Scînteia, august 1982 (Anul 51, nr. 12423-12447)
1982-08-01 / nr. 12423
SÂNTEIA—duminică 1 august 1982 /------------------------------------------------------- , ia zi in AGRICITURA -------------------------------------------------------N RECOLTAREA GRÎULUI încheiată IAȘI Cînd organizarea este temeinică, ploile nu constituie o piedică Chiar dacă vremea a fost in ultimele zile instabilă, lucrătorii ogoarelor din judeţul Iaşi depun eforturi susţinute, folosind fiecare oră bună de lucru in cîmp, pentru a încheia grabnic recoltarea griului. Drept urmare, unităţile agricole din consiliile agroindustriale Vlădeni şi Belceşti au raportat terminarea secerişului pe cele 4 975 hectare şi, respectiv, 4165 hectare cultivate cu griu. De asemenea, au mai încheiat recoltarea griului şi cooperativele agricole din Golăieşti, Mirceşti, Balş, Costeşti, Lungani, Chioaia, Roşcani, Comarna, Bohotin, Moşna, Prisăcani, Drăguşeni şi Vinători de Iaşi. Din aceste unităţi, combinele au şi fost dirijate în cele unde secerişul a început mai tîrziu. Tovarăşul Victor Surdu, director adjunct al direcţiei agricole judeţene, ne-a informat că, în cursul zilei de vineri, 120 de combine din unităţile agricole fruntaşe şi 50 de combine venite în ajutor din judeţele din sudul ţării se alăturaseră celor aflate în lanurile unităţilor agricole din consiliul unic agroindustrial Paşcani. Pentru a se strînge operativ şi griul culcat de ploi şi vint, în toate unităţile care mai au de recoltat s-au organizat echipe de cosaşi, care adună manual recolta respectivă, iar combinele o treieră staţionar. Aceste măsuri au ajutat ca şi în această parte a judeţului ritmul de lucru să crească simţitor. Pe ansamblul judeţului, recoltarea griului s-a efectuat pină în seara zilei de 30 iulie pe mai bine de 62 500 hectare, reprezentînd 83 la sută din suprafaţă. Măsurile luate de comandamentul judeţean pentru agricultură vizează termi- narea secerişului intr-un timp cit mai scurt. Concomitent cu intensificarea secerişului, în întreg judeţul se desfăşoară în ritm susţinut eliberarea cit mai grabnică de paie a terenurilor şi efectuarea arăturilor de vară. în acest fel, pe ansamblul judeţului s-a creat în avans un front de lucru de 10 000—15 000 hectare pentru efectuarea arăturilor. Manoie CORCACI corespondentul „Scinteii” BISTRIŢA-NĂSĂUD Există acum forţe suficiente pentru recuperarea întîrzierilor O vreme umedă a stînjenit eforturile cooperatorilor şi ale mecanizatorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, angajaţi in marea bătălie a recoltării griului. In unităţile din consiliul agroindustrial Teaca, producţiile de griu sunt bune şi chiar foarte bune, dar nu pot ajunge repede in hambare, aşa cum oamen._____________________ în cel mai nu ar fi dorit. Ei nu se lasă copleşiţi de greutăţi, string griul şi-l usucă pe platformele de ciment amplasate în faţa magaziilor. In acest scop, în „ferestrele“ dintre ploi, echipele de secerători şi cosaşi au intrat în lanuri, făcînd snopi, amenajînd clăi şi trecînd apoi la treieratul staţionar. Circa 70 de cooperatori din satul Negrileşti au recoltat manual, într-o singură zi, griul de pe 34 hectare. Cu toate eforturile făcute, pină in seara zilei de 30 iulie, din cele peste 16 500 hectare aflate în cultură, pe ansamblul judeţului au fost recoltate doar 4 304 hectare, ceea ce reprezintă 26 la sută din suprafaţa cultivată. Acum, vremea s-a mai ameliorat. Din judeţele Argeş şi Timiş au sosit un ajutor 152 de combine, din care 100 vor rămîne în dotarea S.M.A.