Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)

1982-05-01 / nr. 12345

I­N MAREA ADUNARE POPULARA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI (Urmare din par. I) pe secretarul general al partidului cu sentimente de neţărmurită dra­goste, de profundă stimă şi preţuire. La intrarea în Palatul sporturilor si culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost sa­lutaţi cu puternice urale de mii ,1 mii de oameni. S-au scandat înde­lung numele partidului, al secretaru­lui său general. Pionieri ei coiivi ai patriei fluturau eşarfe roşii şi tricolore, rosteau cu Înflăcărare numele secretarului ge­neral al partidului. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu al tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete da flori. Sunt clipe emoţionante ce pun in lumină cu pregnanţă dragostea nemărginită cu care oamenii muncii. Întregul nostru popor il înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, In fruntea partidului si a statului, acţionează cu înaltă răspundere si consecventă pentru propăşirea patriei socialiste, pentru creşterea prestigiului ei in lume, pentru binele celor ce mun­cesc. Ora 17, împreună cu tovarăşul­­ Nicolae Ceausescu, in prezidiul adu­nării au luat loc tovarăşa Elena­­ Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif­­ Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazaru, Lina Ciobanu, Ion­­ Coman, Nicolae Constantin, Constan-­­­tin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos I Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia I Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păran, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Ştefan An­drei, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Enache. Din prezidiu au făcut parte, de a­­semenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor orga­nizaţii de masă şi obşteşti, ai unor mari Întreprinderi din Capitală, mun­citori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi institu­ţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Fe-­i deraţiei Sindicale Mondiale şi al­­ Confederaţiei Internaţionale a Sindi­­­­catelor Arabe, precum şi reprezen- t tanţi ai unor centrale sindicale din ■ R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă,­­ Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, I. R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., I Angola, Franţa, Irak şi Siria.­­ La adunare au participat, de ase­menea, şefi de misiuni diplomatice [ acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a Îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Încadrat de drapele ro­şii şi tricolore Dedesubt era înscri­să urarea „Trăiască Partidul Co­munist Român, în frunte cu secre­tarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Pe un mare panou, aşezat pe fundalul scenei, era reprezentat globul pâmintesc, străjuit de ramuri înflorite şi de inscripţia „1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei mun­citorilor de pretutindeni“. Pe laturile imensei săli erau, de asemenea, înscrise urări scumpe în­tregului nostru popor : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România — Pace !“, „Stima noastră şi minerta — Ceauşescu — România „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregu­lui nostru popor, in cadrul Fron­tului Democraţiei si Unităţii Socia­liste !“, „Trăiască harnicul şi talen­tatul nostru popor, constructor al so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate !“, „Trăiască patria noastră liberă şi independentă. Republica Socialistă România !“. O altă urare exprima dorinţa fier­binte a comuniştilor, a Întregului nostru popor, de întărire a solida­rităţii şi colaborării între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toa­te ţările socialiste, între forţele re­voluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste. Urările la adresa partidului şi secretarului său general, a patriei so­cialiste şi a eroicului nostru popor erau scandate cu însufleţire de miile de participanţi la adunare. In atmosfera de vibrant patriotism au răsunat solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Deschizînd adunarea, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşi Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Este pentru noi o mare cinste şi onoare să salutăm, cu deosebită stimă şi respect, prezenţa la adunarea populară din Capitală dedicată