Scînteia, octombrie 1982 (Anul 51, nr. 12474-12500)

1982-10-01 / nr. 12474

PAGINA 2 -------------------“ Campania agricolă de toamnă ZILE HOTĂRÎTOARE PENTRU K­ STRÎNGEREA RECOLTEI Legume sînt, cum le valorificăm? In fiecare vineri dimineaţa, la Di­­recţia generală a horticulturii din m­inisterul ţie resort se intîlnesc di­rectorii comerciali ai întreprinderilor pentru legume şi fructe din toată ţara, fete un t­rg la „bursă“,­­ cum spunea turul din cei cu care am stat de vorbă aici). Se face repartizarea legumelor şi fructelor pentru a san­tamina : cei care au excedente ofe­ră, iar­ cei cărora le lipsesc solicita. La întâlnirea de vineri, 24 septembrie, mulţi aşteptau să re­vină m­odul să încheie grafice de livrări cu repre­zentantul judeţului Teleorman. Menţionăm citeva din cantităţile prevăzute a se livra, in săptămania in curs (cu excepţia Capitalei, care în mod normal trei­me să fie princi­palul beneficiar), unor judeţe care nu intră in zona de aprovizionare a Teleormanului : Bacău ■­— 120 tone gogoşari, (10 tone ardei capra, 60 tone vinete ; Sălaj — 1b) tone vinete, 50 tone ardei, 50 tone­ struguri ; Bistri­­ţa-Năsăud — 40 tone tomate, 70 tone ardei, 40 tone vinete, 20 tone varză roşie; Cluj — 100 tone tomate, 200 tone ardei, 100 tone vinete, 200 tone struguri. Situaţia la care ne referim eviden­ţiază incă o dată necesitatea înde­plinirii în fiecare judeţ a programe­lor de autoaprovizionar­e pentru a se asigura populaţiei produse proaspe­te, culese din grădina proprie, şi a se preveni transporturile costisitoare. Practic, nu există judeţ in care să nu se poată cultiva cu bune rezultate tomate târzii, ardei gras, varză, ră­­dăcinoase. Nu este acum momentul şi analizam cauzele care au determi­nat ca, in unele judeţe, consiliile populare şi organele agricole de spe­cialitate să nu-şi îndeplinească pro­priile hotăriri in ce priveşte produ­cerea unor sortimente de legume, preferind să apeleze la grădinile al­tora, situate la distanţe de sute de kilometri. Ne vom referi, In rindurile care urmează, la acţiunile ce se în­treprind in judeţul Teleorman pentru respectarea graficelor de livrări la legume. Perro zettm au fost livrate la fondul de stat 130 000 tone legume şi, po­trivit evaluarilor, ar mai exista încă 1­39 000 tone. De bună seamă, aceste date reflectă preocuparea organelor locale de partid şi agricole, munca harnică a teleormănenilor pentru îndeplinirea prevederilor de plan la producţia horticolă. Şi aceasta nu se realizează tocmai uşor. Teleormanul , judeţ cerealier, s-a transformat intr-un mare producător de legume, activitate care solicită multă forţă de muncă, la condiţiile cind şi acei nu­meroşi locuitori ai satelor au fost atraşi in unităţile industriale con­struite la Alexandria, Turnu Măgu­rele si Zimnicea. Dacă teleormănenii nu au obiectat atunci rana, potrivit planului, art trebuit să mărească grădinile, ei trebuie să se străduiască acum să le strângă roadele şi să le trimită acolo unde este nevoie de ele. Şi am văzut că, în cele mai multe locuri, se munceşte intens, că există preocuparea ca o baie din roadele grădinilor să nu se piardă. La fer­mele nr. 5 şi nr. 6 ale asociaţiei de stat şi cooperatiste de la Zimnicea se impresionează volumul mare de produse care se adună din cîmp. Din remorcile tractoarelor se des­­cărcau ardei, gogoşari şi vinete. Aflăm ca se pregăteşte un transport pentru Sighişoara. Aici, forţa de muncă a fost asigurată, astfel incit legumele, culese in cursul zilei din Cu ce probleme se confruntă Teleormanul - unul din judeţele mari producătoare de legume grădini erau sortate şi expediata imediat. Mai greu se stă din acest punct de vedere în unele coopera­tive agricole. La Cernetu, grădina era aproape