Scînteia, aprilie 1982 (Anul 51, nr. 12319-12344)
1982-04-01 / nr. 12319
Scânteia ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 319 Joi 1 aprilie 1982 6 PAGINI - 50 BANI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimitate, următoarea ordine de zi : 1. Raportul privind situaţia economicofinanciară, pe ansamblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, in anul 1981. 2. Raportul privind realizarea programului de producere a energiei in cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţârii pînâ în 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensâmîntului animalelor domestice, de la 1 februarie 1982, şi unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a autoconducerii şi autoaprovizionarii teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei. 4. Raportul cu privire la efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului in 1981 şi principalele orientări în politica externă în anul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai comitetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori-şefi ai presei centrale care nu sunt membri ai C.C. al P.C.R. în cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii : Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexandrina Găinuşe, Vasile Sechel, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobrescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzarescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teşu, Paraschiv Benescu. 1. In cadrul plenarei a fost examinat şi aprobat în unanimitate Raportul privind situaţia economico-financiară pe ansamblul economiei naţionale, rezultată pe bază de bilanţ, în anul 1981. Comitetul Central al Partidului Comunist Român a apreciat că in anul 1981 au fost obţinute rezultate importante în dezvoltarea economică şi social-culturalâ a ţârii, în creşterea potenţialului productiv şi tehnico-ştiinţific al economiei naţionale, în lărgirea şi modernizarea forţelor de producţie, în ridicarea eficienţei economice şi perfecţionarea conducerii economico-sociale, în sporirea avuţiei naţionale şi, ca urmare, s-a asigurat înfăptuirea programului partidului de ridicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor cetăţenilor. Realizarea de către unităţile economice a unei creşteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a unui excedent de peste 8,5 miliarde lei la bugetul statului, precum şi a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanţa comercială a României constituie succese importante in măsură să asigure înfăptuirea în continuare a programului partidului de ridicare conntinuă a nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Rezultatele înregistrate confirmă realismul şi justeţea politicii partidului, care aplică în mod creator adevărurile generale, legităţile socialismului la condiţiile istorice concrete ale României şi la a cărei fundamentare un rol important îl are secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat că succesele obţinute ilustrează elanul şi abnegaţia cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi - întregul popor au acţionat in strînsa unitate, sub conducerea partidului, a secretarului său general, pentru înfăptuirea sarcinilor actualului plan cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R. Dind o înaltă apreciere succeselor deosebite obţinute, Comitetul Central a apreciat că în anul 1981 se puteau obţine rezultate şi mai bune in toate domeniile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile, in legătură cu aceasta, s-a subliniat faptul că nu în toate sectoarele s-a acţionat cu exigenţa şi responsabilitatea necesare pentru aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, pentru creşterea eficienţei la toate locurile de muncă şi îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi întreprinderilor să acţioneze cu fermitate în vederea recuperării răminerilor in urmă şi înlăturării grabnice a tuturor neajunsurilor, prin organizarea superioară a muncii şi a producţiei, folosirea integrală a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi utilajelor din dotarea întreprinderilor. Plenara a stabilit ca obiectiv prioritar ridicarea nivelului calitativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadrarea tuturor unităţilor producătoare în normele de consum stabilite şi reducerea continuă a consumului de energie şi materii prime, perfecţionarea şi generalizarea tehnologiilor moderne, de mare randament şi eficacitate, valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor refolosibile, reducerea continuă a cheltuielilor de producţie. In vederea satisfacerii cerinţelor de forţă de muncă în toate sectoarele de activitate, plenara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru folosirea raţională, cît mai judicioasă a forţelor de muncă prin redistribuirea lor in funcţie