săr­bătoririi zilei de 1 Mai — Ziua soli­darităţii internaţionale a oamenilor muncii — a celui mai iubit fiu al po­porului nostru, conducătorul clarvă­zător şi încercat al partidului şi sta­tului, proeminentă personalitate a lumii contemporane, militantul revo­luţionar consecvent pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi păcii in Întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze puter­nice, urale : ie­leandeazft „Ceauşescu — P.C.R. ). Salutăm, cu adine respect şi înaltă consideraţie, prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu. (Puternice aplauze). Adresăm un salut călduros celor­lalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului nostru prezenţi la adunare. (Aplauze). Folosim acest prilej pentru a saluta, de asemenea, le reprezentanţii corpului diplomatic, precum şi pe oaspeţii străini care iau parte la adunarea noastră populară. (Aplauze). Anul acesta, sărbătorim ziua de 1 Mai In condiţiile In care întregul nostru popor, strlns unit In jurul partidului, al secretarului său ge­neral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Înfăptuieşte neabătut hotărârile Con­gresului al XlI-lea, sarcinile calita­tiv superioare ale actualului cinci­nal, Înregistrând succese de teamă In măreaţa operă de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate şi Înaintare a României spre comunism. Oamenii munci­ din Capitală, ac­ţionând cu toate forţele pentru În­deplinirea sarcinilor şi angajamen­telor asumate in Întrecerea socialis­tă, au realizat suplimentar o produc­­ţie-marfă industrială în valoare de peste 700 milioane lei. Au fost înde­plinita şi depăşite prevederile pla­nului la export, precum şi livrările de mărfuri la fondul pieţei. Ca ur­mare a reducerii consumurilor spe­cifice, am economisit 7 000 tona me­tal, aproape 20 milioane kWh ener­gie electrică şi 28 mii tone combus­tibil convenţional. Succese importan­te au fost obţinute şi în domeniile ocrotirii sănătăţii, invăţămtntului şi culturii. Au fost date în folosinţă 4 200 apartamente, numeroase unită­ţi comerciale si alta obiectiva social­­culturale. In agricultură am executat la timp şi in bune condiţii lucrările din cam­pania de primăvară, mobilizînd toa­te forţele şi resursele de care dispu­nem in vederea realizării întocmai a prevederilor programelor da auto­­aprovizionare. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubita şi stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii din Capitală nu vor precupeţi nici un efort pen­tru a Îndeplini exemplar sarcini­le şi angajamentele asumate pe acest an şi pe Întregul cincinal, in condi­ţiile sporirii mai accentuate a efi­cienţei întregii noastre activităţi — temeiul sigur al creşterii neconteni­te a nivelului de trai al celor ca muncesc. Astăzi, când sărbătorim Ziua soli­darităţii internaţionale a celor ca muncesc, aducem un profund oma­giu Partidului Comunist Român şi exprimăm cele mai vii mulţumiri. Întreaga noastră recunoştinţă tova­răşului Nicolae Ceauşescu pentru neobosita activitate ca­e desfăşoară spre binele şi fericirea poporului nostru, pentru unirea tuturor forţe­lor progresiste de pretutindeni în vederea înlăturării pericolelor deo­sebit de grave cu care este confrun­tată In prezent omenirea, a Înfăp­tuirii dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, pentru asigu­rarea securităţii, păcii şi colaborării intre popoare. (Aplauze îndelungate). Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim vice­­prim-ministru al guvernului. Adunarea populară consacrată Zi­lei internaţionale a celor ce muncesc s-a incheiat intr-o atmosferă Înălţă­toare, de puternică însufleţire. Parti­cipanţii au ovaţionat îndelung pen­tru partid şi secretarul său general, pentru harnicul şi talentatul nostru popor, constructor al socialismului şi comunismului, pentru patria noastră socialistă, liberă şi independentă. Toţi cei prezenţi, dînd glas încrede­rii în partid, nn secretarul său ge­neral, au scandat cu Însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.I“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, pacea şi prietenia !