Scînteia, august 1982 (Anul 51, nr. 12423-12447)

1982-08-01 / nr. 12423

SÂNTEIA—duminică 1 august 1982 /------------------------------------------------------- , ia zi in AGRICITURA -------------------------------------------------------N RECOLTAREA GRÎULUI­­ încheiată IAȘI Cînd organizarea este temeinică, ploile nu constituie o piedică Chiar dacă vremea a fost in ulti­mele zile instabilă, lucrătorii ogoa­relor din judeţul Iaşi depun eforturi susţinute, folosind fie­care oră bună de lucru in cîmp, pentru a încheia grabnic recoltarea griului. Drept urmare, unităţile a­­gricole din consiliile agroindustria­le Vlădeni şi Belceşti au raportat terminarea secerişului pe cele 4 975 hectare şi, respectiv, 4165 hectare cultivate cu griu. De asemenea, au mai încheiat recoltarea griului şi cooperativele agricole din Golăieşti, Mirceşti, Balş, Costeşti, Lungani, Ch­ioaia, Roşcani, Comarna, Boho­­tin, Moşna, Prisăcani, Drăguşeni şi Vinători de Iaşi. Din aceste unităţi, combinele au şi fost dirijate în cele unde secerişul a început mai tîrziu. Tovarăşul Victor Surdu, director adjunct al direcţiei agricole jude­ţene, ne-a informat că, în cursul zi­lei de vineri, 120 de combine din unităţile agricole fruntaşe şi 50 de combine venite în ajutor din ju­deţele din sudul ţării se alăturase­ră celor aflate în lanurile unităţilor agricole din consiliul unic agroin­dustrial Paşcani. Pentru a se strînge operativ şi griul culcat de ploi şi vint, în toate unităţile care mai au de recoltat s-au organizat echipe de cosaşi, care adună manual recolta respectivă, iar combinele o treieră staţionar. Aceste măsuri au ajutat ca şi în această parte a judeţului ritmul de lucru să crească simţitor. Pe ansamblul judeţului, recoltarea griului s-a efectuat pină în seara zilei de 30 iulie pe mai bine de 62 500 hectare, reprezentînd 83 la sută din suprafaţă. Măsurile lua­te de comandamentul judeţean pentru agricultură vizează termi-­ narea secerişului intr-un timp cit mai scurt. Concomitent cu intensificarea se­cerişului, în întreg judeţul se des­făşoară în ritm susţinut eliberarea cit mai grabnică de paie a terenu­rilor şi efectuarea arăturilor de vară. în acest fel, pe ansamblul ju­deţului s-a creat în avans un front de lucru de 10 000—15 000 hectare pentru efectuarea arăturilor. Manoie CORCACI corespondentul „Scinteii” BISTRIŢA-NĂSĂUD Există acum forţe suficiente pentru recuperarea întîrzierilor O vreme umedă a stînjenit efor­turile cooperatorilor şi ale mecani­zatorilor din judeţul Bistriţa-Nă­­săud, angajaţi in marea bătălie a recoltării griului. In unităţile din consiliul agroindustrial Teaca, pro­ducţiile de griu sunt bune şi chiar foarte bune, dar nu pot ajunge re­pede in hambare, aşa cum oame­n._____________________ în cel mai nu­ ar fi dorit. Ei nu se lasă co­pleşiţi de greutăţi, string griul şi-l usucă pe platformele de ciment amplasate în faţa magaziilor. In acest scop, în „ferestrele“ dintre ploi, echipele de secerători şi co­saşi au intrat în lanuri, făcînd snopi, amenajînd clăi şi trecînd apoi la treieratul staţionar. Circa 70 de cooperatori din satul Negri­­leşti au recoltat manual, într-o singură zi, griul de pe 34 hectare. Cu toate eforturile făcute, pină in seara zilei de 30 iulie, din cele peste 16 500 hectare aflate în cultură, pe ansamblul judeţului au fost recol­tate doar 4 304 hectare, ceea ce re­prezintă 26 la sută din suprafaţa cultivată. Acum, vremea s-a mai ameliorat. Din judeţele Argeş şi Timiş au sosit un ajutor 152 de combine, din care 100 vor rămîne în dotarea S.M.A.