu toate semin-­­ţiile lumii.

Next