de nevoile economiei naţionale şi reducerea în continuare a personalului neproductiv. O importanţă deosebită s-a acordat sarcinilor ce revin ministerelor, centralelor şi întreprinderilor pentru perfecţionarea aplicării noului mecanism economico-financiar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut ministerelor, organelor centrale de sinteză, organelor şi organizaţiilor de partid să ia imediat toate măsurile necesare pentru, a se asigura îndeplinirea integrală şi în mod ritmic a tuturor sarcinilor de plan. Plenara a aprobat măsurile adoptate de Comitetul Politic Executiv privind recuperarea integrală a nerealizarilor la export din anul trecut, la producţia pentru care au existat contracte, valorînd circa 1 miliard de dolari. Trebuie să se facă totul pentru îmbunătăţirea comerţului exterior, îndeosebi pentru creşterea exportului, in vederea realizării obiectivului stabilit de conducerea partidului şi statului privind echilibrarea balanţei de plăţi şi lichidarea datoriei externe. Plenara şi-a exprimat încrederea că întreaga noastră clasă muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oameniii muncii, fără deosebire de naţionalitate, vor acţiona şi în viitor cu abnegaţie şi energii sporite pentru realizarea exemplară a planului de producţie pe anul in curs şi pe întregul cincinal, asigurînd astfel o bază tot mai temeinică pentru progresul neîntrerupt al economiei noastre naţionale, pentru înflorirea continuă a patriei, pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii vieţii întregului popor. 2. Comitetul Central al P.C.R. a analizat şi aprobat in unanimitate Raportul privind realizarea programului de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990. Plenara a dat o înaltă apreciere contribuţiei hotârîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea întregii politici energetice a ţârii şi a planurilor de dezvoltare in acest domeniu, care pornesc de la necesitatea de a asigura creşterea puternică şi buna gospodărire a tuturor resurselor energetice în vederea progresului multilateral al economiei naţionale, a sporirii continue a avuţiei socialiste şi creşterii, pe această bază, a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor. Pornind de la cerinţele economiei naţionale şi ţinînd cont de implicaţiile crizei energetice mondiale, Comitetul Central al partidului a aprobat măsuri menite să asigure înfăptuirea neabătută a programului energetic, astfel încit, în linii generale, pînă în anul 1990 România să-şi asigure o independenţă în ceea ce priveşte energia şi combustibilii. Plenara a indicat să se acţioneze pentru extinderea şi perfecţionarea sistemului electroenergetic naţional, devansarea realizării de centrale electrice pe cărbuni, valorificarea potenţialului hidraulic, introducerea in balanţa energetică a noilor resurse de energie şi diminuarea folosirii hidrocarburilor. Pină la sfirşitul acestui deceniu vor fi operate schimbări in structura puterilor instalate, extinzindu-se construcţia de centrale pe cărbune, de hidrocentrale, precum şi utilizarea sporită a resurselor noi de energie. In domeniul energiei nucleare s-a hotărît accelerarea lucrărilor de construcţie şi amplificare a puterii instalate în centralele nuclearoelectrice. Pe aceste baze se va asigura creşterea producţiei de energie electrică de la 74,1 miliarde kWh la 82,5 miliarde kWh în 1985 şi la 110 miliarde kWh în 1990. Plenara a adoptat, de asemenea, un ansamblu de măsuri vizînd creşterea contribuţiei cercetării ştiinţifice şi tehnologice la realizarea programului energetic, precum şi pentru perfecţionarea conducerii sectorului energetic şi reducerea continuă a consumului de energie. Plenara şi-a exprimat convingerea că organele şi organizaţiile de partid vor face totul pentru a asigura unirea și mo(Continuare în pag. a IlI-a) ■ PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul comunicaţiilor din Grecia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, miercuri, pe Evanghelos Yiannopoulos, ministrul comunicaţiilor din Grecia, care efectuează o vizită in ţara noastră. La primire a participat Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini. A fost prezent Michel Cottakis, ambasadorul Greciei la Bucureşti. Oaspetele a inminat tovarăşului Nicolae Ceauşescu un mesaj de prietenie şi a transmis cordiale urări din partea primului ministru al Republicii Elene, Andreas Papandreu. