Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)

1982-05-01 / nr. 12345

V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 345 Sîmbătă 1 MAI 1982 6 PAGINI - 50 BANI întregul nostru popor sărbătorește 1 Mai strîns unit în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, vineri dupâ-amiaza, la marea adunare populară organizatâ de Co­mitetul municipal Bucureşti al P.CR. în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea primăverii şi a muncii, Ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc, simbol al spiritului revoluţionar şi al năzuinţelor de pace şi progres social.­ ­ IN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid si de stat intr-o atmosferă sărbătorească, de fierbinte patriotism, de puternică solidaritate internationalistă, ieri s-a desfăşurat MAREA ADUNARE POPULARA CONS­A­CRA­TĂ ZILEI DE 1 MAI Miile de bucureşteni prezenţi la adunarea ce a avut loc la Palatul Sporturilor şi culturii din Capita­lă, şi prin ei toţi cetăţenii pa­triei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adus. In această zi de tradiţională sărbătoare, un fierbinte omagiu partidului, sub a cărui înţeleaptă cîrmuire işi îm­plinesc cele mai înalte aspiraţii, şi-au îndreptat gîndurile pline de dragoste şi recunoştinţă spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriotul înflăcărat, re­voluţionarul neînfricat care din fragedă tinereţe s-a ridicat cu hotărire la luptă împotriva fas­cismului, asupririi şi nedreptăţilor sociale, pentru libertatea, indepen­denţa şi suveranitatea ţării, pentru propăşirea ei. Anul acesta, ziua de 1 Mai este sărbătorită in Întreaga ţară sub semnul muncii creatoare, puternic impulsionată de cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la re­centa plenară a C.C. al P.C.R., al activităţii susţinute pentru înfăptui­rea cu succes a prevederilor planului pe acest an, a hotăririlor Congresu­lui al XII-lea al partidului, pentru continua înflorire a patriei socialis­te, sub semnul dorinţei de pace şi solidaritate internaţională. Prezenta la marea adunare popu­lară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de nu­mele cărora se leagă momente mar­cante ale luptei revoluţionare pe pă­­mintul României, a proiectat acest eveniment intr-o ambianţă sărbăto­rească deosebită. Dînd expresie grăitoare simţămin­­telor de mare bucurie prilejuite de acest nou moment al întilnirii cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi locuitori ai Capitalei l-au întimpinat (Continuare în pag. a IV-a) I mhmmh pmnmi comunist suman in mmm ca secretarul sau central îmmksm, mmc* „br auj§scii ? i'n - $ W ■. i•***. ț: ■ ft-„*N; 7S • % Ci .. .. *7 ' '■*? . zi * V11 îl iifiim ii?'1 ~. ... TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe preşedinţii unor firme americane Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Ro­bert Bergland, preşedinte al firmei „Farmland Eaton World Trade“. Cy­rus Eaton jr., preşedinte al firmei „Cyrus Eaton Trade“, şi pe Clara Reece, preşedinte al firmei „Tower International“, care au efectuat o vi­zită în ţara noastră. La primire au participat Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, şi Vasile Bărbulescu, preşedintele Consiliului unic agroiin­­dustrial­ Scorniceşti, în timpul Întrevederii s-au discu­tat posibilităţi de cooperare între întreprinderi româneşti de profil şi firmele americane respective in do­meniul producţiei vegetale, zooteh­niei şi industrializării produselor a­­gricole. Au fost abordate, de asemenea, as­pecte ale vieţii politice internaţiona­le, apreciindu-se că în actualele con­diţii, se impune intensificarea efor­turilor pentru realizarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare în Europa şi pe plan mondial. Totodată s-a relevat necesitatea de a se ac­ţiona pentru oprirea cursei înarmă­rilor, pentru reducerea cheltuielilor militare, subliniindu-se că uriaşele sume astfel eliberate să fie puse în slujba progresului economic şi social al naţiunilor, să servească la întoc­mirea şi punerea în aplicare a unor programe de dezvoltare a agricultu­rii, îndeosebi in ţările în curs de dez­voltare, în vederea eradicării foame­tei existente în lume, creşterii nive­lului de trai şi a bunăstării tuturor popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ŢARA ÎN MAI Acum, când sub lumina de mal s-a aşternut peste ţara primăvara, trăim un râstimp de dense îm­pliniri. O spun ştirile ce vin de pe întregul cuprins al patriei des­pre fapte de hărnicie muncitoreas­că. Ele sosesc din întreprinderi in­dustriale, din adincul minelor, aco­lo unde se poartă aspra bătălie pentru cît mai mult cărbune, de pe şantierele de construcţii unde se ctitoreşte chipul de mîine al aşe­zărilor noastre, de pe ogoarele sub a căror brazdă reavănă adastă să­­mînţa recoltelor viitoare, din Insti­tutele de cercetări şi proiectări, din şcoli şi facultăţi. Vestind că pretu­tindeni oamenii acestor meleaguri muncesc şi creează însufleţiţi de un unic gînd, de o unică convingere : înfăptuirea exemplară a prevederi­lor actualului cincinal — cincinalul calităţii şi eficienţei. Sunt tot atitea dovezi ale unei stări de spirit definitorii pentru România