Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)
1982-05-01 / nr. 12345
IN MAREA ADUNARE POPULARA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI (Urmare din par. I) pe secretarul general al partidului cu sentimente de neţărmurită dragoste, de profundă stimă şi preţuire. La intrarea în Palatul sporturilor si culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu puternice urale de mii ,1 mii de oameni. S-au scandat îndelung numele partidului, al secretarului său general. Pionieri ei coiivi ai patriei fluturau eşarfe roşii şi tricolore, rosteau cu Înflăcărare numele secretarului general al partidului. Tineri şi tinere au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu al tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete da flori. Sunt clipe emoţionante ce pun in lumină cu pregnanţă dragostea nemărginită cu care oamenii muncii. Întregul nostru popor il înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit, care, In fruntea partidului si a statului, acţionează cu înaltă răspundere si consecventă pentru propăşirea patriei socialiste, pentru creşterea prestigiului ei in lume, pentru binele celor ce muncesc. Ora 17, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceausescu, in prezidiul adunării au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazaru, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constan-tin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos I Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia I Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păran, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Emilian Dobrescu, Petru Enache, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gâdea, Ana Mureşan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Enache. Din prezidiu au făcut parte, de asemenea, vechi militanţi ai mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, reprezentanţi ai unor organizaţii de masă şi obşteşti, ai unor mari Întreprinderi din Capitală, muncitori, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale. In sală erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, membri de partid cu stagiu în ilegalitate, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, generali şi ofiţeri, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene. Au participat reprezentanţi ai Fe-i deraţiei Sindicale Mondiale şi al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Arabe, precum şi reprezen- t tanţi ai unor centrale sindicale din ■ R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, I. R.P. Polonă, R.P. Ungară, U.R.S.S., I Angola, Franţa, Irak şi Siria. La adunare au participat, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice [ acreditaţi la Bucureşti, membri ai corpului diplomatic, corespondenţi ai presei străine. Sala a Îmbrăcat un aspect festiv, sărbătoresc. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Încadrat de drapele roşii şi tricolore Dedesubt era înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Pe un mare panou, aşezat pe fundalul scenei, era reprezentat globul pâmintesc, străjuit de ramuri înflorite şi de inscripţia „1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni“. Pe laturile imensei săli erau, de asemenea, înscrise urări scumpe întregului nostru popor : „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România — Pace !“, „Stima noastră şi minerta — Ceauşescu — România „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor, in cadrul Frontului Democraţiei si Unităţii Socialiste !“, „Trăiască harnicul şi talentatul nostru popor, constructor al societăţii socialiste multilateral dezvoltate !“, „Trăiască patria noastră liberă şi independentă. Republica Socialistă România !