goală. Primarul comunei Mirzăneşti, Dumitru Grasa, aflat la faţa locului, ne prezintă situaţia for­ţei de muncă. Comuna — cu două cooperative agricole — are 7 000 de locuitori, din care 1 500 sunt coope­ratori, 1 600 — pensionari sau inapţi de muncă, 123 lucrători din unităţile economice şi instituţiile comunei şi 700 navetişti. Prima concluzie care se desprinde este că, acum cind vre­mea devine schimbătoare pentru a se preveni pierderea de roade din grădini, trebuie mobilizate forţe su­plimentare. Şi nu numai la Cernetu, ei şi la Dravea, Slobozia Mindra, Cringeni, Stejaru, unde există roşii de toamnă foarte frumoase şi care trebuie culese în întregime. Aşadar, Teleormanul mai are mul­te legume care, de bine de rău, sunt culese. Cum se face expedierea lor ? Măsura luată de a nu se folosi ca­mioanele pe distanţe mari a deter­minat organele de specialitate să re­considere transportul pe calea fera­tă. Urmărim cum este organizată a­­ceastă activitate la depozitul din gara Smirdioasa a C.L.F. Zimnicea. Aici, o magazie care urma să fie demolată a fost amenajată pentru preluarea și sortarea legumelor. Pe de o parte, se descărcau din remorcile tractoarelor lădiţele cu­ roşii, ardei şi vinete, după care urma sortarea lor, iar pe de alta parte, se făcea încărcarea lor in va­­­goane. Subliniem cuvântul „sortare“ pentru că, în condiţiile transportului pe calea ferată, această lucrare tre­buie făcută cu mult mai multă exi­genţă, spre a se evita degradarea produselor. în mod evident, pe calea ferată transportul a devenit mai ra­pid. In fiecare zi, de la Zimnicea pleacă spre Capitală un tren care transportă numai legume şi struguri. Alte vagoane încărcate cu aceste produse se ataşează trenurilor per­sonale. Aceste rînduri apar in ziua cind directorii comerciali ai I.L.F. se in­­tilnesc din nou pentru a analiza cum s-au îndeplinit prevederile graficelor de livrări pe săpt­amina, care a tre­cut și stabilesc ce cantități de legu­­­me și fructe vor valorifica în saptă­­mina care urmează. După centrali­zarea datelor vom urmări in ce mă­sură judeţele mari producătoare si cele beneficiare respectă prevederile din grafice. Pentru că, in ultimă in­stanţă, de aceasta depinde ca pro­dusele să ajungă la consumatori. Ioan HERTEG Stan ŞTEFAN Un puternic factor mobilizator. In grădinile asociaţiei economice de stat şi cooperatiste Zimnicea, judeţul Teleorman, legumere sunt recoltate ritmic, sortate cu grijă şi expediate beneficiarilor Foto : I. Herţeg O problemă-cheie a progresului economiei naţionale AZI, ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ Pentru dezvoltarea şi modernizarea industriei chimice, in acest an şi in actualul cincinal sunt alocate importante fonduri materiale şi financiare. Fonduri care sunt aşteptate să-şi găsească, aşa cum este firesc, aşa cum o cer interesele economiei naţionale, o finalizare cit mai rapidă. O precizare semnificativă : punerea în funcţiune a in­stalaţiilor prevăzute să producă in acest an, precum şi atingerea rapidă a parametrilor proiectaţi vor permite industriei chimice să satisfacă intr-o măsură esenţială, considerabil mai mare decit pină in pre­zent, o serie de necesităţi pentru activitatea din alte ramuri, cit şi­­ pentru export. Este vorba de îngrăşăminte chimice, fibre artificiale, produse petrochimice şi multe altele. Iată un argument care pledează convingător pentru intensificarea eforturilor tuturor factorilor cu responsabilitate in acest domeniu in vederea respectării riguroase a termenelor de punere in funcţiune pentru fiecare capacitate şi instalaţie planificată, fără excepţie. Din această perspectivă, reţine atenţia faptul că, in nouă luni din acest an, au fost terminate şi au intrat in producţie numeroase noi