-urilor din judeţ. In momentul de faţă, toate unită­ţile agricole dispun de suficiente utilaje pentru a realiza un ritm susţinut la recoltare. Din datele existente la direcţia agricolă rezultă că în consiliile agroindustriale Lechinţa, Beclean şi Reteag secerişul griului este avansat; în schimb, se desfăşoară lent în consiliile agroindustriale Şieu, Nimigea, Orhei şi altele. Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scinteii" TULCEA Multe unităţi au depăşit producţia şi livrează cantităţi suplimentare la fondul de stat După încheierea secerişului, me­canizatorii şi ceilalţi oameni ai muncii din agricultura judeţului Tulcea şi-au concentrat eforturile la executarea celorlalte lucrări agri­cole de sezon : eliberarea de paie a terenului, insăminţarea culturilor duble şi efectuarea arăturilor de vară. In seara zilei de vineri, 30 iulie, mai erau de strins paiele de pe aproape 23 000 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 24 la sută din suprafaţa de pe care s-au re­coltat păioasele. Acum, formaţiile scurt timp­ de balotat paie şi de transport lu­crează fără întrerupere. In acest scop se folosesc toate atelajele din unităţile agricole cooperatiste. Recolta bună obţinută de agricul­torii tulceni a făcut ca un mare nu­măr de unităţi agricole să livreze la fondul de stat cantităţi suplimen­tare de griu. Există însă şi unele cooperative agricole care nu şi-au onorat integral obligaţiile la fondul de stat. „Pe ansamblul judeţului, mai sunt de livrat la fondul de stat aproximativ 15 000 tone de griu , ne spune Nicolae Ghegheşan, di­rectorul întreprinderii pentru valo­rificarea cerealelor şi plantelor tehnice Tulcea. Pentru a grăbi pre­luarea acestor cantităţi de griu, care se află în unităţile cultivatoare, ac­tivitatea la bazele de recepţie a fost organizată in două schimburi şi, totodată, s-au pregătit spaţii su­plimentare de depozitare. In ritmul în care se desfăşoară preluările, există condiţii ca in trei-patru zile întreaga cantitate de griu prevăzută a fi livrată la fondul de stat să se afle în magaziile întreprinderii de valorificare a cerealelor“. In unităţile din consiliul agroin­dustrial Mahmudia, livrarea griului la bazele de recepţie a fost temei­nic organizată. „De pe cele 5100 hectare cultivate cu griu s-a obţi­nut o producţie cu aproape 1 500 tone mai mare decit cea planificată , ne spune Ionel Popa, inginerul şef al consiliului. Cooperativa agri­colă Agighiol a livrat suplimentar la fondul de stat aproape 1 000 tone griu. Duminică, cele şapte coope­rativă agricole şi I.A.S. Sarinasul din consiliul nostru vor termina de transportat la fondul de stat toate cele 13 270 tone de griu prevăzute“. Merită evidenţiat faptul că, pină vineri, 22 de unităţi agricole din judeţ au trimis în bazele de recep­ţie întreaga cantitate de griu prevă­zută. Mai sunt insă în judeţ unele unităţi care nu au livrat la fondul de stat decit cantităţi mici de griu.­ Cooperativele agricole Frecăţei, Cîrjelari, Zebil şi Mihai Bravu mai au de transportat in bazele de re­cepţie cantităţi cuprinse între 700—900 tone. în aceste unităţi şi în altele, cadrele de conducere, or­ganizaţiile de partid trebuie să ac­ţioneze mai energic pentru trans­portarea grabnică a griului la ba­zele de recepţie. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scinteii" Recoltarea griului continuă acum în judeţele din jumătatea de nord a ţării ARĂTURILE DE VARĂ - în ritm mai intens şi de bună calitate! • Mai multă operativitate la eliberarea de paie a terenurilor • La arat — formaţiile de tractoare să lucreze în două schimburi — de zi şi de noapte • Lucrările să se desfăşoare sub conducerea directă a specialiştilor UMIDITATEA SOLULUI Harta de mai sus, întocmită de laboratorul de agrometeorologie din Institutul de meteorologie şi hidrologie, prezintă umiditatea solului pe terenurile eliberate de culturile de vară, pină la adincimea