“. In această at­mosferă de vibrant patriotism, par­ticipanţii la adunare au exprimat ho­tărârea lor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a în­făptui obiectivele celui de-al XlI-lea Congres, luminosul Program al par­tidului de făurire a societăţii socia­liste multilateral dezvoltate pe pă­­mintul României, conştienţi că fie­care nou succes, pe lingă semnifica­ţia sa internă, dobindeşte şi o semni­ficaţie internaţională, contribuind la întărirea solidarităţii Internaţionale a forţelor care luptă pentru progres şi libertate, pentru pace şi colaborare intre popoare. In continuare a avut loc specta­colul festiv consacrat zilei de 1 Mai. La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost în- tîmpinaţi cu aceleaşi sentimente de dragoste, stimă şi respect, cu înde­lungi ovaţii, participanţii reafirmîn­­du-şi cu tărie angajamentul de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie entuziastei manifestaţii de dragoste cu care erau Înconjuraţi. Prin întreaga sa desfăşurare, marea adunare populară consacrată tradi­ţionalei sărbători a zilei de 1 Mai a constituit o nouă şi grăitoare mărtu­rie a unităţii întregului popor in ju­rul partidului, al secretarului său general, a hotărârii clasei muncitoa­re, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deo­sebire de naţionalitate, de s-şi aduce contribuţia lor tot mai importantă la Înflorirea patriei socialiste, la în­făptuirea politicii noastre de Înţele­gere, pace şi prietenia cu toate po­poarele. (Agerpres)" PAGINA 4 Anotimpul faptei, anotimpul împlinirilor Munca noastră ro­mânească e bine aşezată pe teme­liile de aur şi lumină ale dragostei de ţară. Marii savanţi, marii oameni de cultură au fost mari pentru că i­­deile şi metaforele lor au fost red­iscat, prin muncă, din seminţele tradiţiei naţionale şi universale — aplica­bile spre continua în­florire a patriei — şi nu elucubraţii, experi­mente sterile sau cre­aţii artistice fără nici un sens. De la Tales din Mi­let la Newton şi apoi la Einstein, Max Planck sau Born — iar, la noi, de la anonimul meşter Manole la Pe­tre Poni, Babeş, Vlai­­cu sau Coandă — mun­ca spre ideea de virf şi apoi ideea de virf aplicabilă muncii crea­toare şi Îmbelşugate a fost unica lege ce lea­gă visul de adevăr. Sintem­ in primă­vară şi-mi înfloreş­te, pe retină, ta­bloul lui Botticelli. Dar şi cel al lui Breu­ghel bătrînul, cu mun­cile cîmpului. Dar, re­întors cu imaginile tot­deauna acasă, revăd, fără albume şi expo­ziţii, in pinacoteca su­fletului meu, tablouri­le lui Grigorescu, ala lui Ressu, mă odih­nesc pe cîmp cu ta­bloul lui Corneliu Baba, fac periplul Hunedoa­rei cu ciclul de ta­blouri ale lui Piliuţă şi-mi dau seama că pînă şi aşa-zisele „na­turi moarte“ pun pe pînză, de fapt, rodul unei munci Încordate, numai că surprins in­­tr-un moment de iner­ţie, fie că e vorba da fructe, de o vioară, un pahar sau alte ele­mente culese sau fa­bricate. Desigur că elogiul muncii ca necesita­te şi justificare so­cială şi intimă este căutat mai inu­i în folclor, în viaţa po­porului nostru. Acolo stă rădăcina sa pivo­­tantă. Nicăieri munca cinstită nu este mai sever delimitată de munca furată, munca de lene, intr-o etică rămasă încă neintina­de Alexandru ANDRIŢOIU­­ă şi exemplară. Căci tocmai din acest Izvor limpede ca lacrima se inspiră semeţele idei ale clasicilor. Să ne a­­mintim postulatul emi­nescian după care munca este principala avuţie naţională. Pos­tulat lămurit apoi cu de-amănuntul de la fata care pune aţă-n ac pină la exaltarea imnică din „Ce-ţi do­resc eu tie, dulce Românie !“. Toată o­­pera lui Coşbuc stă pe temelia muncii şi lup­tei. Pentru că munca a trebuit apărată, stri­gătul lui „Noi vrem pămint" izvorind toc­mai din dialectica ce leagă munca de luptă. „Clăcaşii“ lui Goga tot de acolo vin, de unde vine şi „Testamentul“ arghezian sau „Mira­­bila săminţă" a lui Blaga. Ajunşi In calen­darul libertăţii noas­tre, lucrurile stau (şt­a firesc să stea aşa) mai adinei şi mai clare, sub nimbul de flacără pură a revolu­ţiei socialiste, al cărui fruct de aur il făurim, toţi ci­i trăim aici, prin muncă, prin efort, căci, aşa cum spune mereu preşedintele României socialiste, ni­mic nu ne-a picat din cer, totul s-a întemeiat şi se întemeiază pe munca braţelor noas­tre, a clasei muncitoa­re, pe gîndirea ei re­voluţionară, pe ştiinţa cea mai înaltă, pe în­văţătură şi pe dragos­tea fierbinte faţă de ţară. Aceste nepieri­toare izvoare ale mun­cii inspiră astăzi con­deiele poeţilor, tabloul clocotitor al vieţii de aici şi de acum este surprins pe pinzele pictorilor. E primăvară şi vise­le sunt mai îmbelşu­gate şi mai limpezi — ca bolta, ca apele. Ne amintim