instalaţii. Altele se află in stadii de execuţie avansate şi, chiar in probe teh­nologice. Cu toate acestea, numărul mare de capacităţi care trebuie să in­tre in funcţiune, în perioada care a mai rămas din acest an, impune adoptarea unor măsuri energice şi cuprinzătoare pe toate şantierele, fără excepţie, la scopul accelerării ritmului de construcţii şi, in spe­cial, al celui de montaj tehnologic. Iată de ce am fixat obiectivul anchetei „Scînteii“ de azi asupra unui șantier al chimiei. Pe şantierul Combinatului de îngrăşăminte chimice Slobozia: Un început de redresare, dar prea timid Dacă toate capacităţile de produc­ţie prevăzute p­entru etapa a doua de dezvoltare a Combinatului de în­grăşăminte chimice Slobozia ar fi fost date la timp in funcţiune, adi­că in urmă cu patru ani, cantita­tea de îngrăşăminte care ar fi ur­mat să fie produsă in acest inter­val ar fi asigurat necesarul Întregii ţări pe un an întreg. Acesta este pe scurt rezultatul nerealizării unor ample lucrări de investiţii care ur­mau să dubleze capacitatea de pro­ducţie a combinatului. Cum stau lucrurile in momentul de fată ? Construcţiile propriu-zise au fost realizate in mare măsură. E­­xistă insă serioase rămineri in urmă la montaj, concretizate in restanţe a­­preciabile, atit la fabrica de amo­niac, cit şi la cea de uree. Ce se impune pentru recuperarea cit mai grabnică a restanţelor ? O discuţie comună cu reprezentanţi ai benefi­ciarului şi ai constructorului a pus in lumină citeva direcţii de acţiune demne de atenţie. In primul rind, deşi a preluat un „pasiv“ considerabil, actuala condu­cere a şantierului de montaj face e­­forturi pentru a scurta termenul de dare în funcţiune. Tovarăşul Dan Rameder, şef de lot, a subliniat cu claritate hotărîrea mentorului de a efectua cu rapiditate lucrări de ca­litate. Realizările obţinute pe şan­tier ilustrează că lucrările evoluează pe un făgaş mai bun. La fabrica de amoniac, de pildă, turbina de la turbocompresorul de aer — utilaj­­cheie care asigură un larg front de lucru beneficiarului pentru montarea catalizatorilor, executarea suflărilor pe traseele tehnologice și verificarea probelor de etanșeitate — se află in probe de rodaj. La fabrica de uree s-a ajuns in faza de pornire a ca­zanului nr. 2 de 50 de atmosfere şi 100 tone, etapă importantă pentru punerea în funcţiune a întregii fa­brici. Pe şantier se munceşte intens, mai bine organizat. Formaţiile de mon­­tori conduse de Şerban Păun, Stă­­nică Petre, Ion Lepădătescu au lu­crat, începind din această primăva­ră, cite 12 ore pe zi, inclusiv multe simbete şi duminici. Si totuşi ritmul de recuperare a intirzierilor nu este cel scontat. Cau­za principală : insuficienţa forţei de muncă. „Acum este nevoie de oa­meni, preciza in mod hotârit tova­rășul Miltiade Dobrin, directorul teh­nic al combinatului. Sunt cazuri cind la o flanşă se zăbovește o săptă- Munca politică a organizaţiilor de partid Campania agricolă de toamnă. Acum se verifică cel mai bine, prin proba faptelor concrete, capacitatea organizatorică şi forţă de mobilizare ale organelor şi organizaţiilor de partid de la sate. încă de la sfirşitul lunii august, Co­mitetul judeţean de partid Tulcea a luat măsuri organizatorice speciale menite să asigure prezenţa in unităţi­le agricole a tuturor activiştilor de partid, de stat şi ai organizaţiilor de masă. Aflaţi permanent , în unităţile agricole, cunoscînd in amănunt pro­blemele cu care acestea se confrun­tă, activiştii repartizaţi de comitetul judeţean de partid aduc o contribu­ţie directă la elaborarea programe­lor de lucru pe culturi, la stabi­lirea sarcinilor zilnice obligato- --------------------------­rii pe tractoare, _ combine, mijloa- IUSGR ce de transport şi . , formaţii de