“. O altă urare exprima dorinţa fierbinte a comuniştilor, a Întregului nostru popor, de întărire a solidarităţii şi colaborării între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, între forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste. Urările la adresa partidului şi secretarului său general, a patriei socialiste şi a eroicului nostru popor erau scandate cu însufleţire de miile de participanţi la adunare. In atmosfera de vibrant patriotism au răsunat solemn acordurile Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Deschizînd adunarea, tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, a spus : Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşi Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Este pentru noi o mare cinste şi onoare să salutăm, cu deosebită stimă şi respect, prezenţa la adunarea populară din Capitală dedicată sărbătoririi zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii — a celui mai iubit fiu al poporului nostru, conducătorul clarvăzător şi încercat al partidului şi statului, proeminentă personalitate a lumii contemporane, militantul revoluţionar consecvent pentru triumful cauzei socialismului, progresului şi păcii in Întreaga lume, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. (Aplauze puternice, urale : ieleandeazft „Ceauşescu — P.C.R. ). Salutăm, cu adine respect şi înaltă consideraţie, prezenţa la adunarea noastră a tovarăşei Elena Ceauşescu. (Puternice aplauze). Adresăm un salut călduros celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului nostru prezenţi la adunare. (Aplauze). Folosim acest prilej pentru a saluta, de asemenea, le reprezentanţii corpului diplomatic, precum şi pe oaspeţii străini care iau parte la adunarea noastră populară. (Aplauze). Anul acesta, sărbătorim ziua de 1 Mai In condiţiile In care întregul nostru popor, strlns unit In jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Înfăptuieşte neabătut hotărârile Congresului al XlI-lea, sarcinile calitativ superioare ale actualului cincinal, Înregistrând succese de teamă In măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi Înaintare a României spre comunism. Oamenii munci din Capitală, acţionând cu toate forţele pentru Îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor asumate in Întrecerea socialistă, au realizat suplimentar o producţie-marfă industrială în valoare de peste 700 milioane lei. Au fost îndeplinita şi depăşite prevederile planului la export, precum şi livrările de mărfuri la fondul pieţei. Ca urmare a reducerii consumurilor specifice, am economisit 7 000 tona metal, aproape 20 milioane kWh energie electrică şi 28 mii tone combustibil convenţional. Succese importante au fost obţinute şi în domeniile ocrotirii sănătăţii, invăţămtntului şi culturii. Au fost date în folosinţă 4 200 apartamente, numeroase unităţi comerciale si alta obiectiva socialculturale. In agricultură am executat la timp şi in bune condiţii lucrările din campania de primăvară, mobilizînd toate forţele şi resursele de care dispunem in vederea realizării întocmai a prevederilor programelor da autoaprovizionare. Asigurăm conducerea partidului, pe dumneavoastră, mult iubita şi stimate tovarăşe secretar general, că oamenii muncii din Capitală nu vor precupeţi nici un efort pentru a Îndeplini exemplar sarcinile şi angajamentele asumate pe acest an şi pe Întregul cincinal, in condiţiile sporirii mai accentuate a eficienţei întregii noastre activităţi — temeiul sigur al creşterii necontenite a nivelului de trai al celor ca muncesc. Astăzi, când sărbătorim Ziua solidarităţii internaţionale a celor ca muncesc, aducem un profund omagiu Partidului Comunist Român şi exprimăm cele mai vii mulţumiri. Întreaga noastră recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru neobosita activitate cae desfăşoară spre binele şi fericirea poporului nostru, pentru unirea tuturor forţelor progresiste de pretutindeni în vederea înlăturării pericolelor deosebit de grave cu care este confruntată In prezent omenirea, a Înfăptuirii dezarmării, şi in primul rind a dezarmării nucleare, pentru asigurarea securităţii, păcii şi colaborării intre popoare. (Aplauze îndelungate). Despre semnificaţia zilei de 1 Mai a vorbit tovarăşul Gheorghe Oprea, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a celor ce muncesc s-a incheiat intr-o atmosferă Înălţătoare, de puternică însufleţire. Participanţii au ovaţionat îndelung pentru partid şi secretarul său general, pentru harnicul şi talentatul nostru popor, constructor al socialismului şi comunismului, pentru patria noastră socialistă, liberă şi independentă. Toţi cei prezenţi, dînd glas încrederii în partid, nn secretarul său general, au scandat cu Însufleţire „Ceauşescu — P.C.R.I“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu — România, pacea şi prietenia !