frumos de savanţi şi artizani — de cei ce dau fiziono­mie culturii şi civili­zaţiei prin muncă cre­atoare şi deschizătoare de noi orizonturi. Ca primăvara ce deschi­de, în natură, noi ori­zonturi. Ne măsurăm credinţa civică, cre­dinţa tn noi Înşine, re­alităţile şi perspecti­vele muncii noastre In ceea ce am dat socia­lismului românesc, pa­triei, pe aceeaşi teme­lie a muncii pe care o preconiza Eminescu, o ridicau spre zare Vlai­­cu şi Coandă, o arcuia peste ape Saligny. Totul stă insă in e­­cuatia mereu actuală a felului in care vom corespunde si vom răspunde postulatelor de ieri, de azi şi de totdeauna ale muncii noastre românești. c­inema ■ Unde esti, dragoste ? : SCALA (11 03 72) — 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16, 18; 20. ■ Gemeni : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. ■ Inghițitorul de săbii : CENTRAL (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLOREASCA (33 29 71) — 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20, FLAMURA (85 77 12) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. ■ Program de desene animate — 9; 11; 13; 15,15; 1 mai — Destine ro­mantice — 17,30; 19,45; 2 mai — Des­tinaţia Mahmudia — 17,30; 19,45 . DOINA (16 35 38). B Orgolii 1 GRIVITA (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. B Destinaţia Mahmudia : LIRA (317171) — 15,30; 18; 20, MUNCA — 17,30; 19,30. B Pădurea spinzuraţilor­­ CAPITOL (16 29 17) — 9, 12; 16; 19. B Semnul şarpelui: BUZEŞTI (59 13 59) — 18,15; 20. B Maria Mirabels : MUNCA (21 59 97) — 15,30. B Angela merge mai departe ! PA­CEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 19,30. B Grăbește-te încet i PROGRESUL (23 94 10) — 16, 18, 20. B Comoara din lacul de argint i FE­ROVIAR (50 51 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. B Doi oameni In oraș t EFORIE (13 04 93) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. B Cununa Petriel : DRUMUL SARII (31 28 13) — 18, 18; 20. B Orchestra fără nume : COTRO­CENI (49 48 48) — 15,30; 17,45; 29. B Popeye marinarul — 15,30. Voiam să fiu prima — 17, 19 , FLACARA (20 33 40). B In spațiu I PATRIA (1186 25) — 9; 11,30; 14, 17; 19,30, FESTIVAL (15 63 84) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 30,15. B Ziua cea mai lungă : LUCEAFĂ­RUL (15 87 67) — 9; 12,15; 15,45, 19. B Atenţie la pana de vultur : BUCU­REŞTI (15 81 54) — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,15; 20,30. FAVORIT (45 31 70) — 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18; 20,15. EXCEL­SIOR (65 49 45) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 28,15. B Superpoliţistul : STUDIO (39 S3 13) — 10; 12; 14; 16; 18, 20. ■ Cei șapte fantastici : VICTORIA (16 28 79) — 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18, 2«, FERENTARI (80 49 85) — 13,3«; 17,30; 19,30. B Școala curajului (III)­­ DACIA (50 35 94) - 8; 11,15; 13,3«; 15,43; 18, 20. MIORIȚA (14 «14) — 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. ■ Tess : MELODIA (13 06 88) — 9; 12,30; 16; 19,15, CULTURAL (83 50 13) — 9; 12,30; 16; 19,15. B Cinci pentru Infern­­ VOLGA (79 71 26) — 8; 11,15; 13,30; 13,45; 18; 20,15, MODERN (23 71 01) — 9; 11,15; 13,30 ; 15,43 ; 18 ; 30,15. ■ Lantul amintirilor­­ GLORIA (46 47 75) — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30, TO­MIS — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30. li Prîntra-ai mei, năzuit-am un loc unde-n zori, la amiaza ori seara, să m-adun ling-o vatră de foc ; — şi-am găsit acel loc : este Ţara. Am pornit pe agerul scăldat cu sudori de străbuni,­­şi porunca le-am urmat-o, căci ei mi-au lăsat moştenirea lor nobilă : Munca. Să nu-nvie trecutul de fum al urgiei şi-al morţii rapace, am găsit că al vieţii bun drum este singurul drum către Pace. Visul meu s-a-mplinit pe pămint: Ţară am. Ei imi dărui credinţa. Pacea ei o slujesc şi o cint şi o apăr cu toată fiinţa ! Edgar CLOOS muncitor, uzina electrică Bod — judeţul Braşov in româneşte de Victor Tulbure : Munca! ■ ■a în fruntea ţării Daţi drumul cintului să zboare Cind mugurii pe ram plesnesc. Să-l poarte-n zi de sărbătoare In naltul anotimp, muncitoresc. E ţara azi corolă de lumină, E CEAUŞESCU-OMUL un vis înaripat, E glia strămoşească o tinărâ grădină Din seva căreia ne-am întrupat. E fruntea lui senină şi braţul oţetit, E gindul lui la pace, la muncă-n libertate, In anii de restrişte prin lupte s-a călit Şi