mum- QJI1 j­HClCt că. S-a stabilit precis, pe bază ——---------------------­de grafice, unde va fi dirijată recolta strînsă de pe fiecare tarla, pe cine va ajuta sau de. la cine va primi sprijin o fer­mă, o echipă sau o formaţie de me­canizatori. Iată şi citeva aspecte concrete : Consiliul unic agroindustrial Isaccea. Prezenţa in timp a Or­ganizatorului de partid al acestui consiliu, tovarăşul Constantin Radu,­­a devenit o regulă. Trecerea de la o parcelă la alta, de la o cultură la alta, de la o formaţie de lucru la alta înseamnă pentru el un prilej de cunoaştere directă a situaţiei, de a lua contact mereu cu oamenii, întreaga activitate este concentrată in prezent pentru recoltarea porum­bului, a strugurilor, sfeclei de za­hăr, a legumelor. Solicitindu-i opinia despre modul de organizare a lucră­rilor din această campanie, dinsul ne-a spus : „In ultima vreme am dobindit un plus de experienţă în punerea mai deplină în valoare a Ca­drului creat prin înfiinţarea consi­liului unic agroindustrial şi in ce priveşte activitatea de partid. Aceas­ta cel puţin in două direcţii : întiim a coordonării acţiunilor de partid şi subordonării acestora realizării sar­cinilor de producţie, nu numai în , unităţile de producţie, ci, prin întra­jutorare, şi in cadrul consiliului , apoi a generalizării metodelor bune“. Birourilor organizaţiilor de bază li s-a cerut să urmărească operativ, la faţa locului, pe timp, partici­parea integrală şi efectivă la mun­că a membrilor cooperatori, folosi­rea tractoarelor şi a celorlalte mij­loace de producţie, calitatea lucrări­lor, evitarea pierderilor etc. „Se poate spune — ne confirmă tovarăşul Gherasim Cirimbei, preşedintele coo­perativei agricole de producţie Ni­­cunitel — că in prezent nu există lo­cuitor al satului care să nu partici­pe, intr-o formă sau alta, la ac­tuala campanie de recoltare şi de­pozitare“. Urmărim culesul de vie : lucrări­le sunt organizate în flux continuu, la ele participind peste 1 000 de coo­peratori. Transportul se desfăşoară cu mijloace hipo, 43 la număr. A­­cesta permite, secţiei de prelucrare a strugurilor din Niculiţel să pre­lucreze zilnic 300—350 tone de stru­guri. Consiliul unic agroindustrial Mi­hail Kogăsiceanu. Evident, lucruri bune se pot spune şi despre munca comunişti- —— ———— lor, a celorlalţi­­ oameni ai muncii mari din acest consiliu . . unic in actuala Ul­­ Ulcea campanie. Dar nu acest lucru il vom .............................. remarca acum. Aici apăr carenţe ce se cer grabnic eliminate. Ne vom referi numai la una din ele —­i la planificarea muncii. Pornind chiar de la organizatorul de partid­­al acestui consiliu unic, tova­rășul loan Atodiresei, ne-am dat seama că aici nu există o viziune unitară asupra muncii politice si organizatorice necesare a fi de­pusă in această campanie. Faptul că organizatorul de partid, celelalte cadre din conducerea consiliului unic nu şi-au schiţat un plan de muncă sup­rammal, arată că ei s-au lăsat pur şi simplu copleşiţi de iureşul activi­tăţii curente, de sarcinile zilnice, care — este adevărat — sunt destul de multe şi deloc uşoare. Se cereau — dar nu erau — clar definite, prin programul de lucru, acţiunile concre­te ce vor fi întreprinse, nu numai pentru a se asigura desfăşurarea in bune condiţii a campaniei agricole de recoltare,­ ci şi pentru ca toate lucrările ulterioare — de arat şi se­mănat — să fie efectuate in terme­nele stabilite si la cei mai ridicaţi parametri calitativi. O situaţie care demonstrează că măsurilor bune întreprinse la începu­tul campaniei agricole, precum şi unor acţiuni concrete, operative,­ de reală eficienţă organizatorică şi po­litică — intilnite in timpul campaniei In multe locuri — Ii se pot adăuga noi şi energice