Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)
1982-05-01 / nr. 12345
V PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LI Nr. 12 345 Sîmbătă 1 MAI 1982 6 PAGINI - 50 BANI întregul nostru popor sărbătorește 1 Mai strîns unit în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, vineri dupâ-amiaza, la marea adunare populară organizatâ de Comitetul municipal Bucureşti al P.CR. în cinstea zilei de 1 Mai, sărbătoarea primăverii şi a muncii, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, simbol al spiritului revoluţionar şi al năzuinţelor de pace şi progres social. IN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid si de stat intr-o atmosferă sărbătorească, de fierbinte patriotism, de puternică solidaritate internationalistă, ieri s-a desfăşurat MAREA ADUNARE POPULARA CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Miile de bucureşteni prezenţi la adunarea ce a avut loc la Palatul Sporturilor şi culturii din Capitală, şi prin ei toţi cetăţenii patriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au adus. In această zi de tradiţională sărbătoare, un fierbinte omagiu partidului, sub a cărui înţeleaptă cîrmuire işi împlinesc cele mai înalte aspiraţii, şi-au îndreptat gîndurile pline de dragoste şi recunoştinţă spre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, patriotul înflăcărat, revoluţionarul neînfricat care din fragedă tinereţe s-a ridicat cu hotărire la luptă împotriva fascismului, asupririi şi nedreptăţilor sociale, pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea ţării, pentru propăşirea ei. Anul acesta, ziua de 1 Mai este sărbătorită in Întreaga ţară sub semnul muncii creatoare, puternic impulsionată de cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a C.C. al P.C.R., al activităţii susţinute pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor planului pe acest an, a hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului, pentru continua înflorire a patriei socialiste, sub semnul dorinţei de pace şi solidaritate internaţională. Prezenta la marea adunare populară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, de numele cărora se leagă momente marcante ale luptei revoluţionare pe pămintul României, a proiectat acest eveniment intr-o ambianţă sărbătorească deosebită. Dînd expresie grăitoare simţămintelor de mare bucurie prilejuite de acest nou moment al întilnirii cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, numeroşi locuitori ai Capitalei l-au întimpinat (Continuare în pag. a IV-a) I mhmmh pmnmi comunist suman in mmm ca secretarul sau central îmmksm, mmc* „br auj§scii ? i'n - $ W ■. i•***. ț: ■ ft-„*N; 7S • % Ci .. .. *7 ' '■*? . zi * V11 îl iifiim ii?'1 ~. ... TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe preşedinţii unor firme americane Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Robert Bergland, preşedinte al firmei „Farmland Eaton World Trade“. Cyrus Eaton jr., preşedinte al firmei „Cyrus Eaton Trade“, şi pe Clara Reece, preşedinte al firmei „Tower International“, care au efectuat o vizită în ţara noastră. La primire au participat Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, şi Vasile Bărbulescu, preşedintele Consiliului unic agroiindustrial Scorniceşti, în timpul Întrevederii s-au discutat posibilităţi de cooperare între întreprinderi româneşti de profil şi firmele americane respective in domeniul producţiei vegetale, zootehniei şi industrializării produselor agricole. Au fost abordate, de asemenea, aspecte ale vieţii politice internaţionale, apreciindu-se că în actualele condiţii, se impune intensificarea eforturilor pentru realizarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare în Europa şi pe plan mondial. Totodată s-a relevat necesitatea de a se acţiona pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru reducerea cheltuielilor militare, subliniindu-se că uriaşele sume astfel eliberate să fie puse în slujba progresului economic şi social al naţiunilor, să servească la întocmirea şi punerea în aplicare a unor programe de dezvoltare a agriculturii, îndeosebi in ţările în curs de dezvoltare, în vederea eradicării foametei existente în lume, creşterii nivelului de trai şi a bunăstării tuturor popoarelor. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. ŢARA ÎN MAI Acum, când sub lumina de mal s-a aşternut peste ţara primăvara, trăim un râstimp de dense împliniri. O spun ştirile ce vin de pe întregul cuprins al patriei despre fapte de hărnicie muncitorească. Ele sosesc din întreprinderi industriale, din adincul minelor, acolo unde se poartă aspra bătălie pentru cît mai mult cărbune, de pe şantierele de construcţii unde se ctitoreşte chipul de mîine al aşezărilor noastre, de pe ogoarele sub a căror brazdă reavănă adastă sămînţa recoltelor viitoare, din Institutele de cercetări şi proiectări, din şcoli şi facultăţi. Vestind că pretutindeni oamenii acestor meleaguri muncesc şi creează însufleţiţi de un unic gînd, de o unică convingere : înfăptuirea exemplară a prevederilor actualului cincinal — cincinalul calităţii şi eficienţei. Sunt tot atitea dovezi ale unei stări de spirit definitorii pentru