“. In această atmosferă de vibrant patriotism, participanţii la adunare au exprimat hotărârea lor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră de a înfăptui obiectivele celui de-al XlI-lea Congres, luminosul Program al partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul României, conştienţi că fiecare nou succes, pe lingă semnificaţia sa internă, dobindeşte şi o semnificaţie internaţională, contribuind la întărirea solidarităţii Internaţionale a forţelor care luptă pentru progres şi libertate, pentru pace şi colaborare intre popoare. In continuare a avut loc spectacolul festiv consacrat zilei de 1 Mai. La ieşirea din Palatul sporturilor şi culturii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost în- tîmpinaţi cu aceleaşi sentimente de dragoste, stimă şi respect, cu îndelungi ovaţii, participanţii reafirmîndu-şi cu tărie angajamentul de a înfăptui neabătut politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu prietenie entuziastei manifestaţii de dragoste cu care erau Înconjuraţi. Prin întreaga sa desfăşurare, marea adunare populară consacrată tradiţionalei sărbători a zilei de 1 Mai a constituit o nouă şi grăitoare mărturie a unităţii întregului popor in jurul partidului, al secretarului său general, a hotărârii clasei muncitoare, a ţărănimii şi intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, de s-şi aduce contribuţia lor tot mai importantă la Înflorirea patriei socialiste, la înfăptuirea politicii noastre de Înţelegere, pace şi prietenia cu toate popoarele. (Agerpres)" PAGINA 4 Anotimpul faptei, anotimpul împlinirilor Munca noastră românească e bine aşezată pe temeliile de aur şi lumină ale dragostei de ţară. Marii savanţi, marii oameni de cultură au fost mari pentru că ideile şi metaforele lor au fost rediscat, prin muncă, din seminţele tradiţiei naţionale şi universale — aplicabile spre continua înflorire a patriei — şi nu elucubraţii, experimente sterile sau creaţii artistice fără nici un sens. De la Tales din Milet la Newton şi apoi la Einstein, Max Planck sau Born — iar, la noi, de la anonimul meşter Manole la Petre Poni, Babeş, Vlaicu sau Coandă — munca spre ideea de virf şi apoi ideea de virf aplicabilă muncii creatoare şi Îmbelşugate a fost unica lege ce leagă visul de adevăr. Sintem in primăvară şi-mi înfloreşte, pe retină, tabloul lui Botticelli. Dar şi cel al lui Breughel bătrînul, cu muncile cîmpului. Dar, reîntors cu imaginile totdeauna acasă, revăd, fără albume şi expoziţii, in pinacoteca sufletului meu, tablourile lui Grigorescu, ala lui Ressu, mă odihnesc pe cîmp cu tabloul lui Corneliu Baba, fac periplul Hunedoarei cu ciclul de tablouri ale lui Piliuţă şi-mi dau seama că pînă şi aşa-zisele „naturi moarte“ pun pe pînză, de fapt, rodul unei munci Încordate, numai că surprins intr-un moment de inerţie, fie că e vorba da fructe, de o vioară, un pahar sau alte elemente culese sau fabricate. Desigur că elogiul muncii ca necesitate şi justificare socială şi intimă este căutat mai inui în folclor, în viaţa poporului nostru. Acolo stă rădăcina sa pivotantă. Nicăieri munca cinstită nu este mai sever delimitată de munca furată, munca de lene, intr-o etică rămasă încă neintinade Alexandru ANDRIŢOIUă şi exemplară. Căci tocmai din acest Izvor limpede ca lacrima se inspiră semeţele idei ale clasicilor. Să ne amintim postulatul eminescian după care munca este principala avuţie naţională. Postulat lămurit apoi cu de-amănuntul de la fata care pune aţă-n ac pină la exaltarea imnică din „Ce-ţi doresc eu tie, dulce Românie !“. Toată opera lui Coşbuc stă pe temelia muncii şi luptei. Pentru că munca a trebuit apărată, strigătul lui „Noi vrem pămint" izvorind tocmai din dialectica ce leagă munca de luptă. „Clăcaşii“ lui Goga tot de acolo vin, de unde vine şi „Testamentul“ arghezian sau „Mirabila săminţă" a lui Blaga. Ajunşi In calendarul libertăţii noastre, lucrurile stau (şta firesc să stea aşa) mai adinei şi mai clare, sub nimbul de flacără pură a revoluţiei socialiste, al cărui fruct de aur il făurim, toţi cii trăim aici, prin muncă, prin efort, căci, aşa cum spune mereu preşedintele României socialiste, nimic nu ne-a picat din cer, totul s-a întemeiat şi se întemeiază pe munca braţelor noastre, a clasei muncitoare, pe gîndirea ei revoluţionară, pe ştiinţa cea mai înaltă, pe învăţătură şi pe dragostea fierbinte faţă de ţară. Aceste nepieritoare izvoare ale muncii inspiră astăzi condeiele poeţilor, tabloul clocotitor al