azi, in fruntea ţârii, ne este demnitate. Emilian CORICI Gura Motrului - Mehedinţi ■ Emigrantul­­ POPULAR (33 18 17) — 15; 17,39; 19,43. B Despărţirea ; ARTA (31 31 86) — 1, 12; 16, 19. B Omul puma ; CIULEŞTI (17 88 16) — 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 30, COS­MOS (1 54 95) - 8,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30, teatre ■ Teatrul National (1s 7171, sala mică) : Filumena Marturano — 17, 20, (sala Atelier) : Ifigența — 11. ■ Opera Română (13 18 57) : Rigolette — 19. ■ Teatrul de operetă (13 98 48) : Se­cretul lui Marco Polo — 19,39. B Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu, 14 73 46) : Mobilă și durere — 19,30, (sala Gră­dina Icoanei, 12 74 16) : Tartuffe — 19. ■ Teatrul Mic (14 70 81) : Evul mediu intimplator — 19,sp. B Teatrul Foarte Mic (14 99 99) : Co­piii lui Kennedy — 20. B Teatrul de comedie (16 64 60) : Con­curs de frumusețe — 19,30. B Teatrul „Nottara* (59 31 03) : De ce dormi. Iubito­r — îs. Pensiunea doamnei Olimpia — 19,39, (sala Stu­dio) : Sentimente şi naftalină — 13, Ploaia şi anchetatorul — 19. B Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) ; Woyzeck — 19,30. B Teatrul „Constantin Tănase* (sala Savoy, 15 56 78) ; Belmondo al Il-lea — 16, Vorba lui Tănase — 19,30, (sala Victoria, 50 58 63) ; Frumosul din pădurea zăpăcită.. — 19,30. B Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; Andorra — 18,38. ■ Teatrul „Ion Vasilescu* (13 « 45) ; Siciliana — 19,39. B Circul București (li «1 î«) • Spec­tacolul „Circul Mare din Moscova* — 16; 19,30. a mai ■ Teatrul Național (14T1TL «ala mică) : O scrisoare pierdută — 18, Hagi Tudose — 15, Coana Chirica — 20, (sala Atelier) : Act Venetian — 19,30; 19,30, Gimnastică sentimentală — 15. B opera Română (13 io 57) : Madame Butterfly — a. Seară vieneză — 19. B Teatrul de operetă (13 i8 48) : My Fair Lady — 10,30, Mam’zene Ni­­touche — 19,39. B Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Gin-Rummy — 16, O zi de odihnă — 15, Mobilă şi durere — 19,30, (sala Grădina Icoanei, 12 44 16) : Cabala bi­goţilor — 10,30, Furtuna — 19,30, ■ Teatrul Mic (14 70 81) : Nişte ţă­rani — 10,30, Pluralul englezesc — 19,30, B Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Stop pe autostradă — 11, Lecţia de en­gleză — 20. B Teatrul de comedie (16 64 60) : Turnul de fildeş — 10,30, Sentimen­tal tango — 19,30. ■ Teatrul „Nottara* (39 31 83, sala Magheru) : Micul Infern — 1o, Noi, subsemnaţii — 19,30, (sala Studio) : Sărbătoare princiară — 10,39, Copiii soarelui — 19. B Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) ; Jean, fiul lui Ion — 10, Ordinatorul — 13, Nu ne naştem toţi la aceeaşi virstă — 19,30. B Teatrul „Constantin Tănase* (sala Savoy, 15 56 78) ; Boema, slăbiciunea mea î — 16, (sala Victoria, 50 58 65); Frumosul din pădurea zăpăcită... — 19,30, (la Teatrul de vară Herăstrău); Vorba lui Tănase — 19. B Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; Hasie orfana — 11, Intr-un ceas bun — 18,30. B Ansamblu! „Rapsodia română* (13 13 00) ; Fata moșului cea harnică — 11, La flntmna dorului — 19. fl Teatrul „Ion Vasilescu* (12, 45) ; Siciliana - 16; 19,30. B Teatrul „Ion Creangă* (50 26 55) ; Recreaţia mare — 10,30. B Teatrul „Ţăndărică* (13 23 77) ; Şoricelul şi păpuşa — Îl. B Circul Bucureşti (1l 01 20) ; Specta­colul „Circul Mare din Moscova* — 10; 16; 19,30. SCINTEIA - simbola 1 mai 1982 ­ Tineretul -ziua luminoasă de mîine a patriei E primăvară și, potrivit legilor fi­rii, cimpul ne fascinează cu simfonia exploziilor germinative. Recoltele viitoare depind in mod hotărâtor de calitatea muncii oamenilor. Sunt, fără Îndoială, numeroși acei factori in măsură să intensifice sau atenueze forţa de regenerare a naturii. Dacă plouă ori nu plouă, dacă e frig ori e cald, dacă vintul e aspru ori blind, iată cauze care pot să influenţeze, nn bine sau nn rău, starea recoltelor. Dar cit priveşte asigurarea fertilită­ţii păraiitului­ determinante se dove­desc a fi strădania omului, conştiin­ţa lui. In ultimă instanţă fertilitatea minţii lui. „Cum se prezintă cim­­pul ? Iată întrebarea cea mai frec­vent rostită in aceste zile in care as­cultăm cu toţii „bătăile de inimă“ ale campaniei agricole. Şi nu numai ţă­ranul este interesat să ştie cum se prezintă cimpul, ci şi muncitorul, şi savantul, şi omul de artă. Pentru toţi starea bună a cimpului. In acest ano­timp cind