-urilor din judeţ. In momentul de faţă, toate unităţile agricole dispun de suficiente utilaje pentru a realiza un ritm susţinut la recoltare. Din datele existente la direcţia agricolă rezultă că în consiliile agroindustriale Lechinţa, Beclean şi Reteag secerişul griului este avansat; în schimb, se desfăşoară lent în consiliile agroindustriale Şieu, Nimigea, Orhei şi altele. Gheorghe CRIŞAN corespondentul „Scinteii" TULCEA Multe unităţi au depăşit producţia şi livrează cantităţi suplimentare la fondul de stat După încheierea secerişului, mecanizatorii şi ceilalţi oameni ai muncii din agricultura judeţului Tulcea şi-au concentrat eforturile la executarea celorlalte lucrări agricole de sezon : eliberarea de paie a terenului, insăminţarea culturilor duble şi efectuarea arăturilor de vară. In seara zilei de vineri, 30 iulie, mai erau de strins paiele de pe aproape 23 000 de hectare, ceea ce reprezintă aproximativ 24 la sută din suprafaţa de pe care s-au recoltat păioasele. Acum, formaţiile scurt timp de balotat paie şi de transport lucrează fără întrerupere. In acest scop se folosesc toate atelajele din unităţile agricole cooperatiste. Recolta bună obţinută de agricultorii tulceni a făcut ca un mare număr de unităţi agricole să livreze la fondul de stat cantităţi suplimentare de griu. Există însă şi unele cooperative agricole care nu şi-au onorat integral obligaţiile la fondul de stat. „Pe ansamblul judeţului, mai sunt de livrat la fondul de stat aproximativ 15 000 tone de griu , ne spune Nicolae Ghegheşan, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice Tulcea. Pentru a grăbi preluarea acestor cantităţi de griu, care se află în unităţile cultivatoare, activitatea la bazele de recepţie a fost organizată in două schimburi şi, totodată, s-au pregătit spaţii suplimentare de depozitare. In ritmul în care se desfăşoară preluările, există condiţii ca in trei-patru zile întreaga cantitate de griu prevăzută a fi livrată la fondul de stat să se afle în magaziile întreprinderii de valorificare a cerealelor“. In unităţile din consiliul agroindustrial Mahmudia, livrarea griului la bazele de recepţie a fost temeinic organizată. „De pe cele 5100 hectare cultivate cu griu s-a obţinut o producţie cu aproape 1 500 tone mai mare decit cea planificată , ne spune Ionel Popa, inginerul şef al consiliului. Cooperativa agricolă Agighiol a livrat suplimentar la fondul de stat aproape 1 000 tone griu. Duminică, cele şapte cooperativă agricole şi I.A.S. Sarinasul din consiliul nostru vor termina de transportat la fondul de stat toate cele 13 270 tone de griu prevăzute“. Merită evidenţiat faptul că, pină vineri, 22 de unităţi agricole din judeţ au trimis în bazele de recepţie întreaga cantitate de griu prevăzută. Mai sunt insă în judeţ unele unităţi care nu au livrat la fondul de stat decit cantităţi mici de griu. Cooperativele agricole Frecăţei, Cîrjelari, Zebil şi Mihai Bravu mai au de transportat in bazele de recepţie cantităţi cuprinse între 700—900 tone. în aceste unităţi şi în altele, cadrele de conducere, organizaţiile de partid trebuie să acţioneze mai energic pentru transportarea grabnică a griului la bazele de recepţie. Neculai AMIHULESEI corespondentul „Scinteii" Recoltarea griului continuă acum în judeţele din jumătatea de nord a ţării ARĂTURILE DE VARĂ - în ritm mai intens şi de bună calitate! • Mai multă operativitate la eliberarea de paie a terenurilor • La arat — formaţiile de tractoare să lucreze în două schimburi — de zi şi de noapte • Lucrările să se desfăşoare sub conducerea directă a specialiştilor UMIDITATEA SOLULUI Harta de mai sus, întocmită de laboratorul de agrometeorologie din Institutul de meteorologie şi hidrologie, prezintă umiditatea solului pe terenurile eliberate de culturile de vară, pină la adincimea de un