vieţii de aici şi de acum este surprins pe pinzele pictorilor. E primăvară şi visele sunt mai îmbelşugate şi mai limpezi — ca bolta, ca apele. Ne amintim frumos de savanţi şi artizani — de cei ce dau fizionomie culturii şi civilizaţiei prin muncă creatoare şi deschizătoare de noi orizonturi. Ca primăvara ce deschide, în natură, noi orizonturi. Ne măsurăm credinţa civică, credinţa tn noi Înşine, realităţile şi perspectivele muncii noastre In ceea ce am dat socialismului românesc, patriei, pe aceeaşi temelie a muncii pe care o preconiza Eminescu, o ridicau spre zare Vlaicu şi Coandă, o arcuia peste ape Saligny. Totul stă insă in ecuatia mereu actuală a felului in care vom corespunde si vom răspunde postulatelor de ieri, de azi şi de totdeauna ale muncii noastre românești. cinema ■ Unde esti, dragoste ? : SCALA (11 03 72) — 9; 10,45; 12,30; 14,15; 16, 18; 20. ■ Gemeni : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. ■ Inghițitorul de săbii : CENTRAL (14 12 24) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15, FLOREASCA (33 29 71) — 9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20, FLAMURA (85 77 12) — 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20. ■ Program de desene animate — 9; 11; 13; 15,15; 1 mai — Destine romantice — 17,30; 19,45; 2 mai — Destinaţia Mahmudia — 17,30; 19,45 . DOINA (16 35 38). B Orgolii 1 GRIVITA (17 08 58) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20. AURORA (35 04 66) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. B Destinaţia Mahmudia : LIRA (317171) — 15,30; 18; 20, MUNCA — 17,30; 19,30. B Pădurea spinzuraţilor CAPITOL (16 29 17) — 9, 12; 16; 19. B Semnul şarpelui: BUZEŞTI (59 13 59) — 18,15; 20. B Maria Mirabels : MUNCA (21 59 97) — 15,30. B Angela merge mai departe ! PACEA (60 30 85) — 15,30; 17,30; 19,30. VIITORUL (11 48 03) — 15,30; 17,30; 19,30. B Grăbește-te încet i PROGRESUL (23 94 10) — 16, 18, 20. B Comoara din lacul de argint i FEROVIAR (50 51 40) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. B Doi oameni In oraș t EFORIE (13 04 93) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15. B Cununa Petriel : DRUMUL SARII (31 28 13) — 18, 18; 20. B Orchestra fără nume : COTROCENI (49 48 48) — 15,30; 17,45; 29. B Popeye marinarul — 15,30. Voiam să fiu prima — 17, 19 , FLACARA (20 33 40). B In spațiu I PATRIA (1186 25) — 9; 11,30; 14, 17; 19,30, FESTIVAL (15 63 84) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 30,15. B Ziua cea mai lungă : LUCEAFĂRUL (15 87 67) — 9; 12,15; 15,45, 19. B Atenţie la pana de vultur : BUCUREŞTI (15 81 54) — 9; 11,15; 13,30; 18; 18,15; 20,30. FAVORIT (45 31 70) — 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18; 20,15. EXCELSIOR (65 49 45) — 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 28,15. B Superpoliţistul : STUDIO (39 S3 13) — 10; 12; 14; 16; 18, 20. ■ Cei șapte fantastici : VICTORIA (16 28 79) — 9; 11,15; 13,39; 15,45; 18, 2«, FERENTARI (80 49 85) — 13,3«; 17,30; 19,30. B Școala curajului (III) DACIA (50 35 94) - 8; 11,15; 13,3«; 15,43; 18, 20. MIORIȚA (14 «14) — 8; 11,15; 13,30; 15,45; 18, 20. ■ Tess : MELODIA (13 06 88) — 9; 12,30; 16; 19,15, CULTURAL (83 50 13) — 9; 12,30; 16; 19,15. B Cinci pentru Infern VOLGA (79 71 26) — 8; 11,15; 13,30; 13,45; 18; 20,15, MODERN (23 71 01) — 9; 11,15; 13,30 ; 15,43 ; 18 ; 30,15. ■ Lantul amintirilor GLORIA (46 47 75) — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30, TOMIS — 9 ; 12,30 ; 16 ; 19,30. li Prîntra-ai mei, năzuit-am un loc unde-n zori, la amiaza ori seara, să m-adun ling-o vatră de foc ; — şi-am găsit acel loc : este Ţara. Am pornit pe agerul scăldat cu sudori de străbuni,şi porunca le-am urmat-o, căci ei mi-au lăsat moştenirea lor nobilă : Munca. Să nu-nvie trecutul de fum al urgiei şi-al morţii rapace, am găsit că al vieţii bun drum este singurul drum către Pace. Visul meu s-a-mplinit pe pămint: Ţară am. Ei imi dărui credinţa. Pacea ei o slujesc şi o cint şi o apăr cu toată fiinţa ! Edgar CLOOS muncitor, uzina electrică Bod — judeţul Braşov in româneşte de Victor Tulbure : Munca! ■ ■a în fruntea ţării Daţi drumul cintului să zboare Cind mugurii pe ram plesnesc. Să-l poarte-n zi de sărbătoare In naltul anotimp, muncitoresc. E ţara azi corolă de lumină, E CEAUŞESCU-OMUL un vis înaripat, E glia strămoşească o tinărâ grădină Din seva căreia