respiraţia pămintului se numără printre cele mai tulburătoa­re fenomene ale naturii, e un motiv de speranţă că recoltele vor fi bo­gate. Ordinea Istoriei repetă, adeseori, ordinea naturii. Dinamica şi etica marilor năzuinţe umane sunt asemui­te unduirii armonioase a cimpului in etapele procesului germinativ, cind filantele ies din starea latentă şi trec a viata activă. Recolta va fi bună dacă s-a arat bine, dacă sămînta a Încolţit la timp, dacă pămintul este Îngrijit cum trebuie. Tot aşa , so­cietate umană, o ţară, un popor pot spera intr-un viitor bun dacă tinerii cresc sănătoşi, Inteligenţi, cinstiţi, cu dragoste de muncă şi cu sete de cu­noaştere. „Cum se prezintă timpul î? Între­barea ne preocupă. In acest anotimp, pe toţi, pentru că de starea câmpului depinde soarta recoltelor. „Cum se prezintă tineretul 7* În­trebarea ne preocupă, de asemenea, pe toţi, pentru că de starea tineretu­lui depinde Intr-o bună măsură vii­torul ţării. Pe drept cuvint se spună că ziua de miine a patriei va fi aşa cum se formează, cum cresc tinerii de azi. Tineretul este o puternică forţă so­cială. Tineretul este viitorul Însuşi al naţiunii noastre socialiste. Aşa gîn­­deşte partidul, aşa gindeşte secreta­rul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dacă acum. In pragul sărbătoririi, la 2 mai, a Zilei tinere­tului, reafirmăm această concepţie revoluţionară cu privire la locul şi rolul tinerei generaţii în societate, o facem atît pentru importanţa ei deo­sebită, cit şi pentru bogatele-i sem­nificaţii. De aici se desprind răspun­derile ce revin partidului, întregii noastre societăţi cu privire la forma­rea multilaterală, la educarea pentru muncă şi viaţă a tuturor tinerilor ţă­rii. Şi se desprind marile răspunderi ce revin tineretului însuşi, organiza­ţiilor sale revoluţionare în întreaga operă de edificare a noii societăţi. 3 mai — Ziua tineretului. Sărbă­toare marcată in mod fundamental, în acest an, de împlinirea, in luna martie, a şase decenii de la făurirea U.T.C. şi a unui sfert de veac de ac­tivitate a U.A.S.C.R. Mai stăruie încă in inimi şi in conştiinţe entuziasmul ce a dominat adunarea solemnă din Capitală. Şi mai stăruie încă emoţia puternică produsă de faptul că, de la tribuna acestei istorice adunări, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a adus un fierbinte omagiu tineretului, tradiţii­lor sale revoluţionare, patriotismului său Înflăcărat, elanului şi abnegaţiei pe care şi le afirmă, pretutindeni a­­colo unde se munceşte, unde se creează, printr-o contribuţie activă la ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie socia­listă. Secretarul general al partidului nu a rostit insă o cuvîntare festi- 2 MAI-ZIUA TINERETULUI văd­ei una de lucru. A prezentat, in faţa participanţilor la această vibran­tă sărbătoare a tinereţii revoluţiona­re, un tablou complet al marilor obiective, al preocupărilor majore din actualul cincinal. A vorbit despre cerinţa intensificării strădaniilor pentru dezvoltarea mai puternică a bazei energetice şi de materii prime, pentru un progres mai rapid al agri­culturii. A arătat ce mare importan­ţă au ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei, aplicarea fermă a noului mecanism economico-finan­­ciar, legarea mai strînsă a venitu­rilor colectivelor de oameni ai mun­cii de îndeplinirea planului la ex­port, de cantitatea şi calitatea mun­cii, de creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor. De ce au fost evocate toate aceste probleme, care sunt ale întregii ţări, la o­ întîlnire cu tinere­tul ? Pentru că tinerii sunt implicaţi direct, împreună cu întregul popor, in soluţionarea lor. „Toate proble­mele legate de dezvoltarea patriei noastre privesc — aşa cum a preci­zat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — întreg poporul. Dar ele privesc deo­potrivă tineretul, ca factor hotăritor in procesul de producţie“. Tineretul este chemat să contri­buie şi mai activ la promovarea noului, la lupta împotriva a tot ceea ce este vechi, perimat şi nu mai co­respunde cerinţelor actualei etape. Nu există nici un compartiment al vieţii economico-sociale din patria noastră care să nu ofere tineretului un cadru larg de afirmare a spiritu­lui revoluţionar, a romantismului re­voluţionar, a voinţei ardente de a descoperi noi domenii ale cunoaş­terii, de a făuri noi valori materiale şi spirituale. Lui i se cere ca, în