de un metru, exprimată in metri cubi de apă la hectar. Rezultă că in toată ţara solul are o umiditate optimă,, de la 200—400 metri cubi de apă la hectar în cimpia de sud a ţării, Dobrogea şi estul Moldovei, pină la 1 400-1 800 metri cubi in Banat şi unele zone din Transilvania. Aşadar, există condiţii­­optime pentru executarea arăturilor de vară in cel mai scurt timp şi la un nivel calitativ superior. Recoltarea griului se apropie de sfirşit, această lucrare executin­­du-se in aceste zile pe ultimele 300 000 de hectare situate in unele judeţe din Banat, Transilvania şi Moldova, unde ploile din ultima perioadă au împiedicat desfăşura­rea normală a secerişului. Dar, concomitent cu eforturile ce tre­buie depuse pentru strîngerea şi punerea cit mai repede la adăpost a recoltei în aceste judeţe, pretu­tindeni, in toate zonele ţării, este necesar ca oamenii muncii din a­­gricultura să acţioneze energic, cu toată hotărîrea pentru pregătirea temeinică a viitoarei recolte de griu. In cuvintarea la recenta consfă­tuire de lucru de la Constanta, evi­denţiind necesitatea obţinerii de re­colte mult mai mari in anul viitor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subli­nia : „Trebuie să ne propunem să trecem de-acum la pregătirea te­meinică a recoltei pentru anul vii­tor. De pe acum să se stabilească suprafeţele pe care urmează să se insăminţeze orzul şi griul, să se ia măsuri pentru asigurarea stringerii la timp a culturilor, realizarea ară­turilor adinei corespunzătoare, pre­gătirea seminţei şi densitatea nece­sară. Să asigurăm ca In jurul lul 10 octombrie să se termine Insă­­minţările“. Dintre lucrările care trebuie efec­tuate in această perioadă pentru pregătirea producţiei de cereale din anul 1983, pe primul plan se si­tuează, atit ca importantă, cit şi ca urgenţă, executarea In ritm susţi­nut a arăturilor de vară pe supra­feţele care vor fi Insăminţate In toamnă. Experienţa a dovedit că e­­fectuarea la timp a arăturilor şi buna pregătire a terenului hotărăsc in cea mai mare măsură nivelul re­coltei de griu. Chiar şi in acest an, diferenţele mari de recoltă intre u­­nităţi agricole vecine, care au fo­losit aceleaşi seminţe şi aceleaşi cantităţi de îngrăşăminte, s-au da­torat in nu puţine cazuri modului diferit In care s-au executat arătu­rile, în care s-a pregătit patul ger­minativ şi s-a efectuat semănatul propriu-zis. Şi au obţinut recolte mari tocmai acele unităţi unde să­­minţa de griu a fost pusă intr-un sol bine pregătit, ceea ce asigură o bună răsărire a plantelor şi deci densităţi superioare la hectar. Condiţiile climatice din această vară sunt excepţional de bune : so­lul este bine aprovizionat cu apă pe o mare adîncime chiar şi în zo­nele care, de obicei, sunt afectate în această perioadă de lipsa precipita­ţiilor. Potrivit datelor furnizate de institutul de meteorologie şi hidro­logie, rezerva de apă din sol pe a­­dincimea de un metru creşte de la 200—400 metri cubi la hectar in zo­nele­­din sud-estul ţării pină la 1 800 metri cubi d­in Banat. Cu alte cu­vinte, pretutindeni, stratul arabil este bine umezit, ceea ce permite efectuarea cu uşurinţă şi de cea mai bună calitate a arăturilor de vară. Aceste condiţii trebuie folosite din plin in toate unităţile agricole, in toate judeţele ! Subliniem această cerinţă,, intru­­cit, deşi s-a făcut din vreme am­plasarea culturii griului, in majori­tatea unităţilor agricole specialiştii alegind cele mai potrivite terenuri, totuşi executarea arăturilor de vară nu se desfăşoară in toate judeţele In ritmul necesar. Această situaţie este determinată atit de eliberarea cu intirziere de paie a terenurilor, cit şi de neajunsurile care există In organizarea muncii in unele unităţi