ne-am întrupat. E fruntea lui senină şi braţul oţetit, E gindul lui la pace, la muncă-n libertate, In anii de restrişte prin lupte s-a călit Şi azi, in fruntea ţârii, ne este demnitate. Emilian CORICI Gura Motrului - Mehedinţi ■ Emigrantul POPULAR (33 18 17) — 15; 17,39; 19,43. B Despărţirea ; ARTA (31 31 86) — 1, 12; 16, 19. B Omul puma ; CIULEŞTI (17 88 16) — 9; 11,15; 13,30; 13,45; 18, 30, COSMOS (1 54 95) - 8,30; 11,30; 13,30; 15,30; 17,30; 19,30, teatre ■ Teatrul National (1s 7171, sala mică) : Filumena Marturano — 17, 20, (sala Atelier) : Ifigența — 11. ■ Opera Română (13 18 57) : Rigolette — 19. ■ Teatrul de operetă (13 98 48) : Secretul lui Marco Polo — 19,39. B Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu, 14 73 46) : Mobilă și durere — 19,30, (sala Grădina Icoanei, 12 74 16) : Tartuffe — 19. ■ Teatrul Mic (14 70 81) : Evul mediu intimplator — 19,sp. B Teatrul Foarte Mic (14 99 99) : Copiii lui Kennedy — 20. B Teatrul de comedie (16 64 60) : Concurs de frumusețe — 19,30. B Teatrul „Nottara* (59 31 03) : De ce dormi. Iubitor — îs. Pensiunea doamnei Olimpia — 19,39, (sala Studio) : Sentimente şi naftalină — 13, Ploaia şi anchetatorul — 19. B Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) ; Woyzeck — 19,30. B Teatrul „Constantin Tănase* (sala Savoy, 15 56 78) ; Belmondo al Il-lea — 16, Vorba lui Tănase — 19,30, (sala Victoria, 50 58 63) ; Frumosul din pădurea zăpăcită.. — 19,30. B Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; Andorra — 18,38. ■ Teatrul „Ion Vasilescu* (13 « 45) ; Siciliana — 19,39. B Circul București (li «1 î«) • Spectacolul „Circul Mare din Moscova* — 16; 19,30. a mai ■ Teatrul Național (14T1TL «ala mică) : O scrisoare pierdută — 18, Hagi Tudose — 15, Coana Chirica — 20, (sala Atelier) : Act Venetian — 19,30; 19,30, Gimnastică sentimentală — 15. B opera Română (13 io 57) : Madame Butterfly — a. Seară vieneză — 19. B Teatrul de operetă (13 i8 48) : My Fair Lady — 10,30, Mam’zene Nitouche — 19,39. B Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Gin-Rummy — 16, O zi de odihnă — 15, Mobilă şi durere — 19,30, (sala Grădina Icoanei, 12 44 16) : Cabala bigoţilor — 10,30, Furtuna — 19,30, ■ Teatrul Mic (14 70 81) : Nişte ţărani — 10,30, Pluralul englezesc — 19,30, B Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : Stop pe autostradă — 11, Lecţia de engleză — 20. B Teatrul de comedie (16 64 60) : Turnul de fildeş — 10,30, Sentimental tango — 19,30. ■ Teatrul „Nottara* (39 31 83, sala Magheru) : Micul Infern — 1o, Noi, subsemnaţii — 19,30, (sala Studio) : Sărbătoare princiară — 10,39, Copiii soarelui — 19. B Teatrul Giuleşti (sala Majestic, 14 72 34) ; Jean, fiul lui Ion — 10, Ordinatorul — 13, Nu ne naştem toţi la aceeaşi virstă — 19,30. B Teatrul „Constantin Tănase* (sala Savoy, 15 56 78) ; Boema, slăbiciunea mea î — 16, (sala Victoria, 50 58 65); Frumosul din pădurea zăpăcită... — 19,30, (la Teatrul de vară Herăstrău); Vorba lui Tănase — 19. B Teatrul evreiesc de stat (20 39 70) ; Hasie orfana — 11, Intr-un ceas bun — 18,30. B Ansamblu! „Rapsodia română* (13 13 00) ; Fata moșului cea harnică — 11, La flntmna dorului — 19. fl Teatrul „Ion Vasilescu* (12, 45) ; Siciliana - 16; 19,30. B Teatrul „Ion Creangă* (50 26 55) ; Recreaţia mare — 10,30. B Teatrul „Ţăndărică* (13 23 77) ; Şoricelul şi păpuşa — Îl. B Circul Bucureşti (1l 01 20) ; Spectacolul „Circul Mare din Moscova* — 10; 16; 19,30. SCINTEIA - simbola 1 mai 1982 Tineretul -ziua luminoasă de mîine a patriei E primăvară și, potrivit legilor firii, cimpul ne fascinează cu simfonia exploziilor germinative. Recoltele viitoare depind in mod hotărâtor de calitatea muncii oamenilor. Sunt, fără Îndoială, numeroși acei factori in măsură să intensifice sau atenueze forţa de regenerare a naturii. Dacă plouă ori nu plouă, dacă e frig ori e cald, dacă vintul e aspru ori blind, iată cauze care pot să influenţeze, nn bine sau nn rău, starea recoltelor. Dar cit priveşte asigurarea fertilităţii păraiitului determinante se dovedesc a fi strădania omului, conştiinţa lui. In ultimă instanţă fertilitatea minţii lui. „Cum se prezintă cimpul ? Iată întrebarea cea mai frecvent rostită in aceste zile in care ascultăm cu toţii „bătăile de inimă“ ale campaniei agricole. Şi nu numai ţăranul este interesat să ştie cum se prezintă cimpul, ci şi muncitorul, şi