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită primului ministru, Andreas Papandreu, un salut călduros şi cele mai bune urări, iar poporului elen prieten, prosperitate şi fericire. In timpul convorbirii s-au evocat cu satisfacţie relaţiile tradiţionale de prietenie şi colaborare dintre România şi Grecia, relaţii care s-au amplificat continuu, fiind relevate, in acest sens, rezultatele înregistrate in dezvoltarea colaborării pe ţărim economie şi în alte domenii. A fost exprimată hotărirea de a extinde şi diversifica in viitor conlucrarea româno-elenă in folosul şi spre binele celor două ţări şi popoare, ai cauzei păcii, destinderii, securităţii şi cooperării in Balcani, in Europa şi in întreaga lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de păreri in probleme actuale ale vieţii politice internaţionale, cu deosebire cele privind continentul european, subliniindu-se importanţa reluării politicii de destindere, înţelegere, pace şi respect al independenţei naţionale; soluţionării pe cale paşnică a problemelor ce confruntă omenirea, necesitatea de a se acţiona pentru trecerea la măsuri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de dezarmare, şi in primul rind de dezarmare nucleară, de oprire a amplasării de noi rachete nucleare pe continent, măsuri fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea in Europa şi in lume. In acest context s-a reliefat importanţa pe care o reprezintă dezvoltarea conlucrării intre statele din Balcani pentru realizarea în această regiune a unei zone a încrederii şi colaborării, lipsită de arme nucleare, ca o parte integrantă a unei Europe fără arme nucleare, ca o contribuţie activă la cauza colaborării şi păcii in lume, întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Ambasadorul Uniunii Sovietice Miercuri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă tovărășească. RITMUL LA SEMĂNAT TREBUIE SĂ CREASCĂ! Intensificarea însămînţărilor şi a pregătirii terenului este in momentul de faţă sarcina cea mai importantă a mecanizatorilor şi cooperatorilor, a tuturor oamenilor muncii din agricultură, acum, la începutul lunii aprilie. Pină ieri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, au fost insaminţate peste 630 000 hectare cu culturi din prima epocă. S-au însăminţat 64 la sută din suprafeţele prevăzute cu mazăre, 70 la sută cu ovăz, 65 la sută cu in pentru ulei, 51 la sută cu sfeclă de zahăr, 23 la sută cu legume, 62 la sută cu plante de nutreţ. In multe unităţi agricole din sudul ţării se lucrează intens la semănatul florii-soarelui. De asemenea, au fost insaminţate primele suprafeţe cu porumb destinat insilozării sub formă de pastă pentru hrana animalelor. Deşi a trecut o bună parte din timpul favorabil insăminţărilor, intr-o serie de judeţe continuă să se lucreze in ritm necorespunzător, ntt sunt folosite toate mijloacele, timpul bun de lucru pentru recuperarea rămânerilor în urmă. In judeţele Constanţa, Dolj, Alba, Cluj şi altele este întârziat semănatul sfeclei de zahăr, ca şi al altor culturi. Acum, când există condiţii favorabile executării lucrărilor pe un front larg, este necesară o puternică mobilizare de forţe şi mijloace mecanice pentru grăbirea semănatului, pentru punerea neintirziată sub brazdă a seminţelor la toate culturile din prima epocă, trecerea operativă la însăminţarea florii-soarelui. Pretutindeni se cer spirit de exigenţă şi responsabilitate faţă de calitatea lucrărilor, incepind de la pregătirea terenului şi pină la semănat. Pregătirea terenului — lucrare care pină în seara zilei de 31 martie s-a efectuat pe 800 856 hectare — este esenţială atit pentru menţinerea umidităţii Solului, cit şi pentru a crea front de lucru semănătorilor. De aceea este necesară intensificarea acestei lucrări , prin utilizarea deplină a capacităţii agregatelor complexe care asigură executarea concomitentă a mai multor operaţiuni la o singură trecere a tractorului. In condiţiile acestei primăveri au o deosebită însemnătate respectarea riguroasă a normelor de calitate, aplicarea intocmai a prevederilor tehnologiilor stabilite. Cu cea mai mare atenţie trebuieaplicate măsurile de care depinde asigurarea densităţii optime la fiecare cultură şi pe fiecare hectar, pentru ca peste tot să fie puse baze sigure viitoarei recolte. In pagina a V-a publicăm relatări ale corespondenţilor „Semten" primite aseară la redacţie din judeţele Giurgiu, Călăraşi şi Vilcea. La cooperativa agricolă Alimanu, judeţul Constanţa, se lucrează cu toate forţele la semănate ____________________________________________Foto : M. Şerbănescu Ieri, hidrocentrala Turnu a fost racordată la sistemul energetic naţional Incepind de ieri, 31 martie, un nou obiectiv hidroenergetic al Oltului a intrat în constelaţia energetică a ţării. După executarea probelor mecanice şi de atingere a capacităţii proiectate, a fost pus la dispoziţia sistemului energetic naţional primul grup de 35 MW al hidrocentralei Turnu. Această reuşită încununează eforturile constructorilor şi montorilor după mai bine de patru ani şi jumătate de muncă pentru a pune in valoare potenţialul hidroenergetic al Oltului. Odată cu încheierea lucrărilor in perimetrul barajului, se va trece la reţinerea in lacul de acumulare a apei, la nivelul celor 13 milioane