măsuri, asigurîndu-se o mai bună organizare a muncii, un control pe măsura urgenţei şi impor­tanţei sarcinilor actuale din agricul­tură. Mai cu seamă că judeţul Tulcea se numără, deocamdată, printre ju­deţele mult rămase in urmă la re­coltarea porumbului. viral GHEORGHIŢA însemnări din judeţul Tulcea Toate investiţiile planificate, puse în funcţiune la termenele stabilite­ mină, deşi ea ar trebui terminată intr-o zi. Am instituit săptăminal un comandament, însărcinat cu analiza lucrărilor urgente. Dar măsurile sta­bilite cu acest prilej nu se realizea­ză decit in proporţie de circa 60 la sută“. Cel puţin acum, cind lucrările se află intr-o evidentă redresare, mon­­torul este chemat să facă eforturi pentru a asigura integral forţa de muncă necesară. Mai ales că la sis­temul de expediţie a producţiei fi­nite, benzile transportoare, podul basculă, maşinile de tractat vagoane, la instalaţia de epurare chimică — toate din cadrul fabricii de uree — sunt muite lucrări începute şi ne­terminate, ceea ce impune un vo­lum suplimentar de forţă de muncă. In acelaşi timp, nici organizarea­­ temeinică a forţei de muncă exis­tente nu şi-a intrat pe deplin in drepturi. In mai multe zile am fost prezenţi pe şantier pentru a urmări concret cum se desfăşoară muncă. Nu toate formaţiile de lucru încep activitatea conform programului, care prevede 11 ore de lucru zilnic. Deşi la 8.30 trebuie să fie toată lumea pe şantier, circa 90 de lucrători so­sesc pe la 7, iar un grup de alte citeva zeci de persoane vin către ora 8. Din „start“ se pierd deci, ore bune de lucru. In fine, intensificarea ritmului de lucru depinde și de procurarea unor repere care nu au sosit încă, cum sunt ventilatoarele de la turnurile de răcire a apei industriale (întreprin­derea „Instalatorul“) sau de restitui­rea altora cum sunt rotorul de la tur­bina compresorului de gaz sinteză, 6 ventile de reglare, împrumutate Combinatului chimic din Tirgu Mu­reș. Combinatul de îngrășăminte chimi­ce din Slobozia a fost amplasat în plină cimpie pentru a asigura ne­cesarul de îngrăşăminte chimice pen­tru unităţile agricole din judeţele Ia­lomiţa, Călăraşi, Buzău, Prahova, Brăila, Tulcea, Constanţa. După cum se observă, judeţe cu mare ponde­re in producţia cerealieră şi, in ge­neral, agricolă a ţării. Realizarea e­­tapei a doua de dezvoltare — care urmează să asigure dublarea capaci­tăţii de producţie actuale a combi­natului — va satisface superior ce­rinţele judeţelor respective, va con­tribui considerabil la creşterea pro­ducţiei agricole. Iată de ce acum, cind creşterea producţiei medii la hectar reprezintă un obiectiv cen­tral al activităţii din agricultură, se impune ca Ministerul Construcţiilor Industriale, unităţile sale de pe a­­cest şantier, toţi factorii de răspun­dere să-şi unească eforturile pentru ca ingrăşămintele produse in noile capacităţi să poată fi livrate în pri­măvara viitoare. Paul DOBRESCU Mihai VIŞOIU In atenţia unor furnizori... • Peste puţin timp, in cadrul Combinatului chimic din Craiova, sunt planificate să intre in funcţiune două noi şi importante instalaţii : de alcool polivinitic şi de acetat de polivinil. Cu o condiţie însă , ca ulti­mele utilaje şi echipamente tehnologice — cu rol con­ducător in procesul de producţie — să fie livrate cit mai rapid. Deşi fronturile de lucru sunt asigurate, iar montorii bine pregătiţi, gata in orice moment să preia şi montajul utilajelor restante, furnizorii acestora nu lasă deloc impresia că se grăbesc să-şi onoreze obli­gaţiile fein asumate prin contracte şi întărite ulte­rior de repetate promisiuni. Nici întreprinderea me­canică de utilaj chimic din Bucureşti — datoare cu reactoare in greutate de 240 tone — nici întreprin­derea de utilaj tehnologic din