savantul, şi omul de artă. Pentru toţi starea bună a cimpului. In acest anotimp cind respiraţia pămintului se numără printre cele mai tulburătoare fenomene ale naturii, e un motiv de speranţă că recoltele vor fi bogate. Ordinea Istoriei repetă, adeseori, ordinea naturii. Dinamica şi etica marilor năzuinţe umane sunt asemuite unduirii armonioase a cimpului in etapele procesului germinativ, cind filantele ies din starea latentă şi trec a viata activă. Recolta va fi bună dacă s-a arat bine, dacă sămînta a Încolţit la timp, dacă pămintul este Îngrijit cum trebuie. Tot aşa , societate umană, o ţară, un popor pot spera intr-un viitor bun dacă tinerii cresc sănătoşi, Inteligenţi, cinstiţi, cu dragoste de muncă şi cu sete de cunoaştere. „Cum se prezintă timpul î? Întrebarea ne preocupă. In acest anotimp, pe toţi, pentru că de starea câmpului depinde soarta recoltelor. „Cum se prezintă tineretul 7* Întrebarea ne preocupă, de asemenea, pe toţi, pentru că de starea tineretului depinde Intr-o bună măsură viitorul ţării. Pe drept cuvint se spună că ziua de miine a patriei va fi aşa cum se formează, cum cresc tinerii de azi. Tineretul este o puternică forţă socială. Tineretul este viitorul Însuşi al naţiunii noastre socialiste. Aşa gîndeşte partidul, aşa gindeşte secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Dacă acum. In pragul sărbătoririi, la 2 mai, a Zilei tineretului, reafirmăm această concepţie revoluţionară cu privire la locul şi rolul tinerei generaţii în societate, o facem atît pentru importanţa ei deosebită, cit şi pentru bogatele-i semnificaţii. De aici se desprind răspunderile ce revin partidului, întregii noastre societăţi cu privire la formarea multilaterală, la educarea pentru muncă şi viaţă a tuturor tinerilor ţării. Şi se desprind marile răspunderi ce revin tineretului însuşi, organizaţiilor sale revoluţionare în întreaga operă de edificare a noii societăţi. 3 mai — Ziua tineretului. Sărbătoare marcată in mod fundamental, în acest an, de împlinirea, in luna martie, a şase decenii de la făurirea U.T.C. şi a unui sfert de veac de activitate a U.A.S.C.R. Mai stăruie încă in inimi şi in conştiinţe entuziasmul ce a dominat adunarea solemnă din Capitală. Şi mai stăruie încă emoţia puternică produsă de faptul că, de la tribuna acestei istorice adunări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adus un fierbinte omagiu tineretului, tradiţiilor sale revoluţionare, patriotismului său Înflăcărat, elanului şi abnegaţiei pe care şi le afirmă, pretutindeni acolo unde se munceşte, unde se creează, printr-o contribuţie activă la ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie socialistă. Secretarul general al partidului nu a rostit insă o cuvîntare festi- 2 MAI-ZIUA TINERETULUI vădei una de lucru. A prezentat, in faţa participanţilor la această vibrantă sărbătoare a tinereţii revoluţionare, un tablou complet al marilor obiective, al preocupărilor majore din actualul cincinal. A vorbit despre cerinţa intensificării strădaniilor pentru dezvoltarea mai puternică a bazei energetice şi de materii prime, pentru un progres mai rapid al agriculturii. A arătat ce mare importanţă au ridicarea continuă a nivelului tehnic al producţiei, aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, legarea mai strînsă a veniturilor colectivelor de oameni ai muncii de îndeplinirea planului la export, de cantitatea şi calitatea muncii, de creşterea rentabilităţii şi a beneficiilor. De ce au fost evocate toate aceste probleme, care sunt ale întregii ţări, la o întîlnire cu tineretul ? Pentru că tinerii sunt implicaţi direct, împreună cu întregul popor, in soluţionarea lor. „Toate problemele legate de dezvoltarea patriei noastre privesc — aşa cum a precizat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — întreg poporul. Dar ele privesc deopotrivă tineretul, ca factor hotăritor in procesul de producţie“. Tineretul este chemat să contribuie şi mai activ la promovarea noului, la lupta împotriva a tot ceea ce este vechi, perimat şi nu mai corespunde cerinţelor actualei etape. Nu există nici un compartiment al vieţii economico-sociale din patria noastră care să nu ofere tineretului un cadru larg de afirmare a spiritului revoluţionar, a romantismului revoluţionar, a voinţei ardente de a descoperi noi domenii ale cunoaşterii, de a făuri