agricole. In multe locuri, după ce lucrările de recoltare s-au încheiat şi au fost insă­­minţate, intr-un procent mai mare sau mai mic, culturile duble, care Intr-adevăr au necesitat eforturi mari şi multă muncă, forţele meca­nice nu au fost concentrate la această lucrare de bază în agricul­tură — arătura de vară. Datele din următorul tabel arată că au existat şi există reale posibilităţi ca arătu­rile de vară să fie intensificate. Se desprinde, aşadar, concluzia că în multe judeţe există suficient teren unde se poate lucra la arături. Există însă şi judeţe — Teleorman, Constanţa, Timiş, Arad, ca să amintim doar pe citeva din cele aflate în zona I unde recoltarea a început mai devreme — unde tere­nurile au fost eliberate de paie in proporţie de numai 60—70 la sută. Or, intîrzierea cu care, in multe unităţi, se eliberează terenurile de resturile vegetale — In acest caz este vorba de paiele de griu, care constituie un furaj deosebit de va­loros — este principala cauză care împiedică in multe locuri execu­tarea in ritm susţinut a arăturilor de vară. Iată de ce, in toate jude­ţele in care s-a încheiat recoltarea este nevoie să se acţioneze cu mai multă operativitate şi răspundere, mobilizîndu-se mai intens forţele mecanice şi umane, pentru ca tere­nurile ce trebuie arate pentru insă­­minţările de toamnă să fie eliberate de paie cit mai grabnic, spre a se crea front de lucru tractoarelor. Există reale posibilităţi pentru ca in zilele următoare să se accelereze ritmul de lucru la arăturile de vară. Intrucit acum cea mai mare parte din tractoare nu mai sunt ocupate la seceriş şi transportul recoltei, este nevoie ca cel puţin 60—70 la sută din numărul de tractoare să fie repartizate la efectuarea arăturilor. In scopul intensificării ritmului de lucru, este necesar ca, la arat, for­maţiile de tractoare să lucreze in două schimburi — de zi şi de noapte. Tot atit de important este ca aceste lucrări să fie executate la un înalt nivel calitativ. Solul fiind umed, arătura se execută uşor, nu se scot bulgări ca in alţi ani. Cu atit mai mult se cere ca la arat plugul să fie folosit în agregat cu grapa, astfel incit solul să fie bine mârunţit, iar resturile vegetale să fie îngropate in întregime. Şi, pen­tru buna desfăşurare a arăturilor şi realizarea lor la nivelul calitativ ce­rut de tehnologia cultivării griului, este de datoria inginerilor agronomi din unităţile agricole să se afle acum in cîmp, in mijlocul mecani­zatorilor, acolo unde se execută aceste lucrări, deoarece ei poartă o mare răspundere în asigurarea in cele mai bune condiţii a pregătiri­lor pentru recolta anului viitor. Accelerarea­­ritmului de lucru la executarea arăturilor de vară este una din sarcinile la ordinea zilei in agricultură şi, tocmai de aceea, or­ganelor judeţene de partid şi agri­cole, consiliilor agroindustriale, ca­drelor de conducere şi specialişti­lor din unităţi le revine sarcina de a acţiona energic in acest sens, asi­­gurind mobilizarea largă a meca­nizatorilor, folosirea din plin a mij­loacelor mecanice la efectuarea acestei lucrări de mare importanţă pentru recolta din anul viitor. Ioan HERTEG Suprafaţa Teren eliberat Judeţul recoltată de paie — in hectare - - în hectare — Dolj 163 671 117 465 Olt 129 400 100 095 “ Teleorman 145 670 91 000 ^ Giurgiu 92 605 66 750 Sectorul agricol Ilfov 25 940 21 300 Ialomiţa 107 765 90 000 Călăraşi 119 957 85 800 Constanța 170 902 110 775 Tulcea 96 127 73 500 Brăila 102 864­­ 95 648 Buzău 80 940 56 553 Timiş 180 543 125 044 Arad 118 611 70 150 LEGENDA PESTE 1800 mc MO-800mc 14-00-1800 mc 200-MO me Marea putere a microhidrocentralelor Pentru sporirea producţiei de energie electrică este necesar un efort susţinut, atit din partea