metru, exprimată in metri cubi de apă la hectar. Rezultă că in toată ţara solul are o umiditate optimă,, de la 200—400 metri cubi de apă la hectar în cimpia de sud a ţării, Dobrogea şi estul Moldovei, pină la 1 400-1 800 metri cubi in Banat şi unele zone din Transilvania. Aşadar, există condiţiioptime pentru executarea arăturilor de vară in cel mai scurt timp şi la un nivel calitativ superior. Recoltarea griului se apropie de sfirşit, această lucrare executindu-se in aceste zile pe ultimele 300 000 de hectare situate in unele judeţe din Banat, Transilvania şi Moldova, unde ploile din ultima perioadă au împiedicat desfăşurarea normală a secerişului. Dar, concomitent cu eforturile ce trebuie depuse pentru strîngerea şi punerea cit mai repede la adăpost a recoltei în aceste judeţe, pretutindeni, in toate zonele ţării, este necesar ca oamenii muncii din agricultura să acţioneze energic, cu toată hotărîrea pentru pregătirea temeinică a viitoarei recolte de griu. In cuvintarea la recenta consfătuire de lucru de la Constanta, evidenţiind necesitatea obţinerii de recolte mult mai mari in anul viitor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia : „Trebuie să ne propunem să trecem de-acum la pregătirea temeinică a recoltei pentru anul viitor. De pe acum să se stabilească suprafeţele pe care urmează să se insăminţeze orzul şi griul, să se ia măsuri pentru asigurarea stringerii la timp a culturilor, realizarea arăturilor adinei corespunzătoare, pregătirea seminţei şi densitatea necesară. Să asigurăm ca In jurul lul 10 octombrie să se termine Insăminţările“. Dintre lucrările care trebuie efectuate in această perioadă pentru pregătirea producţiei de cereale din anul 1983, pe primul plan se situează, atit ca importantă, cit şi ca urgenţă, executarea In ritm susţinut a arăturilor de vară pe suprafeţele care vor fi Insăminţate In toamnă. Experienţa a dovedit că efectuarea la timp a arăturilor şi buna pregătire a terenului hotărăsc in cea mai mare măsură nivelul recoltei de griu. Chiar şi in acest an, diferenţele mari de recoltă intre unităţi agricole vecine, care au folosit aceleaşi seminţe şi aceleaşi cantităţi de îngrăşăminte, s-au datorat in nu puţine cazuri modului diferit In care s-au executat arăturile, în care s-a pregătit patul germinativ şi s-a efectuat semănatul propriu-zis. Şi au obţinut recolte mari tocmai acele unităţi unde săminţa de griu a fost pusă intr-un sol bine pregătit, ceea ce asigură o bună răsărire a plantelor şi deci densităţi superioare la hectar. Condiţiile climatice din această vară sunt excepţional de bune : solul este bine aprovizionat cu apă pe o mare adîncime chiar şi în zonele care, de obicei, sunt afectate în această perioadă de lipsa precipitaţiilor. Potrivit datelor furnizate de institutul de meteorologie şi hidrologie, rezerva de apă din sol pe adincimea de un metru creşte de la 200—400 metri cubi la hectar in zoneledin sud-estul ţării pină la 1 800 metri cubi din Banat. Cu alte cuvinte, pretutindeni, stratul arabil este bine umezit, ceea ce permite efectuarea cu uşurinţă şi de cea mai bună calitate a arăturilor de vară. Aceste condiţii trebuie folosite din plin in toate unităţile agricole, in toate judeţele ! Subliniem această cerinţă,, intrucit, deşi s-a făcut din vreme amplasarea culturii griului, in majoritatea unităţilor agricole specialiştii alegind cele mai potrivite terenuri, totuşi executarea arăturilor de vară nu se desfăşoară in toate judeţele In ritmul necesar. Această situaţie este determinată atit de eliberarea cu intirziere de paie a terenurilor, cit şi de neajunsurile care există In organizarea muncii in unele unităţi agricole. In multe