mc, cit este prevăzut prin proiect, după care va fi conectat la sistemul energetic national şi al doilea agregat, ridicind astfel puterea hidrocentralei Turnu la 70 MW. (Ion Stanciu). BAIA MARE : A început să producă fabrica de bioxid de mangan electrolitic Ieri au fost realizate primele cantităţi de bioxid de mangan electrolitic produs de noua fabrică de profil construită pe platforma din Ferneziu a întreprinderii metalurgice de metale neferoase din Baia Mare. Această importantă investiţie, realizată în premieră naţională, după o tehnologie originală şi un proiect ce aparţin specialiştilor de la Institutul de cercetări şi proiectări pentru minereuri şi metalurgie neferoase din Baia Mare, va folosi ca materie primă minereurile indigene şi haldele de steril, scutind economia naţională de importante eforturi valutare pentru importul bioxidului de mangan necesar fabricării bateriilor uscate. (Gh. Susa). Patriotismul faptelor Patriotismul a fost şi rămine o trăsătură dominantă a artei şi culturii noastre. Mai mult, se poate afirma că acele creaţii ale spiritualităţii noastre care au incorporat mari tensiuni, aspiraţii, împliniri ale timpului şi-au ciştigat dreptul legitim de a ne reprezenta in contextul spiritual al universalităţii. Poate exista — m-am întrebat in mulţi-puţinii ani ai creaţiei mele — un artist care să nu trăiască, să nu participe direct, să nu fie implicat sincer şi profund in acest uriaş flux al devenirii noastre ? Sigur, nu doresc să dau un răspuns acestei interogaţii , vreau să spun doar că de felul in care ne ataşăm de istoria trăită nu numai de înaintaşi ci şi de contemporanii noştri reuşim, la riadul nostru, să slujim cu credinţă şi fidelitate una din artele căreia ne-am dedicat anii, viaţa noastră. Pentru mine, patriotismul reprezintă participare directă la viaţa, la frămintările, năzuinţele epocii mele, la victoria socialismului. Indiferent de sectorul pe care îl abordăm în creaţia noastră, suntem reporteri ai actualităţii. Nu doresc să-i supăr pe confraţii mei, acord acestei sintagme de reporteri ai actualităţii nu neapărat sensul pe care il are in jurnalistică, ci pe acela de a fi in miezul evenimentelor. Extrapolind, nu intimplător cred că Eminescu îl numea pe Grigorescu un „reporter“ al războiului de Independenţă, admirabilul pictor fiind în primplanurile luptei unde s-a decis soarta dezrobirii unui popor. Iar exemplele de acest fel nu sunt puţine, pictorii, sculptorii şi graficienii romani formind, cind a fost cazul, un „corp“ inimos in lupta cea mare, pentru obţinerea victoriei mult dorite. In fine, să mai dau un exemplu, pe cel al pictorului sătmărean Aurel Popp, prezent la primul război mondial, şi care,reîntors de însemnări de Paul ERDŐS acolo, a zugrăvit absurditatea războiului, ororile acestuia. rRecenta expoziţie deschisă la Satu Mare ne-a convins pe toţi că războiul este un monstru ce depăşeşte orice imaginaţie. Aşa cum mi-am afirmat crezul meu artistic şi cu alte prilejuri, un artist nu se poate refugia in sterilul turn de fildeş, nu poate abdica de la viaţa colectivităţii sale. El nu poate fi decit tovarăş cu cei care au vocaţia noului, a construcţiei solide şi sănătoase la absolut toate nivelurile. De aceea, am fost încă de la început a-'lături de minerii Maramureşului, de oamenii Ţării Oaşului, admirabili în ţesătura lor spirituală — sinceri, deschişi, inimoşi — dar, in acelaşi timp, ferm hotăriţi să-şi afirme calităţile lor acum, nu era socialistă. Faţă de această colectivitate nu te poţi apropia decit cu sinceritate, devotament, ataşament, altfel lucrările realizate de la această intilnire râminoade, nesemnificative. Suntem o societate tinără, dinamică, de o impresionantă desfăşurare a energiilor creatoare. O societate cu oamenii exemplari, meniţi să ■ rămină in „ramele“ prezentului pentru a le cinsti astfel manca, pentru a-i cunoaşte şi cei care pot veni după noi. Iată, cred că de aici rezidă marea responsabilitate a artistului de astăzi, curajul şi talentul lui de a aborda realitatea timpului său căreia îi spunem că este tulburătoare, dar pe care nu întotdeauna reuşim să o nuanţăm, să-i surprindem ipostazele de mare frumuseţe. A fi un artist patriot astăzi nu înseamnă altceva decit a fi lingă aceşti oameni nu numai fizic, dar, in primul rind, spiritual. A fi un remarcabil scriitor, pictor, muzician, arhitect înseamnă a aprofunda temele unei vaste realităţi, a le filtra, a le susţine valorile reprezentative. Mereu la izvoarele artei, ale adevărului — cum ne îndemnă secretarul general al partidului — mereu in clocotul vieţii vom reuşi să răspundem contemporanilor prin creaţii care să reprezinte patosul, voinţa unui popor de a fi liber, independent şi suveran, aspiraţiile lui de a înfăptui o societate prosperă, vocaţia lui de a trăi in pace şi înţelegere cu toate semin-ţiile lumii.