furnizorilor de materii prime purtătoare de ener­gie — cărbune, petrol, gaze - cit şi a energeticienilor din termo şi hi­drocentrale. Fiecare colectiv din aceste sectoare de activitate poate şi trebuie să-şi aducă o contribuţie cit mai substanţială la înfăptuirea exem­plară a sarcinilor stabilite, pentru actualul cincinal, de Congresul al Xll-lea al partidului, sarcini ce au fost amplificate prin Hotărîrea adoptată de plenara C.C. al P.C.R. din 31 martie a.c. şi prin recentele programe apro­bate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In acest sens, conco­mitent cu sporirea producţiei de cărbune şi alte resurse energetice, de­osebit de important este ca potenţialul hidroenergetic al ţării să fie pus cit mai repede şi eficient in valoare, atit prin construirea de hidrocentrale mari, cit şi prin amenajarea de microhidrocentrale. In articolul de faţă ne vom referi la­ programul privind construcţia de microhidrocentrale in judeţul Sibiu. Maşina urcă voiniceşte pe pangli­ca drumului care înfăşoară in ser­pentine strinse, de o parte şi de alta, anele vijelioase ale Cibinului, por­nit de sub fruntea Păltinişului. După un ultim pachet de curbe în ac de păr, ajungem la destinaţie — micro­hidrocentrala de la Gura Riului. Aici s-a finalizat recent un ingenios pro­iect hidroenergetic. La Gura Riului a fost construită in cincinalul tre­cut aductiunea necesară alimentării cu apă a municipiului Sibiu. S-au efectuat lucrări de captare, în ba­zinul superior al Cibinului, s-a ri­dicat un baraj. Adică acele lucrări care in construcţia oricărei hidro­centrale înglobează eforturile si cheltuielile cele mai mari. Acumularea de apă nu poate fi folosită si pentru producerea de e­­nergie ? La această întrebare, specia­liştii Institutului de studii si pro­iectări hidroenergetice din Capitală au dat un răspuns pozitiv, prompt si bine documentat. Rezultatul aces­tei idei pe cit de simple, pe atit de eficiente este acum măsurat in su­tele de mii de kilowaţi-oră pulsaţi in sistemul energetic naţional, înain­te de a porni spre robinetele sibie­­nilor, apa de munte, limpede ca cris­talul, pune în mişcare turbine cu un potenţial de 3,7 MW. De la sfîrşitul anului trecut, cînd a fost pusă în funcţiune, microhidrocentrala de la Gura Riului a produs 300 000 kWh energie electrică. E mult d­e puţin ? Citeva calcule dovedesc eficienţa certă a unor a­­semenea amenajări hidroelectrice. Dacă aceeaşi cantitate de energie e­­lectrică s-ar fi produs într-o cen­trală pe hidrocarburi, consumul se ridica la circa 100 tone de păcură. Costul acesteia pe piaţa externă , a­­proape 25 mii de dolari. Deci, cu o productie de circa 1 milion kWh e­­nergie electrică intr-un an, microhi­drocentrala de la Gura Riului reduce efortul valutar al ţării cu cel puţin 75 mii de dolari. Să adăugăm la a­ceasta că energia electrică produsă în amenajările hidroenergetice este de trei ori mai ieftină decit cea furnizată de termocentrale. Asemenea raţiuni economice au stat la baza elaborării programului construirii de microhidrocentrale în­­actualul cincinal, potrivit căruia, un număr important vor fi amplasate in judeţul Sibiu. Din studiile întoc­mite reiese că riurile şi piratele care coboară pantele repezi ale mun­ţilor Făgăraş sau Cibin dispun de un potenţial amenajabil de 68—70 MW. Intr-o primă etapă, pină în anul 1985, va fi valorificat aproape jumătate din acest potential hidroenergetic prin instalarea unor grupuri insu­­mind 32 MW. Microhidrocentrala de la Gura Riului, pe care o prezentam la începutul acestor rînduri, este doar una din cele 44 de microhidrocen­trale care vor impinzi in citiva ani reţeaua hidrografică a judeţului. In fata unei hărţi pe care sint puncta­te cu tradiţionale ,,stele“ energetice amplasamentele microhidrocentrale­­lor, tovarăşul Ioan Munteanu, sef de secţie in cadrul consiliului popu­lar judeţean, ne prezintă detalii pri­vind acest program.