Buzău — restantă cu serpentine, cintărind peste 100 tone — nu mai dau practic nici un­­„semn de viaţă“. Explicaţia 2 Nici una. Poate că are ministerul coordonator de spus şi de... făcut ceva i­. această problemă. • Aşa cum tot conducerea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini este aşteptată să întreprin­dă acţiuni energice şi pentru impulsionarea altor furni­zori restanţieri. Acţiuni şi măsuri cu atit mai ne­cesare cu cit este vorba de investiţii cu termene de punere in funcţiune pină la sfirşitu­l acestui an. Bună­oară, pe şantierul Combinatului chimic din Giurgiu, la instalaţia de sinteze organice lipsesc 400 tone din cele mai diverse tipuri de utilaje, iar la instalaţia de epiclorhidrină — alte 100 de tone de maşini şi echi­pamente. Un alt şantier afectat , cel al Combinatu­lui de fibre poliesterice din Corabia, unde o... „bu­turugă mică“ — 44 tone de agregate de etilare şi con­certe — ameninţă sa „răstoarne“ calculele beneficia­rului de a pune­ in funcţiune acest obiectiv in pe­rioada im­ediat următoare. .şi constructori • Concret, este vorba despre neasigurarea frontu­rilor solicitate la montaj, cu toate că utilajele se află de multă vreme in stoc. In discuţie sunt trusturile de construcţii industriale din Piteşti şi Ploieşti şi cel de construcţii chimice de la Midia-Năvodari care, in an­samblu, nu au creat condiţii de lucru montorilor pen­tru un volum de peste 1 200 tone de utilaj. O cifră de joc de neglijat, mai ales ce priveşte instalaţii prio­ritare, programate să intre în producţie pină la sfir­­şitul anului , de DMT şi separare paraxileni (Com­binatul petrochimic de la Midia-Năvodari), electrozi (Combinatul chimic din Rimnicu Vilcea) şi de coc­­sare (Rafinăria Brazi). O întrebare conducerii Ministerului Industriei Chimice De ce nu o interesează soarta unora dintre pro­priile investiţii ? Ne referim la neasigurarea unor în­semnate cantităţi de materiale speciale, necesare mon­tajului : 22 000 m­­. ţevi inoxidabile şi slab aliate: 14 000, bucăţi de fitinguri (coturi, teuri, reducţii), 8 000 bu­căţi de armături speciale. Toate trebuie asigurate de către beneficiari şi sunt necesare pentru capacităţi cu puneri in funcţiune in cursul acestui an : la Combi­natele petrochimice de la Teleajen, Brazi, Borzeşti, Mi­dia-Năvodari şi la întreprinderile de fibre artificiale din Brăila şi Dej. La fel de precară este situaţia livrărilor de chituri anticorozive. Realitatea este că orice programare a livrărilor, stabilită chiar de conducerea ministeru­lui, este sistematic încălcată. Motiv pentru care este pusă sub semnul incertitudinii execuţia unor volume importante de lucrări anticorozive pe şantierele în­treprinderilor de fibre artificiale din Suceava, Brăila şi Dej. Reamintim conducerii ministerului că, de pildă, pentru lucrările de la Suceava şi Brăila au fost livrate, in decurs de nouă, luni din­­acest an, in me­die, de 10 ori mai puţine chituri decit cantitatea pre­văzută. Si un amănunt semnificativ : prin însăşi na­tura ei, această categorie de lucrări nu poate fi reali­zată decit pipă la Începerea timpului friguros. Grupul realizat de Cristian ANTONESCU SClNTEIA — vineri 1 octombrie 1982 SOMI DE u int­um 4' ',^«*y ■?,' ■■**)»';*«*»■' ■' •*»»**|#.­”•'■ |''U'.'|;'.'