locuri, după ce lucrările de recoltare s-au încheiat şi au fost insăminţate, intr-un procent mai mare sau mai mic, culturile duble, care Intr-adevăr au necesitat eforturi mari şi multă muncă, forţele mecanice nu au fost concentrate la această lucrare de bază în agricultură — arătura de vară. Datele din următorul tabel arată că au existat şi există reale posibilităţi ca arăturile de vară să fie intensificate. Se desprinde, aşadar, concluzia că în multe judeţe există suficient teren unde se poate lucra la arături. Există însă şi judeţe — Teleorman, Constanţa, Timiş, Arad, ca să amintim doar pe citeva din cele aflate în zona I unde recoltarea a început mai devreme — unde terenurile au fost eliberate de paie in proporţie de numai 60—70 la sută. Or, intîrzierea cu care, in multe unităţi, se eliberează terenurile de resturile vegetale — In acest caz este vorba de paiele de griu, care constituie un furaj deosebit de valoros — este principala cauză care împiedică in multe locuri executarea in ritm susţinut a arăturilor de vară. Iată de ce, in toate judeţele in care s-a încheiat recoltarea este nevoie să se acţioneze cu mai multă operativitate şi răspundere, mobilizîndu-se mai intens forţele mecanice şi umane, pentru ca terenurile ce trebuie arate pentru insăminţările de toamnă să fie eliberate de paie cit mai grabnic, spre a se crea front de lucru tractoarelor. Există reale posibilităţi pentru ca in zilele următoare să se accelereze ritmul de lucru la arăturile de vară. Intrucit acum cea mai mare parte din tractoare nu mai sunt ocupate la seceriş şi transportul recoltei, este nevoie ca cel puţin 60—70 la sută din numărul de tractoare să fie repartizate la efectuarea arăturilor. In scopul intensificării ritmului de lucru, este necesar ca, la arat, formaţiile de tractoare să lucreze in două schimburi — de zi şi de noapte. Tot atit de important este ca aceste lucrări să fie executate la un înalt nivel calitativ. Solul fiind umed, arătura se execută uşor, nu se scot bulgări ca in alţi ani. Cu atit mai mult se cere ca la arat plugul să fie folosit în agregat cu grapa, astfel incit solul să fie bine mârunţit, iar resturile vegetale să fie îngropate in întregime. Şi, pentru buna desfăşurare a arăturilor şi realizarea lor la nivelul calitativ cerut de tehnologia cultivării griului, este de datoria inginerilor agronomi din unităţile agricole să se afle acum in cîmp, in mijlocul mecanizatorilor, acolo unde se execută aceste lucrări, deoarece ei poartă o mare răspundere în asigurarea in cele mai bune condiţii a pregătirilor pentru recolta anului viitor. Accelerarearitmului de lucru la executarea arăturilor de vară este una din sarcinile la ordinea zilei in agricultură şi, tocmai de aceea, organelor judeţene de partid şi agricole, consiliilor agroindustriale, cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţi le revine sarcina de a acţiona energic in acest sens, asigurind mobilizarea largă a mecanizatorilor, folosirea din plin a mijloacelor mecanice la efectuarea acestei lucrări de mare importanţă pentru recolta din anul viitor. Ioan HERTEG Suprafaţa Teren eliberat Judeţul recoltată de paie — in hectare - - în hectare — Dolj 163 671 117 465 Olt 129 400 100 095 “ Teleorman 145 670 91 000 ^ Giurgiu 92 605 66 750 Sectorul agricol Ilfov 25 940 21 300 Ialomiţa 107 765 90 000 Călăraşi 119 957 85 800 Constanța 170 902 110 775 Tulcea 96 127 73 500 Brăila 102 864 95 648 Buzău 80 940 56 553 Timiş 180 543 125 044 Arad 118 611 70 150 LEGENDA PESTE 1800 mc MO-800mc 14-00-1800 mc 200-MO me Marea putere a microhidrocentralelor Pentru sporirea producţiei de energie electrică este necesar un efort susţinut, atit