­­ O atenţie deosebită acordăm microhidrocentralelor de puteri mai mari, care vor fi racordate la sis­temul energetic naţional. Astfel, cele de pe Valea Cirţişoarei — cu o pu­tere de 6,8 MW, Riul Mare — Po­­rumbac de 4,5 MW, Laiţa — 4 MW, Sadu VI — Rozdieşti — 3,7 MW vor furniza anual circa 60 milioane kWh energie electrică, ceea ce in balan­ţa energetică a judeţului va avea o pondere de aproape 10 la sută. Nu neglijăm nici amenajările mici, cum sunt cele de la cabana Podragu, cu o putere de 3 kW. Crăciuneasa II — Santa — 5 kW. Gruia Scurt — Lotri­­soara 15 kW. Dăneasa — 10 kW. Po­­rumbăcelu — 15 kW. care sunt des­tinate alimentării cu energie electri­că a punctelor turistice sau a ca­banelor și exploatărilor forestiere. La acestea se adaugă microhidrocentra­­lele cu puteri medii de la Sebeşul de Jos, Gura Riului, Cibin II, Să­­durel, Răşinari ş.a., ce pot să asi­gure necesarul de energie al unor localităţi rurale şi al consumatorilor din agricultură in perioadele de vîrf de sarcină din sistemul energetic. Am reţinut din explicaţiile primi­te că la proiectarea noilor amena­jări hidroenergetice se urmăreşte valorificarea la maximum a condiţiilor de teren — căderi de apă sau ba­raje naturale — şi utilizarea in mare măsură la construcţia microhidro­centralelor a materialelor locale. De asemenea, amplasarea lor in locu­rile unde există vechi baraje pen­tru mori de apă, gatere sau prize de apă pentru unităţile industriale determină o scădere sensibilă a va­lorii investiţiilor şi, implicit, o creş­tere a rentabilităţii. . Construcţia microhidrocentralelor din judeţ antrenează — pe lingă spe­cialiştii din institutele de proiecta­re din Capitală sau ai politehnici­lor din Timişoara şi Braşov — şi forţele locale. Fie că este vorba de unităţi de proiectare din Sibiu — de la centrul judeţean de proiectare din subordinea consiliului popular şi a­­telierul specializat al întreprinderii de reţele electrice, fie pasionaţi ino­vatori. Inginerul Virgil Părăianu, de la întreprinderea de utilaje şi pie­se de schimb, a realizat o turbină mobilă de 0,2—0,3 kW care poate fi pusă in funcţiune in citeva... mi­nute ! Utilitatea acestei turbine, să-i spunem ..de buzunar“, pentru caba­ne mici, stâne, puncte izolate de lucru, credem că nu mai trebuie de­monstrată. Un primar inimos — l-am numit pe Toma Lupaş — este sufle­tul acţiunii de construire a micro­­hidrocentralei de la Sălişte. Aici, ob­ştea localităţii a hotărit să valori­fice acumularea de apă utilizată cînd­­va de două mori ţărăneşti pentru punerea in mişcare a unei turbine de 14 kW. Energia produsă anual aici va însuma circa 40 de mii kWh. — Cu forţele sătenilor vom con­strui microhidrocentrala de ne riul Sebeş — Moaşei, ne spune primări­ţa comunei Racoviţa, Ana Măerean. Cei 1 000 de locuitori ai satului Sebeş, de la poalele Făgăraşului, cu­noscuţi ca buni gospodari isi vor asigura astfel din resurse locale si energia electrică. Fireşte, dacă la construirea micro­hidrocentralelor de puteri mici sau mijlocii contribuţia locuitorilor co­munelor învecinate, lucrătorilor de la­ exploatările forestiere , direct interesaţi în finalizarea rapidă a lu­crărilor, poate fi substanţială, in ca­zul amenajărilor mai complexe, care necesită utilaje şi muncitori specia­lizaţi. un sprijin sporit trebuie să acorde întreprinderile de profil din subordinea Ministerului Energiei E­­lectrice. Facem această remarcă de­oarece Trustul de construcţii hidro­energetice, singura unitate speciali­zată din tară in construcţia hidro­centralelor, a