contemporană , înalta res­ponsabilitate cu care generaţiile de astăzi acţionează spre a spori moş­tenirea pe­ care ne-au lăsat-o îna­intaşii, adinca lor­ convingere că nu ne putem declara mulţumiţi cu ceea ce am realizat până acum, că tre­buie să năzuim mereu mai sus, spo­­rindu-ne eforturile pentru gospodă­rirea cu maximă eficienţă a avuţiei noastre naţionale. ■ Sunt,­­deopotrivă, toate acestea fapte de muncă rodnică, dovezi ale unei alte realităţi a României so­cialiste : ţara este o unică, mare şi puternică familie, care, ca un sin­gur om, urmează cu neabătută în­credere partidul nostru comunist, pe secretarul său general, tovaraşul Nicolae Ceauşescu. Unitatea noas­tră, marea lecţie a întregii noastre istorii, a fost izvorul de nesecată forţă din care am sorbit mereu pu­teri, biruind vitregiile vremurilor. Unitatea noastră ne-a dat tăria in anii socialismului, cu deosebire după Congresul al IX-lea al parti­dului, să progresăm in ritmuri ra­pide, să comprimăm timpul, apro­­piindu-ne cu paşi repezi de ţările dezvoltate ale lumii. Unitatea noas­tră este garanţia că tot ceea ce astăzi este proiect, oricit de gran­dioase i-ar fi dimensiunile, va prin­de mîine viaţă, spre binele patriei şi al fiecăruia dintre noi. Ţara nu Mai ni se înfăţişează, aşadar, ca o ţară a muncii înfrăţite a tuturor fiilor ei, fără deosebire de naţionalitate. Şi, totodată, ca o ţară a demnităţii muncii, căci fău­rarii bunurilor materiale şi spiri­tuale, cei prin a căror hărnicie sporeşte necontenit avuţia naţiona­lă, sunt ei înşişi beneficiarii roade­lor muncii lor şi, deopotrivă, cei ce conduc destinele ţârii. Işi află ast­fel împlinire in realităţile României de astăzi idealurile nutrite de ge­neraţiile de înaintaşi, gravate pe pancartele demonstraţiilor de 1 Mai, clamate de mulţimile Instăpî­­nite pe stradă in acea zi, sub un­duirea flamurilor purpurii, ori râs­­pindite prin mii şi mii de manifeste atunci cînd prigoana autorităţilor a împiedicat intrunirile, serbările sau manifestaţiile - năzuinţele de liber­tate şi egalitate socială, dreptul la muncă, la învăţătură, la cultură, dreptul de a cirinui ţara aşa cum o doreau mulţimile muncitoare, fău­ritoare ale tuturor bogăţiilor ţării şi scut de apărare a patriei la cea­surile de primejdie. Ţara In Mai. Sărbătorim Ziua muncii cu satisfacţia de a şti că poporul român se infăţişeaza astăzi ca un popor liber şi demn, singur stăpin pe soarta sa, că destinul so­cialist pe care şi l-a asumat şi-l făureşte cu clarviziune. Urmind strălucitul exemplu al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Omul care, adine încre­zător in forţa de creaţie a poporu­lui, a chemat statornic naţiunea să cuteze mai sus, să-şi mobilizeze, în spiritul tradiţiilor sale, imensele re­surse de energie şi iniţiativă spre a clădi o ţară minoră, frumoasă şi prosperă. Omul care, aflat de 17 ani in fruntea ţării, este cel dinţii muncitor al ei, organizind activita­tea practică pentru înfăptuirea am­plelor noastre programe de dezvol­tare, sfătuindu-se permanent cu poporul. Omul care a devenit sim­bolul viu al unităţii noastre de vo­inţă, al hotăririi de a nu precupeţi nici un efort pentru ca patria noas­tră scumpă să urce noi trepte pe calea progresului social-economic. Ţara in Mai, cinstind Ziua mun­cii, îndreaptă gindul său de caldă frăţie şi solidaritate către cei ce muncesc de pretutindeni. Cu min­­dria de a şti că prezentul socialist dă o nouă strălucire bogatelor tra­diţii de solidaritate internaţională, de prietenie militantă ale muncito­rimii din Romănia. Prin relaţiile de prietenie şi colaborare cu ţările so­­­­cialiste, cu forţele democratice pro­gresiste şi antiimperialiste de pre­tutindeni. Prin rodnica şi susţinuta activitate politico-diplomatica des­făşurată de România socialistă, de preşedintele său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca in lume să triumfe pacea, înţelegerea şi co­laborarea dintre state, pentru ca marile probleme ale contempora­neităţii să fie soluţionate în con­sens cu legitimele năzuinţe ale po­poarelor. O politică principială, consecventă, care a adus ţării un prestigiu internaţional fără prece­dent, prieteni nenumăraţi pe orice meridian al globului. Sărbătorim incă un 1 Mai liber, un 1 Mai al muncii şi creaţiei, al libertăţii şi demnităţii. Cu mindria de a fi contemporanii celei mai fertile epoci din istoria patriei. Cu hotârirea de a îmbogăţi necontenit cununa ei de împliniri. Desen de Ch. CĂLĂRAȘU ­ DE ZIUA MUNCII Aceasta mult statornică frăţie — De piini şi bucurie dătătoare, Ne-mbracâ-n Primul Mai, de Ziua muncii. Cu lauda grădinilor In floare. Şi lauda temeinicelor faceri Cu care scriem comunist, citeţ, Destinul ţârii, ca pe-un dar de preţ, Pentru-mplinirea noastră viitoare. Din timpuri multe ţara-a-ntinerit Prin tinereţea noastră milenară Cu care ne-am nâscut şi am murit Şi iarăşi ne-am nâscut, tot pentru ţara. Aceasta este tinereţea muncii Şi tinereţea cinstei şi speranţei Cu care stâm şi astâzi ca-n vechime De veghe lingă timpul cutezanţei. Că timp al cutezanţei şi al muncii E timpul ţârii, binecuvintat, In care prâznuim acest armindeni Cu lauda-mplinirii lăudat TEOFIL BALAJ

Next