din partea furnizorilor de materii prime purtătoare de energie — cărbune, petrol, gaze - cit şi a energeticienilor din termo şi hidrocentrale. Fiecare colectiv din aceste sectoare de activitate poate şi trebuie să-şi aducă o contribuţie cit mai substanţială la înfăptuirea exemplară a sarcinilor stabilite, pentru actualul cincinal, de Congresul al Xll-lea al partidului, sarcini ce au fost amplificate prin Hotărîrea adoptată de plenara C.C. al P.C.R. din 31 martie a.c. şi prin recentele programe aprobate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In acest sens, concomitent cu sporirea producţiei de cărbune şi alte resurse energetice, deosebit de important este ca potenţialul hidroenergetic al ţării să fie pus cit mai repede şi eficient in valoare, atit prin construirea de hidrocentrale mari, cit şi prin amenajarea de microhidrocentrale. In articolul de faţă ne vom referi la programul privind construcţia de microhidrocentrale in judeţul Sibiu. Maşina urcă voiniceşte pe panglica drumului care înfăşoară in serpentine strinse, de o parte şi de alta, anele vijelioase ale Cibinului, pornit de sub fruntea Păltinişului. După un ultim pachet de curbe în ac de păr, ajungem la destinaţie — microhidrocentrala de la Gura Riului. Aici s-a finalizat recent un ingenios proiect hidroenergetic. La Gura Riului a fost construită in cincinalul trecut aductiunea necesară alimentării cu apă a municipiului Sibiu. S-au efectuat lucrări de captare, în bazinul superior al Cibinului, s-a ridicat un baraj. Adică acele lucrări care in construcţia oricărei hidrocentrale înglobează eforturile si cheltuielile cele mai mari. Acumularea de apă nu poate fi folosită si pentru producerea de energie ? La această întrebare, specialiştii Institutului de studii si proiectări hidroenergetice din Capitală au dat un răspuns pozitiv, prompt si bine documentat. Rezultatul acestei idei pe cit de simple, pe atit de eficiente este acum măsurat in sutele de mii de kilowaţi-oră pulsaţi in sistemul energetic naţional, înainte de a porni spre robinetele sibienilor, apa de munte, limpede ca cristalul, pune în mişcare turbine cu un potenţial de 3,7 MW. De la sfîrşitul anului trecut, cînd a fost pusă în funcţiune, microhidrocentrala de la Gura Riului a produs 300 000 kWh energie electrică. E mult de puţin ? Citeva calcule dovedesc eficienţa certă a unor asemenea amenajări hidroelectrice. Dacă aceeaşi cantitate de energie electrică s-ar fi produs într-o centrală pe hidrocarburi, consumul se ridica la circa 100 tone de păcură. Costul acesteia pe piaţa externă , aproape 25 mii de dolari. Deci, cu o productie de circa 1 milion kWh energie electrică intr-un an, microhidrocentrala de la Gura Riului reduce efortul valutar al ţării cu cel puţin 75 mii de dolari. Să adăugăm la aceasta că energia electrică produsă în amenajările hidroenergetice este de trei ori mai ieftină decit cea furnizată de termocentrale. Asemenea raţiuni economice au stat la baza elaborării programului construirii de microhidrocentrale înactualul cincinal, potrivit căruia, un număr important vor fi amplasate in judeţul Sibiu. Din studiile întocmite reiese că riurile şi piratele care coboară pantele repezi ale munţilor Făgăraş sau Cibin dispun de un potenţial amenajabil de 68—70 MW. Intr-o primă etapă, pină în anul 1985, va fi valorificat aproape jumătate din acest potential hidroenergetic prin instalarea unor grupuri insumind 32 MW. Microhidrocentrala de la Gura Riului, pe care o prezentam la începutul acestor rînduri, este doar una din cele 44 de microhidrocentrale care vor impinzi in citiva ani reţeaua hidrografică a judeţului. In fata unei hărţi pe care sint