refuzat pină acum. Cu­ toate demersurile făcute de consiliul popular judeţean, contractarea unor lucrări, fapt ce periclitează respec­tarea termenelor de punere in func­ţiune. Aşa stau lucrurile in cazul microhidrocentralelor Cibin II si Să­­durel I, aflate acum doar in stare de proiect. De asemenea, se impu­ne o mobilizare mai puternică a constructorilor şi montorilor din ca­drul întreprinderii de reţele elec­trice din Sibiu, care dispune de for­ţe şi de competenţă cu mult superi­oară realizărilor concrete de pe şan­tierele microhidrocentralelor de la Sebeş şi Răşinari. Programul construirii de microhi­drocentrale face parte integrantă din programul de dezvoltare a energe­ticii din actualul cincinal şi pen­tru îndeplinirea lui exemplară tre­buie depuse eforturi susţinute, atit din partea constructorilor si monto­rilor, cit si a organelor locale. După cum am văzut, sibienii au de con­struit în acest cincinal un număr, im­portant de microhidrocentrale. Preo­cupările existente, realizările de pină acum dovedesc că s-a pornit cu drep­tul pe acest drum. Dan CONSTANTIN Nicolae BRUJAN­­ ■ In judeţul Sibiu, în acest cincinal se construiesc 44 de centrale electrice pe rîuri de munte PAGINA 3 AU­TO A­PROVIZION­AR­EA — în întrebări şi răspunsuri— faptice Tot mai multe Iniţiative şi ac­ţiuni gospodăreşti au făcut să fie puse in valoare, pe plan local, o sea­mă de resurse care pină acum nu aveau nici o Întrebuinţare. Deşi la noi in ţară cultura ciupercilor nu are o tradiţie îndelungată, totuşi, încă de pe acum, se poate spune că această preocupare prinde trainice rădăcini in majoritatea localităţilor din ţară, avind un rol important în realizarea programelor de autoapro­­vizionare. Prin amenajări simple, cu cheltuieli minime, numeroase spaţii disponibile — grajduri, pivniţe, de­pozite, tuneluri, galerii de mină pă­răsite, uscătorii de tutun şi multe altele — au fost transformate în ciupercării, con­stituind o bogată sursă de „carne vegetală“, şi, tot­odată, de venituri băneşti. Un Început pro­miţător in această direcţie există şi in unităţile agri­cole ale sectorului agricol Ilfov, pre­cum şi in alte sectoare din mu­nicipiul Bucu­reşti. Astfel, la cooperativa agri­colă Bragadiru a fost amenajată o ciupercărie, cu o suprafaţă de 300 mp, la C.A.P. Găneasa, încă una, pe o supra­faţă de 130 mp, iar la C.A.P. Mo­­goşoaia, alta de 150 mp, care va fi extinsă pină la 1 000 mp. In momen­tul de faţă toate aceste unităţi dis­pun, în urma unei iniţiative a comi­tetului de partid al sectorului, de ca­dre pregătite prin cursuri de şcola­rizare de scurtă durată, organizate la ferma specializată de la Mogoşoaia a Institutului de legumicultură Vidra. In sfirşit, rezultat concret , a înce­put recoltatul primei culturi de ciu­perci. La Snagov, o ciupercărie a luat fi­inţă intr-un solar pentru legume timpurii. In prezent, sint in curs de amenajare alte ciupercării la Chitila, Dudeşti, Buftea, Măgurele, cu o suprafaţă totală de 10 000 mp. Dar cultura ciupercilor începe să dobindească o extindere apreciabilă şi in mediul urban, îndeosebi in ca­drul unităţilor care dispun de adă­posturi şi surse de căldură. Este edi­ficator in această privinţă faptul că, in municipiul Bucureşti, au fost identificate numeroase spaţii care au fost sau sunt amenajate pentru a fi cultivate cu ciuperci. In total, pină la sfîrşitul anului, în Capitală ur­mează să fie transformate în ciu­percării o serie de spaţii însu­­mind 16 400 mp — suprafaţă de pe care vor fi recoltate 130 tone ciuperci. Numai în cadrul I.A.S. Popeşti, prin reamenajarea unor sere devenite improprii pentru cultu­ra legumelor, se va realiza o ciuper­cărie de tip industrial in suprafaţă de 10 000 mp, pe lingă care va