noi valori materiale şi spirituale. Lui i se cere ca, în întreprinderi industriale, în unităţi agricole, pe şantiere să-şi spună un cuvint hotăritor în asigurarea noii calităţi a muncii. Şi i se cere, totodată, o şi mai mare participare la îmbunătăţirea procesului de învăţămint, a integrării sale cu cercetarea şi producţia , la creşterea rolului ştiinţei ca factor determinant al progresului economic şi social ; la perfecţionarea activităţii în cadrul formelor instituţionalizate de organizare şi manifestare a democraţiei socialiste ; la realizarea unor opere literar-artistice de înaltă valoare spirituală, pătrunse de un autentic patriotism, de un profund umanism revoluţionar. Adresindu-se tinerilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le-a spus deschis că mai sunt încă de învins greutăţi, că lichidarea stării de înapoiere pe care am moştenit-o şi făurirea unei civilizaţii materiale avansate ne solicită mari strădanii, că ascensiunea spre comunism, pe căi nestrăbătute încă de nimeni, nu este uşoară, implicând muncă şi iar muncă, învăţătură şi iar învăţătură. Pentru tînăra generaţie, pentru organizaţiile sale revoluţionare, toate aceste obiective, toate aceste probleme se constituie intr-un program cuprinzător de muncă, dar şi de pregătire pentru muncă şi viaţă. Va fi acest program îndeplinit în mod exemplar ? Nu există nici un motiv ca răspunsul să nu fie afirmativ. Principala garanţie o constituie faptul că organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. îşi desfăşoară activitatea sub directa Îndrumare a organelor şi organizaţiilor de partid. „Conducerea de către partid, subliniază cu Îndreptăţire tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a reprezentat şi reprezintă sursa inepuizabilă de energie care a dinamizat întotdeauna capacităţile revoluţionare ale tineretului". Totodată, insă, garanţia că acest program va fi pe deplin înfăptuit o constituie tineretul insuşi, generaţie matură care şi-a probat deja, în atîtea împrejurări, competenţa, forţa de creaţie, dăruirea în muncă. Cum se prezintă tineretul ? Acum, de ziua lui, pe care o sărbătorim în acest anotimp dominat de fascinanta simfonie a exploziilor germinative, avem toate motivele să afirmăm cu certitudine : „S-a lucrat temeinic, recolta viitoare va fi bună !“. Tineretul României socialiste, fără deosebire de naţionalitate, căruia partidul şi statul i-au asigurat posibilităţi nelimitate de a munci, da a învăţa, dovedeşte, prin activitatea sa concretă desfăşurată in fabrici, pa ogoare, pe şantiere, in institute da cercetare ştiinţifică, in şcoli şi facultăţi, că este puternic legat de toate marile înfăptuiri ale prezentului. Munca pentru țară este semnătura pe care o scrie apăsat prin faptele sale tineretul in contul viitorului. Adrian VASILESCU Uniţi şi înfrăţiţi prin muncă Este fresc ca de sărbătoarea muncii, a solidarităţii celor ce muncesc, atunci cind însemnele naturii vestesc, prin arborarea frumuseţii, reînnoirea eternă a firii, să mă gindesc la unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei, la umanismul ce se manifestă in acest spirit de unitate şi frăţie, la munca Înfrăţită, comună a românilor, maghiarilor, germanilor şi a celorlalte naţionalităţi ale României socialiste. In primul rind la munca lor, la munca noastră, solul fertil dătător de seve pline de forţă mereu primăvâratică, ce caracterizează unitatea şi frăţia oamenilor muncii, fie ei producători de bunuri materiale sau spirituale. Firescul acestei unităţi şi frăţii este însumarea calitativ-socială a unui lung proces istoric, a unor lupte şi a unor experienţe milenare, care dovedesc in mod indubitabil caracterul de destin istoric al necesităţii acestei frăţii şi unităţi. Partidul Comunist Român a fost şi rămine acea forţă politică care din momentul fiinţării sale a tras în mod consecvent şi creator concluziile Istoriei, militind pentru eliberarea socială a tuturor fiilor patriei, pentru egalitatea lor In drepturi, pentru un mod social de existenţă umană in care munca fiecăruia să constituie baza relaţiilor interumane, relaţii de frăţie şi unitate, de stimă reciprocă şi de respect faţă de trăsăturile specifice, cu caracter etnic, ale fiecărui om al muncii, care se armonizează prin diversitatea lor în concertul unitar şi înfrăţit al operei comune : construcţia unei