în­treprinderi industriale, în unităţi a­­­­gricole, pe şantiere să-şi spună un­­ cuvint hotăritor în asigurarea noii­­ calităţi a muncii. Şi i se cere, tot­odată, o şi mai mare participare la îmbunătăţirea procesului de învăţă­­mint, a integrării sale cu cercetarea şi producţia , la creşterea rolului şti­inţei ca factor determinant al pro­gresului economic şi social ; la per­fecţionarea activităţii în cadrul for­melor instituţionalizate de organiza­re şi manifestare a democraţiei so­cialiste ; la realizarea unor opere li­­terar-artistice de înaltă valoare spi­rituală, pătrunse de un autentic pa­triotism, de un profund umanism re­voluţionar. Adresindu-se tinerilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a spus deschis că mai sunt încă de în­vins greutăţi, că lichidarea stării de înapoiere pe care am moştenit-o şi făurirea unei civilizaţii materiale a­­vansate ne solicită mari strădanii, că ascensiunea spre comunism, pe căi nestrăbătute încă de nimeni, nu este uşoară, implicând muncă şi iar mun­că, învăţătură şi iar învăţătură. Pentru tînăra generaţie, pentru or­ganizaţiile sale revoluţionare, toate aceste obiective, toate aceste pro­bleme se constituie intr-un program cuprinzător de muncă, dar şi de pre­gătire pentru muncă şi viaţă. Va fi acest program îndeplinit în mod exemplar ? Nu există nici un motiv ca răspunsul să nu fie afirmativ. Principala garanţie o constituie fap­tul că organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. îşi desfăşoară activitatea sub direc­ta Îndrumare a organelor şi organi­zaţiilor de partid. „Conducerea de către partid, subliniază cu Îndreptă­ţire tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reprezentat şi reprezintă sursa ine­puizabilă de energie care a dinami­zat întotdeauna capacităţile revolu­ţionare ale tineretului". Totodată, insă, garanţia că acest program va fi pe deplin înfăptuit o constituie tine­retul insuşi, generaţie matură care şi-a probat deja, în atîtea împreju­rări, competenţa, forţa de creaţie, dăruirea în muncă. Cum se prezintă tineretul ? Acum, de ziua lui, pe care o sărbătorim în acest anotimp dominat de fascinanta simfonie a exploziilor germinative, avem toate motivele să afirmăm cu certitudine : „S-a lucrat temeinic, recolta viitoare va fi bună !“. Tineretul României socialiste, fără deosebire de naţionalitate, căruia partidul şi statul i-au asigurat posi­bilităţi nelimitate de a munci, da a învăţa, dovedeşte, prin activitatea sa concretă desfăşurată in fabrici, pa ogoare, pe şantiere, in institute da cercetare ştiinţifică, in şcoli şi facul­tăţi, că este puternic legat de toate marile înfăptuiri ale prezentului. Munca pentru țară este semnătura pe care o scrie apăsat prin faptele sale tineretul in contul viitorului. Adrian VASILESCU Uniţi şi înfrăţiţi prin muncă Este fresc ca de sărbătoarea muncii, a solida­rităţii celor ce mun­cesc, atunci cind în­semnele naturii ves­tesc, prin arborarea frumuseţii, reînnoirea eternă a firii, să mă gindesc la unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei, la umanismul ce se manifestă in a­­cest spirit de unitate şi frăţie, la munca În­frăţită, comună a ro­mânilor, maghiarilor, germanilor şi a celor­lalte naţionalităţi ale României socialiste. In primul rind la munca lor, la munca noastră, solul fertil dătător de seve pline de forţă mereu primăvâratică, ce caracterizează uni­tatea şi frăţia oameni­lor muncii, fie ei pro­ducători de bunuri materiale sau spiri­tuale. Firescul acestei unităţi şi frăţii este însumarea calitativ-so­­cială a unui lung pro­ces istoric, a unor lupte şi a unor expe­rienţe milenare, care dovedesc in mod in­dubitabil caracterul de destin istoric al nece­sităţii acestei frăţii şi unităţi. Partidul Co­munist Român a fost şi rămine acea forţă politică care din mo­mentul fiinţării sale a tras în mod consec­vent şi creator con­cluziile Istoriei, mili­­tind pentru eliberarea socială a tuturor fii­lor patriei, pentru ega­litatea lor In drepturi, pentru un mod social de existenţă umană in care munca fiecăruia să constituie baza re­laţiilor interumane, re­laţii de frăţie şi uni­tate, de stimă recipro­că şi de respect faţă de trăsăturile speci­fice, cu caracter etnic, ale fiecărui om al muncii, care se armo­nizează prin diversi­tatea lor în concertul unitar şi înfrăţit al operei comune : con­strucţia unei deveniri sociale pătrunse de umanismul