România contemporană , înalta responsabilitate cu care generaţiile de astăzi acţionează spre a spori moştenirea pe care ne-au lăsat-o înaintaşii, adinca lor convingere că nu ne putem declara mulţumiţi cu ceea ce am realizat până acum, că trebuie să năzuim mereu mai sus, sporindu-ne eforturile pentru gospodărirea cu maximă eficienţă a avuţiei noastre naţionale. ■ Sunt,deopotrivă, toate acestea fapte de muncă rodnică, dovezi ale unei alte realităţi a României socialiste : ţara este o unică, mare şi puternică familie, care, ca un singur om, urmează cu neabătută încredere partidul nostru comunist, pe secretarul său general, tovaraşul Nicolae Ceauşescu. Unitatea noastră, marea lecţie a întregii noastre istorii, a fost izvorul de nesecată forţă din care am sorbit mereu puteri, biruind vitregiile vremurilor. Unitatea noastră ne-a dat tăria in anii socialismului, cu deosebire după Congresul al IX-lea al partidului, să progresăm in ritmuri rapide, să comprimăm timpul, apropiindu-ne cu paşi repezi de ţările dezvoltate ale lumii. Unitatea noastră este garanţia că tot ceea ce astăzi este proiect, oricit de grandioase i-ar fi dimensiunile, va prinde mîine viaţă, spre binele patriei şi al fiecăruia dintre noi. Ţara nu Mai ni se înfăţişează, aşadar, ca o ţară a muncii înfrăţite a tuturor fiilor ei, fără deosebire de naţionalitate. Şi, totodată, ca o ţară a demnităţii muncii, căci făurarii bunurilor materiale şi spirituale, cei prin a căror hărnicie sporeşte necontenit avuţia naţională, sunt ei înşişi beneficiarii roadelor muncii lor şi, deopotrivă, cei ce conduc destinele ţârii. Işi află astfel împlinire in realităţile României de astăzi idealurile nutrite de generaţiile de înaintaşi, gravate pe pancartele demonstraţiilor de 1 Mai, clamate de mulţimile Instăpînite pe stradă in acea zi, sub unduirea flamurilor purpurii, ori râspindite prin mii şi mii de manifeste atunci cînd prigoana autorităţilor a împiedicat intrunirile, serbările sau manifestaţiile - năzuinţele de libertate şi egalitate socială, dreptul la muncă, la învăţătură, la cultură, dreptul de a cirinui ţara aşa cum o doreau mulţimile muncitoare, făuritoare ale tuturor bogăţiilor ţării şi scut de apărare a patriei la ceasurile de primejdie. Ţara In Mai. Sărbătorim Ziua muncii cu satisfacţia de a şti că poporul român se infăţişeaza astăzi ca un popor liber şi demn, singur stăpin pe soarta sa, că destinul socialist pe care şi l-a asumat şi-l făureşte cu clarviziune. Urmind strălucitul exemplu al secretarului general al partidului, preşedintele Republicii noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Omul care, adine încrezător in forţa de creaţie a poporului, a chemat statornic naţiunea să cuteze mai sus, să-şi mobilizeze, în spiritul tradiţiilor sale, imensele resurse de energie şi iniţiativă spre a clădi o ţară minoră, frumoasă şi prosperă. Omul care, aflat de 17 ani in fruntea ţării, este cel dinţii muncitor al ei, organizind activitatea practică pentru înfăptuirea amplelor noastre programe de dezvoltare, sfătuindu-se permanent cu poporul. Omul care a devenit simbolul viu al unităţii noastre de voinţă, al hotăririi de a nu precupeţi nici un efort pentru ca patria noastră scumpă să urce noi trepte pe calea progresului social-economic. Ţara in Mai, cinstind Ziua muncii, îndreaptă gindul său de caldă frăţie şi solidaritate către cei ce muncesc de pretutindeni. Cu mindria de a şti că prezentul socialist dă o nouă strălucire bogatelor tradiţii de solidaritate internaţională, de prietenie militantă ale muncitorimii din Romănia. Prin relaţiile de prietenie şi colaborare cu ţările socialiste, cu forţele democratice progresiste şi antiimperialiste de pretutindeni. Prin rodnica şi susţinuta activitate politico-diplomatica desfăşurată de România socialistă, de preşedintele său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru ca in lume să triumfe pacea, înţelegerea şi colaborarea dintre state, pentru ca marile probleme ale contemporaneităţii să fie soluţionate în consens cu legitimele năzuinţe ale popoarelor. O politică principială, consecventă, care a adus ţării un prestigiu internaţional fără precedent, prieteni nenumăraţi pe orice meridian al globului. Sărbătorim incă un 1 Mai liber, un 1 Mai al muncii şi creaţiei, al libertăţii şi demnităţii. Cu mindria de a fi contemporanii celei mai fertile epoci din istoria patriei. Cu hotârirea de a îmbogăţi necontenit cununa ei de împliniri. Desen de Ch. CĂLĂRAȘU DE ZIUA MUNCII Aceasta mult statornică frăţie — De piini şi bucurie dătătoare, Ne-mbracâ-n Primul Mai, de Ziua muncii. Cu lauda grădinilor In floare. Şi lauda temeinicelor faceri Cu care scriem comunist, citeţ, Destinul ţârii, ca pe-un dar de preţ, Pentru-mplinirea noastră viitoare. Din timpuri multe ţara-a-ntinerit Prin tinereţea noastră milenară Cu care ne-am nâscut şi am murit Şi iarăşi ne-am nâscut, tot pentru ţara. Aceasta este tinereţea muncii Şi tinereţea cinstei şi speranţei Cu care stâm şi astâzi ca-n vechime De veghe lingă timpul cutezanţei. Că timp al cutezanţei şi al muncii E timpul ţârii, binecuvintat, In care prâznuim acest armindeni Cu lauda-mplinirii lăudat TEOFIL BALAJ