punctate cu tradiţionale ,,stele“ energetice amplasamentele microhidrocentralelor, tovarăşul Ioan Munteanu, sef de secţie in cadrul consiliului popular judeţean, ne prezintă detalii privind acest program. O atenţie deosebită acordăm microhidrocentralelor de puteri mai mari, care vor fi racordate la sistemul energetic naţional. Astfel, cele de pe Valea Cirţişoarei — cu o putere de 6,8 MW, Riul Mare — Porumbac de 4,5 MW, Laiţa — 4 MW, Sadu VI — Rozdieşti — 3,7 MW vor furniza anual circa 60 milioane kWh energie electrică, ceea ce in balanţa energetică a judeţului va avea o pondere de aproape 10 la sută. Nu neglijăm nici amenajările mici, cum sunt cele de la cabana Podragu, cu o putere de 3 kW. Crăciuneasa II — Santa — 5 kW. Gruia Scurt — Lotrisoara 15 kW. Dăneasa — 10 kW. Porumbăcelu — 15 kW. care sunt destinate alimentării cu energie electrică a punctelor turistice sau a cabanelor și exploatărilor forestiere. La acestea se adaugă microhidrocentralele cu puteri medii de la Sebeşul de Jos, Gura Riului, Cibin II, Sădurel, Răşinari ş.a., ce pot să asigure necesarul de energie al unor localităţi rurale şi al consumatorilor din agricultură in perioadele de vîrf de sarcină din sistemul energetic. Am reţinut din explicaţiile primite că la proiectarea noilor amenajări hidroenergetice se urmăreşte valorificarea la maximum a condiţiilor de teren — căderi de apă sau baraje naturale — şi utilizarea in mare măsură la construcţia microhidrocentralelor a materialelor locale. De asemenea, amplasarea lor in locurile unde există vechi baraje pentru mori de apă, gatere sau prize de apă pentru unităţile industriale determină o scădere sensibilă a valorii investiţiilor şi, implicit, o creştere a rentabilităţii. . Construcţia microhidrocentralelor din judeţ antrenează — pe lingă specialiştii din institutele de proiectare din Capitală sau ai politehnicilor din Timişoara şi Braşov — şi forţele locale. Fie că este vorba de unităţi de proiectare din Sibiu — de la centrul judeţean de proiectare din subordinea consiliului popular şi atelierul specializat al întreprinderii de reţele electrice, fie pasionaţi inovatori. Inginerul Virgil Părăianu, de la întreprinderea de utilaje şi piese de schimb, a realizat o turbină mobilă de 0,2—0,3 kW care poate fi pusă in funcţiune in citeva... minute ! Utilitatea acestei turbine, să-i spunem ..de buzunar“, pentru cabane mici, stâne, puncte izolate de lucru, credem că nu mai trebuie demonstrată. Un primar inimos — l-am numit pe Toma Lupaş — este sufletul acţiunii de construire a microhidrocentralei de la Sălişte. Aici, obştea localităţii a hotărit să valorifice acumularea de apă utilizată cîndva de două mori ţărăneşti pentru punerea in mişcare a unei turbine de 14 kW. Energia produsă anual aici va însuma circa 40 de mii kWh. — Cu forţele sătenilor vom construi microhidrocentrala de ne riul Sebeş — Moaşei, ne spune primăriţa comunei Racoviţa, Ana Măerean. Cei 1 000 de locuitori ai satului Sebeş, de la poalele Făgăraşului, cunoscuţi ca buni gospodari isi vor asigura astfel din resurse locale si energia electrică. Fireşte, dacă la construirea microhidrocentralelor de puteri mici sau mijlocii contribuţia locuitorilor comunelor învecinate, lucrătorilor de la exploatările forestiere , direct interesaţi în finalizarea rapidă a lucrărilor, poate fi substanţială, in cazul amenajărilor mai complexe, care necesită utilaje şi muncitori specializaţi. un sprijin sporit trebuie să acorde întreprinderile de profil din subordinea Ministerului Energiei Electrice. Facem această remarcă deoarece Trustul de construcţii hidroenergetice, singura unitate specializată din tară in construcţia