|| ' virilii. -1^ ; s transmise de coraspondenţii „Som­­eii“ ] Cind toţi pun umărul. C­A­P- Şăulia de Cimpie, judeţul Mureş. De dimineaţă, peste 509 cooperatori culegeau manual po­rumbul pentru a economisi mari cantităţi de carburanţi. Şi, tot in acest scop, pe colinele din jurul localităţii, greu accesibile autoca­mioanelor cu­ remorci, cele 40 atelaje ale cooperativei, la care se adaugă cele ale membrilor cooperatori, transportau fără întrerupere porumbul la punctele de depozitare sau direct in bazele de recepţie. (Gheorghe Giurgiu). In sprijinul consătenilor, curatorii din Jib­ău, jude­ţul Brăila, au hatarit să recolteze manual porumbul de pe Întreaga suprafaţă de 530 hectare. Lor li s-au alăturat in aceste zile şi unii fii ai satului,­­veniţi să-şi petreacă o parte din concediul de odihnă la Jib­ău. Deunăzi, alături de cooperatoarea Zizica Puiu lucra şi fiul acesteia, tinărul Zamfir Puiu, lăcătuş mecanic la întreprinderea „Tractorul“ din Braşov. In echipa condusă­­ de cooperatorul Vasile Tanislav, timp de citeva zile, a lucrat şi feciorul său, Constantin Manislău, venit in concediu de la Cugir. Şi ca ei sunt şi alţii. Con­cediu activ, cu folos pentru obşte ! (Corneliu Krim). Cum preţuiţi timpul ? La C.A.P. Cornu Luncii, judeţul Suceava, in actualitate este semănatul griului. Nimic deosebit, doar asta-i o principală lucrare de sezon. Deosebit e altceva. Seful fer­mei nr. 4, inginerul Mihai Tudose, era prezent in cimp, coordonind munca celor cinci mecanizatori care pregăteau 90 hectare pentru a fi insăminţate. In schimb, la ferma vecină, unde este brigadier Aurel Ciofu, patru tractorişti repartizaţi la arături au pierdut o zi de lucru din cauza indisciplinei lor, a dezinteresului şefului de fer­mă şi a şefului secţiei de mecanizare. Aşa preţuiesc unii orele, iar alţii risipesc zilele. (Sava Bejinariu). Dulcele... cu gust amar. În statia c.f.r. ssiteni, jude­ţul Vaslui, s-au adunat adevăraţi munţi de sfeclă­. Să tot fie cam­­ 900 de tone. Munţi care au început acum să şi fumege. De ce ? Din lipsă de vagoane, la fabrica din Roman nu se expediază decit două-trei vagoane pe zi. Vreo 800 tone de sfeclă stau aici de peste două săptămini. Şi maşinile cu sfeclă sosesc mereu de la Văleni, Dăneşti, de la Telejna şi Codăeşti. Numai vagoane nu­ sosesc. Iar ,,munţii“ cresc, sfecla se încinge. Iată un soi de iresponsabilitate care-ţi lasă gust amar ! (Petru Necula). Fără acoperire. În Sala L­ore­lei, judeţul Botoşani, 16 Va­goane încărcate cu cartofi (50 tone capacitate fiecare) au aşteptat trei zile plecarea spre Capitală. De ce această asum­are ? Au lipsit prelatele pentru acoperirea lor. Cind, in sfirşit, s-au procurat 16 prelate, o altă garnitură, de vagoane, constituită intre timp, din acelaşi motiv a trecut pe linia moartă. Cine trebuia să asigure prelatele pentru acoperirea vagoanelor ? Tot... C.F.R.-ul. Care de data aceasta nu are nici o acoperire. (Silvestri Ailenei). Beţe, dar unde-S roţile ? Tractoristul rutierist Florea Gri­gore, de la C.A.P. Păuleşti, judeţul Satu Mare, transporta porumb la baza de recepţie cu o singură remorcă, in loc de două, cum prevăd normele in vigoare. „Aşa m-a trimis şeful meu, celeilalte remorci , i s-a defectat un cauciuc1* — a răspuns el la întrebarea unui agent de circulaţie. I s-a atras atenţia să mai ataşeze o re­morcă. Peste două zile, la un alt control, acelaşi tractorist a fost surprins transportind porumb tot cu o singură remorcă. De data asta n-a mai invocat drept scuză pana de cauciuc, ci a răspuns ofensat : „De ce imi puneţi beţe-n roate cind sint in plină campa­nie ?“ Beţe-n roate nu-i pune nimeni, că roate nu are decit patru in loc de opt. Cine trebuie să i le asigure ? (Octav Grumeza). Una-n grafic, alta-n trafic. In grădinile din Judeţul Giurgiu se string de zor legumele. Dar transportul nu este corelat cu recoltarea. Potrivit graficului, Capitala ar trebui să preia zilnic 250 tone de tomate. De obicei se ridică pină in 100 de tone şi, în cazuri fericite, aproape 150 tone. Iată in ce ritm au fost asigurate mijloacele de transport : simbată — două, duminică — unul, luni — zece, marţi — 43, miercuri — din nou numai două. Dacă situaţia va persista, cind vor ajunge la