deveniri sociale pătrunse de umanismul revoluţionar al democratismului socialist. De mai bine de treizecide ani cutreier ţara în lung şi în lat, fiind astfel unul din martorii care am consemnat în toţi aceşti ani, prin activitatea mea de scriitor şi de ziarist, viaţa şi munca înfrăţită a tuturor fiilor patriei. Prezentul nostru continuă o tradiţie istorică, căci oricîte vicisitudini s-ar fi pus în calea muncii şi luptei comune a maselor populare, oricite Încercări de dezbinare naţionaliste şi şovine ar fi întreprins clasele dominante şi marile puteri asupritoare, oricîte „capcane“ — ca să întrebuinţez un termen de filozofie istorică — s-ar fi constituit în decursul plin de contradicţii al procesului istoric de pe meleagurile ţârii noastre, masele populare au agonisit o zestre istorică inestimabilă, şi anume că numai munca şi lupta lor comună, unită şi înfrăţită asigură existenţa lor, dăinuirea lor în Istorie. Istoria este numai în mică parte consemnarea mişcărilor virfurilor piramidei sociale, a păturilor suprapuse şi deţinătoare ale pirghiilor puterii, ea este in acelaşi timp şi in primul rind istoria mişcării marilor mase populare, care au acumulat în decursul veacurilor experienţa luptei şi muncii comune, unite şi Înfrăţite, condiţia primordială a eliberării lor sociale, a păstrării identităţii lor naţionale, căci acestea se caracterizează in mod obiectiv ca o relaţie dialectică. In această muncă si luptă comună, unită şi înfrăţită s-a configurat in decursul veacurilor, ca Un ecou al aspiraţiilor maselor populare, un puternic curent de idei, exprimat incepind cu opere folclorice şi pînă la operele unor gînditori sau scriitori, români, maghiari, germani, de alte naţionalităţi, care in pofida şi împotriva unor ideologii naţionalist-şovine a consolidat nobila idee a frăţiei, a respectului reciproc, a comunităţii de destin istoric al tuturor fiilor acestor meleaguri. Noi toţi, împreună, suntem moştenitorii de drept atît ai zestrei de experienţă istorică, cit şi ai celei culturale, pe ea se clădeşte tot ce durează astăzi oamenii muncii care construiesc împreună, uniţi şi înfrăţiţi, patria socialistă comună. Istoria a făcut să avem acelaşi pămint natal, pe care toţi fiii săi il iubesc cu aceeaşi dragoste şi ardoare, dăruire şi pasiune. Nimic nu dovedeşte mai mult această dragoste decit munca noastră, activitatea constructivă in toate domeniile sociale, munca in uzine,pe ogoare, in domeniul ştiinţei, al cercetării, al creaţiei artistice şi literare. Practica atestă din plin că miezul gindirii lui Marx, şi anume că munca are un rol ontologic în devenirea speciei umane, precum si in perpetuarea sa prin existenţa socială, este o legitate. Experienţa noastră confirmă că munca în condiţiile existenţei sociale specifice ţârii noastre, de construcţie a unei orânduiri bazate pe democraţie socialistă, devine nu numai principala avuţie a colectivităţii, care asigură progresul de civilizaţie, de cultură, precum şi al tuturor factorilor care contribuie la fenomenul complex al calităţii vieţii, ci şi un puternic şi nesecat izvor de umanism, ce determină relaţia dintre om şi om, fie el de orice naţionalitate. Fiecare dintre fiii patriei dobindeşte personalitate umană, îşi dezvoltă anumite caracteristici specifice tocmai prin munca unită şi înfrăţită, valoarea sa exprimindu-se prin munca sa. Unitatea şi frăţia dintre naţiunea română şi naţionalităţile conlocuitoare din România se bazează pe egalitatea in drepturi, garantată de legile ţării izvorîte din politica naţională a partidului, dreptul la muncă fiind piatra unghiulară a tuturor drepturilor tuturor cetăţenilor Republicii Socialiste România. Este o realitate istorică de necontestat că de pe acest postament trainic al muncii unite se dezvoltă noua noastră spiritualitate, in cadrul căreia particularităţile culturale ale poporului român se armonizează cu cele ale naţionalităţilor conlocuitoare, intrucit între ele există o corespondenţă organică atît tradiţională, cit şi actuală. Unitatea şi frăţia noastră se întăresc şi prin munca spirituală, ca o continuare firească a muncii generale de construcţie a patriei. Unitatea şi frăţia tuturor fiilor patriei, fie ei români, maghiari, germani sau de altă naţionalitate, sunt rodul muncii noastre comune, chezăşia împlinirilor noastre de viitor, de SZÁSZ János