func­ţiona o staţie de producere a com­postului şi pentru alte­­ unităţi. Ac­ţiuni similare privind extinderea cul­tivării ciupercilor au fost întreprinse şi în alte zone ale ţării, îndeosebi in judeţele Buzău, Vilcea, Gorj, Brăila, Arad, Suceava, care, incepind din a­­cest an, vor satisface o bună parte din cerinţele de consum ale popu­laţiei din culturile proprii. Sunt toate acestea argumente care arată că s-a trecut cu hotărire la în­făptuirea programului dezvoltării pe scară largă a cultivării ciupercilor. In perspectiva unor direcţii mai cla­re de acţiune, pentru acest an şi pen­tru întregul cincinal s-au stabilit ca­pacităţile de producţie ce urmează a fi realizate, speciile de ciuperci ce vor fi cultivate în funcţie de condi­ţiile specifice din fiecare judeţ, s-au elaborat tehnologiile adecvate, cu ac­ cont îndeosebi pe cele cu consumuri reduse de energie şi combustibili. De asemenea, s-a trecut la alegerea şi pregătirea temeinică a oamenilor din unităţile cultivatoare de ciuperci. Pentru realizarea in condiţii econo­mice a producţiilor stabilite, intre altele, se au in vedere extinderea culturilor de ciuperci ce cresc pe de­şeuri celulozice, asigurarea unor sis­teme de ventilaţie naturală, îndeo­sebi in solarii şi sere, cînd acestea nu sunt ocupate cu legume. Cu toate acestea, rezultatele obţi­nute in cultivarea ciupercilor nu sunt încă pe măsura condiţiilor şi posibi­lităţilor existente în toate localităţi­le, a interesului pe care-1 manifestă un număr tot mai mare de cetăţeni faţă de acest valoros aliment, ce poate fi asigurat, pe baza unor teh­nologii relativ simple, aproape in fiecare gospodărie. In primul rînd, pentru că in momentul de faţă pro­ducţia de miceliu nu acoperă decit in mică parte cerinţele mari ale culti­vatorilor de ciuperci. Iar în al doilea rind, pentru că nu sunt suficiente nici platformele de pregătire a com­postului. Pentru soluţionarea acestor pro­bleme, precum şi a altora, potrivit programului amintit, s-au stabilit o seamă de măsuri: in acest an a în­ceput construc­ţia a 4 staţii de producere a mice­­liului la Arad, Vi­dra, Mogoşoaia şi Stoicăneşti. Staţia de la Stoicăneşti, care va avea în final o capacitate de 250 tone.­an, a început să produ­că, urmind să realizeze pină la sfîrşitul anului a­­cesta 100 tone mi­celiu. Intrarea în producţie a aces­tor staţii este condiţionată in mare măsură de reali­zarea unor utilaje, intre care 12 auto­clave ce urmează să fie executate de către întreprinderea de utilaje pentru industria alimentară din Slatina. Pentru a veni in sprijinul cultiva­torilor de ciuperci, in curînd in Bucureşti se va deschide (pe bd. 1 Mai) un magazin de desfacere a mi­­celiului, precum şi a compostului gata insăminţat. In ce priveşte asigurarea compos­tului, s-au stabilit amenajarea unor platforme acoperite, precum şi orga­nizarea unor puncte sezoniere de prelucrare mecanizată în cadrul con­siliilor unice agroindustriale. Intrucit această operaţiune necesită un mare volum de muncă, este necesar să se urgenteze realizarea, in unităţile M.A.I.A. şi M.I.C.M., a utilajelor teh­nologice pentru mecanizarea lucră­rilor de prelucrare a compostului. După cum se vede, cultura ciuper­cilor, datorită condiţiilor favorabile existente, ia o amploare din ce in ce mai mare, intrînd in adevăratele ei drepturi. Totul este acum ca măsu­rile stabilite in program să fie întoc­mai înfăptuite. Florea CEAUŞESCU Dumitru TIRCOB Cum se acţionează pentru extinderea culturilor de ciuperci • Valorificarea superioară a unor spaţii nefolosite • Procura­rea miceliului — o problemă in curs de rezolvare • In curind, in Capitală, va fi deschis un magazin pentru desfacerea artico­lelor necesare cultivării ciupercilor

Next