revoluţio­nar al democratismu­lui socialist. De mai bine de trei­zeci­­de ani cutreier ţara în lung şi în lat, fiind astfel unul din martorii care am con­semnat în toţi aceşti ani, prin activitatea mea de scriitor şi de ziarist, viaţa şi mun­ca înfrăţită a tuturor fiilor patriei. Prezen­tul nostru continuă o tradiţie istorică, căci oricîte vicisitudini s-ar fi pus în calea muncii şi luptei comune a maselor populare, ori­cite Încercări de dez­binare naţionaliste şi şovine ar fi întreprins clasele dominante şi marile puteri asupri­toare, oricîte „capca­ne“ — ca să întrebu­inţez un termen de fi­lozofie istorică — s-ar fi constituit în de­cursul plin de contra­dicţii al procesului is­toric de pe meleaguri­le ţârii noastre, ma­sele populare au ago­nisit o zestre istorică inestimabilă, şi anu­me că numai munca şi lupta lor comună, unită şi înfrăţită asi­gură existenţa lor, dăinuirea lor în Isto­rie. Istoria este nu­mai în mică parte con­semnarea mişcărilor virfurilor piramidei sociale, a păturilor su­prapuse şi deţinătoare ale pirghiilor puterii, ea este in acelaşi timp şi in primul rind istoria mişcării marilor mase populare, care au acumulat în de­cursul veacurilor ex­perienţa luptei şi mun­cii comune, unite şi Înfrăţite, condiţia pri­mordială a eliberării lor sociale, a păstrării identităţii lor naţiona­le, căci acestea se ca­racterizează in mod o­biectiv ca o relaţie dialectică. In această muncă si luptă comună, unită şi înfrăţită s-a configu­rat in decursul veacu­rilor, ca Un ecou al aspiraţiilor maselor populare, un puternic curent de idei, expri­mat incepind cu ope­re folclorice şi pînă la operele unor gînditori sau scriitori, români, maghiari, germani, de alte naţionalităţi, care in pofida şi împotriva unor ideologii naţio­­nalist-şovine a con­solidat nobila idee a frăţiei, a respectului reciproc, a comunităţii de destin istoric al tu­turor fiilor acestor meleaguri. Noi toţi, împreună, suntem­ moş­tenitorii de drept atît ai zestrei de experien­ţă istorică, cit şi ai celei culturale, pe ea se clădeşte tot ce du­rează astăzi oamenii muncii care constru­iesc împreună, uniţi şi înfrăţiţi, patria socia­listă comună. Istoria a făcut să avem ace­laşi pămint natal, pe care toţi fiii săi il iu­besc cu aceeaşi dra­goste şi ardoare, dă­ruire şi pasiune. Nimic nu dovedeşte mai mult această dragoste decit munca noastră, activi­tatea constructivă in toate domeniile socia­le, munca in uzine,­pe ogoare, in domeniul ştiinţei, al cercetării, al creaţiei artistice şi literare. Practica ates­tă din plin că miezul gindirii lui Marx, şi a­­nume că munca are un rol ontologic în deve­nirea speciei umane, precum si in perpe­tuarea sa prin exis­tenţa socială, este o legitate. Experienţa noastră confirmă că munca în condiţiile existenţei sociale spe­cifice ţârii noastre, de construcţie a unei orânduiri bazate pe democraţie socialistă, devine nu numai prin­cipala avuţie a colec­tivităţii, care asigu­ră progresul de civili­zaţie, de cultură, pre­cum şi al tuturor fac­torilor care contribuie la fenomenul complex al calităţii vie­ţii, ci şi un puternic şi nesecat izvor de umanism, ce determină relaţia din­tre om şi om, fie el de orice naţionalitate. Fiecare dintre fiii pa­triei dobindeşte perso­nalitate umană, îşi dezvoltă anumite ca­racteristici specifice tocmai prin munca unită şi înfrăţită, va­loarea sa exprimi­n­du-se prin munca sa. Unitatea şi frăţia din­tre naţiunea română şi naţionalităţile con­locuitoare din Româ­nia se bazează pe ega­litatea in drepturi, ga­rantată de legile ţării izvorî­te din politica naţională a partidului, dreptul la muncă fiind piatra unghiulară a tuturor drepturilor tu­turor cetăţenilor Re­publicii Socialiste România. Este o reali­tate istorică de ne­contestat că de pe acest postament trai­nic al muncii unite se dezvoltă noua noastră spiritualitate, in ca­drul căreia particula­rităţile culturale ale poporului român se ar­monizează cu cele ale naţionalităţilor conlo­cuitoare, intrucit în­tre ele există o cores­pondenţă organică atît tradiţională, cit şi ac­tuală. Unitatea şi fră­ţia noastră se întăresc şi prin munca spiri­tuală, ca o continuare firească a muncii ge­nerale de construcţie a patriei. Unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de altă naţionalitate, sunt rodul muncii noastre comune, che­zăşia împlinirilor noas­tre de viitor, de SZÁSZ János

Next