hidrocentralelor, a refuzat pină acum. Cu toate demersurile făcute de consiliul popular judeţean, contractarea unor lucrări, fapt ce periclitează respectarea termenelor de punere in funcţiune. Aşa stau lucrurile in cazul microhidrocentralelor Cibin II si Sădurel I, aflate acum doar in stare de proiect. De asemenea, se impune o mobilizare mai puternică a constructorilor şi montorilor din cadrul întreprinderii de reţele electrice din Sibiu, care dispune de forţe şi de competenţă cu mult superioară realizărilor concrete de pe şantierele microhidrocentralelor de la Sebeş şi Răşinari. Programul construirii de microhidrocentrale face parte integrantă din programul de dezvoltare a energeticii din actualul cincinal şi pentru îndeplinirea lui exemplară trebuie depuse eforturi susţinute, atit din partea constructorilor si montorilor, cit si a organelor locale. După cum am văzut, sibienii au de construit în acest cincinal un număr, important de microhidrocentrale. Preocupările existente, realizările de pină acum dovedesc că s-a pornit cu dreptul pe acest drum. Dan CONSTANTIN Nicolae BRUJAN ■ In judeţul Sibiu, în acest cincinal se construiesc 44 de centrale electrice pe rîuri de munte PAGINA 3 AUTO APROVIZIONAREA — în întrebări şi răspunsuri— faptice Tot mai multe Iniţiative şi acţiuni gospodăreşti au făcut să fie puse in valoare, pe plan local, o seamă de resurse care pină acum nu aveau nici o Întrebuinţare. Deşi la noi in ţară cultura ciupercilor nu are o tradiţie îndelungată, totuşi, încă de pe acum, se poate spune că această preocupare prinde trainice rădăcini in majoritatea localităţilor din ţară, avind un rol important în realizarea programelor de autoaprovizionare. Prin amenajări simple, cu cheltuieli minime, numeroase spaţii disponibile — grajduri, pivniţe, depozite, tuneluri, galerii de mină părăsite, uscătorii de tutun şi multe altele — au fost transformate în ciupercării, constituind o bogată sursă de „carne vegetală“, şi, totodată, de venituri băneşti. Un Început promiţător in această direcţie există şi in unităţile agricole ale sectorului agricol Ilfov, precum şi in alte sectoare din municipiul Bucureşti. Astfel, la cooperativa agricolă Bragadiru a fost amenajată o ciupercărie, cu o suprafaţă de 300 mp, la C.A.P. Găneasa, încă una, pe o suprafaţă de 130 mp, iar la C.A.P. Mogoşoaia, alta de 150 mp, care va fi extinsă pină la 1 000 mp. In momentul de faţă toate aceste unităţi dispun, în urma unei iniţiative a comitetului de partid al sectorului, de cadre pregătite prin cursuri de şcolarizare de scurtă durată, organizate la ferma specializată de la Mogoşoaia a Institutului de legumicultură Vidra. In sfirşit, rezultat concret , a început recoltatul primei culturi de ciuperci. La Snagov, o ciupercărie a luat fiinţă intr-un solar pentru legume timpurii. In prezent, sint in curs de amenajare alte ciupercării la Chitila, Dudeşti, Buftea, Măgurele, cu o suprafaţă totală de 10 000 mp. Dar cultura ciupercilor începe să dobindească o extindere apreciabilă şi in mediul urban, îndeosebi in cadrul unităţilor care dispun de adăposturi şi surse de căldură. Este edificator in această privinţă faptul că, in municipiul Bucureşti, au fost identificate numeroase spaţii care au fost sau sunt amenajate pentru a fi cultivate cu ciuperci. In total, pină la sfîrşitul anului, în Capitală urmează să fie transformate în ciupercării o serie de spaţii însumind 16 400 mp — suprafaţă de pe care vor fi recoltate 130 tone ciuperci. Numai în cadrul I.A.S. Popeşti, prin reamenajarea unor sere devenite improprii pentru cultura legumelor, se va realiza o ciupercărie de tip industrial in suprafaţă de 10 000 mp, pe lingă care