consumatori sau la fabricile de con­serve cele 25 000 tone tomate şi alte mari cantităţi de legume care se mai găsesc in grădinile judeţului ? (Petre Cristea). Multe promisiuni... Cimpul cooperativei agricole din Săru­ieşti, judeţul Călăraşi, este "plin de masă verde. Dar, pe zi să iftsi­­lozează abia 30—10 de tone. Arăturile pentru orz şi griu s-au făcut doar pe jumătate din suprafaţă. De ce se desfăşoară atit de incet lucrările ? Conducerea S.M.A. Frăsinet, care a încheiat contracte cu unitatea pentru toată gama de lucrări, a promis ca va trimite, în plus, 13 tractoare, dar nu s-a ţinut de cuvint. Promisiunile curg zilnic pentru că, se ştie, de promis nu e greu. (Rodica Simionescu). NOUTĂŢI TEHNICO-ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI Cocs din huila inferioară La Institutul de cercetări meta­lurgice din Bucureşti a fost elabo­rată o tehnologie de fabricare a cocsului mărunt, utilizat pentru aglomerarea minereurilor de fier, feroaliajelor etc., in componenţa cărora intră huile slab cocsificabile şi energetice din ţară. Faţă de pro­cedeul actual de fabricare a cocsu­lui mărunt prin fluidizare, noua tehnologie asigură reducerea consu­mului specific de cărbune cu circa 300 kg pe tona de cocs. în prezent, in vederea aplicării in producţie a acestei tehnologii se întocmeşte proiectul pentru construirea unei baterii de fabricare a cocsului. Roboţi industriali de mare capacitate In laboratoarele Institutului de cercetare ştiinţifică şi inginerie teh­nologică pentru maşini-unelte şi agregate „Titan“ au fost realizate, pentru prima dată în ţară, două ti­puri de roboţi industriali cu şase grade de libertate. Un tip de ro­bot, cu mişcări în coordonate sfe­rice, are o capacitate de 63 de­­canewtoni, iar celălalt tip, cu miş­cări in coordonate cilindrice, are capacitatea de 25 decanewtoni. Prin mişcări programate, roboţii pot ma­nevra materiale, piese, scule şi dis­pozitive specializate in scopul e­­fectuarii unor operaţii tehnologice in procesul de producţie. Primul tip de robot este destinat automa­tizării operaţiilor de încărcare-des­­cărcare a cuptoarelor şi a băilor pentru tratamente termice, la ma­nevrarea de piese şi materiale gre­le. Cel de-al doilea poate fi utili­zat la automatizarea încărcării şi descărcării unor maşini şi utilaje la care se execută operaţii tehnologice singulare (ştanţare, formare prin injecţie, presare etc.), la automati­zarea controlului şi măsurării, sor­tării, depozitării şi transferului de piese. De asemenea, ambele tipuri de roboţi işi găsesc largi aplicaţii la automatizarea unor operaţii spe­cifice, cum sunt : sudarea continuă şi prin puncte, vopsirea, acoperi­rea suprafeţei materialelor, debi­tarea, finisarea pieselor. Cuptor de tratament termic în vid Pentru prima dată in ţară,­­spe­­cialişti de la Institutul de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi proiectări pentru sectoare calde din Bucureşti au realizat o instalaţie de tratament termic in vid, cu pe­reţi reci. Ea este destinată efec­tuării de tratamente termice (re­­coaceri, căliri, brazări, sinterizări) şi unor tratamente termochimice speciale. Comparativ cu celelalte cuptoare de tratament termic în vid, cu pereţi calzi, instalaţia re­cent omologată prezintă avantaje importante: funcţionează cu un vid mult superior, asigură tempera­turi ridicate — pină la 1 3001 °­C, vi­teze mai mari de încălzire şi de ră­cire, posibilităţi rapide de adaptare tehnologică; ca urmare, piesele tra­tate dobindesc caracteristici tehnice superioare față de cele tratate prin folosirea tehnologiilor clasice. Prin utilizarea noilor cuptoare se pot realiza importante economii de me­tal, reducerea consumului de ener­gie şi diminuarea poluării. (Voicu Radu).

Next