va funcţiona o staţie de producere a compostului şi pentru alte unităţi. Acţiuni similare privind extinderea cultivării ciupercilor au fost întreprinse şi în alte zone ale ţării, îndeosebi in judeţele Buzău, Vilcea, Gorj, Brăila, Arad, Suceava, care, incepind din acest an, vor satisface o bună parte din cerinţele de consum ale populaţiei din culturile proprii. Sunt toate acestea argumente care arată că s-a trecut cu hotărire la înfăptuirea programului dezvoltării pe scară largă a cultivării ciupercilor. In perspectiva unor direcţii mai clare de acţiune, pentru acest an şi pentru întregul cincinal s-au stabilit capacităţile de producţie ce urmează a fi realizate, speciile de ciuperci ce vor fi cultivate în funcţie de condiţiile specifice din fiecare judeţ, s-au elaborat tehnologiile adecvate, cu ac cont îndeosebi pe cele cu consumuri reduse de energie şi combustibili. De asemenea, s-a trecut la alegerea şi pregătirea temeinică a oamenilor din unităţile cultivatoare de ciuperci. Pentru realizarea in condiţii economice a producţiilor stabilite, intre altele, se au in vedere extinderea culturilor de ciuperci ce cresc pe deşeuri celulozice, asigurarea unor sisteme de ventilaţie naturală, îndeosebi in solarii şi sere, cînd acestea nu sunt ocupate cu legume. Cu toate acestea, rezultatele obţinute in cultivarea ciupercilor nu sunt încă pe măsura condiţiilor şi posibilităţilor existente în toate localităţile, a interesului pe care-1 manifestă un număr tot mai mare de cetăţeni faţă de acest valoros aliment, ce poate fi asigurat, pe baza unor tehnologii relativ simple, aproape in fiecare gospodărie. In primul rînd, pentru că in momentul de faţă producţia de miceliu nu acoperă decit in mică parte cerinţele mari ale cultivatorilor de ciuperci. Iar în al doilea rind, pentru că nu sunt suficiente nici platformele de pregătire a compostului. Pentru soluţionarea acestor probleme, precum şi a altora, potrivit programului amintit, s-au stabilit o seamă de măsuri: in acest an a început construcţia a 4 staţii de producere a miceliului la Arad, Vidra, Mogoşoaia şi Stoicăneşti. Staţia de la Stoicăneşti, care va avea în final o capacitate de 250 tone.an, a început să producă, urmind să realizeze pină la sfîrşitul anului acesta 100 tone miceliu. Intrarea în producţie a acestor staţii este condiţionată in mare măsură de realizarea unor utilaje, intre care 12 autoclave ce urmează să fie executate de către întreprinderea de utilaje pentru industria alimentară din Slatina. Pentru a veni in sprijinul cultivatorilor de ciuperci, in curînd in Bucureşti se va deschide (pe bd. 1 Mai) un magazin de desfacere a miceliului, precum şi a compostului gata insăminţat. In ce priveşte asigurarea compostului, s-au stabilit amenajarea unor platforme acoperite, precum şi organizarea unor puncte sezoniere de prelucrare mecanizată în cadrul consiliilor unice agroindustriale. Intrucit această operaţiune necesită un mare volum de muncă, este necesar să se urgenteze realizarea, in unităţile M.A.I.A. şi M.I.C.M., a utilajelor tehnologice pentru mecanizarea lucrărilor de prelucrare a compostului. După cum se vede, cultura ciupercilor, datorită condiţiilor favorabile existente, ia o amploare din ce in ce mai mare, intrînd in adevăratele ei drepturi. Totul este acum ca măsurile stabilite in program să fie întocmai înfăptuite. Florea CEAUŞESCU Dumitru TIRCOB Cum se acţionează pentru extinderea culturilor de ciuperci • Valorificarea superioară a unor spaţii nefolosite • Procurarea miceliului — o problemă in curs de rezolvare • In curind, in Capitală, va fi deschis un magazin pentru desfacerea articolelor necesare cultivării ciupercilor